Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP. Sentința nr. 916/2014. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 916/2014 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 27-10-2014 în dosarul nr. 631/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
C. DE A. IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PT CAUZE CU MINORI - NCPP
DECIZIA PENALĂ Nr. 631/2014
Ședința publică de la 27 Octombrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. S.
Judecător D. D.
Grefier G. A.
Pe rol judecarea apelului declarat de inculpatul U. I. împotriva sentinței penale nr. 916/16.04.2014 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._, având ca obiect infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe (art.336 NCP) art.87 alin 1.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică din data de 13 octombrie 2014, ( cu participarea în calitate de reprezentant al Parchetului de pe lângă C. de A. Iași a doamnei procuror M. D. ) susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru azi, 27 octombrie 2014.
INSTANȚA
Asupra apelului penal de față următoarele:
Prin sentința penală nr. 916 NCPP/16.04.2014 Judecătoria Iași a hotărât următoarele:
„În baza dispozitiilor art. 386 alin.(1) din Noul Cod de Procedura Penala, dispune schimbarea încadrării juridice data faptei prin actul de sesizare a instantei, în ce-l priveste pe inculpatul U. I., fiul lui G. și E., nascut la data de 28.11.1965 în ., domiciliat în municipiul Timisoara, ., nr. 1A, ., CNP_, de cetatenie româna, studii - 12 clase, stagiul militar satsifacut, electrician, casatorit, necunoscut cu antecedente penale, din infractiunea de „conducere pe drumurile publice a unui autovehicul (…) de catre o persoana care are o îmbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge”, prev. și ped. de art. 87 alin.(1) din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, republicată, în infractiunea de „conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante”, prev. și ped. de art. 336 alin.(1) din Noul Cod Penal, cu aplicarea dispozitiilor art. 5 din Noul Cod Penal.
În baza dispozitiilor art. 396 alin.(3) din Noul Cod de Procedura Penal, rap. la art. 80 - 82 din Noul Cod Penal, cu aplicarea dispozitiilor art. 5 din Noul Cod Penal, dispune renunțarea la aplicarea pedepsei(renunță la aplicarea pedepsei) față de inculpatul U. I., fiul lui G. și E., nascut la data de 28.11.1965 în ., domiciliat în municipiul Timisoara, ., nr. 1A, ., CNP_, de cetatenie româna, studii - 12 clase, stagiul militar satsifacut, electrician, casatorit, necunoscut cu antecedente penale, pentru savârsirea de catre acesta a infractiunii de „conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante”, prev. și ped. de art. 336 alin.(1) din Noul Cod Penal, cu aplicarea dispozițiilor art. 5 din Noul Cod Penal - prin schimbarea încadrării juridice data faptelor prin actul de sesizare a instantei, conform dispozitiilor art. 386 alin.(1) din Noul Cod de Procedura Penala, din infractiunea de „conducere pe drumurile publice a unui autovehicul (…) de catre o persoana care are o îmbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge”, prev. și ped. de art. 87 alin.(1) din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, republicată.
În baza dispozițiilor art. 404 alin. (3) din Noul Cod de procedura penala, rap. la art. 81 din Noul Cod penal, cu aplicarea art. 5 din Noul Cod Penal, aplică inculpatului U. I., cu datele de stare civilă sus-mentionate, un avertisment, sens în care:
În baza dispozițiilor art. 81 alin.(2) din Noul Cod Penal, atrage atenția inculpatuluiU. I. asupraconduitei sale viitoare, în sensul de a nu mai comite pe viitor infracțiuni, precum și asupra consecințelor la care se expune dacă va mai comite infracțiuni: posibilitatea condamnarii sale, respectiv lipsa posibilității de a mai beneficia de instituția renunțării la aplicarea pedepsei, conform art. 80 alin.(2) lit. b) din Noul Cod Penal.
În temeiul dispozițiilor art. 272 alin.(1) din Noul Cod de Procedură Penală, rap. la art. 274 alin.(1) din Noul Cod de Procedura Penala, onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu inculpatului U. I., în sumă de 200 lei (RON) - delegația nr._ din data de 22.08.2013, emisă de către Baroul Iași - titularul delegației - avocatul R. C. - rămâne în sarcina statului, urmând a fi acoperit din sumele avansate de catre stat cu titlu de cheltuieli judiciare (cheltuială judiciară cuprinsă distinct în bugetul de venituri și cheltuieli al Ministerului Justitiei).
În temeiul dispozițiilor art. 272 alin.(1) din Noul Cod de Procedură Penală, rap. la art. 274 alin.(1) din Noul Cod de Procedura Penala, suma de 160 lei (RON), reprezentând taxa pentru efectuarea analizelor toxicologice alcoolemie (conform buletinului de analiza toxicologica alcoolemie nr. 1156/A din data de 29.06.2011, întocmit de catre Institutul de Medicina Legala Iași), va fi acoperită (respectiv, achitata Institutului de Medicina Legala Iași) din sumele avansate de catre stat cu titlu de cheltuieli judiciare (cheltuială judiciară cuprinsă distinct în bugetul de venituri și cheltuieli al Ministerului Public).
În baza art. 274 alin.(1) din Noul Cod de Procedură Penală, obligă pe inculpatul U. I., cu datele de stare civilă sus-mentionate, sa platească statului, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de catre acesta din urmă (cu excepția onorariului pentru apărătorul desemnat din oficiu inculpatului) suma de 365 lei (RON), din care suma de 160 lei (RON), reprezentând taxa pentru efectuarea analizelor toxicologice alcoolemie (conform buletinului de analiza toxicologica alcoolemie nr. 1156/A din data de 29.06.2011, întocmit de catre Institutul de Medicina Legala Iași).”
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt și de drept:
„La data de 27.06.2011, în jurul orelor 15:05, lucrătorii din cadrul Postului de poliție M., județul Iași l-au depistat pe inculpatul U. I. în timp ce acesta conducea autoturismul marca „Daewoo”, cu nr. de înmatriculare_, pe DC 37 C (drum public).
Fiind oprit de către organele de poliție, la interpelarea acestora, inculpatul a declarat că a consumat anterior urcării sale la volan circa 500 ml bere; totodată, inculpatul a declarat că vine de la locul unde împreună cu tatăl său efectuează lucrări agricole, deplasându-se spre o fântână, pentru a lua apă. La momentul când inculpatul a fost depistat de către organele de poliție conducând pe drumul public DC 37 C (drum public) autoturismul marca „Daewoo”, cu nr. de înmatriculare_, a fost de față martora I. L., în prezența căreia s-a încheiat de către organele de politie procesul-verbal de constatare a infracțiunii, proces-verbal în cuprinsul căruia sunt consemnate împrejurările depistării inculpatului, precum și declarațiile făcute de către acesta cu prilejul depistării sale (filele 10-12, dosar urmărire penală).
Organele de poliție i-au solicitat inculpatului să efectueze testarea cu etilotestul marca „Drager”, acesta fiind de acord; testarea inculpatului cu etilotestul a fost făcută în jurul orelor 15,26 (fila 13, dosar urmărire penală), la sediul Postului de Poliție al orașului P.-Iloaiei, județul Iași, diferența de timp dintre momentul depistării inculpatului în trafic și momentul testării acestuia cu aparatul „Drager Alcotest Printer” fiind dată de durata deplasării, de la locul unde inculpatul a fost oprit în trafic de către lucrătorii de poliție și până la sediul postului de poliție sus-menționat.
De la locul depistării inculpatului - respectiv, din . organele de poliție și inculpatul a mers și martorul G. P.; martorului i s-a explicat motivul pentru care i se solicită deplasarea, respectiv testarea inculpatului U. I., care fusese depistat conducând pe un drum public sub influența alcoolului.
În urma testării inculpatului cu etilotestul, rezultatul testării a fost de 1,07 mg/l alcool pus în aerul expirat, motiv pentru care inculpatul U. I. a fost condus de către lucrătorii de poliție, cu mașina poliției, împreună cu același martor (numitul G. P.), la Spitalul „Sf. S.” - Iași, în vederea examinării sale clinice, precum și pentru recoltarea de probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei. Inculpatul și lucrătorii de poliție au fost însoțiți până la spital (și) de martorul G. P..
Inculpatului U. I. i-a fost recoltată o primă probă biologică la orele 16,20, valoarea alcoolemiei fiind de 2,10 g‰ alcool pur în sânge, așa cum rezultă din buletinul de analiză toxicologică - alcoolemie Nr. 1156/A din data de 29.06.2011, intocmit de Institutul de Medicină Legală Iași (fila 18, dosar urmărire penală).
Ulterior, inculpatul a refuzat recoltarea celei de-a doua probe de sânge. Refuzul inculpatului privind prelevarea celei de-a doua probe de sânge a fost perceput atât de medicul care a făcut recoltarea primei probe biologice și care a semnat procesul-verbal de prelevare (așa cum rezulta din procesul-verbal de prelevare - fila 14, dosar urmărire penală), cât și de martorul G. P..
În cauză, in faza de urmărire penală, s-a dispus - prin rezolutia organelor de cercetare penală din data de 25.01.2012 - efectuarea calcului retroactiv al alcoolemiei inculpatului (fila 20, dosar urmărire penală).
Prin adresa nr. 283 din data de 20.02.2012, emisă de Institutul de Medicina Legală Iași (fila 21, dosar urmărire penală), s-a comunicat organelor de cercetare penală că întrucât inculpatul a refuzat a doua prelevare, în cazul refuzului de prelevare a celei de-a doua probe de sânge, nu se poate efectua expertiza de recalculare a alcoolemiei. Ca atare, datorită atitudinii inculpatului (care a refuzat recoltarea celei de-a doua probe de sânge) nu s-a putut efectua calculul retroactiv al alcoolemiei acestuia, astfel încât instanta are in vedere valoarea alcoolemiei rezultate la prima recoltare - respectiv, 2,10 g‰ alcool pur în sânge.
Potrivit adresei nr. 828 din data de 15.10.2012 a Primăriei comunei M., judetul Iași (fila 39, dosar urmărire penală), drumul sătesc ce trece prin dreptul locuinței numitului C. G. este drum public.
De asemenea, instanța arată că, potrivit adresei nr. 1085/15.07.2011, emisă de Primăria comunei M., județul Iași (fila 22, dosar de urmărire penală), drumul comunal DC 37 D face parte din categoria drumurilor publice și este deschis circulației publice.
Instanța ține să releve în acest context că inculpatul U. I. a avut o poziție procesuală oscilantă pe parcursul procesului penal, dar și vădit contradictorie, acesta susținând, cu prilejul audierilor sale de către organele judiciare, versiuni diferite privind modul de derulare a faptelor la data de 27.06.2011:
În faza de urmărire penală, cu ocazia audierii sale, inculpatul a avut o poziție nesinceră, acesta recunoscând inițial și apoi negând comiterea faptei. Astfel, la data de 27.06.2011, în jurul orei 18,30, inculpatul a dat o declarație olografă în care a recunoscut săvârșirea faptei (fila 32, dosar urmărire penală), declarație în cuprinsul căreia este făcută mențiunea „recunosc și regret fapta comisă”. Inculpatul a precizat cu acel prilej că drumul pe care a fost depistat nu era circulat și că nu ar fi existat niciun pericol real de producere a vreunui eveniment rutier.Ulterior, tot în faza de urmărire penală, inculpatul a dat o nouă declarație, în care a prezentat o altă versiune a săvârșirii faptei. Astfel, conform declarației inculpatului din data de 27.06.2011, acesta s-ar fi întâlnit cu organele de poliție pe un drum de pe raza localității M., judetul Iași, care l-au chemat la sediul poliției pentru a da declarații în legătură cu o reclamație anterioară. Înainte de a merge la poliție, inculpatul a precizat că a consumat la un bar din apropiere mai multe beri. La solicitarea organelor de poliție, inculpatul a arătat că a acceptat să meargă împreună cu acestea și cu o altă persoană (martorul G. P.) în localitatea P. Iloaiei, judetul Iași, unde a venit un echipaj al Serviciului Poliției Rutiere. Acolo i s-a cerut efectuarea testării cu aparatul marca „Drager”, lucru pe care inculpatul a declarat că l-a acceptat. Ulterior, inculpatul a fost de acord să meargă și în municipiul Iași, la spital, pentru a i se preleva o probă de sânge. Inculpatul a precizat în fata organelor de urmărire penală că nu se consideră vinovat de săvârșirea faptei, întrucât - pe de o parte - nu a condus pe un drum public, ci pe un drum care străbătea islazul comunal (inculpatul a contestat astfel categoria de drum public pe care a fost depistat conducând autoturismul marca „Daewoo”, cu nr. de înmatriculare_ ), iar - pe de altă parte - pentru că nu se afla în acel moment sub influența băuturilor alcoolice (inculpatul a sustinut că a băut ulterior depistării sale de catre organele de politie). Aceeași poziție a avut-o inculpatul și după aducerea la cunoștință a învinuirilor, precum și cu prilejul prezentării materialului de urmărire penală de catre procuror.
În cursul judecății, inculpatul U. I. a avut aceeași poziție procesuală, de nerecunoaștere a faptei imputate, prezentând însă o alta versiune a derulării faptelor din data de 27.06.2011.
Astfel, în cursul cercetării judecătorești, inculpatul a declarat, în esență, că a condus la data respectivă autoturismul în discutie, „însă pe un islaz”, întrucat se „făceau lucrări la drumul normal public, pe care se deplasau autovehiculele”, astfel încât „circulația autoturismelor era deviată pe … imașul comunei”. A mai precizat inculpatul că la momentul la care a condus autoturismul nu era băut și că nu a fost oprit de niciun agent de politie în timp ce conducea autoturismul respectiv, ci s-a întâlnit cu agentul de politie, în jurul orelor 1,00 - 12,00 ziua, după ce coborâse (inculpatul) din mașină și lua un bidon de apă de la o „cișmea”; inculpatul a mai sustinut că agentul de politie (care îi este „și bun prieten”) nu a purtat cu dânsul nicio discutie legata de consumul de băuturi alcoolice, ci i-a spus acestuia că, dupa ce va lua apă, îl asteaptă la postul de politie din ., fara a-i spune și de ce, inculpatul bănuind că este în legatura cu o reclamatie penală făcută de dânsul anterior (cu o zi înainte) împotriva unor cetăteni din . continuare inculpatul că, după ce a luat apă și a dus-o acasa la tatăl sau, s-a deplasat cu mașina la Postul de Politie M., unde a ajuns în jurul orelor 12,10 - 12,15 și unde s-a intalnit cu agentul de politie C., care, fara să-i spuna de ce îl chemase acolo, i-a cerut inculpatului actele mașinii, actele de identitate - inclusiv permisul de conducere -, spunându-i acestuia că urmează sa vina acolo „niste persoane”. Întrucât persoanele respective nu venisera, inculpatul a precizat că s-a dus să-și ia țigări, unde s-a întâlnit cu prietenii lui, împreună cu care a consumat 1-3 beri („poate și mai mult”), până în jurul orelor 14,30. În acest timp,inculpatul a precizat că își lăsase mașina parcata la verișorul sau (U. I.), în fata portii casei acestuia din urmă, care este situată în apropierea Postului de Politie M.. În jurul orelor 14,30, „în timp ce se afla în stradă cu mai muți prieteni, pe jos”,inculpatul a precizat că agentul C. i-a facut semn sa vină la postul de politie al comunei M., unde inculpatul a precizat ca s-a dus și unde se mai afla o persoana, numitul G. P.. La postul de politie, agentul le-a spus celor doi că trebuie sa se deplaseze în localitatea P. Iloaiei, fara sa le spună și motivul, imprejurări in care toti trei au plecat cu masina politiei către localitatea P. - Iloaiei, unde un echipaj al Politiei Rutiere i-a spus inculpatului ca trebuie sa fie testat cu etilotestul, întrucat în ziua respectiva, in jurul orelor 12,00 - 12,30, agentul C. l-ar fi surprins conducând autoturismul în stare de ebrietate. Inculpatul a mai precizat că a suflat in etilotest, care a indicat o anumită valoare, întrucât consumase anterior mai multe beri, „chiar și coniac”, cu prietenii sai. În aceste împrejurări, s-au deplasat in municipiul Iași, în vederea recoltării de probe biologice, unde inculpatul a precizat ca „a dat o singură probă de sânge”; a mai precizat inculpatul ca nu a refuzat recoltarea celei de-a doua probe de sânge „ …, întrucât, daca era sa refuze, refuza recoltarea ambelor probe de sânge, nu doar a unei dintre ele”, ci că, în ce privește recoltarea celei de-a doua probe de sânge, pe aceasta nu a mai dat-o, întrucât lucrătorul de politie „se grăbea și nu mai putea sa stea acolo cu masina”. În aceste condiții, inculpatul a susținut că agentul C. și asistentul medical, l-au pus sa „semneze o hârtie”, „o hârtie roz”, înafara cabinetului medical, al cărui conținut inculpatul a precizat că nu știe ce cuprindea. Astfel, inculpatul a arătat ca „a semnat hârtia”, după care s-a întors cu mașina politiei către localitatea M., de unde venise (filele 25-26, dosar instanta).
Constată astfel instanța că versiunea inculpatului, relatată în cursul cercetării judecătorești, este total diferită de cele declarate de către acesta în faza de urmărire penală.
Situația de fapt, așa cum a fost aceasta descrisă anterior de către instanță, este dovedită cu următoarele mijloace de probă:
* procesul-verbal de sesizare, precum și procesul-verbal de constatare a săvârșirii infracțiunii, întocmit de către organele de cercetare penală (filele 9-12, dosar urmărire penală);
* rezultatul testării inculpatului cu aparatul „Drager Alcotest Printer” (fila 13, dosar urmărire penală);
* cererea de analiză și procesul-verbal de prelevare probe biologice (cu mențiunea că inculpatul a refuzat să semneze procesul-verbal de prelevare), fila 14, dosar urmărire penală;
* buletinul de examinare clinică a inculpatului, însoțitor al prelevării probelor biologice în vederea determinării gradului de intoxicație etilică (fila 15 dosar urmărire penală);
* buletinul de analiză toxicologică alcoolemie nr. 1156/A/29.06.2011/1598/29.06.2011, întocmit de Institutul de Medicină Legală Iași (fila 18, dosar urmărire penală);
* fișa de cazier judiciar a inculpatului, anexată la dosarul cauzei, alte înscrisuri;
* adresa nr. 1085/15.07.2011, emisă de Primăria comunei M., județul Iași (fila 22, dosar de urmărire penală), din care rezultă că drumul comunal DC 37 D este drum public, deschis circulației publice;
* declarațiile martorului G. P., date în ambele faze procesuale și declarația martorei I. L., dată în faza de urmărire penală.
În acest context, având în vedere versiunile inculpatului privind modul de derulare a faptelor la data de 27.06.2011 (astfel cum s-a referit anterior în acest sens), privitor la declarația dată de martora I. L., în faza judecății,instanța urmează a o înlătura, constatând că, în mod neverosimil, martora nu și-a (mai) menținut poziția procesuală și, ca atare nici declarațiile date în faza de urmărire penală, martora încercând să susțină versiunea inculpatului [una dintre ele, având în vedere că inculpatul, cu prilejul fiecărei ascultări a acestuia, a prezentat (aproape de fiecare dată) o altă variantă privind modul de derulare a faptelor la data de 27.06.2011]. Este de menționat în acest sens că, în faza de urmărire penala, martora I. L. a declarat că, în jurul orei 15,30 (oră aproximată personal), a asistat la momentul în care organele de poliție l-au oprit pe inculpat în dreptul locuinței numitului C. G.. Martora a constatat totodată și că inculpatul se afla la volanul unui autoturism de culoare roșie și că, la interpelarea polițiștilor, a recunoscut că a băut anterior o bere de 500 ml.
În cursul judecății, martora I. L. (fila 39, dosar instanța) a declarat că nu-și menține declarația „falsă”, pe care a semnat-o în cursul urmăririi penale - declarație cu privire la care martora a declarat că a fost scrisă de polițistul din . a dat o astfel de declarație”, „nu a dat nimic”. Martora a precizat astfel că nu știe ce scrie in respectiva declarație.
Cu prilejul audierii sale de către instanță, în esență, martora a precizat că se afla la o distanță de circa 2-3 metri de marginea suhatului, când l-a văzut pe inculpatul U., „mergând cu mașina pe suhat, către tatăl său”, în zona respectivă deplasându-se tot cu mașina (respectiv, cu mașina poliției) și numitul C., care s-a oprit „acolo, pe suhat, pe unde mergea și inculpatul cu mașina lui”. Martora a mai precizat că inculpatul și agentul de poliție C. „s-au întâlnit pe suhat” - cele două mașini în care se aflau fiecare (inculpatul în mașina lui, iar agentul C. în mașina poliției) oprindu-se chiar „în fața casei numitului C. G.”, casa lui C. G. având poarta către drum, chiar în fața drumului - și că niciunul dintre cei doi nu s-au dat jos din mașină. A mai precizat martora in cursul cercetării judecătorești că drumul era in construcție (pentru a fi asfaltat), iar mașinile circulau „doar pe ocolite, pe suhat”. Martora a precizat că i-a vazut pe cei doi - respectiv, pe inculpat și pe agentul C. -, opriți cu mașinile lor, în jurul orelor 12,00 ziua, că l-a auzit pe agentul I. C. când i-a spus inculpatului U. să se ducă mai târziu la poliție și că inculpatul „nu era sub influența băuturilor alcoolice”.
Astfel, instanța constată că depoziția dată de martora I. L. în cursul judecății nu susține în mod credibil niciuna din versiunile prezentate de inculpat organelor judiciare.
Instanța arată în acest context că depoziția acestei martore, dată în cursul judecății, nu se coroborează așadar cu niciuna dintre declarațiile inculpatului, între depozițiile acestora existând puternice contradicții asupra unor aspecte esențiale ale cauzei, respectiv:
- cu privire la reperul orar când s-au întâlnit inculpatul și agentul de poliție C.;
- cu privire la locul întâlnirii acestora;
- cu privire la împrejurările întâlnirii lor [martora a declarat că cei doi s-au întâlnit în timp ce se deplasau cu mașinile, din sens opus, pe imașul comunei, în vreme ce inculpatul a declarat că s-a întâlnit cu agentul C. în timp ce el (inculpatul) mergea pe jos; martora a declarat că cei doi s-au întâlnit pe imaș și s-au oprit chiar în fața casei numitului C. G., pentru ca tot martora să declare, în cuprinsul aceleiași declarații (fila 39 - verso, dosar instanță), că „casa lui C. G. are poarta către drum, chiar în fața drumului”];
- cu privire la discuția purtată între cei doi, etc.
Nu lipsit de relevanță este în acest context faptul că martora I. L. a negat în fața instanței (fila 39 - verso, dosar instanța) inclusiv că ar fi semnat procesul-verbal întocmit în cauza (filele 10-12, dosar urmărire penală), martora declarând în fața instanței că nu-și recunoaște semnătura de pe respectivul proces-verbal (procesul-verbal de constatare a infracțiunii), în totală și evidentă contradicție cu depoziția martorului C. I. D. (care a fost audiat în cursul cercetării judecătorești), care a susținut contrariul.
Față de toate aceste aspecte, instanța constată că depoziția martorei I. L., dată în cursul judecății, nu se coroborează nici cu declarațiile inculpatului, dar nici cu restul probatoriilor administrate în cauză, motiv pentru care instanța constată că declarația acestei martore, dată în cursul judecății, este necorespunzătoare adevărului (declarația martorei apare ca fiind neverosimilă, raportat la toate celelalte probatorii ale cauzei, care, coroborate între ele, dovedesc în mod neechivoc vinovăția inculpatului în ce privește săvârșirea faptei imputate acestuia), sens în care urmează a fi înlăturată de la probațiune (declarație dată în favoarea inculpatului - declarație „pro causa”).
* declarația martorului C. I., care a fost audiat în cursul cercetării judecătorești, care a declarat că el este cel care l-a depistat pe inculpat în timp ce acesta din urmă conducea, la data de 27.06.2011, autoturismul pe drumul comunal respectiv, același martor relatând modul și împrejurările în care inculpatul a fost depistat în trafic, precum și împrejurările în care, în prezența martorului asistent (în speța, martora Ionascu L.), a fost întocmit procesul-verbal de constatare a infractiunii.
Instanța arătă în acest context că inculpatul U. I., prin apărătorul său ales, a propus în apărare proba cu martorei C. G., G. P. și C. V. - probă ce a fost admisă de către instanță.
La termenul de judecată din data de 14.11.2013, apărătorul ales al inculpatului a învederat instanței că înțelege să renunțe la administrarea probei cu martorul C. V., instanța luând act de această renunțare (conform încheierii de ședință din data de 14.11.2013 - fila 49, dosar instanță).
Ca atare, în cursul judecății, instanța a procedat la administrarea probei testimoniale privind pe martorii (propuși în apărare de către inculpat) C. G. și G. P..
În ce privește depoziția martorului C. G. (fila 75, dosar instanță), instanța constată că aceasta este nerelevantă în cauza penală de față, martorul declarând doar că în anul 2011, vara, se făceau lucrări pe drumul comunal (lucrări de pietruire), lucrări datorită cărora „nu prea se circula (…) autovehiculele fiind nevoite să se ducă pe un alt drum, să facă un fel de ocol pe lângă pădure”. Instanța arată astfel că declarația martorului sus-menționat este mult prea vagă, martorul arătând, la modul general, condițiile în care se circula în vara anului 2011 pe drumul comunal respectiv, nefăcând nicio referire expresă la ziua de 27.06.2011 - dată care prezintă relevanță în cauză -, ci arătând doar că „nu prea se circula”. per a contrario, instanța arată că, prin depoziția sa, martorul admite că uneori se și circula pe drumul respectiv, martorul relatând că atunci când „nu era noroi (…) se putea circula și pe suhat”, dar și că „…autovehiculele nu puteau circula pe suhatul din apropierea drumului care trece prin comună, întrucât era noroi”. Ca atare, instanța constată că declarația dată de acest martor nu face, în mod cert, dovada faptului că pe drumul respectiv din comună nu se circula deloc în vara anului 2011, ci dimpotrivă, martorul admite (lasă să se înțeleagă) că se și circula pe acel drum în vara anului 2011.
În același sens este și adresa nr. 1708 din data de 26.09.2013, emisă de Primăria comunei M., județul Iași- probă solicitată de inculpat, prin apărătorul său ales, și admisă ca atare de către instanță -, prin care se arată că „… pe drumul comunal 37 D în perioada anilor 2011-2012 s-au efectuat lucrări de asfaltare din fonduri europene, astfel că datorită depozitării materialelor de construcții (balastru, piatră etc.) pe drum mijloacele de transport mai circulau și pe izlazul comunal (paralel cu drumul respectiv. (…) pe anumite segmente de drum (înainte de asfaltare) drumul respectiv era accidentat și mlăștinos, fiind în totalitate din pământ, astfel că în special pe timp nefavorabil se mai circula, de asemenea, pe islazul comunal” (fila 36, dosar instanță). Privitor la această adresă, instanța constată că prin cele comunicate de Primăria comunei M., județul Iași, se probează împrejurarea că în perioada indicată (2011 - 2012) drumul comunal respectiv era în curs de asfaltare, dar că se circula pe acel drum, precum și pe islazul comunal (pe segmentele de drum accidentate sau mlăștinoase sau pe care se aflau depozitate materiale de construcții). Cu alte cuvinte, prin adresa sus-referită nu se probează faptul că la data de 27.06.2011 (dată ce prezintă relevanță în cauza penală de față) nu se circula pe drumul comunal respectiv, ci dimpotrivă.
Ca atare, având un conținut mult prea vag, instanța constată că adresa sus-referită nu prezintă relevanță deosebită sub aspectul probațiunii din cauza de față, privitor la fapta imputată inculpatului.
În ce privește declarația martorului G. P., instanța constată că aceasta este în contradicție evidentă cu cele declarate de către inculpat, în cursul judecății:
Astfel, martorul face referire la luna iunie 2011 (fără a preciza data) când se afla în bar, unde a intrat și inculpatul în jurul orelor 12:00-12:30, care a plecat de acolo în jurul orelor 14:00-14:30 (bar în care, potrivit declarației martorului, inculpatul a consumat bere și coniac). De asemenea, martorul a mai susținut și că în timp ce inculpatul era în bar „… în ușa barului a intrat polițistul (…) care i-a spus inculpatului: „Ungurene, hai să mergem …”, condiții în care inculpatul s-a ridicat de la masă, după ce a fost strigat, și a plecat împreună cu polițistul”, martorul declarând totodată că „inculpatul și polițistul au plecat împreună de acolo, cu mașina poliției (fila 38, dosar instanță).
Or, dimpotrivă inculpatul U. I. nu a prezentat aceeași succesiune a derulării faptelor, ci a susținut că: „…în jurul orelor 14,30, în timp ce eram în stradă cu mai mulți prieteni, pe jos, agentul C. mi-a făcut semn să vin la Postul de Poliție M.; am ajuns la Postul de Poliție M., unde mai era venită o persoană G. P., iar de acolo C. mi-a spus mie și lui G. că trebuie să ne deplasăm la P.-Iloaiei…” (fila 25 - verso, dosar instanță).
Ca atare, instanța constată că declarația martorului G. P. nu se coroborează nici cu declarația inculpatului, dar nici cu declarația martorului G. P. (fila 74, dosar instanță), care a declarat că „…l-a întâlnit pe inculpat la postul de poliție, fiind chemat acolo de agentul de poliție C. I.. (…) de la postul de poliție M. am plecat cu mașina de poliție la Iași, pentru recoltarea de probe biologice inculpatului”.
Raportat la toate aceste aspecte, constatând că între declarațiile inculpatului U. I. și depozitia martorului G. P. există contradicții evidente - pe de o parte -, precum și între depoziția martorului G. P. și declarațiile martorului G. P. (audiat în ambele faze procesuale) - pe de altă parte -, instanța urmează să înlăture de la probațiune și depoziția martorului G. P., dată în cursul judecății, constatând că aceasta nu se coroborează cu niciuna dintre probele administrate în cauză [nici măcar cu declarația inculpatului, dată în fața instanței (așa cum s-a arătat anterior în acest sens)].
Din probatoriile administrate în cauză în ambele faze procesuale - după distincțiile și referirile sus-făcute - instanța constată că în cauza penală de față, în pofida nerecunoașterii inculpatului U. I., se face, pe deplin, dovada vinovăției acestuia privind săvârșirea faptei pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată prin rechizitoriul sus-menționat.
În drept, fapta inculpatului U. I., așa cum a fost aceasta descrisă anterior prin situația de fapt reținută de către instanță, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de „conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe”, prev. de art. 336 alin. (1) din noul Cod penal, cu aplicarea art. 5 din noul Cod penal, sens în care - în baza dispozițiilor art. 386 alin. (1) din noul Cod de procedură penală - instanța va dispune schimbarea încadrării juridice dată faptei prin actul de sesizare a instanței, din infracțiunea prev. și ped. de art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, în infracțiunea de „conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe”, prev. de art. 336 alin. (1) din noul Cod penal, cu aplicarea art. 5 din noul Cod penal, raportat la limitele de pedeapsă prevăzute de lege, în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea prevăzută de art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, este doar pedeapsa închisorii de la 1 la 5 ani, în vreme ce pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea prevăzută de art. 336 alin. (1) din noul Cod penal este închisoarea de la 1 la 5 ani sau amenda, astfel încât noua lege penală - în speță, pedeapsa prevăzută de art. 336 alin. (1) din noul Cod penal - care a intervenit de la data săvârșirii faptei (27.06.2011) și până la judecata definitivă a cauzei, este mai favorabilă inculpatului, sens în care se impune a fi aplicată în mod obligatoriu, raportat la dispozițiile art. 5 alin. (1) din noul Cod penal (text legal cu denumirea marginală „Aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei”), potrivit căruia: „În cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă” (ca în speța concretă).
În acest context, instanța constată că în timpul procedurii judiciare de față s-a modificat Codul penal (intrat în vigoare la 01.02.2014) care, în art. 336 alin. (1), incriminează infracțiunea de „conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe” (infracțiune pedepsită cu închisoarea de la 1 la 5 ani sau cu amenda), sens în care instanța constată că există continuitate de incriminare în ce privește infracțiunea mai sus-menționată [respectiv, în ce privește infracțiunea prevăzută de art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată].
Având în vedere modalitatea de săvârșire a faptei de către inculpatul U. I., care nu a avut urmăriri deosebite, raportat la împrejurarea că infracțiunea săvârșită de către inculpat prezintă o gravitate redusă, în raport cu natura și întinderea urmărilor produse, cu modul și împrejurările în care a fost comisă, precum și cu motivul și scopul urmărit (având în acest sens în vedere impulsul intern al inculpatului de a săvârși acțiunea ilicită, precum și finalitatea urmărită de făptuitor prin săvârșirea infracțiunii), apreciind că, în raport cu persoana infractorului (care nu este cunoscut cu antecedente penale), cu conduita avută de către acesta anterior săvârșirii infracțiunii (în sensul că inculpatul s-a prezentat la chemările organelor judiciare - pe de o parte - și a avut o bună conduită în societate - pe de altă parte), precum și cu posibilitățile sale de îndreptare, aplicarea unei pedepse inculpatului ar fi inoportună din cauza consecințelor pe care le-ar putea avea asupra persoanei acestuia, având convingerea că inculpatul inspiră suficientă încredere pentru a se aprecia că se va îndrepta și fără aplicarea unei pedepse, constatând totodată că în cauză nu este incident niciunul dintre cazurile prevăzute de art. 80 alin. (2) din noul Cod penal, în sensul că: inculpatul nu a mai suferit anterior nicio condamnare, nu a mai beneficiat de renunțarea la aplicarea pedepsei în ultimii 2 ani anterior datei comiterii infracțiunii pentru care este judecat, nu s-a sustras de la urmărirea penală sau de la judecata și nici nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului, iar pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită este închisoarea care nu depășește 5 ani, față de toate aceste motive, în baza dispozițiilor art. 396 alin. (3) din noul Cod de procedură penală, rap. la art. 80-82 din noul Cod penal, cu aplicarea dispozițiilor art. 5 din noul Cod penal, instanța va dispune renunțarea la aplicarea pedepsei față de inculpatul U. I., pentru săvârșirea de către acesta a infracțiunii de „conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe”, prev. și ped. de art. 336 alin. (1) din noul Cod penal, cu aplicarea dispozițiilor art. 5 din noul Cod penal - prin schimbarea încadrării juridice data faptei prin actul de sesizare a instanței, conform dispozițiilor art. 386 alin. (1) din noul Cod de procedură penală, din infracțiunea prev. și ped. de art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată -, sens în care, în baza dispozițiilor art. 404 alin. (3) din noul Cod de procedură penală, raportat la art. 81 din noul Cod penal, cu aplicarea art. 5 din noul Cod penal, instanța va aplica inculpatului U. I. un avertisment, în scopul îndreptării conduitei sale în viitor, inculpatul fiind atenționat asupra felului greșit de a se fi comportat și asupra consecințelor la care se (va) expune dacă va mai comite infracțiuni.
În acest sens, în baza dispozițiilor art. 81 alin. (2) din noul Cod penal, instanța atrage atenția inculpatului U. I. asupra conduitei sale viitoare, în sensul de a avea pe viitor o conduită corectă în societate și de a nu mai comite pe viitor infracțiuni, precum și asupra consecințelor la care se (va) expune dacă va mai comite infracțiuni: respectiv, posibilitatea condamnării sale, precum și lipsa posibilității de a mai beneficia de instituția renunțării la aplicarea pedepsei, conform art. 80 alin. (2) lit. b) din noul Cod penal.
Văzând și dispozițiile art. 272 alin. (1), precum și dispozițiile art. 274 alin. (1) din noul Cod de procedură penală”.
Împotriva hotărârii primei instanțe, în termen legal, a declarat apel inculpatul U. I. care a solicitat achitarea sa motivat de faptul că nu se face vinovat de săvârșirea faptei pentru care a fost trimis în judecată.
Se arată că probatoriul administrat demonstrează că fapta pentru care a fost trimis în judecată nu există.
În rechizitoriu s-a reținut că fapta a fost săvârșită în data de 27.06.2011, la ora 15,05, dar toate actele întocmite de către organul de poliție cu prilejul sesizării și constatării faptei prezintă modificări cu privire la ora, aspect care nu pot fi calificate simple erori materiale.
C., examinând actele și lucrările dosarului de fond și sentința criticată prin prisma motivelor de apel invocate, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei constată că apelul inculpatului este nefondat pentru următoarele considerente:
În cauză, atât în faza de urmărire penală cât și în faza de judecată a fost administrat un amplu material probator.
Din analiza coroborată a materialului probator administrat în cauză, respectiv: procesul-verbal de sesizare, precum și procesul-verbal de constatare a săvârșirii infracțiunii, întocmit de către organele de cercetare penală (filele 9-12, dosar urmărire penală); rezultatul testării inculpatului cu aparatul „Drager Alcotest Printer” (fila 13, dosar urmărire penală); cererea de analiză și procesul-verbal de prelevare probe biologice (cu mențiunea că inculpatul a refuzat să semneze procesul-verbal de prelevare), fila 14, dosar urmărire penală;buletinul de examinare clinică a inculpatului, însoțitor al prelevării probelor biologice în vederea determinării gradului de intoxicație etilică (fila 15 dosar urmărire penală); buletinul de analiză toxicologică alcoolemie nr. 1156/A/29.06.2011, întocmit de Institutul de Medicină Legală Iași (fila 18, dosar urmărire penală); fișa de cazier judiciar a inculpatului, anexată la dosarul cauzei; adresa nr. 1085/15.07.2011, emisă de Primăria comunei M., județul Iași (fila 22, dosar de urmărire penală), din care rezultă că drumul comunal DC 37 D este drum public, deschis circulației publice; declarațiile martorului G. P., date în ambele faze procesuale și declarația martorei I. L., dată în faza de urmărire penală, rezultă că, în mod judicios și temeinic argumentat, instanța de fond a stabilit vinovăția inculpatului U. I. în comiterea faptei pentru care a fost trimis în judecată în raport de situația de fapt reținută.
Instanța de fond a dat eficiență dispozițiilor referitoare la aprecierea probelor, evaluându-le în mod unitar, evidențiind aspectele relevante ce susțin vinovăția inculpatului apelant.
De asemenea, a verificat probatoriul administrat prin prisma apărărilor inculpatului, argumentând înlăturarea acestora, prin expunerea motivelor de fapt și de drept ce au stat la baza acestei soluții.
Pe baza analizei amănunțite a probelor administrate în cursul urmăririi penale,dar și a celor administrate în mod nemijlocit, prima instanță a reținut o situație de fapt corectă, existând probe certe de vinovăție a inculpatului în comiterea faptei, probe ce au înlăturat prezumția de nevinovăție instituită de dispozițiile Codului de procedură penală.
Pe tot parcursul procesului penal inculpatul a încercat să demonstreze că nu este vinovat de comiterea faptelor, nuanțându-și declarațiile pe măsură ce probele administrate în cauză dovedeau că ceea ce relatase el nu corespunde adevărului.
Corect a reținut instanța de fond în urma analizei tuturor probelor administrate că susținerile inculpatului nu au suport probator, existând contradicții evidente între declarațiile acestuia și declarațiile martorilor care au încercat să-i susțină nevinovăția, instanța de fond înlăturând just acestea din urmă.
Prin urmare, susținerile inculpatului referitoare la nevinovăția sa sunt nefondate.
Probele administrate în cauză dovedesc pe deplin că în după-amiaza zilei de 27.06.2011 inculpatul U. I. a condus autoturismul marca „Daewoo”, cu nr. de înmatriculare_ pe drumul DC 37 D-drum ce face parte din categoria drumurilor publice, deschis circulației rutiere, pe raza localității M., județul Iași, având o alcoolemie de 2,10 gr.%o.
Instanța de fond comparând pedepsele prevăzute pentru infracțiunea comisă de legea veche, respectiv de legea nouă și modalitățile de individualizare a pedepselor a stabilit corect că legea mai favorabilă inculpatului este legea nouă.
Constatând că nu sunt motive de desființare a hotărârii apelate, în baza art. 421 alin.1, pct.1, lit. b Cod procedură penală va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul U. I. împotriva Sentinței penale nr. 916 NCPP din 16 aprilie 2014 pronunțată de Judecătoria Iași, pe care o va menține..
Văzând și disp. art. 275 Cod procedură penală:
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul U. I. împotriva Sentinței penale nr. 916 NCPP din 16 aprilie 2014 pronunțată de Judecătoria Iași, pe care o menține.
Obligă inculpatul –apelant să plătească statului suma de 100 lei, cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 27 octombrie 2014.
Președinte,Judecător,
G. SanduDaniela D.
Grefier,
G. A.
Red. S.G.
Tehnored. A.G.
2 ex. la 29.10.2014
Judecătoria Iași: Judecător G. G. L.
| ← Dare de mită. Art. 255 C.p.. Hotărâre din 24-11-2014, Curtea... | Infracţiuni la regimul vamal. Legea 141/1997, Legea 86/2006.... → |
|---|
