Furt calificat. Art.229 NCP. Sentința nr. 141/2014. Curtea de Apel IAŞI

Curtea de Apel IAŞI - Sentințe și decizii penale / 2016

Sentința nr. 141/2014 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 22-12-2014 în dosarul nr. 851/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

C. DE A. IAȘI

SECȚIA PENALĂ ȘI PT CAUZE CU MINORI - NCPP

DECIZIE Nr. 851/2014

Ședința publică de la 22 Decembrie 2014

Completul compus din:

Președinte I. E. C.

Judecător A. G. O. M.

Grefier C.-M. Ș.

Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de inculpatul G. G. împotriva sentinței penale nr. 141 din data de 1.04.2014, pronunțată de Judecătoria Bârlad în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 02.12.2014 (cu participarea reprezentantului Ministerului Public - procuror L. D. din cadrul Parchetului de pe lângă C. de A. Iași), susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, când din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru data de 16.12.2014, când pentru aceleași motive s-a amânat pronunțarea pentru data de azi, când,

C. DE A.

Asupra apelului penal în cauză:

Prin sentința penală nr. 141 din 01.04.2014 a Judecătoriei Bârlad, s-au dispus următoarele:

” 1. În temeiul art. 386 Cod procedură penală, schimbă încadrarea juridică dată faptei cu privire la săvârșirea căreia s-a pus în mișcare acțiunea penală și s-a dispus trimiterea în judecată prin rechizitoriul din 28.05.2013 în dosar nr. 2431/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad a inculpatului G. G.,

- din infracțiunea de „ furt calificat prev. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a Cod penal anterior– Legea nr. 15 din 1968 „ în infracțiunea de „ furt prev. de art. 228 alin. 1 Cod penal - Legea nr. 286 din 2009 și cu aplicarea art. 5 Cod penal „ .

2. În temeiul art. 386 Cod procedură penală, schimbă încadrarea juridică dată faptei cu privire la săvârșirea căreia s-a pus în mișcare acțiunea penală și s-a dispus trimiterea în judecată prin rechizitoriul din 28.05.2013 în dosar nr. 2431/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad a inculpatului G. MÁTÉ,

1. Condamnă pe inculpatul G. G., fiul lui natural și M., născut la data de 15.10.1985 în Cluj N., jud. Cluj, CNP –_, cetățean român, necăsătorit, fără ocupație, cu antecedente penale, domiciliat în Cluj N., .-72, jud. Cluj, la pedeapsa de:

- 7 (șapte) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt prev. de art. 228 alin. 1 Cod penal - Legea nr. 286 din 2009 și cu aplicarea art. 5 Cod penal, în dauna părților vătămate P. F. și P. Mitrița.

În temeiul art. 81 Cod penal suspendă condiționat executarea pedepsei principale a închisorii.

Fixează termen de încercare de 2 (doi ) ani și 7 (șapte) luni, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.

Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

2. În temeiul art. 396 alin. 1, 6 Cod procedură penală cu referire la art. 231 alin. 2 Cod penal și cu referire la art. 16 alin. 1 litera g Cod procedură penală:

- încetează procesul penal având ca obiect săvârșirea de către inculpatul G. MÁTÉ, fiul Rupert și Mundra, născut la data de 23.10.1987 în Tg. M., jud. M., CNP –_, cetățean român, necăsătorit, de ocupație constructor, cu antecedente penale, domiciliat în ., . și nr. 101, jud. M. - față de care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată prin rechizitoriul din 28.05.2013 în dosar nr. 2431/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad – a infracțiunii de „ furt calificat prev. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a Cod penal anterior– Legea nr. 15 din 1968 „ a cărei încadrare juridică a fost schimbată de instanță în infracțiunea de „ furt prev. de art. 228 alin. 1 Cod penal - Legea nr. 286 din 2009 și cu aplicarea art. 5 Cod penal, ca efect al împăcării părților.

În baza art. 159 alin. 2 Cod penal constată stinsă acțiunea civilă formulată de părțile civile P. F. și P. Mitrița, domiciliați în Bârlad, .. 5, .. B, ..

Constată recuperat integral prejudiciul material produs părților civile P. F. și P. Mitrița prin restituirea de către inculpatul G. Máté a sumei de 7.200 lei.

1. Obligă pe inculpatul G. G. să plătească statului suma de 350 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat în cauză.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 300 lei rămâne în sarcina statului și va fi plătită Baroului V. din fondurile Ministerului Justiției.

2. Obligă pe inculpatul G. MÁTÉ să plătească statului suma de 350 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat în cauză .

Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 200 lei rămâne în sarcina statului și va fi plătită Baroului V. din fondurile Ministerului Justiției.

3. Obligă pe părțile vătămate P. F. și P. Mitrița să plătească statului suma de 50 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat în cauză.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 01 aprilie 2014.”

Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt și de drept:

” Sub nr._ din 05.06.2013 a fost înregistrat la instanță dosarul nr. 2431/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad, împreună cu Rechizitoriul din 28.05.2013 prin care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților,

1. - G. M., fiul lui Rupert și Mundra, născut la data de 23.10.1987 în Tg. M., jud.M., cu domiciliul în ., jud.M., CNP_, cu antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1-209 alin.1 lit. a Cod penal anterior,

2.- G. G., fiul lui natural și M., născut la data de 15.10.1985 în Cluj N., jud.Cluj, cu domiciliul în Cluj N., .-72, jud.Cluj, CNP_, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1-209 alin.1 lit. a Cod penal anterior .

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului instanța retine următoarele:

La data de 19.05.2011, organele de poliție au fost sesizate de numita P. Mitrița cu privire la faptul că în aceeași zi două persoane i-au sustras din locuință suma de 5800 lei, iar soțului ei, P. F., i-au sustras verigheta de pe deget.

În urma cercetărilor efectuate a rezultat că autorii infracțiunii sunt inculpații G. M. si G. G. care efectuau acte de comerț în diferite localități din țară, vânzând obiecte de veselă si tacâmuri.

În data de 19.05.2011 inculpații au ajuns în mun. Bârlad cu autoturismul numitului G. G. și au întâlnit pe partea vătămată P. F. căruia i-au spus că doresc să discute ceva cu el.

Partea vătămată, în vârstă de 76 ani, se afla în apropierea locuinței sale și le-a indicat celor doi inculpați apartamentul unde locuiește, iar după puțin timp inculpații au mers acasă la el și i-au oferit spre vânzare două seturi de vase din inox.

Vătămatul i-a invitat pe inculpați în locuință, în bucătărie, însă le-a explicat că nu poate cumpăra produsele întrucât soția sa nu este acasă și nu știe unde ține aceasta banii.

Partea vătămată este o persoană în vârstă, se deplasează si vorbește cu dificultate, întrucât în urmă cu câțiva ani a suferit un accident vascular.

Profitând de situația vătămatului, inculpații au afirmat că vor găsi ei banii și au intrat să caute prin casă, întâi în sufragerie, apoi în dormitor unde, într-un șifonier au găsit un portofel din care au sustras suma de 5800 lei.

Lăsând vătămatului impresia că nu au găsit nimic, cei doi inculpați au spus că trebuie să plece și i-au strâns mâna acestuia, ca salut.

Unul din inculpați, în timp ce i-a strâns mâna, i-a luat vătămatului verigheta de aur de pe deget, fără ca acesta să poată să opună rezistență.

Inculpații au părăsit locuința părții vătămate lăsând în interior două cutii cu vase tip Hoffmayer, model HF_ și o geantă tip diplomat cu tacâmuri marca Hoffmayer, model HF_.

La scurt timp a sosit acasă soția părții vătămate, numita P. Mitrița, care a constatat lipsa banilor si a verighetei si a anunțat organele de poliție.

Cu ocazia cercetării locului faptei au fost relevate si ridicate urme papilare de pe cutiile cu veselă lăsate de inculpați, de pe două pliante si de pe ușa de acces în sufragerie, stabilindu-se, în urma unei constatări tehnico-științifice, că aparțin inculpaților G. M. si G. G..

Fiind audiat, inculpatul G. M., a recunoscut că împreună cu G. G. a fost la locuința părtii vătămate P. F., însă a negat că i-au sustras suma de bani si verigheta, afirmând că vătămatul a fost cel care le-a dat banii ca preț pentru vasele din inox vândute, iar verigheta le-a dat-o întrucât nu-i ajungeau banii să le plătească bunurile, ei cerând suma de 8000 lei.

Declarația inculpatului este contrazisă de ansamblul probelor administrate.

Partea vătămată P. Mitrița a declarat că soțul ei, P. F. nu avea cunoștință de locul în care pusese ea banii, având în vedere că acesta este bolnav. Un alt aspect este faptul că inculpații, la plecarea din apartament i-au spus lui P. F. că nu au găsit niciun ban, dar că trebuie să plece întrucât se grăbesc.

De asemenea, se are în vedere că, potrivit adreselor comunicate de ., Furnizor M. Okazie SRL si . București, prețul unui set de vase marca Hoffmeyer HF-_, de tipul celor lăsate de inculpati, este cuprins între 238 si 275 lei, iar prețul unui set de tacâmuri, marca Hoffmeyer, model HF_, este de 98 lei, mult inferior celui pe care l-ar fi plătit vătămatul.

Mai mult decât atât, din înscrisurile depuse la dosar, rezultă că numitul G. G. a mai fost condamnat pentru fapte comise cu același mod de operare - oferirea de seturi de vase si tacâmuri unor persoane în vârstă, pensionari, urmărirea locurilor in care aceștia își țin banii și profitând de neatenția părților vătămate pentru a le sustrage bani si bunuri din locuințe.

Inculpatul G. G. s-a sustras cercetărilor. Deși legal citat, nu s-a prezentat la chemarea înaintea organelor de cercetare penală.

După audierea în calitate de făptuitor, inculpatul G. M. nu s-a mai prezentat la organele judiciare.

Inculpatul G. M. nu a recunoscut săvârșirea faptei, iar după primele acte premergătoare, ambii inculpati s-au sustras cercetărilor.

Inculpatul G. M. este cetățean român, în vârstă de 25 ani, necăsătorit, ocupație constructor, cunoscut cu antecedente penale.

Inculpatul G. G. este cetățean român, în vârstă de 27 ani, necăsătorit, fără ocupație, cunoscut cu antecedente penale.

Cu privire la latura civilă, în faza de urmărire penală:

Partea vătămată P. F. a declarat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 7000 lei (f. 27).

Partea vătămată P. Mitrița nu a precizat dacă se constituie parte civilă în procesul penal.

Cele reținute mai sus rezultă din următoarele mijloace de proba: declarațiile părților vătămate, proces verbal de cercetare la fața locului și planșă foto, proces verbal de lăsare a bunurilor în custodie părții vătămate, declarație martor asistent T. Ș., adrese emise de ., . Bucuresti,si Furnizor M. Okazie SRL, raport de constatare tehnico-științifică, proces verbal de confruntare, (declarație făptuitor G. M., alte înscrisuri, actele dosarului.

La judecarea cauzei în primă instanță, inculpații nu s-au prezentat, apărătorii acestora, dintre care pentru inculpatul G. M., apărătorul ales, au motivat lipsa inculpaților, legali citați și față de care s-au emis și mandate de aducere, prin faptul că se află la muncă în construcții în străinătate

În consecință, instanța a continuat judecata potrivit procedurii de drept comun .

F. de probatoriul administrat în cauză, rezultă ca faptele penale mai sus descrise există, au fost săvârșite de către, existând probele necesare si legal administrate.

Instanța de judecată a procedat la soluționarea laturii penale, constatând că din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat.

Prin actul de sesizare al instanței, încadrarea juridică a faptelor săvârșite de inculpați a fost următoarea:.

1. Fapta inculpatului G. M. care împreună cu inculpatul G. G., în data de 19.05.2011, în timp ce se aflau în locuința părților vătămate P. F. si P. Mitrița, au sustras suma de 5800 lei si o verighetă din aur, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin.1-209 alin.1 lit. a Cod penal anterior.

2. Fapta inculpatului G. G. care împreună cu inculpatul G. M., în data de 19.05.2011, în timp ce se aflau în locuința părților vătămate P. F. si P. Mitrița, au sustras suma de 5800 lei si o verighetă din aur întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin.1-209 alin.1 lit. a Cod penal anterior.

Faptele mai sus descrise sunt prevăzute de actuala lege penală, intrată în vigoare la data de 01.02.2014, fiind incriminate ca infracțiuni și au fost săvârșite cu vinovăție, nejustificată și imputabilă inculpaților G. M. și G. G. .

Soluționând acțiunea penală:

Față de probatoriul administrat în cauză, conform prevederilor din Codul penal intrat în vigoare la data de 01.02 2014 raportat la reglementările din Codul penal anterior, în baza cărora ul a fost trimis în judecată, în aplicarea legii penale mai favorabile ce rezultă din compararea acelorași fapte care constituie infracțiuni și a instituțiilor de drept penal, instanța apreciază că în modalitatea descrisa mai sus:

În aplicarea legii penale mai favorabile instanța constată că faptele săvârșite de inculpați, în modalitatea reținută mai sus din probe, întrunesc în continuare elementele constitutive ale unor infracțiuni prevăzute și în noua reglementare.

Conform art. 5 Cod penal, În cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.

Conform art. 3 din Legea nr. 187/2012

(1) Dispozițiile art. 4 din Codul penal privind legea penală de dezincriminare sunt aplicabile și în situațiile în care o faptă determinată, comisă sub imperiul legii vechi, nu mai constituie infracțiune potrivit legii noi datorită modificării elementelor constitutive ale infracțiunii, inclusiv a formei de vinovăție, cerută de legea nouă pentru existența infracțiunii.

(2) Dispozițiile art. 4 din Codul penal nu se aplică în situația în care fapta este incriminată de legea nouă sau de o altă lege în vigoare, chiar sub o altă denumire."

În aplicarea rațiunii acestor texte de lege, cu privire la faptele săvârșite de inculpați, instanța reține următoarele:

- infracțiunea de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a Cod penal anterior ( furt săvârșit de două sau mai multe persoane împreună) pedepsită cu închisoare de la 3 ani la 15 ani ( interzicerea drepturilor accesorii fiind obligatorie conform art. 64 Cod penal anterior )- este incriminată și în actualul Cod penal la art. 228 alin. 1 sub denumirea de furt, fiind pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amenda ( fără interzicerea obligatorie a drepturilor, art. 65 Cod penal având un conținut diferit și de strictă și limitată aplicare, inaplicabil în prezenta speță).

Este evident că noile reglementări sunt mai favorabile atât sub durata pedepsei, categoriile alternative de pedepse, pedepselor accesorii și pedepselor complementare.

În consecință, instanța:

I. 1. În temeiul art. 386 Cod procedură penală, va schimba încadrarea juridică dată faptei cu privire la săvârșirea căreia s-a pus în mișcare acțiunea penală și s-a dispus trimiterea în judecată prin rechizitoriul din 28.05.2013 în dosar nr. 2431/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad a inculpatului G. G.,

2. În temeiul art. 386 Cod procedură penală, va schimba încadrarea juridică dată faptei cu privire la săvârșirea căreia s-a pus în mișcare acțiunea penală și s-a dispus trimiterea în judecată prin rechizitoriul din 28.05.2013 în dosar nr. 2431/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad a inculpatului G. M.,

Pe parcursul judecății s-a prezentat în instanță s-au prezentat în instanță părțile vătămate P. Mitrița și P. F., soți, care la termenul din 03.09.2013 s-au constituit părți civile cu suma de 5.800 lei bani sustrași din locuință și suma de 1.700 lei contravaloarea verighetei de aur.

La termenul din 18.02.2014 s-a prezentat în instanță partea civilă P. Mitrița, care a declarat că a recuperat integral prejudiciul produs de inculpați, ei și soțului său, fiindu-le achitată suma de 7.200 lei de către tatăl inculpatului G. M., numitul G. Rupert, motiv pentru care nu mai au nici o pretenție.

Ulterior părțile civile au depus la dosar o declarație dată de acestea în fața notarului, autentificată sub nr. 678 din 18.03.2014 la Biroul individual notarial F. L. din Bârlad, declarând că s-au împăcat cu inculpatul G. M. în prezentul dosar și că nu mai au nici o pretenție de natură civilă sau penală față de inculpat, conform art. 231 alin. 2 Cod penal.

Având în vedere manifestarea de voință a părților vătămate cu privire la acest inculpat, deși împăcarea nu a avut loc în mod nemijlocit în fața instanței, față de poziția procesuală a părților vătămate afirmată în instanță și consemnată într-un înscris autentic, instanța apreciază că a da prioritar efect juridic unei astfel de manifestării de voință a părților vătămate echivalează cu aplicarea dispozițiilor legale în favoarea inculpatului, de la care părțile vătămate au și recuperat integral prejudiciul achitat de bună voie, opțiunea acestora fiind aceea ca inculpatul să nu mai răspundă penal și civil, dacă legea permite aceasta.

Conform art. 159 Cod penal:

(1) Împăcarea poate interveni în cazul în care punerea în mișcare a acțiunii penale s-a făcut din oficiu, dacă legea o prevede în mod expres.

(2) Împăcarea înlătură răspunderea penală și stinge acțiunea civilă.

(3) Împăcarea produce efecte numai cu privire la persoanele între care a intervenit și dacă are loc până la citirea actului de sesizare a instanței.

În consecință urmează ca instanța să de afect juridic acestei manifestări de voință a părților vătămate doar cu privire la inculpatul G. M., deoarece infracțiunea de furt în forma săvârșită de inculpat permite și prevede împăcarea părților .

1. - Cu privire la inculpatul G. G., în baza art. 396 alin. 2 Cod procedură penală instanța va condamna pe inculpat la pedeapsa închisorii, constatând, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că faptele există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de inculpat.

În baza textelor de lege enunțat mai sus și a dispozițiilor art. 396 alin. 2 Cod Procedura Penala, instanța urmează sa aplice inculpatului G. G. o pedeapsa la individualizarea căreia sub aspectul categoriei de pedeapsă și a duratei se vor avea in vedere limitele de pedeapsă fixate de lege, criteriile generale prev. de art. 74 Cod penal, respectiv gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea infractorului, care se evaluează după împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

Cunoașterea caracteristicilor unui infractor prezentă o deosebită importanță pentru determinarea gradului concret de pericol social a acestuia și pentru stabilirea unei pedepse eficiente, deoarece de multe ori, modul de comportare în societate, caracterizat prin disciplină în muncă și o viață conformă cu regulile de conviețuire socială, poate determina concluzia că un nu a comis infracțiunea datorită înclinației sale pentru comiterea unor fapte antisociale, ci ca urmare a unui complex de împrejurări care au contribuit ca ul să se abată de la conduita sa obișnuită.

Din fișa de cazier emisă de IPJ V., rezultă că față de inculpatul G. G. s-a pus în mișcare acțiunea penală la data de 15.11.2010 într-o cauză cercetată de P. de pe lângă Tribunalul B., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, faptele din prezenta cauză neconstituind un aspect izolat în comportamentul antisocial al acestuia.

Față de modalitatea de săvârșire a faptei, gravitatea acesteia, curajul infracțional, conceperea traseului infracțional și săvârșirea faptei în participație cu un alt inculpat, aspect care a sporit curajul infracțional, alegerea victimelor persoane în vârstă, cu o capacitate de vigilență diminuată, modalitatea vicleană prin care aveau acces la acestea în locuințele lor, nu a făcut nici un efort pentru recuperarea prejudiciului, instanța apreciază că scopul de prevenire si reeducare poate fi atins prin aplicarea unei pedepse cu închisoarea, cu o durată proporțională cu gravitatea faptei, pedeapsa amenzii fiind neîndestulătoare pentru reeducarea inculpatului.

Prin aplicarea pedepsei amenzii instanța apreciază că nu se atinge scopul pedepsei de reeducarea inculpatului și de prevenire a săvârșirii de noi infracțiunii, în primul rând raportat la gravitatea faptelor, natura, sursa acestuia și mobilul faptelor, dar și față de ineficiența unei astfel de pedepse pecuniare .

Instanța va pronunța condamnarea inculpatului G. G. la pedeapsa închisorii, reținându-se și faptul că acesta nu a avut o atitudine sinceră pe parcursul urmării penale, iar în faza de judecată s-a sustras.

Instanța va pronunța condamnarea inculpatului G. G., la pedeapsa de

Ca modalitate de executare, instanța apreciază că reeducarea inculpatului G. G. se poate realiza și prin lăsarea în libertate, respectiv prin suspendarea condiționată a executării pedepsei, în temeiul art. 81 Cod penal având în vedere și limitele pedepsei aplicate și rezultante

Având în vedere persoana și conduita inculpatului, anterior săvârșirii faptei prin inexistența antecedentelor penale, în sensul unei condamnări definitive, raportat și la durata pedepsei stabilită de instanță pentru faptele deduse judecății în prezenta cauză, vârsta inculpatului, situația socială, instanța apreciază că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia, atitudinea de regret, urmând a dispune în temeiul art. 81 Cod Penal anterior suspendarea condiționată a executării pedepsei .

În temeiul art. 82 Cod Penal anterior, se va fixa termen de încercare de 2 ani și 7 luni. .

Se va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod Penal anterior, privind revocarea suspendării condiționata a executării pedepsei.

2.- Cu privire la inculpatul G. M.:

Instanța apreciază că acțiunea penală cu privire la faptele de furt prev. de art. 228 Cod penal, pentru săvârșirea căreia inculpatul a fost trimis în judecată, este latitudinea părții vătămate, fiind un drept exclusiv al acesteia a iniția, declanșa, exercita și o retrage.

Conform art. 231 Cod penal În cazul faptelor prevăzute la art. 228, art. 229 alin. (1), alin. (2) lit. b) și c) și art. 230, împăcarea înlătură răspunderea penală.

Împăcarea părților înlătură răspunderea penală, producându-și efectele și în cazul în care acțiunea penală a fost pusă în mișcare din oficiu.

Conform art. 16 litera g Cod procedură penală care reglementează cazurile în care punerea în mișcare sau exercitarea acțiunii penale este împiedicată, acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare, iar când a fost pusă în mișcare nu mai poate fi exercitată dacă: g) a fost retrasă plângerea prealabilă, în cazul infracțiunilor pentru care retragerea acesteia înlătură răspunderea penală, a intervenit împăcarea ori a fost încheiat un acord de mediere în condițiile legii.

Inculpatul G. M. nu a solicitat continuarea procesului penal conform art. 18 Cod procedură penală, conform căruia: În caz de amnistie, de prescripție, de retragere a plângerii prealabile, de existență a unei cauze de nepedepsire sau de neimputabilitate ori în cazul renunțării la urmărirea penală, suspectul sau inculpatul poate cere continuarea procesului penal

Urmează ca instanța să dea eficiență juridică manifestării de voință a părților vătămate și a inculpatului ‚de a se împăca cu privire la fapta de furt prev. de art. 228 alin. 1 Cod penal reclamată a fi fost săvârșite la data de 19.05.2011, pentru care inculpatul a fost trimis în judecată și cu privire la care legea permite împăcarea părților.

În consecință, față de voința părților:

- În temeiul art. 396 alin. 1, 6 Cod procedură penală cu referire la art. 231 alin. 2 Cod penal și cu referire la art. 16 alin. 1 litera g Cod procedură penală:

- va înceta procesul penal având ca obiect săvârșirea de către inculpatul G. M., fiul Rupert și Mundra, născut la data de 23.10.1987 în Tg. M., jud. M., CNP –_, cetățean român, necăsătorit, de ocupație constructor, cu antecedente penale, domiciliat în ., . și nr. 101, jud. M. - față de care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată prin rechizitoriul din 28.05.2013 în dosar nr. 2431/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad – a infracțiunii de „ furt calificat prev. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a Cod penal anterior– Legea nr. 15 din 1968 „ a cărei încadrare juridică a fost schimbată de instanță în infracțiunea de „ furt prev. de art. 228 alin. 1 Cod penal - Legea nr. 286 din 2009 și cu aplicarea art. 5 Cod penal, ca efect al împăcării părților.

Cu privire la acțiunea civilă, în faza de judecată:

Conform art. 159 Cod penal:

(1) Împăcarea poate interveni în cazul în care punerea în mișcare a acțiunii penale s-a făcut din oficiu, dacă legea o prevede în mod expres.

(2) Împăcarea înlătură răspunderea penală și stinge acțiunea civilă.

(3) Împăcarea produce efecte numai cu privire la persoanele între care a intervenit și dacă are loc până la citirea actului de sesizare a instanței.

În baza art. 159 alin. 2 Cod penal va constata stinsă acțiunea civilă formulată de părțile civile P. F. și P. Mitrița, și va constat recuperat integral prejudiciul material produs părților civile P. F. și P. Mitrița prin restituirea de către inculpatul G. M. a sumei de 7.200 lei.

1. Ca o consecință a condamnării, pentru faptele mai sus menționate, în temeiul art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, va obliga pe inculpatul G. G. să plătească statului suma de 350 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat în cauză.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 300 lei rămâne în sarcina statului și va fi plătită Baroului V. din fondurile Ministerului Justiției.

2. Ca o consecință a încetării procesului penal, pentru faptele mai sus menționate, în temeiul art. 275 alin. 1 pct 2 lit. d Cod procedură penală:

- va obliga pe inculpatul G. M. să plătească statului suma de 350 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat în cauză .

Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 200 lei rămâne în sarcina statului și va fi plătită Baroului V. din fondurile Ministerului Justiției.

- va obliga pe părțile vătămate P. F. și P. Mitrița să plătească statului, fiecare suma de 25 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat în cauză .”

Împotriva sentinței astfel pronunțate a declarat apel inculpatul G. G. fiind criticată pentru netemeinicie sub aspectul greșitei individualizări a pedepsei aplicate, în sensul că raportat întregului ansamblului faptic si personal, circumscris cauzei, se poate aprecia că se impune reducerea pedepsei aplicate de prima instanță sub minimul special prevăzut de lege, prin reținerea circumstanțelor atenuante privind persoana sa și atitudinea procesuală adoptată. Prin motivele de apel depuse în scris la dosar, inculpatul solicită și repunerea în termenul de apel, în temeiul art. 411 cod proc. pen., motivat de faptul că nu mai locuiește la adresa din actul de identitate de peste 5 ani și nu a avut cunoștință de prezenta cauză.

Examinând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate, dar și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, în virtutea caracterului devolutiv conferit căii de atac, C., constată că apelul formulat apare ca nefondat, pentru considerentele ce se vor expune:

Termenul de apel este un termen procesual legal, iar potrivit art. 410 alin. 1 Cod procedură penală acesta este de 10 zile și curge de la comunicarea copiei de pe dispozitivul hotărârii (minutei).

Examinând actele și lucrările dosarului de fond se constată că inculpatul avea obligația să se prezinte la sediul Judecătoriei Bârlad pentru ridicarea corespondenței, respectiv a comunicării minutei sentinței penale nr. 141 din 01.04.2014, la data de 22.05.2014. Astfel, apelul fiind declarat la data de 30.05.2014, deci înăuntrul termenului de 10 zile prevăzut de art. 410 cod proc. pen., în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 411 cod proc. pen privind repunerea în termenul de apel, calea de atac fiind exercitată în termenul legal.

Starea de fapt reținută prin sentința penală apelată este corectă, fiind rezultatul evaluării probelor administrate atât în cursul urmăririi penale, cât și în cursul judecății, prima instanță procedând la o analiză completă a probelor administrate și o corectă încadrare juridică a faptelor deduse judecății.

Cât privește individualizarea judiciară a pedepsei, criticile formulate de inculpat nu sunt întemeiate.

Corect a fost individualizata pedeapsa aplicata și modalitatea de executare, avându-se în vedere gradul de pericol social a faptei, modalitatea de săvârșire a acesteia, dar și circumstanțele personale ale inculpatului apelant, care a mai fost anterior cercetat pentru fapte similare.

Potrivit art.74 Cod penal la stabilirea pedepselor se ține seama, printre altele, de gradul de pericol social al faptelor săvârșite, de persoana făptuitorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Pentru ca pedeapsa să-și realizeze funcțiile și scopul definite de legiuitor, aceasta trebuie să corespundă sub aspectul duratei și naturii sale gravității faptei comise, potențialului de pericol social pe care, în mod real, îl prezintă persoana inculpatului, dar și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența sancțiunii. Or, din această perspectivă, prin pedeapsa aplicată de prima instanță, se poate aprecia că inculpatul prezintă perspective de îndreptare, astfel că pedeapsa aplicată de prima instanță se impune cu necesitate, nefiind identificate în analiza prezentului apel nici un criteriu/împrejurare care să conducă la concluzia că se impune o reducere a răspunderii penale.

Ca măsură de constrângere, pedeapsa are – pe lângă scopul său represiv – și o finalitate de exemplaritate, concretizând dezaprobarea legală și judiciară, atât în ceea ce privește fapta penală săvârșită, cât și în ce privește comportarea făptuitorului.

Pe de altă parte, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizate în așa fel încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare.

C. reține că în cadrul procesului de individualizare a pedepsei, instanța de judecată a analizat toate aceste împrejurări de natură a caracteriza atât circumstanțele reale, împrejurările în care s-a comis infracțiunea, cât și circumstanțele personale ce privesc persoana infractorului și să dea eficiență acestora, instanța de fond conformându-se acestor exigențe atât în procesul de cuantificare a sancțiunii aplicate, cât și al modalității de executare al acesteia.

Operațiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de lege.

Instanța de fond a procedat la analizarea incidenței dispozițiilor art. 5 cod penal, privind legea penală mai favorabilă, făcând o apreciere în mod global pe instituții a dispozițiilor mai favorabile din cele două legi penale succesive, astfel cum s-a statuat decizia nr. 265 din 6 mai 2014 a Curții Constituționale, apreciind în mod corespunzător că legea mai favorabilă inculpatului apelant o reprezintă dispozițiile art. 228 alin. 1 cod penal, care sancționarea infracțiunea de furt cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

Evaluând corespunzător atitudinea inculpatului apelant față de prezenta cauză, prin raportare și la celelalte criterii, astfel cum au fost expuse, instanța de fond a orientat pedeapsa aplicată acestuia la limita minimă prevăzută de textul de incriminare. A reindividualiza pedeapsa finală aplicată inculpatului, în ce privește cuantumul acesteia, înseamnă a înfrânge scopul coercitiv al pedepsei.

Mai mult, apreciind corespunzător că fapta comisă reprezintă un accident în modul de comportare al inculpatului și că din toate împrejurările cauzei sunt date care să susțină concluzia că acesta se poate îndrepta fără executarea efectivă a pedepsei aplicate, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate.

Față de considerentele anterior expuse, C. constată că nu există temeiuri, nici de fapt, nici de drept, care să justifice reducerea pedepsei aplicate inculpatului de către prima instanță, nefiind identificate împrejurări care să poată fi calificate ca și circumstanțe atenuante în condițiile art. 75 alin. 2 cod penal, astfel că, în temeiul disp. art. 421 pct. 1 lit. „b” cod proc. pen., va respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul G. G. împotriva sentinței penale nr. 141 din 01.04.2014 a Judecătoriei Bârlad, pe care o va menține.

Va face aplicarea prevederilor art. 275 alin. 2 cod proc. pen., privind plata cheltuielilor judiciare cuvenite statului.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

Decide:

Respinge, ca nefundat, apelul declarat de inculpatul G. G. împotriva sentinței penale nr. 141 din 01.04.2014 a Judecătoriei Bârlad, pe care o menține.

Obligă pe inculpatul G. G. la plata sumei de 400 lei, cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 22.12.2014.

Președinte, Judecător

I. E. C. A. G. O. M.

Grefier,

C.-M. Ș.

Red./tehn. C.I.E

2 ex. – 08.01.2015

Jud. Bârlad – jud. R. M.

← Strămutare. Art. 55 CPP ş.u./art.72 ş.u. NCPP. Decizia nr....		Delapidarea. Art. 215 ind.1 C.p.. Sentința nr. 1749/2014.... →

Furt calificat. Art.229 NCP. Sentința nr. 141/2014. Curtea de Apel IAŞI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Furt calificat. Art.229 NCP. Sentința nr. 141/2014. Curtea de Apel IAŞI