Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 408/2013. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 408/2013 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 11-04-2013 în dosarul nr. 408/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIE PENALĂ Nr. 408/2013
Ședința publică de la 11 Aprilie 2013
Completul compus din:
Președinte: A. G. O. M.
Judecător: C.-G. T.
Judecător: T. J.
Grefier: E. R.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași – reprezentat prin procuror P. E.
Potrivit prevederilor art.304 din Codul de procedură penală, desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio.
Pe rol fiind judecarea recursului penal, având ca obiect „ furt calificat ”, declarat de inculpatul recurent R. C., împotriva sentinței penale nr. 3743 din 13.12.2012, pronunțate de Judecătoria Iași în dosarul penal nr._ .
Conform disp. art. 297 din Codul de procedură penală s-a procedat la strigarea cauzei și s-a făcut apelul părților, constatându-se că lipsește inculpatul recurent R. C. pentru care răspunde avocat C. C., ce substituie la acest termen de judecată pe avocat Țuhui P. F., lipsă fiind și părțile responsabile civilmente R. D., R. G., partea civilă I. I. și S. de Probațiune de pe lângă T. Iași.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare și prezența părților la termenul de astăzi, că dosarul se află la al doilea termen de judecată, că recursul declarat nu a fost motivat, și s-au verificat actele și lucrările dosarului, după care:
Avocat C. C., depune la dosar delegația de substituire, chitanța nr._ din 24.01.2012 în valoare de 200 lei, reprezentând contravaloarea onorariului apărătorului desemnat din oficiu în cursul urmăririi penale, și motivele de recurs formulate de către inculpat, care după semnare și datare de către președintele de complet, se atașează la dosarul cauzei.
Nemaifiind de invocat chestiuni preliminare și nici cereri de formulat, curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Având cuvântul, pentru inculpatul recurent R. C., avocat C. C., susține oral motivele de recurs expuse detaliat în scris, motive care vizează reindividualizarea pedepsei și modalitatea de executare a acesteia.
Susține apărarea că, prin sentința recurată inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an și 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, iar ca modalitate de executare s-a făcut aplicarea dispozițiilor prevăzute de art.861 Cod penal pe o durată de 2 ani .
În temeiul dispozițiilor art. 191 alin.12 Cod procedură penală inculpatul a fost obligat la cheltuieli judiciare în cuantum de 1000 lei, sumă în care s-a inclus și onorariul apărătorului desemnat din oficiu în cursul urmăririi penale în cuantum de 200 lei.
Apreciază că pedeapsa aplicată inculpatului este prea severă raportat la gradul său de participare . Solicită a se avea în vedere că acest inculpat nu a făcut altceva decât să stea de pază, cel care a avut contribuția majoră la săvârșirea faptei a fost inculpatul G. M. – S. și care a primit aceiași sancțiune ca și inculpatul R. C..
Solicită instanței de control judiciar să aibă în vedere atunci când se va pronunța toate înscrisurile depuse la dosar, înscrisuri care conturează profilul socio – moral exemplar al inculpatului care a fost olimpic în școala generală la diferite materii obținând rezultate excelente reliefate prin diplomele atașate. Solicită de asemenea, a se avea în vedere că inculpatul nu este cunoscut în comunitate ca o persoană ce promovează un comportament deviant, fapta săvârșită fiind un incident nedorit în viața acestuia.
Solicită de asemenea, a se avea în vedere atitudinea sinceră a inculpatului care a colaborat cu organele de urmărire penală, a recunoscut și regretat sincer comiterea faptelor încă de la început, iar în fața instanței de judecată a adoptat aceiași atitudine solicitând să fie judecat după procedura simplificată.
Susține apărarea că instanța de fond nu a aplicat corect dispozițiile prev.de art. 72 alin.1 Cod penal și nici cele ale art.52 Cod penal.
Pentru motivele prezentate oral și expuse detaliat în scris, pune concluzii de admitere a recursului, casarea sentinței recurate și, rejudecând cauza, a se dispune redozarea pedepsei, iar ca modalitate de executare urmând a se face aplicarea disp.art.81 Cod penal.
Solicită de asemenea, exonerarea inculpatului de la plata sumei de 200 lei, sumă ce reprezintă onorariu apărător desemnat din oficiu în cursul urmăririi penale întrucât această sumă a fost achitată de către inculpat conform chitanței depusă astăzi la dosar.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursului ca nefundat, urmând a fi menținută sentința recurată ca fiind legală și temeinică.
Declarând închise dezbaterile, curtea rămâne în deliberare și în pronunțare.
Ulterior deliberării,
Curtea,
Asupra recursului penal de față:
Prin sentința penală nr. 3743 din 13 decembrie 2012 a Judecătoriei Iași, s-au hotărât următoarele:
„Condamnă pe inculpații G. M.-S., fiul lui M. și M., născut la data de 24.08.1993 în ., CNP_, cu domiciliul în ., jud. Iași, cetățean român, studii 8 clase, fără antecedente penale, și R. C., fiul lui D. și G., născut la data de 25.05.1993 în mun. Iași, jud. Iași, CNP_, cu domiciliul în ., jud. Iași, cetățean român, studii 8 clase, fără antecedente penale la câte o pedeapsă de un an și 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată, prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1, lit. a, g, i Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 41 alin. 2 și art. 99 alin. 3 Cod penal, precum și a prevederilor art. 3201 alin. 7 teza I Cod procedură penală.
În temeiul dispozițiilor art. 71 Cod penal, aplică fiecăruia dintre inculpații G. M.-S. și R. C. pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a doua și b Cod penal.
În temeiul art. 861 alin. 1 și 110 Cod penal, dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor aplicate inculpaților, pentru fiecare pe durata unui termen de încercare de 2 ani în cadrul căruia, potrivit prevederilor art. 863 alin. 1 și 2 Cod penal, fiecare dintre inculpați va avea obligația de a se supune următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte, la datele fixate, la S. de Probațiune de pe lângă T. Iași;
b) să anunțe S. de Probațiune de pe lângă T. Iași cu privire la orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință, orice deplasare care depășește 8 zile, precum și cu privire la întoarcere;
c) să comunice Serviciului de Probațiune de pe lângă T. Iași și să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice Serviciului de Probațiune de pe lângă T. Iași informații de natură a permite să îi fie controlate mijloacele de existență.
În baza dispozițiilor art. 359 alin. 1 Cod procedură penală, atrage atenția inculpaților G. M.-S. și R. C. că, potrivit art. 864 alin. 1 și 2 Cod penal, în caz de nerespectare cu rea-credință a măsurilor de supraveghere stabilite sau în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în termenul de încercare, se va dispune revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei și executarea acesteia în întregime.
În temeiul dispozițiilor art. 71 alin. 5 Cod penal, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepselor principale, suspendă și executarea pedepselor accesorii aplicate celor doi inculpați.
În temeiul dispozițiilor art. 14 alin. 3 lit. b și 346 alin. 1 Cod procedură penală, prin raportare la dispozițiile art._ alin. 2 și 1003 din Codul Civil anterior, admite pretențiile părții civile I. I., cu domiciliul în ., jud. Iași, și obligă, în solidar, pe inculpații G. M.-S., acesta în solidar și cu părțile responsabile civilmente G. M. și G. M., cu domiciliul în ., și R. C., acesta în solidar și cu părțile responsabile civilmente R. D. și R. G., cu același domiciliu, să achite părții civile suma de 65 de lei, cu titlul de daune materiale.
În temeiul dispozițiilor art. 191 alin. 1, 2 și 3 Cod procedură penală, obligă pe inculpatul G. M.-S., în solidar cu părțile responsabile civilmente G. M. și G. M., să achite statului suma de 1200 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, incluzând suma de 200 de lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu în cursul judecății, potrivit delegației nr._/31.10.2012, care va fi avansată către Baroul Iași din fondurile Ministerului Justiției, precum și suma de 200 de lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu în cursul urmăririi penale, potrivit delegației nr. 3662/12.05.2011, care va fi avansată către Baroul Iași din fondurile Ministerului Public.
În temeiul dispozițiilor art. 191 alin. 1, 2 și 3 Cod procedură penală, obligă pe inculpatul R. C., acesta în solidar și cu părțile responsabile civilmente R. D. și R. G., să achite statului suma de 1000 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, incluzând suma de 200 de lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu în cursul urmăririi penale, potrivit delegației nr. 3661/12.05.2011, care va fi avansată către Baroul Iași din fondurile Ministerului Public”.
Prin încheierea penală din 14 februarie 2013 a Judecătoriei Iași s-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul sentinței penale nr.3743/13.12.2012 a Judecătoriei Iași, în cauza cu numărul de mai sus, privind pe inculpații G. M. S. și R. C., în sensul inserării, la finele primului paragraf, a următoarelor mențiuni: „ în ceea ce îl privește pe inculpatul G. M. S., respectiv pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a,g,i Cod penal, cu aplicarea art.99 alin.3 Cod penal, cu aplicarea art.3201 alin.7 teza I Cod procedură penală,în ceea ce îl privește pe inculpatul R. C.”.
Pentru a pronunța încheierea, instanța de fond a reținut:
„Constatând că în cuprinsul dispozitivului sentinței penale nr.3743/13.12.2012 a Judecătoriei Iași, pronunțată în cauza cu numărul de mai sus, din cauza unor vădite erori materiale de tehnoredactare, s-a menționat furtul calificat în formă continuată, prevăzut de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a,g,i Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 și 99 alin.3 Cod penal ca infracțiune pentru care li s-a aplicat pedeapsa ambilor inculpați, față de cum ar fi fost corect a se menționa în ceea ce îl privește pe inculpatul R. C., care a fost trimis în judecată pentru comiterea unei infracțiuni de furt calificat prevăzută de art.208 alin.1, art.209 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.99 alin.3 Cod penal, în formă simplă, pe parcursul judecății nepunându-se nicio clipă problema schimbării acestei încadrări juridice stabilite în ce îl privește prin actul de sesizare, în vederea îndreptării acestor erori materiale, în baza art. 195 Cod procedură penală”.
Pentru a pronunța sentința penală instanța de fond a reținut următoarele:
„Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași din data de 21.06.2012 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților G. M. S., pentru comiterea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g, i Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 și 99 alin. 3 Cod penal, și R. C., pentru comiterea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g, i Cod penal, cu aplicarea art. 99 alin. 3 Cod penal.
În sarcina inculpaților s-au reținut, în esență, următoarele:
În nopțile de 13/14.03.2011 și 15/16.03.2011, inculpatul minor G. M. S. a sustras, în baza aceleiași rezoluții infracționale, prin folosire de chei potrivite, în noaptea de 15/16.03.2011 împreună cu inculpatul minor R. C., patru butelii, în valoare totală de 530 de lei, din curtea locuinței părții vătămate I. I..
Această situație de fapt a fost reținută în baza următoarelor mijloace de probă: declarațiile părții vătămate, procesul-verbal de constatare a efectuării actelor premergătoare, procesul-verbal de cercetare la fața locului, însoțit de planșa fotografică, dovezile de ridicare, respectiv de predare a bunurilor sustrase, declarațiile martorilor C. C. Nicușor, P. M. L., declarațiile învinuitului A. V., declarațiile inculpaților.
La termenul de judecată din data de 28.11.2012 instanța a procedat la audierea inculpaților, fiecare dintre aceștia arătând, cu asistarea apărătorului său, că înțelege să solicite aplicarea în privința sa a procedurii reglementate de art. 3201 Cod procedură penală, declarând că cunoaște și recunoaște, fără rezerve, faptele pentru care a fost trimis în judecată, că își însușește probatoriul administrat în cursul urmăririi penale și că nu solicită administrarea altor mijloace de probă. Instanța, apreciind probatoriul administrat în faza de urmărire penală, raportat la pozițiile procesuale ale inculpaților, a admis solicitarea acestora, dând cuvântul pentru punerea concluziilor pe fondul cauzei în ceea ce îi privește, fără administrarea altor mijloace de probă.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține ca fiind dovedită următoarea situație de fapt:
În seara zilei de 13.03.2011, în jurul orei 20,30, inculpatul minor G. M. S. se plimba prin localitatea Bivolari cu martorul P. M. L., iar la un moment dat a rămas în urmă, a pătruns în curtea părții vătămate I. I. și a sustras o butelie cu gaz dintr-un rastel, descuind lacătul rastelului cu una dintre cheile potrivite pe care le avea asupra sa anume în acest scop. Inculpatul l-a ajuns apoi din urmă pe martorul P., care l-a văzut transportând butelia la locuința proprie.
În sera zilei de 15.03.2011, acționând în baza aceleiași rezoluții infracționale, însoțit de această dată de inculpatul minor R. C., a pornit spre locuința părții vătămate I. I., pentru a sustrage alte butelii. Au pătruns în curtea lui I. I. pe poartă, G. a descuiat lacătul rastelului cu una dintre cheile potrivite pe care le avea, pe care lăsase un semn, după care R. a părăsit curtea părții vătămate, pentru a supraveghea zona din stradă. G. a scos din rastel trei butelii, dându-i-le, pe rând, peste gard lui R., după care au plecat, R. păstrând una dintre buteliile sustrase, iar G. pe celelalte două. Pentru o noapte, cei doi le-au transportat la locuința lui A. vasile, fără a-i spune nimic acestuia. Ulterio, inculpatul R. a vândut butelia rămasă la el, goală, martorului C. C. Nicușor, pentru 45 de lei, bani pe care i-a dat inculpatului G., la care avea o datorie. G. a vândut buteliile sale martorei Raba V. L., pentru 140 de lei.
Această situație de fapt a fost reținută în baza mijloacelor de probă administrate în urmăririi penale, enumerate anterior, coroborate cu pozițiile procesuale adoptate de inculpați în cursul judecății, pe care instanța le apreciază ca fiind sincere și susținute de ansamblul probatoriului.
În drept, faptele inculpaților, astfel cum au fost descrise mai sus, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g, i Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 și 99 alin. 3 Cod penal, în ceea ce îl privește pe inculpatul G. M. S., respectiv furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g, i Cod penal, cu aplicarea art. 99 alin. 3 Cod penal, în ceea ce îl privește pe inculpatul R. C..
Analizând probele administrate în cursul urmăririi penale, instanța apreciază că faptele inculpaților sunt suficient stabilite pentru a permite soluționarea laturii penale, având totodată suficiente date privind persoana fiecăruia pentru individualizarea tratamentului sancționator ce se impune.
Pentru infracțiunile reținute instanța le va aplica inculpaților pedepse cu închisoarea, deși erau minori la data comiterii faptei, întrucât au devenit majori pe parcursul procesului. La stabilirea cuantumului acestora va ține cont de modalitatea și de împrejurările în care a fost comis fiecare act material, caracterul mai grav al celui de-al doilea, când s-au furat mai multe bunuri, cu participarea a două persoane, de pericolul social concret ridicat al faptei, va avea în vedere de asemenea și atitudinea procesuală sinceră adoptată de inculpați, precum și lipsa antecedentelor penale în ceea ce îi privește, urmând a ține cont și de datele din referatele de evaluare cu privire la cauzele care au favorizat încălcarea legii penale de către aceștia și evoluția lor ulterior comiterii faptei. Ținând cont de toate acestea, instanța le va aplica inculpaților pedepse situate sensibil peste minimul prevăzut de art. 209 alin. 1 Cod penal, redus cu o treime ca urmare a aplicării dispozițiilor art. 320 ind. 1 Cod procedură penală.
În temeiul dispozițiilor art. 71 Cod penal instanța le va aplica inculpaților pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a doua și b Cod penal, ținând cont de modalitatea și de împrejurările comiterii faptelor, de ușurința cu care au adoptat rezoluția infracțională și cu care au pus-o în executare, cel de-al doilea act material fiind comis la doar două zile după primul, în dauna aceleiași părți vătămate.
În temeiul art. 861 alin. 1 și 2 și art. 110 Cod penal având în vedere lipsa antecedentelor penale și atitudinea adoptată în cursul procesului penal, șansele de reintegrare sociale ale inculpaților, instanța va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor aplicate acestora, pe durata unor termene de încercare în cadrul cărora, potrivit prevederilor art. 863 alin. 1 și 2 Cod penal, fiecare dintre inculpați va avea obligația de a se supune următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte, la datele fixate, la S. de Probațiune de pe lângă T. Iași; să anunțe S. de Probațiune de pe lângă T. Iași cu privire la orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință, orice deplasare care depășește 8 zile, precum și cu privire la întoarcere; să comunice Serviciului de Probațiune de pe lângă T. Iași și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice Serviciului de Probațiune de pe lângă T. Iași informații de natură a permite să îi fie controlate mijloacele de existență.
În baza dispozițiilor art. 359 alin. 1 Cod procedură penală, instanța le va atrage atenția inculpaților că, potrivit art. 864 alin. 1 și 2 Cod penal, în caz de nerespectare cu rea-credință a măsurilor de supraveghere stabilite sau în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în termenul de încercare, se va dispune revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei și executarea acesteia în întregime.
În temeiul dispozițiilor art. 71 alin. 5 Cod penal, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepselor principale, instanța va suspenda și executarea pedepselor accesorii aplicate inculpaților.
În temeiul dispozițiilor art. 14 alin. 3 lit. b și 346 alin. 1 Cod procedură penală, prin raportare la dispozițiile art._ alin. 2 și 1003 din Codul Civil anterior, apreciind că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale în ceea ce îi privește pe inculpați și faptele acestora, văzând și poziția procesuală a fiecăruia, instanța va admite pretențiile părții civile I. I. și îi va obliga, în solidar, pe inculpații G. M.-S., acesta în solidar și cu părțile responsabile civilmente G. M. și G. M., și R. C., acesta în solidar și cu părțile responsabile civilmente R. D. și R. G., să achite părții civile suma de 65 de lei, cu titlul de daune materiale.
În temeiul dispozițiilor art. 191 alin. 1, 2 și 3 Cod procedură penală, instanța îl va obliga pe inculpatul G. M.-S., în solidar cu părțile responsabile civilmente G. M. și G. M., să achite statului suma de 1200 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, incluzând suma de 200 de lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu în cursul judecății, potrivit delegației nr._/31.10.2012, care va fi avansată către Baroul Iași din fondurile Ministerului Justiției, precum și suma de 200 de lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu în cursul urmăririi penale, potrivit delegației nr. 3662/12.05.2011, care va fi avansată către Baroul Iași din fondurile Ministerului Public.
În temeiul dispozițiilor art. 191 alin. 1, 2 și 3 Cod procedură penală, instanța îl va obliga pe inculpatul R. C., acesta în solidar și cu părțile responsabile civilmente R. D. și R. G., să achite statului suma de 1000 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, incluzând suma de 200 de lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu în cursul urmăririi penale, potrivit delegației nr. 3661/12.05.2011, care va fi avansată către Baroul Iași din fondurile Ministerului Public”.
Împotriva sentinței penale a declarat recurs inculpatul R. C., criticând-o pentru netemeinicie în ceea ce privește cuantumul pedepsei, modalitatea de executare și cheltuielile judiciare.
În motivarea recursului, inculpatul arată că pedeapsa aplicată este prea severă raportat la gradul său de participare. Inculpatul a asigurat paza, cel care a avut contribuția majoră la săvârșirea faptei fiind inculpatul G. M. – S. și care a primit aceiași sancțiune.
Solicită a fi analizate înscrisurile depuse la dosar care conturează profilul socio – moral exemplar al inculpatului care a fost olimpic la școala generală la diferite materii obținând rezultate excelente, reliefate prin diplomele atașate. Este cunoscut în comunitate ca o persoană ce nu promovează un comportament deviant, fapta săvârșită fiind un incident nedorit în viața acestuia.
Inculpatul a avut o atitudine sinceră, a colaborat cu organele de urmărire penală, a recunoscut și regretat faptele din faza de urmărire penală având o atitudine constantă de recunoaștere și în fața instanței.
Solicită reducerea pedepsei și aplicarea dispozițiilor art.81 Cod penal.
Solicită exonerarea de plata sumei de 200 lei, sumă ce reprezintă onorariul pentru apărător oficiu desemnat în cursul urmăririi penale întrucât această sumă a fost achitată de inculpat, conform chitanței de plată.
Recursul este fondat parțial.
Instanța de fond a soluționat cauza în cadrul procedurii simplificată, prevăzute de art.3201 Cod procedură penală și a examinat și analizat toate probele administrate în cursul urmăririi penale coroborate cu declarațiile de recunoaștere a vinovăției date de inculpat în fața instanței și probele cu înscrisuri, iar faptele și împrejurările reținute corespund probelor și reprezintă adevărul.
Din probele administrate rezultă că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpații G. și R. împreună.
Faptele și vinovăția inculpatului recurent sunt dovedite în cauză dincolo de orice dubiu, iar încadrarea juridică dată faptei este legală și temeinică.
Fapta inculpatului R. C. care, în noaptea de 15/16 martie 2011 împreună cu inculpatul G. M. S., a sustras prin folosirea de chei potrivite, trei butelii din curtea locuinței părții vătămate I. I., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev.de art. 208 alin.1, 209 lit.a,g,i Cod penal cu aplicarea art.99 alin.3 Cod penal.
Inculpatul R. a intrat împreună cu inculpatul G. în curtea părții vătămate, cu chei potrivite, a supravegheat zona din stradă apoi cele trei butelii, luate din rastel de inculpatul G., le-a trecut peste gardul împrejmuitor, pe rând, primindu-le de la G., a păstrat una dintre butelii, iar celelalte două le-a păstrat G., după ce le-au transportat împreună, pentru o noapte la numitul A. V..
La individualizarea pedepsei, instanța de fond a reținut gradul de pericol social concret a infracțiunii comisă, modalitățile și împrejurările de săvârșire, în timpul nopții, de două persoane împreună și prin folosirea de chei mincinoase, împrejurări care califică conținutul de bază al infracțiunii de furt precum și lipsa antecedentelor penale și datele din referatul de evaluare al inculpatului cu privire la cauzele care au favorizat încălcarea legii penale și evoluția ulterior comiterii faptei, stabilind pedeapsa orientată spre minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunea comisă având în vedere minoritatea și limitele de pedeapsă reduse conform dispozițiilor art.3201 alin.7 Cod procedură penală.
Pedeapsa a fost just individualizată, atât în cuantum cât și ca modalitate de executare, datelor care circumstanțiază persoana inculpatului dându-li-se ponderea suficientă în stabilirea nivelului răspunderii penale, care nu pot fi evaluate în mod exclusiv ci doar prin raportare la infracțiunile comise, care reprezintă temeiul atragerii răspunderii penale.
Inculpatul R. C. a mai comis fapte penale de furt calificat pentru care s-a dispus scoaterea de sub urmărirea penală, prin ordonanța nr.9046/P/ 2009 din 3 ianuarie 2011 și aplicarea unei amenzi cu caracter administrativ. A repetat comportamentul infracțional după trei luni de la aplicarea amenzii cu caracter administrativ, în lipsa unui climat favorabil adecvat și a supravegherii deficitare din partea familiei, după cum rezultă din referatul de evaluare.
Modalitatea de individualizare a suspendării sub supraveghere, prin stabilirea în sarcina inculpatului a obligațiilor de supraveghere fixate, este adecvată persoanei inculpatului, profilului său infracțional și este de natură a asigura reeducarea acestuia și prevenirea comiterii de noi infracțiuni.
Pedeapsa aplicată este proporțională cu fapta și persoana inculpatului și nu se va aplica suspendarea condiționată a executării pedepsei care este o modalitate de individualizare prea blândă raportat criteriilor analizate aplicate la cazul său concret, independent de rezultatele școlare bune până în clasa a VIII-a, inculpatul abandonând cursurile școlare ulterior.
Instanța de fond a obligat inculpatul în solidar cu părțile responsabile civilmente la plata sumei de 1000 lei cheltuieli judiciare în care s-a inclus și suma de 200 lei, reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu în cursul urmăririi penale.
În recurs inculpatul a depus o chitanță conform cu originalul, chitanța IS . nr-_ din 24 ianuarie 2012 emisă de Cabinet avocat Ț. P. V.F. din care rezultă că acesta a achitat onorariul pentru apărător din oficiu desemnat la urmărirea penală, în sumă de 200 lei.
Față de faptul plății onorariului pentru apărător din oficiu care urma să fie avansat din fondurile Ministerului Public către Baroul Iași, aceste cheltuieli vor fi excluse din cuantumul cheltuielilor judiciare totale, constatându-se că au fost achitate de inculpat apărătorului desemnat din oficiu în cursul urmăririi penale, sens în care hotărârea va fi reformată.
Față de considerentele expuse, conform art.38515 pct. 2 lit.d Cod procedură penală va fi admis recursul formulat de inculpatul R. C., împotriva sentinței penale nr.3743/13 decembrie 2012 a Judecătoriei Iași pe care o va casa în parte în latură penală și rejudecând:
Va reduce de la 1000 lei la 800 lei cuantumul cheltuielilor judiciare la plata cărora a fost obligat inculpatul R. C. în solidar cu părțile responsabile civilmente.
Va înlătura dispoziția de avansare din fondurile Ministerului Public către Baroul Iași a onorariului apărătorului din oficiu în sumă de 200 lei potrivit delegației nr.3661/12 mai 2011.
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale.
Văzând și dispozițiile art. 192 Cod procedură penală.
Pentru aceste motive
În numele legii,
Decide:
Admite recursul formulat de inculpatul R. C., împotriva sentinței penale nr.3743/13 decembrie 2012 a Judecătoriei Iași pe care o casează în parte în latură penală și rejudecând:
Reduce de la 1000 lei la 800 lei cuantumul cheltuielilor judiciare la plata cărora a fost obligat inculpatul R. C. în solidar cu părțile responsabile civilmente.
Înlătură dispoziția de avansare din fondurile Ministerului Public către Baroul Iași a onorariului apărătorului din oficiu în sumă de 200 lei potrivit delegației nr.3661/12 mai 2011.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 11 aprilie 2013
Președinte, Judecător, Judecător,
O. M. T. C. J. T.
A. G.
Grefier,
R. E.
Red. J.T.
Tehnored.R.E.
2 ex.
29.04.2013
Judecătoria Iași :
Judecător: M. M. A.
| ← Nerespectarea hotărârilor judecătoreşti. Art. 271 C.p..... | Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 402/2013. Curtea de... → |
|---|
