Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 402/2013. Curtea de Apel IAŞI

Decizia nr. 402/2013 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 11-04-2013 în dosarul nr. 402/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

Ședința publică de la 11 Aprilie 2013

Completul compus din:

Președinte: A. G. O. M.

Judecător: C.-G. T.

Judecător: T. J.

Grefier: E. R.

DECIZIE PENALĂ Nr. 402/2013

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași – a fost reprezentat prin procuror P. E..

Potrivit prevederilor art.304 din Codul de procedură penală, desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio.

Pe rol fiind judecarea recursului penal, având ca obiect „ furt calificat ”, declarat de inculpatul C. G. C., fiul G. și I., născut la data de 05 iunie 1991, arestat în cauza de față, deținut în Penitenciarul Iași, împotriva sentinței penale nr.110 din 05 martie 2013, pronunțate de Judecătoria B., în dosarul penal nr._ .

Conform disp. art. 297 din Codul de procedură penală s-a procedat la strigarea cauzei și s-a făcut apelul părților, constatându-se că se prezintă inculpatul C. G. C., asistat de avocat S. L. ( apărător desemnat din oficiu).

Lipsește partea civilă R. I. și reprezentantul legal al .”SRL B. Pața V..

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare și prezența părților la termenul de astăzi, că dosarul se află la primul termen de judecată, și s-au verificat actele și lucrările dosarului, după care:

După ce în prealabil, avocat S. L., a luat legătura cu inculpatul C. G. C., învederează instanței faptul că acesta își menține recursul declarat, recursul vizând reindividualizarea pedepsei .

Nemaifiind de invocat chestiuni preliminare și nici cereri de formulat, curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul, în susținerea recursului.

Având cuvântul, avocat S. L. pentru inculpatul C. G. C., pune concluzii de admitere a recursului, casarea sentinței recurate și, rejudecând cauza, a se dispune redozarea pedepsei sub cuantumul stabilit de instanța de fond.

Solicită instanței de control judiciar a avea în vedere conduita procesuală corectă a inculpatului, faptul că acesta a recunoscut și regretă sincer fapta cu privire la care este judecat și, chiar dacă nu se află la primul contact cu legea penală, merită a i se mai acorda o șansă.

Oficiul neachitat.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat, urmând a fi menținută sentința recurată ca fiind legală și temeinică.

Inculpatul C. Georgge C., având ultimul cuvânt, arată că regretă enorm faptele comise, solicitând instanței de control reducerea pedepsei atât cât legea mai permite.

Declarând închise dezbaterile, curtea rămâne în deliberare și în pronunțare.

Ulterior deliberării,

Curtea,

Asupra recursului penal de față:

P. sentința penală nr. 110 din 05 martie 2013, Judecătoria B. a dispus următoarele:

„Condamnă pe inculpatul C. G. - C., fiul lui G. și I., născut la data de 05.06.1991 în B., jud. V., CNP –_, cetățean român, studii 8 clase, fără ocupație, necăsătorit, cu antecedente penale, domiciliat în B., ., jud. V., deținut în prezent în Penitenciarul Iași, - în stare de arest preventiv, arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr. 72 emis la data de 06.12.2012 de Judecătoria B., la pedeapsa de:

- 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată prev. deart. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a, g, i Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, și cu referire la art. 320 1 alin. 7 Cod procedură penală, în dauna părții vătămate: R. I. domiciliată în B., .,., . ;

- 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. deart. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a,e, g, i Cod penal și cu referire la art. 320 1 alin. 7 Cod procedură penală, în dauna părții vătămate: S.C. A. G. S. S.R.L. B., cu sediul în B., ., ..

Constată că faptele sunt săvârșite în concurs real în temeiul art. 33 lit. a Cod penal și în temeiul art. 34 lit. b Cod penal contopește pedepsele în pedeapsa cea mai grea de3 ( trei ) ani închisoare.

Pe durata prevăzută de art. 71 Cod penal interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a teza a II-a și b Cod penal, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.

În baza art. 88 Cod penal deduce din pedeapsă perioada reținerii și arestării preventiv a inculpatului C. G.- C. de la 06 decembrie 2012 – la zi.

În baza art. 350 Cod procedură penală menține starea de arest a inculpatului C. G.- C..

2. Condamnă pe inculpatul Ș. C. – A., fiul lui natural și C. - M., născut la data de 24.09.1990 în mun. B., jud. V., CNP -_, cetățean român, studii 7 clase, fără ocupație, necăsătorit, cu antecedente penale - recidivist domiciliat în mun. B., ., jud. V., deținut în prezent în Penitenciarul Iași, în executarea unei pedepse privative de libertate, la pedeapsa de:

- 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată prev. deart. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a, g, i Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal și cu referire la art. 320 1 alin. 7 Cod procedură penală, în dauna părții vătămate: R. I. domiciliată în B., ., ., . ;

- 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. deart. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a,e, g, i Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal și cu referire la art. 320 1 alin. 7 Cod procedură penală, în dauna părții vătămate: S.C. A. G. S. S.R.L. B., cu sediul în B., ., .. A, ..

Constată că faptele sunt săvârșite în concurs real în temeiul art. 33 lit. a Cod penal și în temeiul art. 34 lit. b Cod penal contopește pedepsele în pedeapsa cea mai grea de3 ( trei ) ani închisoare.

În temeiul art. 61 Cod penal dispune revocarea liberării condiționate a restului de 784 de zile neexecutate, din pedeapsa aplicată prin Sentința penală nr. 69 din 09.02.2010 a Judecătoriei B., pedeapsă rezultantă cu privire la care a fost arestat la data de 08.10.2009 și liberat condiționat la data de 14.08.2012.

Contopește pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare, stabilită pentru infracțiunea cu privire la care a fost condamnat prin prezenta hotărâre, cu restul de pedeapsă ce a mai rămas de executat din pedeapsa anterioară, respectiv restul de784 de zile închisoare în pedeapsa rezultantă, în pedeapsa cea mai grea de 3 ( trei) ani închisoare.

Pe durata prevăzută de art. 71 Cod penal interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a teza a II-a și b Cod penal, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.

Admite acțiunea civilă formulată de partea vătămată R. I..

Admite acțiunea civilă formulată de partea vătămată S.C. A. G. S. S.R.L. B..

Obligă pe inculpatul C. G.- C. în solidar cu inculpatul Ș. C. – A. să plătească părții vătămate R. I. suma de 4.800 lei cu titlu de despăgubiri.

Obligă pe inculpatul C. G.- C. în solidar cu inculpatul Ș. C. – A. să plătească părții vătămate S.C. A. G. S. S.R.L. B., suma de 1.525 lei cu titlu de despăgubiri.

1. Obligă pe inculpatul C. G.- C. să plătească statului suma de 700 lei reprezentând cheltuieli judiciare din care suma de 300 lei reprezentând onorariu avocat din oficiu pentru inculpat în faza de judecată și suma de 200 lei reprezentând onorariu avocat din oficiu pentru inculpat în faza de urmărire penală, va fi plătită Baroului V. din fondurile Ministerului Justiției.

2. Obligă pe inculpatul Ș. C. – A. să plătească statului suma de 700 lei reprezentând cheltuieli judiciare din care suma de 300 lei reprezentând onorariu parțial avocat din oficiu pentru inculpat în faza de judecată și, suma de 200 lei reprezentând onorariu avocat din oficiu pentru inculpat în faza de urmărire penală, va fi plătită Baroului V. din fondurile Ministerului Justiției.”

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt și de drept:

„Sub nr._ din 21.12.2012 a fost înregistrat la instanță dosarul nr. 5941/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria B., împreună cu Rechizitoriul din 19.12. 2012, prin care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, ainculpaților majori:

1. - C. G.- C., fiul lui G. și I., născut la data de 05.06.1991 în B., jud. V., CNP –_, cetățean român, studii 8 clase, fără ocupație, necăsătorit, cu antecedente penale, domiciliat în B., ., jud. V., deținut în prezent în Penitenciarul Iași, - în stare de arest preventiv, arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr. 72 emis la data de 06.12.2012 de Judecătoria B., pentru săvârșirea infracțiunii de:

- furt calificat în formă continuată prev. de art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a, g, i Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, în dauna părții vătămate: R. I. domiciliată în B., .,., . ;

- furt calificat prev. de art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a,e, g, i Cod penal în dauna părții vătămate: S.C. A. G. S. S.R.L. B., cu sediul în B., ., ., jud. V.,

faptele fiind săvârșite în concurs real în temeiul art. 33 lit. a Cod penal .

2. - Ș. C. – A., fiul lui natural și C. - M., născut la data de 24.09.1990 în mun. B., jud. V., CNP -_, cetățean român, studii 7 clase, fără ocupație, necăsătorit, cu antecedente penale - recidivist domiciliat în mun. B., ., jud. V., deținut în prezent în Penitenciarul Iași, în executarea unei pedepse privative de libertate pentru săvârșirea infracțiunii de:

- furt calificat în formă continuată prev. de art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a, g, i Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal , în dauna părții vătămate: R. I. domiciliată în B., ., ., . ;

- furt calificat prev. de art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a,e, g, i Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal , în dauna părții vătămate: S.C. A. G. S. S.R.L. B., cu sediul în B., ., .. A, ..

faptele fiind săvârșite în concurs real în temeiul art. 33 lit. a Cod penal .

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului instanța reține următoarele:

a)- La data de 04.12.2012, Poliția mun. B. a fost sesizată de către partea civilă R. I. cu privire la faptul că, în noaptea de 29/30.11.2012, persoane necunoscute au pătruns prin efracție în două dependințe din curtea locuinței sale, situată pe . din mun. B., jud. V., de unde au sustras bunuri în valoare de 4800 lei.

În noaptea de 29/30.11.2012, inculpatul C. G.- C. împreună cu inculpatul Ș. C. – A., în urma unei înțelegeri prealabile, s-au deplasat pe . din mun. B., jud. V. cu intenția de a sustrage bunuri aparținând părții civile R. I..

Astfel, folosindu-se de un clește, inculpatul Ș. C. – A. a tăiat sârma din gardul împrejmuitor al locuinței vătămatului R. I., iar prin spațiul creat a pătruns în interiorul curții.

În timp ce inculpatul C. G.- C. asigura paza locului faptei, inculpatul Ș. C. – A., folosindu-se de același clește, a tăiat o verigă de la lanțul ce asigura ușa de acces într-o magazie și din interior a sustras o bormașină, mai multe flexuri, un rotopercutor, un fierastrau electric, un clește pentru tăiat fier, doua târnăcoape si un topor.

Bunurile au fost scoase, pe rând, din interiorul dependinței de către inculpatul Ș. C. – A. și încărcate de către inculpatul C. G.- C. în doi saci găsiți la fața locului.

Apoi a intrat și inculpatul C. G.- C. în aceeași magazie de unde a sustras trei role de cablu interior pe care – de asemenea – le-a încărcat în aceiași saci.

Autorii au părăsit locul faptei pe același traseu, transportând bunurile la locuința învinuitei I. T., unde le-au depozitat .>

Fiind întrebați de către aceasta cu privire la proveniența conținutului sacilor, sus-numiții au negat faptul că bunurile ar fi obținute în urma comiterii de infracțiuni.

- În aceeași noapte de 29/30.11.2012,în baza aceleași rezoluții infracționale, inculpatul Ș. C. – A. împreună cu inculpatul C. G.- C., au revenit la locuința părții civile R. I., au intrat prin același loc în curtea locuinței acestuia, tot cu intenția de a sustrage bunuri.

În acest scop, inculpatul Ș. C. – A. a smuls rama din lemn cu geam de la o altă magazie, apoi prin escaladare a pătruns în interior.

De aici a sustras doua suporturi din alama pentru lumânări si un iluminator ornamental, in timp ce inculpatul C. G.- C. asigura paza locului faptei.

Bunurile au fost transportate tot la domiciliul lui I. T..

A doua zi, inculpații Ș. C. – A. și C. G.- C. au dezmembrat bunurile sustrase și au secționat cablurile de la rolele respective pentru a separa cuprul .

Cei doi inculpați au transportat cuprul obținut și alama la S.C. COMPIL, înstrăinând-o cu suma de 157,95 lei, astfel cum este certificat prin adeverința primire și plată nr._ din 30.11.2012 .

Banii au fost împărțiți în mod egal între autorii faptei.

Inculpatul Ș. C. – A. i-a solicitat martorei I. T. să-i ajute să valorifice aluminiul obținut din dezmembrarea bunurilor sustrase, moment în care aceasta a realizat proveniența acestora, refuzând în această situație să se conformeze.

Mai mult, I. T. a aruncat în albia pârului Valea Seacă două târnăcoape, toporul și cleștele, bunuri pe care autorii le-au abandonat la domiciliul lui I. T..

În cursul cercetărilor, bunurile menționate mai sus au fost recuperate și predate părții civile R. I..

b)- . La data de 05.12.2012, Poliția mun. B. a fost sesizată de către S.C. D.P.I. S.R.L. B. cu privire la faptul că, persoane necunoscute folosindu-se de două bâte au spart două geamuri de la vitrina S.C. ANDIGEO S. S.R.L. B., de pe .. 41, iar din interior au sustras bunuri.

În noaptea de 04/05.12.2012, în jurul orelor 01.00 inculpatul C. G.- C. împreună cu inculpatul Ș. C. – A. s-au întâlnit în scopul de a merge să sustragă biciclete de la S.C. A. G. S. S.R.L. B. – aparținând lui Pața V., în baza unei hotărâri ce fusese luată anterior.

Astfel, inculpatul C. G.- C. împreună cu inculpatul Ș. C. – A. s-au înarmat cu două bâte, și-au luat mănuși și cagule, pentru a nu fi identificați pe baza urmelor papilare precum și pentru a nu fi recunoscuți de eventualii martori oculari, și s-au deplasat pe .. 41 din B., în vederea punerii în aplicare a rezoluții infracționale.

Ajunși în fața S.C. A. G. S. S.R.L. B., folosindu-se de cele două bâte, inculpații Ș. C. – A. și C. G.- C. au spart doua ferestre de la vitrinele magazinului și fără a pătrunde in interior au sustras două bicicletele marca DHS ce erau expuse.

Inculpații au abandonat bâtele la locul faptei, apoi autorii urcându-se fiecare pe câte o bicicletă, au părăsit locul faptei, deplasându-se la locuința numitei I. Tincuta.

Aici au fost arse cagulele și mănușile folosite la comiterea faptei.

A doua zi, inculpatul C. G.- C. în timp ce încerca să înstrăineze bicicleta rămasă la el, marca DHS IMPULSE ARGINTUS, având ., a fost depistat de către organele de poliție .

Fiind audiat, acesta a recunoscut modalitatea în care a intrat în posesia bunului sus-menționat, ajutând totodată și la recuperarea celeilalte biciclete marca DHS GT OUTPOST, având ., pe care inculpatul Ș. C.-A. o lăsase la domiciliul lui V. I., cele două biciclete fiind restituite părții vătămate.

Cu privire la latura civilă, în timpul urmăririi penale:

- Partea vătămată R. I. a declarat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 4.800 lei reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase.

- S.C. A. G. S. S.R.L. B. prin reprezentant legal Pața V. se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 1.525 lei reprezentând contravaloarea geamurilor distruse de la vitrina magazinului din care au fost sustrase bunurile și prejudiciul produs prin distrugerea parțială a bicicletelor sustrase.

P. același rechizitor procurorul a dispus:

Scoaterea de sub urmărire penală față de învinuita I. T. – fiica lui I. și E., născută la data de 10.10.1979 în mun. B., jud. V., cu același domiciliu, . II nr. 10, jud. V., CNP -_ – cercetată pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire – prev. de art. 221 al. 1 Cod penal și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ: MUSTRARE, întrucât din cercetări reiese faptul că a realizat în momentul în care a primit bunurile de la inculpat, că acestea provin din comiterea unei infracțiuni.

Scoaterea de sub urmărire penală față de:

- C. G.-C. – fiul lui G. și I., născut la data de 05.06.1991 în mun. B., jud. V., cu același domiciliu, ., CNP -_ - pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu – prev. de art. 192 al. 1, al. 2 Cod penal,

- Ș. C.-A. – fiul lui Natural și C.-M., născut la data de 24.09.1990 în mun. B., jud. V., cu același domiciliu, ., CNP-_ - pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu – prev. de art. 192 al. 1, al.2 Cod penal, cu aplic. art. 37 al. 1 lit. a Cod penal;, deoarece nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni, aspect ce potrivit art. 10 al.1 lit. d C.p.p., împiedică exercitarea acțiunii penale.

Disjungerea cauzei și continuarea cercetărilor sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat – obiectul material fiind betoniera aparținând numitului R. I., întrucât nu s-a putut dovedi faptul că, persoanele cercetate în prezenta cauză au sustras o betonieră din proprietatea lui R. I..

Cele reținute mai sus rezultă din plângerea părții civile R. I., declarația părții civile R. I., proces-verbal de cercetare la fața locului și planșa fotografică, adeverință de primire și plată nr._ din 30.11.2012 emisă de .. B., declarația martorei I. T., dovezi de predare-primire, proces-verbal de consemnare a denunțului formulat de S.C. D.P.I. S.R.L B., plângerea părții civile Pața V. – în calitate de reprezentat legal al S.C. A. G. S. S.R.L. B., declarația reprezentantului legal al S.C. A. G. S. S.R.L B., proces-verbal de cercetare la fața locului și planșa fotografică, proces-verbal de vizionare a înregistrărilor video și planșa fotografică, proces-verbal de examinare a vestimentației învinuitului Ș. C.-A. și planșa fotografică, declarația martorului P. P., declarația martorului V. I., declarația martorei I. T., declarația martorului Hriscu R.-I., declarația martorului Buclea M.-N., dovezi de predare-primire, proces-verbal de depistare, procese-verbale de reconstituire și planșele fotografice, declarația învinuitului Ș. C.-A., declarațiile inculpatului C. G.-C., actele dosarului.

1. Inculpatul C. G.- C. - are vârsta de 21 ani, este necăsătorit, a absolvit 8 clase, nu are ocupație, cu antecedente penale, conform fișei de cazier judiciar .

Cu ocazia audierii, în faza de urmărire penală, inculpatul a avut o atitudine sinceră, recunoscând fapta cu privire la care este cercetat.

Inculpatul C. G.- C. a fost cercetat în stare de arest preventiv.

2. Inculpatul Ș. C. – A. - are vârsta de 22 ani, necăsătorit, a absolvit 7 clase, fără ocupație, recidivist, conform fișei de cazier judiciar .

Inculpatul a săvârșit infracțiunile sus-menționate în stare de recidiva postcondamnatorie prev. de art. 37 al. 1 lit. a Cod penal.

Astfel, prin S.P. nr. 69 din data de 09.02.2010 a Judecătoriei B., definitiva prin D.P. nr. 103/A/05.05.2010 a Tribunalului V., acesta a fost condamnat la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 208 al. 1, 209 al. 1 lit. a, e, g, i Cod penal.

Acesta a fost arestat la data de 08.10.2009, liberat la data de 14.08.2012, cu un rest de 784 zile de închisoare neexecutat, săvârșind faptele sus-menționate, mai înainte ca pedeapsa anterior menționată sa fie considerată executată.

Cu ocazia audierii, în faza de urmărire penală, inculpatul a avut o atitudine sinceră, recunoscând fapta cu privire la care este cercetat.

Inculpatul Ș. C. – A. a fost cercetat în stare de arest în altă cauză, respectiv în stare de detenție în executarea unei pedepse cu închisoarea.

1. La judecarea cauzei în primă instanță, la primul termen de judecată , până la începerea cercetării judecătorești, inculpatul C. G.- C. a declarat, personal, că recunoaște săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare a instanței și solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în aplicarea dispozițiilor art. 3201 Cod procedură penală privind judecata în cazul recunoașterii vinovăției.

Inculpatul C. G.- C. a declarat că recunoaște în totalitate faptele reținute în actul de sesizare a instanței și nu solicită administrarea de probe, cu excepția înscrisurilor în circumstanțiere pe care le pot administra la acest termen de judecată și a solicitat ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunosc și le însușește.

Audiat fiind, inculpatul C. G.- C. a recunoscut în totalitate faptele cu privire la săvârșirea cărora a fost trimis în judecată, în modalitatea reținută în rechizitor .

În consecință, instanța, a dat eficiență cererii inculpatului C. G.- C., apreciind că îndeplinește condițiile prevăzute de art. 3201 aliniat 1-6 Cod procedură penală, a admis cererea și a trecut la judecarea cauzei numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, trecând la soluționarea laturii penale motivat de faptul că, din probele administrate, rezultă că faptele inculpatului C. G.- C. sunt stabilite și sunt suficiente date cu privire la inculpat, pentru a permite stabilirea unei pedepse, faptele pentru care este trimis în judecată inculpatul, având un regim sancționator care exclude pedeapsa detențiunii pe viață.

Instanța de judecată a procedat la soluționarea laturii penale privind pe inculpatul C. G.- C., constatând că din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă că faptele există, constituie infracțiune și au fost săvârșită de inculpat, iar acesta răspunde penal.

2. La judecarea cauzei în primă instanță, la primul termen de judecată, până la începerea cercetării judecătorești, inculpatul Ș. C. – A. a declarat personal că recunoaște săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare a instanței și solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în aplicarea dispozițiilor art. 3201 Cod procedură penală privind judecata în cazul recunoașterii vinovăției.

Inculpatul Ș. C. – A. a declarat că recunoaște în totalitate faptele reținute în actul de sesizare a instanței și nu solicită administrarea de probe, cu excepția înscrisurilor în circumstanțiere pe care le poate administra la acest termen de judecată și a solicitat ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaște și le însușește.

Audiat fiind inculpatul Ș. C. – A. a recunoscut în totalitate faptele cu privire la săvârșirea cărora a fost trimis în judecată, în modalitatea reținută în rechizitor.

În consecință, instanța a dat eficiență cererii inculpatului Ș. C. – A., apreciind că îndeplinește condițiile prevăzute de art. 3201 aliniat 1-6 Cod procedură penală, a admis cererea și a trecut la judecarea cauzei numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, trecând la soluționarea laturii penale motivat de faptul că, din probele administrate, rezultă că faptele inculpatului Ș. C. – A. sunt stabilite și sunt suficiente date cu privire la persoana sa pentru a permite stabilirea unei pedepse, faptele pentru care este trimis în judecată inculpatul având un regim sancționator care exclude pedeapsa detențiunii pe viață.

Instanța de judecată a procedat la soluționarea laturii penale, constatând că din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpatul Ș. C. – A., iar acesta răspunde penal.

Instanța a apreciat că pentru soluționarea acțiunii civile nu se impune disjungerea de latura penală și în consecință, instanța a continuat judecata, păstrând spre judecată cauza în întregul său, sub aspectul laturii penale și sub aspectul laturii civile, cauza fiind complexă, existând legătură de indivizibilitate între toate aspectele și laturile cauzei, o eventuală disjungere afectând buna soluționare a cauzei, toate elementele acesteia fiind în conexitate, sub aspectul întregii activități infracționale săvârșite de ambii inculpați, cu efect asupra ambelor acțiuni, penală și civilă.

Instanța a apreciat că pentru soluționarea acțiunii civile nu se impune administrarea de noi probe în fața instanței, probele administrate în timpul urmăririi penale, făcând dovada prejudiciului cauzat, iar inculpații au fost de acord să despăgubească părțile vătămate cu contravaloarea prejudiciului așa cum a fost solicitat și dovedit, în măsura stabilirii legăturii de cauzalitate dintre fapta inculpaților și prejudiciul produs.

Față de probatoriul administrat în cauză, instanța apreciază că în modalitatea descrisa mai sus:

1.a)- Fapta inculpatului C. G.- C. care, în noaptea de 29/30.11.2012, în două rânduri, la intervale scurte de timp, în baza aceleași rezoluții infracționale, împreună cu inculpatul Ș. C. – A. a pătruns prin efracție în curtea locuinței părții civile R. I., de unde au sustras bunuri în valoare de 4.800 lei – întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat în formă continuată prev. de art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a, g, i Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.

Incidența dispozițiilor art. 209 lit. a, g, i Cod penal privind forma calificată a furtului este determinată de săvârșirea faptei de furt în următoarele împrejurări: a) de două sau mai multe persoane împreună; g) în timpul nopții;i) prin efracție, escaladare.

Se vor reține dispozițiile art. 41 alin. 2 Cod penal, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de acest articol care incriminează forma continuată a săvârșirii infracțiunii de furt calificat și anume unitatea de subiect activ, unitatea de rezoluție infracțională fiecare acțiune în parte întrunind elementele constitutive ale aceleiași infracțiuni.

1.b)- Fapta inculpatului C. G.- C. care, în noaptea de 05.12.2012, în jurul orei 01.00, împreună cu inculpatul Ș. C. – A., folosindu-se de bâte, cagule și mănuși, au spart geamurile de la vitrina S.C. A. G. S. S.R.L. B. de pe .. 42 din mun. B., de unde au sustras două biciclete marca DHS, în valoare de 3.300 lei – întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a,e, g, i Cod penal în dauna părții vătămate: S.C. A. G. S. S.R.L. B..

Incidența dispozițiilor art. 209 lit. a,e, g, i Cod penal privind forma calificată a furtului este determinată de săvârșirea faptei de furt în următoarele împrejurări: a) de două sau mai multe persoane împreună; e) într-un loc public; g) în timpul nopții;i) prin efracție, escaladare.

În cauză sunt incidente prev. art. 33 lit. a Cod penal, privind concursul real de infracțiuni, având în vedere faptul că inculpatul a comis cele două infracțiuni de furt calificat înainte să fi fost condamnat definitiv pentru vreuna dintre aceste fapte.

Sub aspectul laturii subiective inculpatul a săvârșit fapta cu intenție directă potrivit art. 19 alin. 1 punctul 1 lit. a Cod penal, întrucât acesta a prevăzut și a urmărit.

2.a)- Fapta inculpatului Ș. C. – A. care, în noaptea de 29/30.11.2012, în două rânduri, la intervale scurte de timp, în baza aceleași rezoluții infracționale, împreună cu inculpatul C. G.- C. a pătruns prin efracție în curtea locuinței părții civile R. I., de unde au sustras bunuri în valoare de 4.800 lei – întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat în formă continuată prev. de art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a, g, i Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal .

Incidența dispozițiilor art. 209 lit. a, g, i Cod penal privind forma calificată a furtului este determinată de săvârșirea faptei de furt în următoarele împrejurări: a) de două sau mai multe persoane împreună; g) în timpul nopții;i) prin efracție, escaladare.

Se vor reține dispozițiile art. 41 alin. 2 Cod penal, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de acest articol care incriminează forma continuată a săvârșirii infracțiunii de furt calificat și anume unitatea de subiect activ, unitatea de rezoluție infracțională fiecare acțiune în parte întrunind elementele constitutive ale aceleiași infracțiuni.

2.b)- Fapta inculpatului Ș. C. – A. care, în noaptea de 05.12.2012, în jurul orei 01.00, împreună cu inculpatul C. G.- C., folosindu-se de bâte, cagule și mănuși, au spart geamurile de la vitrina S.C. A. G. S. S.R.L. B. de pe .. 42 din mun. B., de unde au sustras două biciclete marca DHS, în valoare de 3.300 lei – întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a,e, g, i Cod penal în dauna părții vătămate: S.C. A. G. S. S.R.L. B. cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal .

Incidența dispozițiilor art. 209 lit. a,e, g, i Cod penal privind forma calificată a furtului este determinată de săvârșirea faptei de furt în următoarele împrejurări: a) de două sau mai multe persoane împreună; e) într-un loc public; g) în timpul nopții;i) prin efracție, escaladare.

În cauză sunt incidente prev. art. 33 lit. a Cod penal, privind concursul real de infracțiuni, având în vedere faptul că inculpatul a comis cele două infracțiuni de furt calificat înainte să fi fost condamnat definitiv pentru vreuna dintre aceste fapte.

Sub aspectul laturii subiective inculpatul a săvârșit fapta cu intenție directă potrivit art. 19 alin. 1 punctul 1 lit. a Cod penal, întrucât acesta a prevăzut și a urmărit.

Inculpatul a săvârșit infracțiunile sus-menționate in stare de recidiva postcondamnatorie prev. de art. 37 al. 1 lit. a Cod penal.

Astfel, prin S.P. nr. 69 din data de 09.02.2010 a Judecătoriei B., definitiva prin D.P. nr. 103/A/05.05.2010 a Tribunalului V., acesta a fost condamnat la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 208 al. 1, 209 al. 1 lit. a, e, g, i Cod penal.

Acesta a fost arestat la data de 08.10.2009, liberat la data de 14.08.2012, cu un rest de 784 zile de închisoare neexecutat, săvârșind faptele sus-menționate, mai înainte ca pedeapsa anterior menționată sa fie considerată executată.

Faptele deduse judecății au fost comise înainte de considerarea ca fiind executată pedeapsa.

Faptele pentru care este judecat în prezenta cauză au fost săvârșire de către inculpat în stare de recidiva postcondamnatorie prev. de art. 37 alin. 1 lit. a Cod penal, deoarece după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, inculpatul a săvârșit din nou o infracțiune cu intenție, în timpul executării acesteia – respectiv în perioada liberării condiționate, iar pedeapsa prevăzută de lege pentru a doua infracțiune este închisoarea mai mare de un an. ( pedeapsa pentru infracțiunea de furt calificat fiind închisoare de la 3 ani la 15 ani).

În baza textelor de lege enunțate mai sus și a dispozițiilor art. 345 Cod Procedura Penala, instanța urmează sa aplice fiecărui inculpat câte o pedeapsă, pentru fiecare infracțiune săvârșită, la individualizarea căreia se vor avea in vedere disp. art. 52 si 72 Cod Penal.

Conform acestor texte de lege, la stabilirea și aplicarea pedepselor se va ține seama și de limitele de pedeapsă fixate de lege, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Instanța va pronunța condamnarea inculpaților, care beneficiază cu privire la pedeapsa ce va fi aplicată de instanță, de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii, ca efect al aplicării art. 3201 alin. 7 Cod procedură penală având în vedere că sunt aplicabile dispozițiile judecații în cazul recunoașterii vinovăției.

La individualizarea judiciară a pedepsei vor fi avute în vedere criteriile generale prev. de art. 72 Cod penal și anume dispozițiile părții generale, gradul de pericol concret al faptei, împrejurările concrete în care aceasta a fost comisă, instanța apreciind că faptele săvârșite de inculpați au o gravitate sporită, un pericol ridicat pentru ordinea publică, fiind săvârșite pe timp de noapte, prin efracție, cu mai multe persoane, aspecte care demonstrează o preocupare continuă pentru procurarea de mijloace de trai prin mijloace ilicite, prin infracțiuni contra patrimoniului, inculpații acționând într-o coeziune de grup, cunoscându-se reciproc și sprijinindu-și acțiunile.

Faptele comise prezintă un grad sporit de pericol social, fapt ilustrat prin următoarele aspecte: frecvența cu care au fost săvârșite faptele într-o perioada de timp scurta, respectiv o săptămână ; natura acestora, infracțiuni ce aduc atingere patrimoniului unor persoane fizice și juridice, fiind creat un prejudiciu în cuantum total de 7600 lei; împrejurările comiterii, respectiv inculpații au folosit mănuși și cagule pentrua nu lăsa amprente și cagule pentru a nu fi identificați de eventualii martori oculari, cu scopul de a îngreuna desfășurarea anchetei penale, premeditând comiterea infracțiunilor; ora, pe timp de noapte; locul comiterii celei de a doua infracțiune a fost comisă în loc public, iluminat ceea ce denotă un curaj deosebit al autorilor; modul de operare, faptele au fost comise noaptea, prin efracție, folosindu-se de clește, cagule si mănuși.

La aprecierea pericolului social se va avea în vedere faptul că inculpații nu au nicio ocupație, existând pericolul ca acesta să săvârșească alte infracțiuni pentru a-și asigura mijloacele de existență.

Valoarea economică a bunurilor sustrase va fi avută în vedere ca un element important la individualizarea pedepselor, în sensul ca pedeapsa aplicată să constituie un tratament sancționator adecvat și suficient, iar recuperarea parțială a prejudiciilor nu s-a produs prin concursul comportamentului diligent și stăruitor al inculpaților, ci prin intervenția organelor de poliție, prejudiciul fiind recuperat parțial prin restituire în natură ca efect al intervenției autorităților, și nu prin stăruința depusă de infractor pentru înlăturarea rezultatului infracțiunii sau de reparare a pagubei pricinuite, valoare care fără a fi derizorie, va fi avută în vedere ca un element important la individualizarea pedepselor, în sensul că pedeapsa aplicată să constituie un tratament sancționator adecvat și suficient.

Modul de comportare în societate, caracterizat prin disciplină în muncă și o viață conformă cu regulile de conviețuire socială, poate determina concluzia că inculpații nu a comis infracțiunea datorită înclinației acestora pentru comiterea unor fapte antisociale, ci ca urmare a unui complex de împrejurări care au contribuit ca inculpatul să se abată de la conduita sa obișnuită.

În acest context, pericolul concret pentru ordinea publică reiese și din circumstanțele personale ale inculpaților – respectiv aceștia au fost condamnați anterior de mai multe ori pentru comiterea mai multor infracțiuni de furt calificat, ceea ce denotă perseverența sa în activitatea infracțională precum și faptul că nu a fost atins scopul pedepsei, respectiv formarea unei atitudini corecte fata de munca, fata de ordinea de drept si fata de regulile de conviețuire sociala.

1. Cu privire la inculpatul C. G.- C., verificând situația inculpatului, din fișa de cazier a inculpatului, instanța constată că inculpatul nu este la primul contact cu legea penală.

P. ordonanța nr. 828/P/2008 din 07.06.2008 a Parchetului de pe lângă Judecătoria B., inculpatul a fost sancționat administrativ cu amendă de 200 lei pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

În anul 2009, inculpatul a suferit 2 condamnări la pedeapsa închisorii pentru săvârșirea infracțiunii de furt, în perioada minorității, fapte similare cu cele deduse judecății în prezenta cauză, cea mai mare pedeapsă fiind de 3 ani și 8 luni închisoare.

P. Sentința penală nr. 238 din 05 mai 2009 a Judecătoriei B. - rămasă definitivă la data de 25.05.2009, inculpatul a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat la pedeapsa închisorii de 1 an și 3 luni cu aplicarea art. 81 și art. 110 Cod penal, executarea pedpsei fiind suspendată condiționat pe perioada termenului de încercare de 3 ani, termen care s-a împlinit la data de 25.05.2012, deci anterior datei săvârșirii faptelor deduse judecății în prezenta cauză.

Cu privire la această condamnare, instanța apreciază că s-a împlinit termenul de reabilitare conform art. 86 Cod penal la data de 25.05.2012, iar faptele săvârșite în prezenta cauză sunt din datele de 29-30.11.2012 și de 05.12.2012, ulterior datei la care s-a împlinit termenul de reabilitare, fiind aplicabile dispozițiile art. 38 alin. 2 Cod penal.

Ultima condamnare a fost de 3 ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 333 din 09.06.2009 a Judecătoriei B., din executarea căreia a fost eliberat condiționat la data de 25.01.2011, cu un rest de 616 zile rămas de executat, care s-a împlinit la data de 07.10.2012, deci înainte de săvârșirea faptelor din prezenta cauză, în consecință, nefiind incidente dispozițiile art. 61 Cod penal.

Nu se va reține starea de recidivă cu privire la faptele deduse judecății în prezenta cauză, săvârșite la datele de 29-30.11.2012 și de 05.12.2012, deoarece infracțiunile pentru care inculpatul a suferit condamnările anterioare au fost săvârșite în timpul minorității, fiind aplicabile dispozițiile art. 38 alin. 1 lit. a Cod penal.

Față de istoricul antecedentelor penale, se evidențiază persistența infracțională a inculpatului și după ce a devenit major, pentru săvârșirea unor fapte de furt, fapt, ceea ce demonstrează perseverența infracțională a inculpatului și faptul că anterioarele condamnări nu au fost suficiente pentru ca acesta să adopte o conduită corespunzătoare în sensul respectării normelor legale.

Pedepsele aplicate nu și-au atins scopul, inculpatul nu a dat dovadă de îndreptare, aspect care reclamă o intervenție mai fermă în planul cuantificării infracțiunii și pedepsei.

Perseverența infracțională a inculpatului și modul de operare, multitudinea de fapte, la intervale scurte de timp, reprezintă elemente care conferă faptelor săvârșite de inculpat o gravitate sporită, comportamentul său infracțional creând un real pericolului pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatului, constând în gradul ridicat de probabilitate de comitere a noi fapte penale de același tip, cu evidentă și directă consecință a afectării securității relațiilor sociale normale din comunitate, starea de pericol concretă, fiind benefică securității sociale, izolarea acestora de mediul normal social.

Instanța apreciază că prin comportamentul infracțional, atât cel actual, cât și raportat la istoricul său, perspectivele de reintegrare socială ale inculpatului C. G.- C. sunt reduse, având în vedere perseverența inculpatului în comiterea de infracțiuni de la o vârstă fragedă, însușirea deprinderilor de a obține bani și bunuri în mod facil, situația financiară precară, precum și nivelul redus de școlarizare, fapt de natură a îngreuna accesul către un loc de muncă, fiind aspecte care ar putea reitera comportamentul infracțional, nivelul redus de conștientizare a implicațiilor juridice ale comportamentului acestora, fac dificilă asimilarea unor valori prosociale și adoptarea unui comportament dezirabil social.

Comportamentul inculpatului indică o specializare din partea făptuitorului, o persistență în săvârșirea unui anumit gen de infracțiuni, nicidecum nu se poate reține că a fost un incident nefericit în viața inculpatului, că este o excepție de la regula ce indică un comportament prosocial.

Sustragerea de bunuri a devenit pentru inculpat un mod de viață, de câștig material în mod facil și ilegal, de procurare a mijloacelor de trai în mod constant ilicit, în detrimentul preocupărilor educative sau de realizare licită de venituri.

Având în vederea predispoziția constantă a inculpatului de a săvârși fapte penale de natura celor pentru care este judecată în prezenta cauză, instanța apreciază că aceasta dovedește prin comportamentul său un pericol social sporit și nu a dat dovadă de îndreptare, aspect care urmează să se reflecte în pedepsele aplicate.

Instanța apreciază că pericolul social concret al faptelor săvârșite de inculpat este sporit, fiind necesară aplicarea unei pedepse mai aspre, care să-și atingă scopul de - reeducare, prin izolare temporară de societate, pedeapsă care să asigure și siguranța cetățenilor privind protejarea bunurilor, a patrimoniului, siguranța în forța ocrotitoare a legii, dar și în exemplul moral în sensul că o pedeapsă eficientă și proporțională cu gravitatea faptelor, descurajează obținerea de venituri în mod ilicit sancționând aceste manifestări în mod corespunzător, fiind benefică izolarea de societate a inculpatului C. G.- C. prin aplicarea pedepsi închisorii cu executare efectivă.

Executarea pedepsei în regim de detenție este singura în măsură să realizeze scopul educativ și de exemplaritate al acestuia, precum și îndreptarea atitudinii inculpatului față de comiterea de infracțiuni, dar și o constrângere corespunzătoare încălcării legii penale.

Instanța va pronunța condamnarea inculpatului, C. G.- C., la pedeapsa închisorii, aceștia beneficiind cu privire la pedeapsa ce va fi aplicată de instanță, de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii, ca efect al aplicării art. 3201 alin. 7 Cod procedură penală, având în vedere că sunt aplicabile dispozițiile judecații în cazul recunoașterii vinovăției.

Va constata că faptele sunt săvârșite în concurs real în temeiul art. 33 lit. a Cod penal și în temeiul art. 34 lit. b Cod penal va contopi pedepsele în pedeapsa cea mai grea .

2. Cu privire la inculpatul Ș. C. – A., verificând situația inculpatului, din fișa de cazier a inculpatului Ș. C. – A. în evidența IPJ V., rezultă că în perioada 2008 -2012 inculpatul a mai fost condamnat pentru comiterea mai multor infracțiuni de furt calificat, 4 condamnări, din care cea mai grea condamnare fiind 5 ani și 6 luni închisoare, pentru fapte similare cu aceea care face obiectul prezentei judecăți, ultima condamnare la pedeapsa închisorii cu executare a fost prin Sentința penala nr. 388 din 13.09.2012 a Judecătoriei B., pentru săvârșirea infracțiunilor de furt prev. de art. 208 al. 1, 209 al.1 lit.a,g,i Cod penal, cu aplic. art. 37 al. 1 lit. a Cod penal, în executarea căreia se află în prezent fiind arestat în executarea acesteia la data de 19.12.2012.

P. Sentința penală nr. 69 din data de 09.02.2010 a Judecătoriei B., definitiva prin D.P. nr. 103/A/05.05.2010 a Tribunalului V., acesta a fost condamnat la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 208 al. 1, 209 al. 1 lit. a, e, g, i Cod penal.

Acesta a fost arestat la data de 08.10.2009, liberat la data de 14.08.2012, cu un rest de 784 zile de închisoare neexecutat, săvârșind faptele sus-menționate, mai înainte ca pedeapsa anterior menționată sa fie considerată executată.

Inculpatul a săvârșit infracțiunile sus-menționate in stare de recidiva postcondamnatorie prev. de art. 37 al. 1 lit. a Cod penal.

Faptele deduse judecății în prezenta cauză au fost săvârșite la datele de 29-30.11.2012 și de 05.12.2012, în perioada liberării condiționate din executarea pedepsei de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 208 al. 1, 209 al. 1 lit. a, e, g, i Cod penal la care a fost condamnat prin Sentința penală nr. 69 din 09.02.2010 a Judecătoriei B., pedeapsă rezultantă cu privire la care a fost arestat la data de 08.10.2009 și liberat condiționat la data de 14.08.2012, cu un rest de 784 zile de închisoare neexecutat și neîmplinit la data săvârșirii faptelor din prezenta cauză, deci în perioada liberării condiționate.

Faptele pentru care este judecat în prezenta cauză au fost săvârșire de către inculpat in stare de recidiva postcondamnatorie prev. de art. 37 alin. 1 lit. a Cod penal.

Inculpatul a săvârșit infracțiunile pentru care este cercetat în prezentul dosar, înainte de a considera ca executată pedeapsa sus-amintită, restul de 783 de zile neexecutate fiind neîmplinit la data săvârșirii faptelor deduse judecății în prezenta cauză, condamnări în privința cărora nu a intervenit reabilitarea, iar în prezenta cauză inculpatul a fost cercetat fiind în detenție, în executarea pedepsei mai sus menționate.

Pedepsele aplicate anterior nu și-au atins scopul, cu toate că au fost executate în regim de detenție, iar inculpatul nu a dat dovadă de îndreptare, săvârșind noile fapte .

Mai mult, deși inculpatul era cercetat pentru alte fapte de furt, cauza desfășurându-se pe rolul Judecătoriei B., acesta, cu dezinvoltură și în sfidarea oricărei norme legale, a săvârșit faptele din prezenta cauză, în perioada derulării procesului penal pentru alte fapte și ulterior judecării și condamnării, până la încarcerare.

Perseverența infracțională manifestată de inculpat evidențiază astfel un grad de pericol social sporit, iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un real pericol pentru ordinea publică, având în vedere că faptele comise prezintă un grad sporit de pericol social, pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de la 3 la 15 ani.

Chiar dacă o parte din prejudiciu a fost recuperată, nu este rezultatul efortului inculpatului de a depune stăruință în vederea restituirii bunurilor, recuperarea prejudiciilor s-a făcut la intervenția organelor de poliție și a părților vătămate, în momentul surprinderii inculpatului, după sustragerea bunurilor.

La aprecierea pericolului social se are în vedere și faptul că inculpatul Ș. C. – A. are antecedente penale, cât și faptul că inculpatul nu are nicio ocupație, existând posibilitatea ca acesta să săvârșească și alte infracțiuni, confirmată și de atitudinea inculpatului, care, la o perioadă relativ scurtă de timp de la liberarea condiționată în timpul restului de zile de executat din perioada anterioară, a săvârșit prezentele fapte în stare de recidivă postcondamnatorie.

Instanța apreciază că prin comportamentul său infracțional, atât cel actual, cât și raportat la istoricul său, perspectivele de reintegrare socială ale inculpatului Ș. C. – A. sunt reduse, având în vedere perseverența inculpatului în comiterea de infracțiuni de la o vârstă tânără, însușirea deprinderilor de a obține bani în mod facil, situația financiară precară, precum și nivelul redus de școlarizare, fapt de natură a îngreuna accesul către un loc de muncă, fiind aspecte care ar putea reitera comportamentul infracțional, nivelul redus de conștientizare a implicațiilor juridice ale comportamentului său, fac dificilă asimilarea unor valori prosociale și adoptarea unui comportament dezirabil social.

Valoarea economică a bunurilor sustrase va fi avută în vedere ca un element important la individualizarea pedepselor, în sensul ca pedeapsa aplicată să constituie un tratament sancționator adecvat și suficient.

Comportamentul inculpatului indică o specializare din partea făptuitorului, o persistență în săvârșirea unui anumit gen de infracțiuni, nicidecum nu se poate reține că a fost un incident nefericit în viața inculpatului, că este o excepție de la regula ce indică un comportament prosocial.

Având în vederea predispoziția constantă a inculpatului de a săvârși fapte penale de natura celor pentru care este judecat în prezenta cauză, multitudinea de fapte săvârșite, instanța apreciază că acesta dovedește prin comportament un pericol social sporit și nu a dat dovadă de îndreptare, continuând activitatea infracțională desfășurată de acesta împotriva patrimoniului, aspect care urmează să se reflecte în pedepsele aplicate.

Sustragerea de bunuri a devenit pentru inculpat un mod de viață, de câștig material în mod facil și ilegal, de procurare a mijloacelor de trai în mod constant ilicit.

Instanța apreciază că este necesară aplicarea unui pedepse mai aspre, care să-și atingă scopul de reeducare, prin izolare temporară de societate, pedeapsă care să asigure și siguranța cetățenilor privind protejarea bunurilor, a patrimoniului, siguranța în forța ocrotitoare a legii, dar și în exemplul moral în sensul că o pedeapsă eficientă și proporțională cu gravitatea faptelor, descurajează obținerea de venituri în mod ilicit sancționând aceste manifestări în mod corespunzător, fiind benefică izolarea de societate a inculpatului prin aplicarea pedepsi închisorii cu executare efectivă, având în vedere că pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de la 3 la 15 ani.

Apreciind însă, atitudinea inculpatului după comiterea faptei, sinceră, instanța apreciază că aceste aspecte pot fi reținute la individualizarea pedepsei, urmând să aplice inculpatului o pedeapsă orientată spre limita minimă prevăzută de lege, ca efect al aplicării dispozițiilor art. 3201 alin. 7 Cod procedură penală.

Având în vedere predispoziția constantă a inculpatului de a săvârși fapte penale de natura celei pentru care este judecat în prezenta cauză, instanța apreciază că inculpatul dovedește prin comportamentul său un pericol social sporit și nu a dat dovadă de îndreptare, pentru a beneficia de clemența liberării condiționate cu privire la restul de pedeapsă din condamnarea anterioară în al cărei interval de rest neexecutat ca efect al liberării condiționate, inculpatul a săvârșit fapta pentru care este judecat în prezenta cauză.

În consecință, în temeiul art. 61 Cod penal va dispune revocarea liberării condiționate a restului de 784 de zile neexecutate, din pedeapsa aplicată prin Sentința penală nr. 69 din 09.02.2010 a Judecătoriei B., pedeapsă rezultantă cu privire la care a fost arestat la data de 08.10.2009 și liberat condiționat la data de 14.08.2012.

Va contopi pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare, stabilită pentru infracțiunea cu privire la care a fost condamnat prin prezenta hotărâre, cu restul de pedeapsă ce a mai rămas de executat din pedeapsa anterioară, respectiv restul de 784 de zile închisoare în pedeapsa rezultantă, în pedeapsa cea mai grea .

Pe durata prevăzută de art. 71 Cod penal va interzice fiecărui inculpat exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, b și c Cod penal, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii .

In temeiul art. 71 Cod Penal, se vor interzice inculpaților drepturile prev. de art. 64 lit. a teza II și b Cod Penal .

Instanța nu va interzice inculpaților drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza I Cod Penal, deși art. 71 reglementează obligația instanței de a interzice drepturile prevăzute de art. 64 lit. a-c Cod Penal.

Interzicerea dreptului de a vota contravine art. 3 din Protocolul nr.1 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului si a Libertăților Fundamentale, astfel cum a statuat CEDO prin Hot. din 30.03.2004 privind cauza Hirst contra Marii Britanii.

In motivarea acestei hotărâri s-a reținut ca indiferent de durata pedepsei si de natura infracțiunii care a atras-o nu se justifica excluderea celor condamnați din câmpul persoanelor cu drept de vot neexistând nici o legătura intre interdicția votului și scopul pedepsei, de a preveni săvârșirea de noi infracțiuni si de a asigura reinserția sociala a infractorului.

De asemenea, instanța nu va interzice nici exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. c Cod penal, deoarece inculpații nu s-au folosit de o profesie sau activitate in comiterea infracțiunii, astfel ca nu se justifica interzicerea drepturilor prev. de lit. c.

Cu privire la măsurile preventive:

P. Ordonanța nr. 5941/P/2012 din data de 06.12.2012, inculpatul C. G.- C. a fost reținut pentru 24 ore, începând cu data de 06.12.2012, ora 02.00, urmând ca măsura să expire la data de 06.12.2012, ora 18.55

P. Încheierea de ședință nr. 62 din data de 06.12.2012 pronunțată în dosarul nr._ de către Judecătoria B., s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului C. G.- C. pe o perioadă de 29 zile, de la data de 06.12.2012, până la data de 03.01.2013, inclusiv .

La primirea dosarului la instanță, ca urmare a înregistrării rechizitoriului prin care inculpatul, în stare de arest a fost trimis în judecată în prezenta cauză, instanța din oficiu, în temeiul art. 300 1 Cod procedură penală a verificat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, pe care a menținut-o prin încheiere, măsură verificată și menținută pe tot parcursul judecării cauzei, conform dispozițiilor legale, respectiv art. 300 2 raportat la art. 160 b alin. 1 și 3 Cod procedură penală, măsură care a fost prelungită și menținută și pe parcursul judecării cauzei, inculpatul fiind cercetat în stare de detenție.

Ca o consecință a condamnării, în baza art. 88 Cod penal va deduce din pedeapsă perioada reținerii și arestării preventiv a inculpatului C. G.- C. de la 06 decembrie 2012 – la zi, și în baza art. 350 Cod procedură penală va menține starea de arest a inculpatului C. G.- C..

Cu privire la latura civilă, în faza de judecată:

- Partea vătămată R. I. a declarat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 4.800 lei reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase.

- S.C. A. G. S. S.R.L. B. prin reprezentant legal Pața V. se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 1.525 lei reprezentând contravaloarea geamurilor distruse de la vitrina magazinului din care au fost sustrase bunurile și prejudiciul produs prin distrugerea parțială a bicicletelor sustrase.

În temeiul art. 14 și art. 346 Cod procedură penală raportat la art. 998 Cod civil, instanța va admite cererile pentru despăgubiri materiale formulate de părțile vătămate, ca fiind dovedită sub aspectul existenței prejudiciului, întinderii și legăturii de cauzalitate cu faptele inculpaților.

Sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile conform art. 346 Cod procedură penală raportat la art. 998 Cod Civil, fiind stabilită legătura de cauzalitate dintre prejudiciu, fapta fiecărui făptuitor și acțiunea culpabilă a acestuia, cu privire la pagubele produse părților vătămate, urmând ca, răspunderea inculpaților participanți la acea faptă să fie solidară, deoarece prejudiciul a fost produs ca urmare a săvârșirii infracțiunilor în participație, urmând ca inculpații să fie obligat în solidar .

Deoarece ambii făptuitori răspund penal pentru săvârșirea infracțiunilor de furt și prin activitatea ambilor au produs, prejudiciile mai sus menționate și dovedite, instanța va admite acțiunea civilă formulată de partea vătămată R. I. și de partea vătămată S.C. A. G. S. S.R.L. B..

Va obliga pe inculpatul C. G.- C. în solidar cu inculpatul Ș. C. – A. să plătească:

- părții vătămate R. I. suma de 4.800 lei cu titlu de despăgubiri.

- părții vătămate S.C. A. G. S. S.R.L. B., suma de 1.525 lei cu titlu de despăgubiri.

Cu privire la bunurile folosite la săvârșirea infracțiunilor pentru care inculpații au fost condamnați prin prezenta hotărâre, respectiv: clește, mănuși, cagule, bâte, în temeiul art. 118 Cod penal, instanța constată că este în imposibilitatea de a confisca de la inculpați aceste bunuri.

Deși, conform art. 118 lit. b Cod penal, bunurile care au fost folosite la săvârșirea infracțiunii se confiscă, instanța nu va putea dispune confiscarea acestor bunuri.

In cauză, organele judiciare de cercetare penală nu au identificat bunurile folosite la săvârșirea infracțiunilor și care constituie corpuri delicte și nu au ridicat instrumentele folosite la săvârșirea infracțiunii.

În lipsa instrumentului corp delict și a identificării acestuia, în mod just și legal nu se poate proceda la confiscarea specială a acestui bun.

1. Ca o consecință a condamnării și a obligării la plata despăgubirilor, în temeiul art. 189 și art. 191 alin. 1 și 2 Cod procedură penală, va obliga pe inculpatul C. G.- C. să plătească statului cheltuieli judiciare din care onorariu avocat din oficiu pentru inculpat în faza de judecată și onorariu avocat din oficiu pentru inculpat în faza de urmărire penală, va fi plătită Baroului V. din fondurile Ministerului Justiției.

2. Ca o consecință a condamnării și a obligării la plata despăgubirilor, în temeiul art. 189 și art. 191 alin. 1 și 2 Cod procedură penală va obliga pe inculpatul Ș. C. – A. să plătească statului cheltuieli judiciare din care onorariu parțial avocat din oficiu pentru inculpat în faza de judecată și, onorariu avocat din oficiu pentru inculpat în faza de urmărire penală, va fi plătită Baroului V. din fondurile Ministerului Justiției.”

* * *

În termenul prev. de art. 385 ind. 3 C. proc. pen., hotărârea Judecătoriei Iași a fost recurată de către inculpatul C. G. C., care a criticat-o în latură penală, invocând faptul că instanța de fond a făcut o greșită individualizare a cuantumului pedepsei, având în vedere că nu a ținut cont și de circumstanțele personale, constând atât în atitudinea corespunzătoare de după săvârșirea infracțiuni, ce rezultă din comportarea sinceră în cursul procesului și cooperarea cu organele de anchetă, și, chiar dacă nu se află la primul contact cu legea penală, merită a i se mai acorda o șansă.

Analizând cauza din prisma motivelor invocate de către recurent, precum și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în limitele prevăzute de art. 3856 alin. 3 Cod proc. pen., Curtea de Apel constată că recursul declarat este nefondat pentru următoarele considerente:

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, Curtea de Apel constată că, în cauză, instanța de fond a făcut o analiză judicioasă a probelor, o interpretare corespunzătoare a acestora, reținându-se în mod corect atât situația de fapt cât și vinovăția inculpatului, dându-se în drept o justă încadrare juridică faptei.

Constatând întrunite condițiile tragerii la răspundere penală, instanța de fond a hotărât în mod corect, în opinia Curții de Apel, condamnarea inculpatului C. G. C. pentru două infracțiuni de „furt calificat”, una în formă continuată, reținându-se că, în noaptea de 29/30.11.2012, în două rânduri a pătruns prin efracție în curtea locuinței părții civile R. I., de unde, împreună cu inculpatul Ș. C.-A., au sustras bunuri în valoare de 2500 lei, după care în noaptea de 05.12.2012, împreună cu inculpatul Ș., folosind bâte, cagule și mănuși, au distrus geamurile de la vitrina unei societății comerciale de pre . mun. B., de unde au sustras două biciclete în valoare de 3300 lei.

În baza propriului examen, Curtea de Apel constată că inculpatul C. G. C. a recunoscut comiterea faptei atât în cursul urmăririi penale cât și în fața instanței de fond, astfel cum a fost reținută în actul de sesizare a instanței.

Vinovăția inculpatului este pe deplin dovedită de întregul material probator administrat în cauză, relevante fiind declarațiile date de inculpat, inclusiv cea de aplicare a dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen., dar și de plângerile și declarațiile părților civile, procesele verbale de cercetare la fața locului cu planșele fotografice anexă, procesul-verbal de vizionare a înregistrările video, procesele-verbale de reconstituire, declarațiile martorilor I. T., P. P., V. I., Hriscu R.-I. și Buclea M.-N..

În ceea ce privește critica recurentului inculpat privind greșita individualizare a pedepsei aplicate acestuia de instanța de fond, Curtea de Apel constată că, potrivit art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării când s-au aplicat pedepse greșit individualizate în raport cu prevederile art. 72 C. pen. sau în alte limite decât cele prevăzute de lege.

În conformitate cu dispozițiile art. 72 C. pen., care stabilește criteriile generale de individualizare, la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a Codului penal, de limitele de pedeapsă stabilite în partea specială a Codului penal, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Or, din formularea dată de textul de lege mai sus arătat acestor criterii, rezultă că ele sunt obligatorii și trebuie avute în vedere în totalitate de fiecare dată la stabilirea și aplicarea pedepsei.

D. urmare, în mod legal și temeinic, instanța de fond a constatat că faptele inculpatului C. G. C. de a pătrunde, împreună cu o altă persoană, în timpul nopții, prin efracție, fără drept, în curtea și în sediul unei societăți, folosind atât mânuși cât și cagule pentru nu fi descoperit, de unde a sustras în mod repetat mai multe bunuri în valoare totală de 5.800 lei, prezintă un grad important de pericol social, ținând seama de modul de săvârșire și împrejurările comiterii faptei, astfel cum au fost descrise.

Totodată, în mod corect s-a avut în vedere la aprecierea pericolului special al inculpatului și faptul că acesta are o antecedență penală bogată, ultima condamnare suferită în timpul minorității fiind de 3 ani închisoare pentru încălcarea acelorași relații sociale referitoare la patrimoniul persoanei din executarea căreia a fost liberat condiționat la data 25.01._, cu un rest de 616 zile închisoare.

În mod fondat a apreciat instanța de fond că prin continuarea conduitei infracționale după momentul liberării condiționate, inculpatul a dat dovadă de lipsă de corijare iar numărul infracțiunilor coroborat cu modul de operare, respectiv prin folosirea de mănuși și cagule, demonstrează însușirea unui comportament infracțional, specializarea în comiterea unui anumit gen de infracțiuni și, implicit, un potențial criminogen foarte ridicat al acestuia.

Instanța de fond a reținut faptul că inculpatul a avut o atitudine sinceră și cooperantă pe tot parcursul procesului penal, dând eficiență în mod corect beneficiului reducerii cu o treime a limitelor de pedeapsă, prevăzut de disp. art. 3201 alin. 7 din Codul de procedură penală.

Cu toate acestea, în mod just, a apreciat prima instanță că poziția procesuală inculpatului de recunoașterea comiterii faptei nu poate determina, cu excepția beneficiului disp. art. 3201 alin. 7 din Codul de procedură penală, și individualizarea judiciară sub minimul ce a rezultat prin reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită, cu atât mai mult cu cât este incidentă și o cauză de agravare prev. de art. 41 alin. 2 din Codul penal.

Curtea de Apel constată că în cauză nu se regăsesc împrejurări de natura celor prevăzute de art. 74 C. pen. care să justifice legal reținerea unor circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului și, pe cale de consecință, reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege.

Natura, gravitatea, modalitatea de săvârșire a faptelor dar și antecedentele penale ale inculpatului, conduc la concluzia că aplicarea unei pedepse într-un cuantum mai redus decât cel stabilit de instanța de fond, nu ar putea asigura reeducarea inculpatului și realizarea scopului preventiv educativ prevăzut de art. 52 din Codul penal, iar o eventuală redozare nu ar fi justificată în raport cu particularitățile cauzei.

Constatând că în cauză nu este incident cazul de casare prev. de art. 3859 pct. 14 din Codul de procedură penală și nici vreun alt caz de casare care, potrivit art. 3859 alin. (3), să poată fi luat în considerare din oficiu, Curtea de Apel, în temeiul art. 38515pct.l lit. b) din Codul de procedură penală, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C. G. C., apreciind hotărârea pronunțată de instanța fond ca fiind legală și temeinică.

În temeiul art. 38517 alin. (4) raportat la art. 383 alin. (2) din Codul de procedură penală, va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata arestării de după 05.03.2013 la zi.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru aceste motive

În numele legii,

Decide:

Respinge, ca nefondat, recursul formulat de inculpatul C. G. C., împotriva sentinței penale nr.110 din 05.03.2013, a Judecătoriei Bîrlad, pe care o menține.

Deduce din pedeapsa aplicată perioada prevenției de după 5 martie 2013 la zi.

Obligă recurentul să plătească statului suma de 300 lei, cheltuieli judiciare, din care suma de 200 lei, onorariu de avocat oficiu, care va fi avansată din fondurile statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 11 aprilie 2013.

Președinte, Judecător, Judecător,

A. G. O. M. C. GabrielTatiana J.

T.

Grefier,

E. R.

Red. /Teh. T.C.G.

2 ex./12.06.2013

Jud. fond R. M. G.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 402/2013. Curtea de Apel IAŞI