Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Sentința nr. 3661/2014. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3661/2014 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 16-04-2014 în dosarul nr. 193/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
C. DE A. IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PT CAUZE CU MINORI - NCPP
DECIZIA PENALĂ Nr. 193/2014
Ședința publică de la 16 Aprilie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. S.
Judecător D. D.
Grefier C. D.
Pe rol judecarea apelului penal formulat de către inculpata D. T. împotriva sentinței penale nr.3661/12.12.2013 a Judecătoriei Iași, pronunțată în dosarul nr._, având ca obiect furtul calificat (art. 209 C.p.)
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 03.04.2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru azi, 16.04.2014, când:
INSTANȚA
Asupra apelului penal de față, reține următoarele:
Prin sentința penală nr.3661/12.12.2013, Judecătoria Iași a hotărât următoarele:
„Condamnă pe inculpata D. T., fiica lui G. și A., născută la data de 10.05.1961 în ., CNP:_, cu domiciliul în satul Zagavia, ., fără forme legale în Iași, . și în Iași, ., în prezent aflată în Penitenciarul Iași (venită prin transfer din Penitenciarul Bacău), arestată preventiv în prezenta cauză penală, de cetățenie română, recidivistă, la pedeapsa de 2(doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de „furt calificat” prev. și ped. de art. 208 alin.1 – art. 209 alin.1 lit. e Cod penal cu aplicarea disp.art.41 alin.2 Cod penal, art. 37 lit. a Cod penal și art. 3201alin.7 Cod procedură penală (infracțiune comisă la data de 18.10.2013, moment al epuizării acesteia).
În baza disp. art. 61 Cod penal dispune revocarea restului de pedeapsă de 234 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 2(doi) ani închisoare aplicată inculpatei prin sentința penală nr. 1540/24.05.2012 a Judecătoriei Iași (dosar penal nr._/245/2012 al Judecătoriei Iași), menținută și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 812/10.07.2012 a Curții de A. Iași, rest de pedeapsă pe care îl contopește cu pedeapsa de 2(doi) ani închisoare stabilită prin prezenta sentință penală, urmând ca inculpata să execute pedeapsa închisorii cea mai grea, ca pedeapsă unică rezultantă, respectiv pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare, în regim de detenție.
Pe durata și în condițiile stabilite de disp. art. 71 Cod penal interzice inculpatei exercițiul drepturilor prevăzute de disp. art. 64 ali.1lit.a)teza a II-a și lit. b) Cod penal.
În baza disp. art. 350 Cod procedură penală menține măsura arestării preventive dispusă față de inculpată prin încheierea nr.204/18.10.2013 pronunțată în dosarul penal nr._/245/2013 al Tribunalului Iași (mandat de arestare preventivă nr.86/U/2013 emis de Tribunalul Iași la data de 18.10.2013 ).
În baza disp. art. 88 Cod penal scade din durata pedepsei de 2(doi) ani închisoare aplicată inculpatei prin prezenta sentință penală durata reținerii de 24 de ore dispusă prin ordonanța emisă de către organele de cercetare penală la data de 12.10.2013 și durata arestării preventive, începând de la data de 18.10.2013 la zi.
Constată recuperate integral prejudiciile cauzate părții vătămate N. E., cu domiciliul în satul Izvoarele, . și părții vătămate M. I., cu domiciliul în Iași, ..103, ., .-se părți civile în cadrul procesului penal.
În baza disp. art. 349 și art. 189 Cod procedură penală suma de 600 lei reprezentând onorariile apărătorilor din oficiu ai inculpatei în faza de urmărire penală (delegațiile nr._/12.10.2013 și nr._/18.10.2013 emise de către Baroul Iași) va fi achitată Baroului Iași din fondurile speciale ale Ministerului Public, iar suma de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu al inculpatei în faza de judecată a procesului penal (delegația nr._/05.11.2013 emisă de către Baroul Iași) va fi achitată Baroului Iași din fondurile speciale ale Ministerului Justiției, aceste sume urmând a fi incluse în cuantumul cheltuielilor judiciare avansate de către stat.
În baza disp. art. 349 și art. 191 alin.1 Cod procedură penală obligă inculpatul la plata sumei de 1100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat (din care, suma de 800 lei, reprezentând onorariile apărătorilor din oficiu ai inculpatei în ambele faze procesuale).”
Pentru a hotărâ astfel prima instanță a reținut următoarea situație de fapt și de drept:
„Inculpata D. T. are domiciliul în satul Zagavia, ., însă locuiește fără forme legale la diferite rude de pe raza municipiului Iași, pe . sau pe ., obișnuind să se deplaseze în locurile aglomerate, unde profitând de neatenția potențialelor victime, le sustrăgea bunuri sau bani din genți sau buzunare.
La data de 12.10.2013, partea vătămată N. E. în vârstă de 66 ani din satul Izvoarele, ., se afla în mun. Iași, pe . se închina la moaștele Cuvioasei P., fiind însoțită de martora R. A. din aceeași localitate. Partea vătămată N. E. a cumpărat două batiste cu care intenționa să atingă racla cu moaștele Cuvioasei Parachiva, motiv pentru care le-a introdus în buzunarul drept al hainei pe care o purta. Inculpata D. T. s-a apropiat de partea vătămată N. E. și profitând de neatenția ei, precum și de aglomerația existentă, și-a introdus mâna în buzunarul părții vătămate, unde se aflau batistele și ile-a ascuns. Activitatea infracțională a inculpatei D. T. a fost însă observată de către o patrulă de jandarmi, care a procedat la conducerea acesteia la un punct de triere, ocazie cu care asupra sa au fost identificate batistele părții vătămate N. E., care ulterior i-au fost restituite acesteia.
Partea vătămată N. E. a estimat valoarea prejudiciului cauzat la suma de 20 lei, însă nu s-a constituit parte civilă în procesul penal întrucât și-a recuperat bunurile sustrase.
În baza aceleiași rezoluții infracționale, la data de 18.10.2013, inculpata D. T. s-a deplasat în Piața N. din mun. Iași, cu intenția de a sustrage bunuri din genți și din buzunare.
Astfel, la data de 18.10.2013, partea vătămată M. I. în vârstă de 87 ani, se afla în Piața N. din mun. Iași, unde intenționa să achiziționeze produse agroalimentare. Ajungând la tarabă unde se vindeau struguri, partea vătămată M. I. a cumpărat 2 kg și a scos o bancnotă de 10 lei din buzunarul exterior din partea dreaptă a hainei, pentru a face plata. Inculpata D. T., care se afla în apropiere, s-a apropiat de M. I. și profitând de neatenția lui, și-a introdus mâna în buzunarul hainei părții vătămate,de unde i-a sustras suma de 2 lei. Partea vătămată M. I. a simțit și s-a întors spre inculpată, care fiind astfel surprinsă, a aruncat bancnotele sustrase pe jos. Activitatea infracțională a inculpatei D. T. a fost observată de către martorul Harton P., vânzătorul de la taraba cu struguri, care a alertat o patrulă a poliției locale.
Ulterior, organele de urmărire penală i-au restituit părții vătămate M. I. suma de bani sustrasă, astfel că aceasta nu s-a mai constituit parte civilă în procesul penal.
Situația de fapt, astfel cum a fost aceasta reținuta de către instanța de judecata, se probează cu întreg ansamblul probator administrat in cauza respectiv cu:
- procesele – verbale de constatare a infracțiunilor flagrante
- plângerile și declarațiile părților vătămate N. E. și M. I.;
- procesul - verbal de efectuare a controlului corporal sumar asupra inculpatei D. T.;
- declarațiile martorilor R. A. și A. P., date în faza de urmărire penală;
- declarațiile inculpatei, date în ambele faze procesuale și care se coroborează cu mijloacele de probă anterior menționate.
Față de toate mijloacele de probă anterior expuse, instanța constată că prezumția relativă de nevinovăție prevăzută de dispozițiile art. 52 Cod procedură penală în favoarea inculpatei a fost răsturnată, probele administrate în cauză, în ambele faze procesuale, dovedind, în mod cert, vinovăția acesteia.
În drept:
Faptele inculpatei D. T. care, în perioada 12.10.2013 – 18.10.2013, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în două rânduri, pe timp de zi și în loc public, a sustras din buzunarele exterioare ale părților vătămate N. E., în vârstă de 66 și M. I., în vârstă de 87 ani, două batiste, respectiv suma de 27 lei, cauzând un prejudiciu total în valoare de 47 lei, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de „furt calificat” prev. și ped. de art. 208 alin.1 – art. 209 alin.1 lit. e Cod penal cu aplicarea disp.art.41 alin.2 Cod penal.
Instanța va reține și dispozițiile art.37 alin.1 lit. a Cod penal având în vedere că infracțiunea mai sus menționată se află în stare de recidivă postcondamnatorie față de condamnarea anterioară a acesteia la pedeapsa de 2(doi) ani închisoare aplicată inculpatei prin sentința penală nr. 1540/24.05.2012 a Judecătoriei Iași (dosar penal nr._/245/2012 al Judecătoriei Iași), menținută și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 812/10.07.2012 a Curții de A. Iași (pedeapsă din a cărei executare inculpata a fost liberată condiționat la data de30.07.2013, săvârșind infracțiunea ce a format obiectul cercetării judecătorești în prezenta cauză pe durata restului de pedeapsă de 234 zile închisoare rămas neexecutat din durata totală a acesteia).
Pentru infracțiunea săvârșită inculpata urmează să fie condamnată la pedeapsa închisorii.
La individualizarea judiciară a pedepsei ce va fi stabilită inculpatei, instanța va avea în vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor prevăzute de art.72 Cod penal, scopul pedepsei prevăzute de art.52 Cod penal și necesitatea realizării principiului prevenției generale și speciale.
Astfel, instanța va avea în vedere – pe de o parte - natura relațiilor juridice periclitate, modalitate și împrejurările concrete în care au fost comise faptele, urmările care s-au produs, valoarea totală a prejudiciului cauzat, împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală, iar – pe de altă parte – va avea în vedere circumstanțele personale ale inculpatei, care nu se află la primul conflict cu legea penală, fiind recidivistă și condamnată anterior pentru comiterea mai multor infracțiuni de același gen, ceea ce dovedește o perseverență infracțională deosebită și relevă formarea unei obișnuințe în asigurarea mijloacelor necesare existenței prin mijloace ilicite – aspecte care imprimă faptelor un grad concret de pericol social ridicat - precum și atitudinea procesuală adoptată de către acesta în fața organelor judiciare, în faza de judecată a procesului penal, de recunoaștere a săvârșirii faptelor reținute în actul de inculpare în prezenta cauză penală.
Față de toate aceste considerente, instanța urmează să aplice inculpatei o pedeapsă cu închisoarea, al cărei cuantum urmează a fi dozat spre limita specială prevăzută de lege (limită redusă cu 1/3, ca efect a aplicării disp. art. 3201alin.7 Cod procedură penală), constatând că nu se impune reținerea de circumstanțe atenuante în favoarea acesteia, respectiv pedeapsa de 2(doi) ani închisoare.
În baza disp. art. 61 Cod penal, instanța va dispune revocarea restului de pedeapsă de 234 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 2(doi) ani închisoare aplicată inculpatei prin sentința penală nr. 1540/24.05.2012 a Judecătoriei Iași (dosar penal nr._/245/2012 al Judecătoriei Iași), menținută și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 812/10.07.2012 a Curții de A. Iași, rest de pedeapsă pe care îl va contopi cu pedeapsa de 2(doi) ani închisoare ce va fi stabilită prin prezenta sentință penală, urmând ca inculpata să execute pedeapsa închisorii cea mai grea, ca pedeapsă unică rezultantă, respectiv pedeapsa de 2(doi) ani închisoare cu executare în regim de detenție, aceasta fiind - pe de o parte - unica modalitate de executare a pedepsei posibil a fi dispusă față de starea de recidivă a inculpatei, iar – pe de altă parte – fiind unica modalitate prin care, în opinia instanței, se pot realiza atât scopul pedepsei, cât și reeducarea inculpatei.
În ceea ce privește pedeapsa accesorie ce urmează a fi aplicată inculpatei, instanța reține că natura faptelor săvârșite, gradul ridicat de pericol social al acestora, precum și pedeapsa principală ce urmează a fi aplicată inculpatei conduc la concluzia unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală, prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal, respectiv dreptul de fi ales în autoritățile publice sau funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, deoarece exercitarea acestor drepturi presupune o conduită morală ireproșabilă.
Luând în considerare și dispozițiile art. 53 din Constituție precum și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, instanța apreciază că interzicerea exercițiului acestor drepturi este necesară pentru asigurarea unui scop legitim, respectiv desfășurarea instrucției penale, măsură care este necesară într-o societate democratică. De asemenea, instanța, luând în considerare natura și gravitatea pedepsei principale ce urmează a fi aplicată, apreciază că pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și li.t b) Cod penal este proporțională cu situația care a determinat-o.
În baza disp. art. 350 Cod procedură penală instanța, constatând că temeiurile legale avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive față de inculpată se mențin și impun în continuare privarea de libertate a acestuia, va menține măsura arestării preventive dispusă prin încheierea de ședință nr. 204/18.10.2013 pronunțată în dosarul penal nr._/245/2013 al Tribunalului Iași (mandat de arestare preventivă nr.86/U/2013 emis de Tribunalul Iași la data de 18.10.2013 ).
În baza disp. art. 88 Cod penal, instanța va scădea din durata pedepsei de 2(doi) ani închisoare ce va fi aplicată inculpatei prin prezenta sentință penală durata reținerii de 24 de ore dispusă prin ordonanța emisă de către organele de cercetare penală la data de 12.10.2013 și durata arestării preventive, începând de la data de 18.10.2013 la zi.
Totodată, instanța va constata recuperate integral prejudiciile cauzate părții vătămate N. E., cu domiciliul în satul Izvoarele, . și părții vătămate M. I., cu domiciliul în Iași, ..103, ., .-se părți civile în cadrul procesului penal.
În baza disp. art. 349 și art. 189 Cod procedură penală suma de 600 lei reprezentând onorariile apărătorilor din oficiu ai inculpatei în faza de urmărire penală (delegațiile nr._/12.10.2013 și nr._/18.10.2013 emise de către Baroul Iași) va fi achitată Baroului Iași din fondurile speciale ale Ministerului Public, iar suma de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu al inculpatei în faza de judecată a procesului penal (delegația nr._/05.11.2013 emisă de către Baroul Iași) va fi achitată Baroului Iași din fondurile speciale ale Ministerului Justiției, aceste sume urmând a fi incluse în cuantumul cheltuielilor judiciare avansate de către stat.
În baza disp. art. 349 și art. 191 alin.1 Cod procedură penală va obliga inculpata la plata sumei de 1100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat (din care, suma de 800 lei, reprezentând onorariile apărătorilor din oficiu ai inculpatei în ambele faze procesuale).”
Împotriva hotărârii primei instanțe, în termen legal a declarat recurs inculpata D. T..
Recursul nu a fost motivat, avocatul din oficiu solicitând reducerea pedepsei aplicate.
Pe parcursul judecării recursului a intrat în vigoare noul cod de procedură penală, acesta devenind apel.
C. examinând actele și lucrările dosarului de fond și sentința criticată prin prisma motivelor de apel invocate, dar și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei, constată că apelul este întemeiat numai sub aspectul aplicării legii penale mai favorabile, ca urmare a intrării în vigoare a noului cod penal, având în vedere următoarele considerente:
Din analiza coroborată a materialului probator administrat în cauză rezultă că în mod judicios și temeinic argumentat instanța de fond a stabilit vinovăția inculpatei D. T. în comiterea faptelor pentru care a fost trimisă în judecată, în raport de situația de fapt reținută.
Instanța de fond a dat eficiență dispozițiilor referitoare la aprecierea probelor, evaluându-le în mod unitar, evidențiind aspecte concordante ce susțin vinovăția inculpatei apelante și probele ce au servit ca temei al soluționării cauzei.
Pe baza analizei amănunțite a probelor administrate în cursul urmăririi penale pe care inculpata și le-a însușit ca urmare a solicitării aplicării prevederilor art. 320 ind. 1 Cod procedură penală, prima instanță a reținut o situație de fapt corectă, existând probe certe de vinovăție a inculpatei D. T. în comiterea faptelor, probe ce au înlăturat prezumția de nevinovăție instituită de dispozițiile codului de procedură penală.
Astfel, soluția de condamnare a inculpatei D. T. se bazează pe interpretarea și coroborarea următoarelor mijloace de probă: procesele-verbale de constatare a infracțiunii flagrante, plângerile și declarațiile părților vătămate N. E. și M. I., procesul-verbal de efectuare a controlului corporal sumar asupra inculpatei D. T., declarațiile martorilor R. A. și A. P., declarațiile de recunoaștere a inculpatei, care dovedesc, fără tăgadă, că aceasta, în perioada 12.10.2013 – 18.10.2013, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în două rânduri, pe timp de zi și în loc public, a sustras din buzunarele exterioare ale părților vătămate N. E., în vârstă de 66 ani și M. I., în vârstă de 87 ani, două batiste, respectiv suma de 27 lei.
În sarcina inculpatei s-a reținut și starea de recidivă postcondamnatorie, faptele fiind comise înainte de executarea pedepsei de 2 ( doi) ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1540/24.05.2012 a Judecătoriei Iași, definitivă prin decizia penală nr. 812/10.07.2012 a Curții de A. Iași, pedeapsă din a cărei executare, inculpata a fost liberată condiționat la data de 30.07.2013, rămânând un rest de executat de 234 zile.
Pe parcursul judecării căii de atac a intrat în vigoare noul cod penal, infracțiunea săvârșită de inculpată având corespondent în legea nouă la art. 228 alin. 1 Cod penal, locul public în reglementarea nouă nemaireprezentând o agravantă.
Limitele de pedeapsă prevăzute de această infracțiune au fost reduse considerabil astfel că se impune o nouă individualizare a pedepsei pentru inculpata apelantă, în condițiile în care legea mai favorabilă este legea nouă.
Având în vedere împrejurările și modul de comitere a infracțiunii ( din buzunarul unor persoane în vârstă) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs, antecedența penală a inculpatei, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, inculpata înțelegând să nu se mai prezinte în fața instanței după ce a fost pusă în libertate, precum și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială, C. apreciază că numai o pedeapsă orientată spre maximul special prevăzut de legea nouă, în condițiile reținerii art. 320 ind. 1 Cod procedură penală 1968 poate să asigure funcția de constrângere și reeducare a pedepsei, precum și scopul acesteia de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni.
Justă este măsura revocării restului de pedeapsă de 234 zile închisoare rămas neexecutată din pedeapsa de 2 ( doi) ani închisoare aplicată inculpatei prin sentința penală nr. 1540/24.05.2012 a Judecătoriei Iași, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 812/10.07.2012 a Curții de A. Iași, rest de pedeapsă ce va fi contopit cu pedeapsa aplicată prin prezenta, sustragerea de bunuri din buzunarele unor părți vătămate aflate în vârstă cu o viteză de reacție încetinită, aflate în locuri aglomerate, având o gravitatea sporită ce justifică această măsură.
Ca urmare a stabilirii pedepsei principale conform legii noi, va înlătura pedeapsa accesorie aplicată conform codului penal din 1968 și va aplica prevederile 66 și 65 Cod penal, pedeapsa accesorie urmând legea aplicabilă pedepsei principale.
Constatând că sunt motive de desființare a hotărârii apelate numai în ceea ce privește aplicarea prevederilor art. 5 Cod penal, în baza art. 421 alin. 1 pct. 2 lit. a Cod procedură penală va admite apelul inculpatei și rejudecând cauza:
Va descontopi pedeapsa de 2(doi)ani închisoare stabilită inculpatei D. T. prin sentința penală apelată și va repune în individualitatea lor pedepsele componente.
Va reduce de la 2(doi)ani închisoare la 1(un)an și 10(zece)luni închisoare pedeapsa aplicată inculpatei D. T., pentru săvârșirea infracțiunii de „furt”, prevăzută de art.228 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal din 1968, art.37 lit.a Cod penal din 1968, art.320 ind.1 Cod procedură penală din 1968 și art.5 Cod penal.
Va menține revocarea restului de pedeapsă de 234 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 2(doi)ani închisoare aplicată inculpatei prin sentința penală nr.1540/24.05.2012 a Judecătoriei Iași, rămasă definitivă prin decizia penală nr.812/10.07.2012 a Curții de A. Iași, rest de pedeapsă pe care în baza art.61 Cod penal din 1968 în va contopi cu pedeapsa de 1(un)an și 10(zece)luni închisoare stabilită prin prezenta, urmând ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 1(un)an și 10(zece)luni închisoare.
Va înlătura pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal din 1968 pe durata și în condițiile art.71 Cod penal din 1968 și va aplica față de inculpata D. T. pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a,b Cod penal pe durata și în condițiile art.65 Cod penal.
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
Va deduce din pedeapsa aplicată inculpatei durata arestării preventive începând cu data de 12.12.2013 până la data de 6.02.2014.
Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului inclusiv suma de 200 lei, reprezentând onorariu avocat din desemnat oficiu, ce va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de inculpata D. T. împotriva sentinței penale nr.3661/12.12.2013 a Judecătoriei Iași pe care o desființează în parte în latură penală.
Rejudecând cauza:
Descontopește pedeapsa de 2(doi)ani închisoare stabilită inculpatei D. T. prin sentința penală apelată și repune în individualitatea lor pedepsele componente.
Reduce de la 2(doi)ani închisoare la 1(un)an și 10(zece)luni închisoare pedeapsa aplicată inculpatei D. T., pentru săvârșirea infracțiunii de „furt”, prevăzută de art.228 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal din 1968, art.37 lit.a Cod penal din 1968, art.320 ind.1 Cod procedură penală din 1968 și art.5 Cod penal.
Menține revocarea restului de pedeapsă de 234 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 2(doi)ani închisoare aplicată inculpatei prin sentința penală nr.1540/24.05.2012 a Judecătoriei Iași, rămasă definitivă prin decizia penală nr.812/10.07.2012 a Curții de A. Iași, rest de pedeapsă pe care în baza art.61 Cod penal din 1968 îl contopește cu pedeapsa de 1(un)an și 10(zece)luni închisoare stabilită prin prezenta, urmând ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 1(un)an și 10(zece)luni închisoare.
Înlătură pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal din 1968 pe durata și în condițiile art.71 Cod penal din 1968 și aplică față de inculpata D. T. pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a,b Cod penal pe durata și în condițiile art.65 Cod penal.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatei durata arestării preventive începând cu data de 12.12.2013 până la data de 6.02.2014.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului inclusiv suma de 200 lei, reprezentând onorariu avocat din desemnat oficiu, ce va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 16.04.2014.
Președinte,Judecător,
G. SanduDaniela D.
Grefier,
C. D.
Redactat G.S
Tehnoredactat V.M
2 ex/ 08 mai 2014
Judecătoria Iași
Judecător U. A.
| ← Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Sentința nr.... | Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 177/2014. Curtea... → |
|---|
