Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Sentința nr. 3349/2014. Curtea de Apel IAŞI

Sentința nr. 3349/2014 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 29-04-2014 în dosarul nr. 233/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

C. DE A. IAȘI

SECȚIA PENALĂ ȘI PT CAUZE CU MINORI - NCPP

DECIZIE Nr. 233/2014

Ședința publică de la 29 Aprilie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE D. D.

Judecător G. S.

Grefier C. A.

Pe rol pronunțarea cu privire la apelul declarat de inculpatul D. M. G. împotriva sentinței penale nr. 3349 din 20.11.2013 a Judecătoriei Iași, pronunțată în dosarul cu nr._, având ca obiect infracțiunea de furt calificat (art. 209 C.p.).

La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsă părțile.

Procedura legal îndeplinită.

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 15.04.2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru azi, 29.04.2014.

C. de A.,

Asupra cauzei penale de față, reține următoarele:

Prin sentința penală nr. 3349 din 20.XI.2013, Judecătoria Iași a hotărât următoarele:

„Condamnă pe inculpatul L. I.-P., fiul lui natural și M., născut la 9.05.1995 în Târgu F., jud. Iași, CNP_, cu domiciliul în ., cetățean român, fără antecedente penale, la pedeapsa de un an și 3 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de furt calificat în formă continuată, prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g, i Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 și 75 alin. 1 lit. c Cod penal.

În temeiul dispozițiilor art. 71 Cod penal, aplică inculpatului L. I.-P. pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a doua și lit. b Cod penal.

În temeiul dispozițiilor art. 88 alin. 1 Cod penal, deduce din durata pedepsei aplicate timpul reținerii, de 24 de ore.

În temeiul dispozițiilor art. 350 alin. 1 Cod procedură penală, menține măsura obligării de a nu părăsi localitatea, dispusă cu privire la inculpatul L. I.-P., prin încheierea de ședință din data de 6.06.2013.

În temeiul dispozițiilor art. 101 lit. c raportate la cele ale art. 104 Cod penal, aplică inculpatului D. M. G., fiul lui M. și A., născut la data de 4.03.1997 în Târgu F., jud. Iași, C.N.P._, cu domiciliul în ., jud. Iași, cetățean român, fără antecedente penale, măsura educativă a internării într-un centru de reeducare pe durată nedeterminată, dar cel mai târziu până la împlinirea vârstei de 18 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată, prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g, i Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 și 99 alin. 3 Cod penal.

Atrage atenția inculpatului D. M. G. asupra dispozițiilor art. 108 alin. 2 Cod penal, privind revocarea măsurii educative în cazul comiterii unei noi infracțiuni.

Constată că părțile vătămate nu s-au constituit părți civile în cauză.

În temeiul dispozițiilor art. 191 alin. 1 Cod procedură penală obligă pe fiecare dintre inculpații L. I.-P. și D. M.-Ghorghe să achite statului, cu titlul de cheltuieli judiciare, suma de 1200 de lei, incluzând sumele de câte 300 de lei, reprezentând onorariile cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu în cursul judecății, potrivit delegațiilor nr. 4450/2013 și, respectiv, nr. 6526/2013, care vor fi avansate către Baroul Iași din fondurile Ministerului Justiției, precum și sumele de câte 300 de lei, reprezentând onorariile cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu în cursul urmăririi penale, potrivit delegațiilor nr. 4150/2013 și, respectiv, nr. 3538/2013, care vor fi avansate către Baroul Iași din fondurile Ministerului Public.”

Pentru a pronunța această soluție Judecătoria Iași a reținut următoarele:

„Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași din data de 3.06.2013 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților L. I. P., pentru comiterea infracțiunii de furt calificat în formă continuată, prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g, i Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 75 alin. 1 lit. c Cod penal, alcătuită din 5 acte materiale, și D. M. G., pentru comiterea infracțiunii de furt calificat în formă continuată, prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g, i Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 99 alin. 3 Cod penal, alcătuită din 5 acte materiale.

În sarcina inculpaților s-au reținut, în esență, următoarele:

În perioada 10.02.2013 – 9.05.2013, cei doi inculpați, pe timp de noapte sau pe timp de zi, prin efracție cu ajutorul unei șurubelnițe, au comis 5 acte materiale de sustragere de bunuri în dauna a cinci părți vătămate, cauzând un prejudiciu total de 2810 lei.

Această situație de fapt a fost reținută în baza următoarelor mijloace de probă: declarațiile părților vătămate, procesele-verbale de cercetare la fața locului, planșele fotografice, rapoartele de constatare tehnico-științifică dactiloscopică, declarațiile martorilor, declarațiile martorilor asistenți, dovezile de ridicare, respective de restituire a bunurilor sustrase, declarațiile inculpaților.

La termenul de judecată din data de 13.11.2013 instanța a procedat la audierea inculpaților, fiecare arătând, cu asistarea apărătorului său desemnat din oficiu, că înțelege să solicite aplicarea în privința sa a procedurii reglementate de art. 3201 Cod procedură penală, declarând că cunoaște și recunoaște, fără rezerve, fapta pentru care a fost trimis în judecată, că își însușește probatoriul administrat în cursul urmăririi penale și că nu solicită administrarea altor mijloace de probă. Instanța, apreciind probatoriul administrat în faza de urmărire penală, raportat la poziția procesuală a fiecărui inculpat, a admis solicitările acestora, la dosarul cauzei fiind depuse deja referatele de evaluare întocmite de Serviciul de Probațiune de pe lângă T. Iași cu privire la inculpați.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține ca fiind dovedită următoarea situație de fapt:

În seara zilei de 9.02.2013 cei doi inculpați, care veniseră din .. Iași pentru a căuta haine și mâncare la pubelele de gunoi, s-au deplasat pe . timpul nopții în scara B a blocului D1, în fața unei boxe amplasate între etajele 9 și 10. În dimineața următoare, cei doi au hotărât să spargă boxa respectivă. Cu ajutorul unei șurubelnițe, inculpații au forțat sistemul de închidere al ușii de acces în boxă și au pătruns în interior, sustrăgând mai multe bunuri aparținând părții vătămate C. E. R., anume articole alimentare și obiecte de îmbrăcăminte, în valoare de 260 de lei, după care au plecat din . întors în localitatea de domiciliu, valorificând bunurile, prin vânzarea către o persoană necunoscută.

La data de 20.02.2013, inculpații au deschis, prin efracție cu ajutorul unei șurubelnițe, ușa de la uscătorul situat la etajul 9 al blocului 250, . ., folosit de partea vătămată M. L., sustrăgând un sac de rafie conținând 11 perechi de încălțăminte, cauzând un prejudiciu în valoare de 1000 de lei. Ulterior, inculpații au fost depistați de organele de poliție deplasându-se pe o stradă din mun. Iași, având asupra lor șurubelnița folosită pentru efracție, aceștia recunoscând că au sustras sacul de rafie și că l-au ascuns pe acoperișul blocului, urmând a reveni pentru a-l recupera, bunurile sustrase fiindu-i restituite părții vătămate.

La data de 20/21.02.2013, în timpul nopții, inculpații au deschis, prin efracție cu ajutorul unei șurubelnițe, ușa de la uscătorul situat între etajele 1 și 2 al blocului E1, . ., folosit de partea vătămată M. A., sustrăgând articole de îmbrăcăminte, o geantă de voiaj, articole de încălțăminte, cauzând un prejudiciu de 1000 de lei. Ulterior, inculpații au valorificat bunurile prin vânzarea lor către persoane necunoscute.

La data de 25.04.2013, în jurul orei 01,00, inculpații se aflau în zona . și au observat, în grădina unui . pentru brad și un dulap lăsat neasigurat, hotărând să sustragă bunuri din acesta. D. a sustras din dulap o pungă în care se găseau componente metalice pentru instalații sanitare, iar L. a sustras suportul metalic, la scurt timp după aceea fiind depistați de organele de poliție, bunurile fiind restituite părții vătămate C. C..

În noaptea de 8/9.05.2013, prin efracție, cei doi inculpați au sustras o bicicletă Apollo, cu inscripția Cafe 2, din boxa situată la subsolul blocului X10 de pe ., aparținând părții vătămate T. P., cauzând un prejudiciu de 500 de lei, ulterior inculpatul L. fiind depistat cu bicicleta pe stradă de un agent de pază, bunul fiind astfel recuperat.

Această situație de fapt a fost reținută în baza mijloacelor de probă administrate în urmăririi penale, enumerate anterior, coroborate cu poziția procesuală adoptată de inculpați în cursul judecății, pe care instanța o apreciază ca fiind sinceră și susținută de ansamblul probatoriului.

În drept, faptele inculpaților, astfel cum au fost descrise mai sus, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de furt calificat în formă continuată, prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g, i Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 99 alin. 3 Cod penal, alcătuită din 5 acte materiale, în ceea ce îl privește pe D. M. G., respectiv de furt calificat în formă continuată, prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g, i Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 75 alin. 1 lit. c Cod penal, alcătuită din 5 acte materiale, în ceea ce îl privește pe L. I. P.. În ceea ce îl privește pe acesta din urmă, instanța reține că ultimul act material al infracțiunii continuate a fost săvârșit la 9.05.2013, chiar în ziua în care împlinea 18 ani, în aceste condiții întreaga infracțiune continuată considerându-se a fi fost săvârșită în majorat, împreună cu minorul D..

Analizând probele administrate în cursul urmăririi penale, instanța apreciază că faptele inculpaților sunt suficient stabilite pentru a permite soluționarea laturii penale, având totodată suficiente date privind persoana fiecăruia pentru individualizarea tratamentului sancționator ce se impune în cazul acestuia.

Pentru infracțiunea comisă instanța îi va aplica inculpatului L. I.-P. o pedeapsă cu închisoarea, pornind de la limitele reduse cu o treime, potrivit art. 320 ind. 1 Cod procedură penală. Instanța va avea în vedere caracterul repetat al actelor materiale de furt, forma continuată de săvârșire, premeditarea acestora și implicarea în activitatea infracțională a unui minor cu doi ani mai tânăr, modul de operare și modalitatea de pătrundere în spațiile de unde sustrăgea bunuri, datele din referatul de evaluare privind factorii care au influențat adoptarea de către inculpat a unui comportament infracțional. Pe de altă parte, potrivit art. 74 alin. 2 rap. la art. 76 alin. 1 lit. d Cod penal, instanța va coborî pedeapsa sub minimul special redus cu o treime, ținând cont de faptul că numai un act material a fost comis în majorat, cu doar câteva ore înainte acesta fiind minor, neputându-se totuși considera că avea o capacitate de gândire alternativă și un nivel de responsabilitate mult superior celui pe care l-ar fi avut cu o zi în urmă, ținând de asemenea cont de natura bunurilor sustrase și de sumele modice care puteau fi obținute prin valorificarea lor.

Instanța îi va aplica inculpatului L. pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a doua și lit. b Cod penal, având în vedere gravitatea faptei și mai ales repetitivitatea actelor antisociale, precum și atitudinea degajată pe care a manifestat-o față de fapta sa.

În temeiul dispozițiilor art. 88 alin. 1 Cod penal, instanța va deduce din durata pedepsei aplicate timpul reținerii, de 24 de ore.

În temeiul dispozițiilor art. 350 alin. 1 Cod procedură penală, instanța va menține măsura obligării de a nu părăsi localitatea, dispusă cu privire la inculpatul L. I.-P., prin încheierea de ședință din data de 6.06.2013.

Instanța se va orienta spre modalitatea de executare a pedepsei închisorii în regim de detenție, apreciind că suspendarea executării nu ar fi, în cazul concret al inculpatului L., de natură a asigura realizarea scopului pedepsei, în acest sens având în vedere atât datele din referatul de evaluare cu privire la traseul său comportamental, cât și atitudinea relaxată și chiar zeflemitoare adoptată în fața instanței, care și-a format convingerea că, pentru inculpatul L., procesul de față este ceva mai mult decât o glumă, acestuia lipsindu-i cu desăvârșire resursele interne pentru a profita de șansa pe care ar reprezenta-o eventuala suspendare a executării pedepsei.

În ceea ce privește tratamentul sancționator pe care urmează a-l aplica inculpatului minor D. M. G., instanța va avea în vedere dispozițiile art. 100 alin. 1 Cod penal, potrivit cărora la alegerea sancțiunii se ține cont de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de starea fizică, dezvoltarea intelectuală și morală, comportarea minorului, de condițiile în care a fost crescut și în care a trăit, precum și de alte elemente de natură să caracterizeze persoana minorului.

Instanța îi va atrage atenția inculpatului D. M. G. asupra dispozițiilor art. 108 alin. 2 Cod penal, privind revocarea măsurii educative în cazul comiterii unei noi infracțiuni.

Instanța va constata că părțile vătămate nu s-au constituit părți civile în cauză.

În temeiul dispozițiilor art. 191 alin. 1 Cod procedură penală instanța va obliga pe fiecare dintre inculpații L. I.-P. și D. M.-Ghorghe să achite statului, cu titlul de cheltuieli judiciare, suma de 1200 de lei, incluzând sumele de câte 300 de lei, reprezentând onorariile cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu în cursul judecății, potrivit delegațiilor nr. 4450/2013 și, respectiv, nr. 6526/2013, care vor fi avansate către Baroul Iași din fondurile Ministerului Justiției, precum și sumele de câte 300 de lei, reprezentând onorariile cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu în cursul urmăririi penale, potrivit delegațiilor nr. 4150/2013 și, respectiv, nr. 3538/2013, care vor fi avansate către Baroul Iași din fondurile Ministerului Public.”

Împotriva hotărârii primei instanțe, inculpatul D. M. G. în termen legal a declarat recurs care pe parcursul judecății a devenit apel ca urmare a intrării în vigoare a noului cod de procedură penală.

În calea de atac declarată inculpatul prin intermediul avocatului ales a solicitat să i se aplice „avertisment” pentru fapta comisă pe care a recunoscut-o, motivat de faptul că aplicarea unei pedepse educative privative de libertate este mai gravă, nefăcând altceva decât să îl îndepărteze de familia sa.

C. examinând actele și lucrările dosarului de fond și sentința criticată prin prisma motivelor de apel invocate, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei, constată fondat apelul declarat având în vedere următoarele considerente.

Din analiza coroborată a materialului probator administrat în cauză în faza de urmărire penală, respectiv proces-verbal de sesizare din oficiu, întocmit la 09.05.2013, ora 03,20, plângerea și declarațiile părții vătămate T. P., proces-verbal de ridicare și predare a bicicletei, proces-verbal și planșă fotografică de cercetare la fața locului, declarație martor P. M., declarație inculpat L. I. P., declarație inculpat D. M. G. pe care inculpatul apelant și l-a însușit ca urmare a solicitării aplicării prevederilor art. 320 indice 1 Cod procedură penală, rezultă cu certitudine că acesta, împreună cu inculpatul major L. I. P. în baza unei rezoluții infracționale unice, în perioada 10.02.2013 – 09.05.2013, pe timp de zi și de noapte, prin efracție, în mod repetat, la intervale scurte de timp, a comis un număr de cinci acte materiale de sustragere de bunuri aparținând unui număr de cinci părți vătămate, M. L., C. E. R., M. A., C. C. și T. P. cauzând un prejudiciu material în valoare totală de 2810 lei. Bunurile au fost sustrase din boxele părților vătămate și din grădina unei părți vătămate amenajate în fața blocului.

Pe baza analizei amănunțite a probelor administrate, prima instanță a reținut o situație de fapt corectă,existând probe certe de vinovăție a inculpatului apelant în comiterea faptelor, probe ce au înlăturat prezumția de nevinovăție instituită de dispozițiile Codului de procedură penală.

Pe parcursul judecății a intrat în vigoare noul cod penal, acesta pentru infracțiunea săvârșită de inculpat reducând limitele de pedeapsă.

În această situație se impune a se stabili care este legea mai favorabilă ce urmează să fie aplicată inculpatului.

Analizând regimul sancționator al legii vechi și a legii noi precum și criteriile de individualizare raportat la faptele comise și persoana inculpatului apelant., C. consideră că apelul inculpatului este întemeiat, aplicarea unei pedepse cu închisoarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei conform vechiului cod fiind favorabilă față de o normă educativă privativă de libertate. La fel și prevederile care reglementează forma continuată a infracțiunii.

Raportat la limitele de pedeapsă prevăzute de cele două legi penale și la modalitatea de comitere a faptei, stabilirea cuantumului pedepsei se va face conform legii penale noi, care sub acest aspect este favorabilă inculpatului-apelant.

Având în vedere împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs, lipsa antecedentelor penale, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială, C. consideră că aplicarea unei pedepse de 6 (șase) luni închisoare cu suspendare condiționată a executării este în măsură să asigure funcția de constrângere și reeducare a pedepsei, precum și scopul acestea de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni.

Constatând că sunt motive de desființare a hotărârii apelate sub aspectul aplicării legii mai favorabile, în baza art. 421 alin. 1 pct. 1 lit. a Cod procedură penală va admite apelul declarat de inculpatul D. M. G. împotriva sentinței penale nr. 3349 din 20.11.2013 a Judecătoriei Iași, pe care o va desființa în parte în latura penală, în ceea ce îl privește pe inculpatul D. M. G..

În rejudecare, în baza art. 5 Cod penal vor fi înlăturate dispozițiile referitoare la aplicarea măsurii educative a internării într-un centru de reeducare pe o durată nedeterminată, dar cel mai târziu până la împlinirea vârstei de 18 ani pentru inculpatul D. M. G..

Va fi condamnat inculpatul D. M. G. la o pedeapsă de 6 (șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută și pedepsită de art. 228 alin. 1 – 229 alin. 1 lit. b și d Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2, art. 99 alin. 3 Cod penal din 1968 și art. 320 indice 1 Cod procedură penală din 1968 și art.5 Cod penal.

În baza art. 81 Cod penal din 1968 raportat la art. 110 Cod penal din 1968 va fi suspendată condiționat executarea pedepsei de 6 (șase) luni închisoare aplicată inculpatului D. M. G. pe o durată de l (un) an și 6 (șase) luni, ce constituie termen de încercare.

Se va atrage atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 Cod penal privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei aplicate.

Vor fi menținute celelalte dispozițiile ale sentinței penale apelate.

Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului

Pentru aceste motive,

În numele legii

Decide:

Admite apelul declarat de inculpatul D. M. G. împotriva sentinței penale nr. 3349 din 20.11.2013 a Judecătoriei Iași, pe care o desființează în parte în latura penală, în ceea ce îl privește pe inculpatul D. M. G..

Rejudecând cauza:

În baza art. 5 Cod penal înlătură dispozițiile referitoare la aplicarea măsurii educative a internării într-un centru de reeducare pe o durată nedeterminată, dar cel mai târziu până la împlinirea vârstei de 18 ani pentru inculpatul D. M. G..

Condamnă pe inculpatul D. M. G. la o pedeapsă de 6 (șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută și pedepsită de art. 228 alin. 1 – 229 alin. 1 lit. b și d Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2, art. 99 alin. 3 Cod penal din 1968 și art. 320 indice 1 Cod procedură penală din 1968 și art.5 Cod penal.

În baza art. 81 Cod penal din 1968 raportat la art. 110 Cod penal din 1968 suspendă condiționat executarea pedepsei de 6 (șase) luni închisoare aplicată inculpatului D. M. G. pe o durată de l (un) an și 6 (șase) luni, ce constituie termen de încercare.

Atrage atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 Cod penal privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei aplicate.

Menține celelalte dispozițiile ale sentinței penale apelate.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 29.04.2014.

Președinte,Judecător,

D. D. G. S.

Grefier,

C. A.

Red. G.S.

Tehnored. C.A.

2 ex/01.05.2014

Judecătoria Iași:

Judecător M. A. M.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Sentința nr. 3349/2014. Curtea de Apel IAŞI