Infracţiuni la regimul silvic. Legea nr.46/2008. Decizia nr. 477/2012. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 477/2012 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 05-04-2012 în dosarul nr. 477/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIE PENALA Nr. 477/2012
Ședința publică de la 05 Aprilie 2012
Completul compus din:
Președinte: A. G. O. M.
Judecător: T. J.
Judecător: G. S.
Grefier: E. R.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași – a fost reprezentat prin procuror P. E.
Potrivit prevederilor art.304 din Codul de procedură penală, desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio.
Pe rol fiind judecarea recursului penal, având ca obiect „ OUG nr.195/2002 ”, declarat de inculpatul recurent Z. C. G. împotriva sentinței penale nr. 290 din 24 octombrie 2011 pronunțată de Judecătoria P. în dosarul penal nr._ .
Conform disp. art.297 Cod procedură penală s-a procedat la strigarea cauzei și s-a făcut apelul părților, constatându-se că se prezintă inculpatul recurent Z. C. G. asistat de avocat ales U. Ona T. și martorul P. A. S., lipsă fiind și părțile civile intimate.
Procedura de citare este corect realizată.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței aspectele de mai sus cu privire la modul de îndeplinire a procedurii de citare și lipsa părților la termenul de astăzi, că este al IV-lea termen de judecată, că recursul declarat de inculpat a fost motivat, că inculpatul a fost condamnat prin sentința recurată la pedeapsa rezultantă de 2(doi) ani închisoare cu executare, și s-au verificat actele și lucrările dosarului, după care:
Avocat U. O. T., depune la dosar, în xerocopie, următoarele înscrisuri: certificat de înregistrare la Oficiul Registrului Comerțului din 14 martie 2012, . nr._; certificat constatator emis de Oficiul Registrului Comerțului înregistrat sub nr._ din 08.03.2012; adresă bancă BRD – Agenția Tg.F., județul Iași ; certificat de cazier judiciar; certificat de cazier fiscal și adeverință APIA înregistrată sub nr.3792 din 15.03.2012, înscrisuri care după semnare și datare de către președintele de complet, se atașează la dosarul cauzei.
Sub prestare de jurământ, curtea procedează la audierea martorului P. A. S., cele declarate fiind consemnate întru-un proces verbal, intitulat „ declarație de martor”, care după semnare, se atașează la dosarul cauzei.
Nemaifiind de invocat chestiuni preliminare și nici cereri de formulat, curte constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Avocat U. O. T. pentru inculpatul recurent Z. C. G. având cuvântul, susține oral motivele de recurs expuse detaliat în scris, motive care vizează în principal achitarea inculpatului pentru cele două infracțiuni ce i se rețin în sarcină și pentru care a fost condamnat de instanța de fond la pedeapsa rezultantă de 2 (doi) ani închisoare cu executare, iar în subsidiar, solicită redozarea pedepsei și aplicarea disp.art.81 Cod penal.
Susține apărarea că, în ceea ce privește infracțiunea prevăzută și pedepsită de art.46/2008 instanța de fond a făcut o greșită aplicare a legii. Din probatoriul administrat în cauză nu rezultă că inculpatul a fost văzut de vreo persoană în momentul în care se presupune că ar fi sustras materialul lemnos. Martorul N. Ș. a declarat în fața instanței de fond că în ziua în care se presupune că ar fi fost sustras materialul lemnos, atelajul era condus de coinculpatul Lingureanu I.. Prin înlăturarea declarațiilor martorilor Lingureanu E., Lingureanu I. și N. Ș. de către instanța de fond, s-a încălcat grav dreptul la apărare a inculpatului.
Inculpatul Lingureanu I., fără acordul socrului său, inculpatul Z. C. G. a sustras căruța cu cei doi cai și s-a deplasat în pădure pentru a sustrage arbori .
Pentru că a fost surprins în pădure de către pădurar și petrecându-se acel eveniment nedorit, respectiv împușcarea unui cal din cei doi,revenind la locuința socrului său și povestindu-i cele întâmplate, socrul acestuia, inculpatul Z. C. G. i-a spus că îi va face plângere penală pentru furtul atelajului și celor doi cai. Întrucât în acea zi inculpatul Z. C. G. ava oameni în gospodărie la muncile agricole, nu s-a deplasat de la domiciliu, primul care a mers la poliție a fost Lingureanu I. și, sub imperiul fricii, a dat declarație, spunând că a fost și inculpatul Z. C. G. cu el la comiterea infracțiunii de sustragere arbori.
Datorită faptului că inculpatul Z. C. G. a apelat serviciul 112 de mai multe ori pentru sustrageri de arbori din zona Oțeleni, pădurarul P. S. a fost sancționat în mai multe rânduri . Sustragerea arborilor de către Lingureanu I., pentru pădurarul P. S. a fost un prilej de a se răzbuna, de a scăpa de inculpatul Z. C. G., cunoscând că acesta mai avea de executat un rest de pedeapsă.
Inculpatul Lingureanu I. a declarat că deseori desfășura activități gospodărești la pădurarul P. S., iar ca urmare a muncii prestate în gospodărie acesta nu era remunerat, ci i se dădeau lemne pentru foc, așa explicându-se prezența inculpatului Lingureanu I. în pădurea administrată de pădurarul P. S..
Atâta timp cât inculpatul L. I. a recunoscut că a participat singur la săvârșirea infracțiunii nu se poate dispune condamnarea inculpatului Z. C. G. doar pe baza declarației martorului P. A. S. – fiul pădurarului, martor care a declarat că a văzut când cei doi inculpați fugeau prin pădure.
Întrucât infracțiunea nu a fost comisă de către inculpat, soluția legală și corectă este de achitarea inculpatului în temeiul disp.art.11 raportat la art.10 lit.c din Codul penal.
În ceea ce privește infracțiunea prev.de art. 89 alin.1 din OUG nr.195/2002, apărarea susține că lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii, motiv pentru care, solicită achitarea inculpatului în temeiul disp.art. 11 raportat la art.10 lit.d Cod penal .
Martora C. D. a declarat atât în fața organelor de urmărire penală cât și în fața instanței de judecată că inculpatul Z. C. G. era la locul producerii accidentului atunci când a venit Ambulanța și Poliția. De asemenea, inculpatul s-a interesat de starea de sănătate a victimei, oferindu-i acesteia și o sumă de bani pentru a-și cumpăra medicamente și toate cele necesare în timpul zilelor de spitalizare și cât a fost imobilizată cu aparat gipsat.
În subsidiar, dacă instanța de control judiciar va aprecia că probele administrate în cauză dovedesc vinovăția inculpatului, solicită instanței a dispune schimbarea modalității de executare a pedepsei, urmând a se avea în vedere gravitatea redusă a faptelor, de împrejurările în care au fost comise, de conduita ireproșabilă și generală a făptuitorului, integrarea acestuia în societate și munca cinstită pe care o desfășoară în prezent.
Susține apărarea că scopul pedepsei poate fi atins și fără privarea acestuia de libertate.
Pentru toate aceste motive prezentate oral și detaliate în scris, pune concluzii de admitere a recursului, casarea sentinței recurate și, rejudecând cauza a se pronunța o soluție legală și temeinică.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat, urmând a fi menținută sentința recurată ca fiind legală și temeinică.
Chiar dacă inculpatul nu recunoaște faptele pentru care a fost trimis în judecată și condamnat de instanța de fond, probele administrate în cauză dovedesc cu certitudine vinovăția acestuia pentru care instanța i-a aplicat o sancțiune corect individualizată atât ca, cuantum cât și ca modalitate de executare.
Inculpatul recurent Z. C. G., având ultimul cuvânt, achiesează la concluziile puse de apărătorul ales, susținând că este nevinovat.
Declarând închise dezbaterile, curtea rămâne în deliberare și în pronunțare.
Ulterior deliberării,
Curtea,
Asupra recursului penal de față, reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 290/24.X.2011, Judecătoria P. a dispus următoarele:
„Condamnă inculpatul Z. C. G., fiul lui C. si S., născut la 16.02.1964, domiciliat in Hîndrești-Oțeleni, jud.Iasi, la pedepsele de:
- 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.110 al.1 lit.a, al.2 lit.a din Legea 46/2008 modificată și actualizată, și
- 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 89 alin.1 din OUG 195/2002,
ambele cu aplicarea art. 37 lit. a si art. 33 lit.a C.pen.
In temeiul art.34 lit.b C.pen., aplica inculpatului pedeapsa rezultanta de 2 (doi) ani închisoare.
In temeiul art. 61 C.pen. revoca liberarea condiționata din 15.08.2008 privind restul de pedeapsă de 581 zile pe care îl contopește cu prezenta pedeapsă, urmând ca inculpatul sa execute pedeapsa rezultantă de 2 (doi) ani închisoare.
Interzice drepturile prev. de art. 64 lit. a teza II-a si lit. b raportat la art. 71 C.pen.
Condamnă inculpatul Lingureanu I., fiul lui C. si E., născut la 29.07.1975, domiciliat in Hîndrești-Oțeleni, județul Iasi, la pedeapsa de
1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.110 al.1 lit.a, al.2 lit.a din Legea 46/2008 modificată și actualizată, cu aplicarea art. 37 lit.b C.pen.
Interzice drepturile prev. de art. 64 lit. a teza II-a si lit. b raportat la art. 71 C.pen.
Admite acțiunea civilă formulată de Direcția S. Iași-Ocolul Silvic P. Iloaiei și obligă în solidar inculpații Z. C. G. și Lingureanu I. la plata către aceasta a sumei de 776 lei reprezentând despăgubiri civile.
Respinge acțiunile civile formulate de S. C. „Dr.N.O.” Iași și S. Județean de Ambulanță Iași.
Dispune restituirea căruței inculpatului Z. C. G. .
Respinge cererea privind aplicarea art.118 Cod pen.
In temeiul art. 191 alin. 2,3 C.pr.pen. obliga inculpații la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 400 lei – inc. Z. C. G. și 600 lei - inc. Lingureanu I. (din care 300 lei onorariu apărător din oficiu -deleg.nr.497/2011)”.
Pentru a hotărî astfel, Judecătoria P. a reținut următoarele:
Analizând probatoriul administrat în cauză, instanța reține următoarele:
„ La data de 18.10.2009 organele de poliție au fost sesizate că pe DJ 280, pe raza localității Oțeleni, în jurul orele 12,44, a avut loc un accident rutier soldat cu victime omenești. La locul producerii accidentului a fost găsită o căruță trasă de doi cai, stabilindu-se că fusese condusă de către inculpatul Z. C. G.. Din procesul verbal încheiat mai rezultă că după producerea accidentului acesta a părăsit locul accidentului, fiind identificat după 30 minute de către organele de poliție pe un drum de exploatare agricolă situat în afara satului Oțeleni și adus la fața locului. Mai rezultă că inițial inculpatul a fost supus alcooltestului, rezultatul indicând lipsa consumului de băuturi alcoolice, pentru ca ulterior, la orele 14,46, inculpatul să refuze recoltarea de probe biologice, declarând că a consumat 300 ml rom după producerea accidentului
De asemenea, se mai reține că victima accidentului a fost depistată în persoana numitei D. Vergineia, în vârstă de 83 ani, care a fost transportată cu ambulanța în municipiul Iași, în vederea spitalizării. Aceasta a arătat în declarațiile sale că în timp ce se deplasa regulamentar pe drum a fost acroșată de harnașamentul unuia dintre caii de la căruța condusă de inculpat, ea căzând jos. A mai menționat că nu dorește să formuleze plângere penală împotriva inculpatului, împăcându-se cu acesta.
Conform raportului de constatare medico legală nr.1452 din 25.10.2010, victima a prezentat diagnosticul de traumatism cranio cerebral minor, contuzie toraco abdominală, fractură col humerus stâng, echimoză palpebrală ochi stâng, plagă contuză superficială os și atrofie cerebrală, leziuni care au necesitat pentru vindecare 25-30 zile de îngrijiri medicale.
În cursul cercetării judecătorești a intervenit decesul victimei, așa cum s-a confirmat prin extrasul pentru uz oficial din Registru de deces al Primăriei B., jud.N..
Din coroborarea declarațiilor martorilor oculari M. P., C. G., U. V., C. I. și B. I. rezultă că victima a fost trântită jos de către caii atelajului condus de către inculpat care era în stare de ebrietate, după care a fost târâtă pe pâmânt. Mai rezultă că la locul respectiv s-a deplasat și martora C. D., asistentă medicală, care a acordat primul ajutor numitei D. Vergineia până la sosirea ambulanței. Martora C. D. arată în declarația sa că înainte de sosirea ambulanței a fost întrebată de către inculpatul Z. C. G. dacă poate sau nu să plece, ea răspunzându-i că poate să facă ce dorește, însă să aștepte să plece ambulanță.
Rezultă deci, că această discuție a avut loc înainte de sosirea aici a ambulanței și a organelor de poliție, când acestea din urmă au ajuns aici, inculpatul fiind plecat deja de la locul accidentului. Din procesul verbal încheiat rezultă că după producerea accidentului inculpatul Z. C. G. a părăsit locul accidentului, el nefiind găsit aici, fiind identificat după 30 minute de către organele de poliție pe un drum de exploatare agricolă situat în afara satului Oțeleni și adus la fața locului.
Instanța reține că prin declarațiile sale inculpatul a recunoscut că a părăsit locul producerii accidentului înainte de sosirea aici a organelor de poliție, invocând în apărarea sa împrejurarea că a primit permisiunea asistentei medicale C. D. în acest sens. Or, conform art.89 din OUG 195/2002 inculpatul - în calitate de conducător de atelaj, avea obligația de a nu părăsi locul producerii accidentului în urmă căruia a rezultat vătămarea corporală a unei persoane, fără încuviințarea poliției care efectuează cercetarea locului faptei. În cauză nu a rezultat că inculpatul s-ar fi aflat în vreuna din împrejurările prev. de art.89 al.3,4,5 din OUG 195/2002, care să-l absolve de vinovăție.
De asemenea, instanța reține în cauză plângerea formulată de numitul P. S.-pădurar în cadrul Cantonului Silvic 27 Gavrileanu, Districtul Silvic Strunga, care arată că în ziua de 14.12.2009, în timp ce efectua serviciul de pază, i-a somat pe numiții Z. C. G. și Lingureanu I. întrucât aceștia sustrăgeau material lemnos, după care a folosit arma din dotare. A constatat că inculpații au sustras 11 arbori esență carpen, stejar și frasin.
Din declarațiile pădurarului P. S. mai rezultă că inițial a observat în pădure mai mulți arbori doborâți și fasonați, pentru a fi transportați, după care a văzut că spre locul respectiv se îndrepta o căruță în care se aflau cei doi inculpați. De la distanță, i-a observat pe cei doi în timp de încărcau material lemnos în căruță și când le-a cerut să se oprească din această activitate, cei doi s-au îndreptat spre el amenințători, inculpatul Lingureanu I. luând în mână o bucată de lemn de circa 1 m lungime. Întrucât aceștia nu s-au oprit, i-a somat cu arma din dotare de două ori, după care a executat foc în plan vertical. Văzând ulterior că inculpatul Z. C. G. continua să vină spre el iar inculpatul Lingureanu I. s-a urcat în căruță, cu intenția de a pleca de acolo, a executat un foc de armă asupra cabalinelor, împușcând mortal unul dintre cai. Ulterior cei doi inculpați au reușit să fugă de la locul respectiv.
Susținerile pădurarului sunt confirmate și de către fiul său, martorul P. A. S., care arată prin declarațiile sale că și-a însoțit tatăl pe raza pădurii, acesta îndreptându-se la un moment dat spre o zonă din care se auzeau zgomote. Ulterior, când martorul a ajuns aici, a văzut o căruță în care se aflau arbori iar unul din cai era împușcat, la o distanță de 100 m văzându-i fugind pe inculpații Z. C. G. și Lingureanu I..
Mai rezultă că ulterior căruța respectivă a fost luată în custodie de către pădurarul P. S. iar calul vândut pentru suma de 200 lei, după cum rezultă din procesele verbale încheiate în acest sens.
Se mai retine că în cursul cercetărilor nu s-a putut proba că cei doi inculpați au tăiat arborii, pădurarul P. S. văzându-i deja tăiați, motiv pentru care s-a dispus scoaterea lor de sub urmărire penală privind infracțiunea prev.de art.108 al.1 lit.a din Legea 46/2008.
Așa cum rezultă din procesul verbal de cercetare efectuat, au fost tăiați 11 arbori esență carpen, stejar, frasin, cu diametru cuprins între 19 și 40 cm, (6 fiind găsiți doborâți și 5 cioate), inculpații sustrăgând 3,178 mc material lemnos. Aceste împrejurări se confirmă și prin planșele foto de la dosar și declarațiile martorilor asistenți F. C. și C. C..
Întrucât probele astfel reținute fac pe deplin convingerea instanței privind participarea la comiterea faptei a ambilor inculpați, urmează a înlătura în deliberare depozițiile martorilor Lingureanu E. și N. Ș. și a doua variantă de declarație a inculpatului Lingureanu I., dată în cursul cercetării judecătorești, care susțin ipoteza că inculpatul Z. C. G. nu ar fi participat la săvârșirea faptei, aceste declarații fiind contrazise de restul probelor reținute iar martora Lingureanu E. fiind fiica acestui inculpat, depoziția sa fiind cu certitudine afectată de subiectivism.
Astfel, instanța nu poate primi apărarea inculpatul Z. C. G. ce susține că nu a participat ca comiterea acestei fapte, întreg materialul probator reținut demonstrând cu certitudine că acest(împreună cu inculpatul Lingureanu I.), a participat la sustragerea arborilor din pădure.
În ceea ce privește pe inculpatul Lingureanu I., acesta a avut o poziție oscilantă, recunoscând vinovăția sa și arătând în toate declarațiile că a comis fapta împreună cu inculpatul Z. C. G., însă a revenit în ultima sa declarație din cusul cercetării judecătorești, negând participarea la comiterea faptei a lui Z. C. G.. Întrucât inculpatul Lingureanu I. a procedat la această retractarea a declarației sale inițiale, când a solicitat aplicarea beneficiului reducerii limitelor de pedeapsă conf.art.320 ind. 1 Cod pr.pen, instanța constată că aplicarea acestor dispoziții legale nu mai este posibilă, urmând a reține poziția de recunoaștere a săvârșirii faptei proprii la individualizarea pedepsei ce îi ca fi aplicată.
Având în vedere aceste considerente, instanța constată dovedită vinovăția inculpatului Z. C. G. pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.110 al.1 lit.a, al.2 lit.a din Legea 46/2008 modificată și actualizată și a celei prev. de art. 89 alin.1 din OUG 195/2002, urmând a dispune condamnarea sa pedepse de câte 2 (doi) ani închisoare.
In temeiul art.34 lit.b C.pen., va aplica inculpatului pedeapsa rezultanta de 2 (doi) ani închisoare.
La individualizarea pedepselor instanța reține împrejurările că inculpatul are antecedente penale, faptele fiind săvârșite în stare de recidivă postcondamnatorire, el având în mod constant o poziție nesinceră, nerecunoscând săvârșirea faptelor ambelor fapte, ca in împrejurările menționate a provocat un accident rutier soldat cu o persoană rănită, dar și aceea că este inserat in societate si cunoscut cu un comportament adecvat, așa cum rezulta din înscrisurile de la dosar.
In temeiul art. 61 C.pen. urmează a revoca liberarea condiționata din 15.08.2008 privind restul de pedeapsă de 581 zile pe care îl contopește cu prezenta pedeapsă, iar inculpatul va execute pedeapsa rezultantă de 2 (doi) ani închisoare.
Urmează a-i interzice acestuia drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza aIIa și b Cod penal în condițiile art. 71 Cod penal (vezi cauza S. și P. împotriva României)
De asemenea, instanța constată dovedită vinovăția inculpatul Lingureanu I. pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.110 al.1 lit.a, al.2 lit.a din Legea 46/2008 modificată și actualizată, pentru care va dispune condamnarea acestuia la pedeapsa de 1 (un) an închisoare.
La individualizarea pedepsei instanța reține că inculpatul are antecedente penale, faptele fiind săvârșite în stare de recidivă postexecutorire, el având în o poziție sinceră, recunoscând săvârșirea faptei, (cu unele nuanțări privind participarea inculpatului Z. C. G.), dar și aceea că este inserat in societate si are familie, așa cum rezulta din economia dosarului.
Urmează a-i interzice acestuia drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza aIIa și b Cod penal în condițiile art. 71 Cod penal (vezi cauza S. și P. împotriva României)
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, apreciind ca dovedit prejudiciul cauzat de inculpații Z. C. G. și Lingureanu I. prin faptele lor Direcției Silvice Iași -Ocolul Silvic P. Iloaiei, îi va obliga pe aceștia în solidar la plata sumei de 776 lei reprezentând despăgubiri civile. Instanța are în vedere adresele de calcul a prejudiciului creat, aflate la dosar.
Urmează a respinge acțiunile civile formulate de S. C. „Dr.N.O.” Iași și S. Județean de Ambulanță Iași întrucât nu există legătură de cauzalitate între fapta săvârșită de inculpatul Z. C. G. (art.89 din OUG 195/2002) și prejudiciul creat celor două instituții și neexistând plângere penală împotriva inculpatului privind infracțiunea de vătămare corporală din culpă, instanța nu a constatat vinovăția sa sub acest aspect.
În ceea ce privește cererea de confiscare a atelajului, conform art.118 Cod pen, instanța constată că acest bun nu este prin esența sa destinat comiterii în exclusivitate a faptelor penale. Mai mult decât atât, întrucât inculpatul Z. C. G. este căsătorit, există prezumția că și acest bun este unul comun, aparținându-i în egală măsură și soției sale. Pentru aceste motive, va respinge cererea și va dispune restituirea bunului proprietarului său.
Văzând și disp. art. 191 al.2 Cod procedură penală”.
În termenul prevăzut de art.385 indice 3 alin.1 Cod procedură penală, hotărârea instanței de fond a fost recurată de inculpatul Z. C. G..
În motivarea recursului se arată că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.89 alin.1 din OUG nr.195/2002 în ceea ce privește infracțiunea prevăzută de Legea 46/2008 nu există probe care să dovedească că inculpatul recurent ar fi sustras material lemnos, instanța de fond făcând o aplicare greșită a legii.
Examinând actele și lucrările dosarului de fond prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și din oficiu, în limite procedurale, Curtea reține că recursul inculpatului nu este fondat, pentru considerentele ce urmează:
În cauză, instanța de fond a administrat în mod legal un amplu material probator, pe care l-a evaluat corespunzător și pe baza căruia a stabilit corect situația de fapt ce corespunde întocmai realității obiective de dovedit.
Coroborând probele administrate în cauză respectiv:
- procesul - verbal de constatare, raportul de constatare medico – legală nr.1452 din 25.X.2010, declarațiile martorilor oculari M. P., C. G., U. V., C. I., B. I. C. D., Curtea consideră că instanța de fond corect a stabilit vinovăția inculpatului recurent în comiterea infracțiunii prevăzute și pedepsite de art.89 alin.1 din OUG 195/2002.
De altfel, inculpatul recurent a recunoscut că a părăsit locul producerii accidentului înainte de sosirea organelor de poliție, invocând în apărarea sa împrejurarea că, a primit permisiunea asistentei medicală C. D., ori, conform ar.89 din OUG 195/2002 era obligat să nu părăsească locul producerii accidentului, fără înștiințarea organelor de poliție care efectuează cercetarea locului faptei.
În ceea ce privește cea de a doua infracțiune reținută în sarcină inculpatului despre care acesta spune că nu a comis-o, probele administrate de instanța de fond, respectiv, plângerea și declarația numitului P. S. – pădurar în cadrul cantonului Silvic 27 Gavrileanu, declarațiile martorului P. A. S., care a fost audiat și de către instanța de recurs, declarația inculpatului Lingureanu I., dată în cursul urmăririi penale confirmă situația că inculpatul recurent a sustras împreună cu Lingureanu I. materialul lemnos de care este acuzat, fiind surprinși în pădure de către pădurar.
Întrucât probele reținute fac pe deplin convingerea instanței privind participarea la comiterea faptei a ambilor inculpați, instanța de fond corect a înlăturat depozițiile martorilor Lingureanu E. și N. Ș. și a doua variantă a declarației inculpatului Lingureanu I. care susțin neparticiparea inculpatului Z. C. G. la comiterea acestei infracțiuni.
Curtea de Apel consideră că în cauză s-a dat eficiență dispozițiilor art.63 alin.2 Cod procedură penală referitoare la aprecierea probelor, stabilindu-se corect că inculpatul Z. C. G. a comis infracțiunile, prevăzute și pedepsite de art.89 alin.1 din OUG 195/2002 și art.110 alin.1 lit.a alin.2 lit.a din Legea 46/2008 ambele cu aplicarea art.37 lit.a și 33 lit.a Cod penal.
Examinând hotărârea recurată și sub aspectul sancțiunii aplicate inculpatului recurent, Curtea constată că pedeapsa la care a fost condamnat acesta este rezultatul procesului de individualizare cu luarea în considerare a activității infracționale concrete comise de inculpat, a gradului de pericol social al infracțiunilor comise, urmat de împrejurările săvârșirii lor precum și a circumstanțelor personale a inculpatului recurent care este recidivist și a avut o poziție procesuală nesinceră, încercând să își construiască apărări și să insiste în acestea în condițiile în care au fost contrazise de probele administrate în cauză.
Toate aceste elemente au fost avute în vedere la cuantificarea pedepsei aplicate inculpatului recurent, pedepsele principale aplicate în același cuantum legal de câte 2 ani închisoare, urmând ca în baza art.33 lit.a și 34 lit.b Cod penal să execute pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare în regim privativ de libertate, fiind singura în măsură să asigure realizarea scopurilor de exemplaritate și cel educativ, și îndreptarea atitudinii inculpatului față de comiterea de infracțiuni și resocializarea sa viitoare pozitivă.
Pentru considerentele expuse anterior, constatând motivele de recurs ale inculpatului nefondate, Curtea, în baza art.385 indice 15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, va respinge ca nefondat recursul acestuia care va fi obligat să plătească statului cheltuieli judiciare ocazionate de soluționarea recursului.
Pentru aceste motive
În numele legii,
Decide:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul Z. C. G., împotriva sentinței penale nr.290/24.10.2011 pronunțate de Judecătoria P., sentință pe care o menține.
Obligă recurentul la 400 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi,05.04.2012.
Președinte, Judecător, Judecător,
O. – M. J. T. S. G.
A. G.
Grefier,
R. E.
Red. S.G.
Tehnored.R.E.
2 ex.
23.04.2012
Judecătoria P.:
Ș. I.
| ← Vătămarea corporală. Art. 181 C.p.. Decizia nr. 467/2012.... | Vătămarea corporală din culpă. Art. 184 C.p.. Decizia nr.... → |
|---|
