Infracţiuni la regimul vamal. Legea 141/1997, Legea 86/2006. Decizia nr. 559/2013. Curtea de Apel IAŞI

Curtea de Apel IAŞI - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 559/2013 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 16-05-2013 în dosarul nr. 559/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA PENALĂ ȘI P. CAUZE CU MINORI

DECIZIA PENALĂ NR.559/2013

Ședința publică de la 16 Mai 2013

Completul compus din:

Președinte: D. A.

Judecător: E. S.

Judecător: D.-M. C.-M.

Grefier: L. A.

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași

- a fost reprezentat prin procuror: P. E.

S-a luat în examinare recursul declarat de partea civilă A.N.A.F.- A. Națională a V. – Direcția R. pentru Accize și operațiuni Vamale Iași împotriva sentinței penale nr.114 din 5 martie 2013 pronunțată de Judecătoria Bârlad în dosarul nr._, având ca obiect infracțiuni la regimul vamal (Legea 141/1997, Legea 86/2006) - Lg. 571 /2003, inculpat-intimat fiind P. R..

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa inculpatului-intimat P. R., reprezentat de avocat O. G. care îl substituie pe domnul avocat B. I., apărător ales, lipsă fiind reprezentantul părții civile-recurente A. Națională a V. - Direcția R. P. Accize Și Operațiuni Vamale Iași.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare și prezența părților, că recursul părții civile-recurente se află la al doilea termen de judecată, precum și faptul că, prin serviciul registratură al instanței, partea civilă-recurentă A.N.A.F.- A. Națională a V. – Direcția R. pentru Accize și operațiuni Vamale Iași a înaintat motivele recursului.

Avocat O. G. depune la dosarul cauzei delegația de substituire pentru domnul avocat B. I..

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului formulat de partea civilă A.N.A.F.- A. Națională a V. – Direcția R. pentru Accize și operațiuni Vamale Iași.

Avocat O. G., pentru inculpat, solicită respingerea recursului formulat de partea civilă și menținerea sentinței penale pronunțate de Judecătoria Bârlad, arătând că nu se putea institui sechestru asiguratoriu în condițiile în care inculpatul P. R. nu are în proprietate nici un bun.

Reprezentantul Ministerului Public apreciază că sentința pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică, motiv pentru care solicită respingerea recursului formulat de partea civilă ca nefondat.

Instanța declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.

CURTEA DE APEL,

Prin sentința penală nr. 114/05.03.2013 a Judecătoriei Bârlad s-au dispus următoarele:

,, Condamnă pe inculpatul P. R., fiul lui G. și M., născut la data de 04.07.1978 în Bârlad, jud. V., CNP –_, cetățean român, studii 2 clase, căsătorit, fără ocupație, fără antecedente penale, domiciliat în Bârlad, .. 26, jud. V., la pedeapsa de:

- 1 ( un) an și 4 (patru) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii infracțiunii de contrabandă prin: colectarea, deținerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea și vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia, prev. de art. 270 alin. 3 din Legea nr. 86 din 10 aprilie 2006 privind Codul vamal al României ( modificată prin OUG nr. 54/2010), cu referire la art. 320 ¹alin. 7 Cod procedură penală, în dauna părții vătămate Agenția Națională de Administrare Fiscală - A. Națională a V. cu sediul în București, .. 13, sector. 1 - Direcția R. pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași cu sediul în Iași, Bulevardul N. I., nr. 10 C, jud. Iași.

- 8 (opt) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de deținerea de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, potrivit titlului VII, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false, peste limita a 10.000 țigarete, prev. de art. 296 ¹alin. 1 lit. l din Legea nr. 571 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal, cu referire la art. 320 ¹alin. 7 Cod procedură penală, în dauna părții vătămate Agenția Națională de Administrare Fisaclă- A. Națională a V. - Direcția R. pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași.

Constată că faptele sunt săvârșite în concurs real în temeiul art. 33 lit. a Cod penal și în temeiul art. 34 lit. b Cod penal contopește pedepsele în pedeapsa cea mai grea 1 ( un) an și 4 (patru) luni închisoare.

Pe durata prevăzută de art. 71 Cod penal interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a teza a II-a și b Cod penal, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.

În temeiul art. 81 Cod penal suspendă condiționat executarea pedepsei principale a închisorii.

Fixează termen de încercare de 3 (trei) ani și 4 ( patru) luni, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.

În temeiul art. 71 alin. 5 Cod penal suspendă executarea pedepselor accesorii privind interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale a închisorii, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.

Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

Obligă pe inculpatul P. R. să plătească părții civile Agenția Națională de Administrare Fiscală - A. Națională a V. cu sediul în București, .. 13, sector. 1 - Direcția R. pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași cu sediul în Iași, Bulevardul N. I., nr. 10 C, jud. Iași suma de 5.520 lei 5.520 lei reprezentând contravaloare taxe vamale și fiscale, prejudiciu compus din: 308 lei taxe vamale, 4.010 lei accize și 1.202 lei TVA.

În temeiul art. 118 alin. 1 Cod penal confiscă de la inculpatul P. R.:

- 340 pachete țigări ( a câte 20 de țigarete fiecare pachet) marca P. de proveniență din Republica M..

- 207 pachete țigări marca WINSTON de proveniență din Republica M..

- 50 pachete țigări marca P. MALL de proveniență din Republica M..

Țigaretele ce au fost confiscate au fost predate și se află în păstrare la Poliția municipiului Bârlad .

Respinge cererea părții civile Agenția Națională de Administrare Fiscală - A. Națională a V. - Direcția R. pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași privind instituirea unui sechestru asigurător asupra bunurilor imobile ale inculpatului P. R..

Obligă pe inculpatul P. R. să plătească statului suma de 500 lei reprezentând cheltuieli judiciare din care suma de 100 lei reprezentând onorariu parțial avocat din oficiu pentru inculpat în faza de judecată, va fi plătită Baroului V. din fondurile Ministerului Justiției.”

P. a dispune astfel, instant de fond a reținut următoarele:

Sub nr._ din 06.12.2012 a fost înregistrat la instanță dosarul nr. 4271/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad, împreună cu Rechizitoriul 27.11.2012, prin care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului major:

- P. R., fiul lui G. și M., născut la data de 04.07.1978 în Bârlad, jud. V., CNP –_, cetățean român, studii 2 clase, căsătorit, fără ocupație, fără antecedente penale, domiciliat în Bârlad,., nr. 3, jud. V. și cu reședința în Bârlad, .. 26, jud. V., pentru săvârșirea infracțiunii de:

- contrabandă prin: colectarea, deținerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea și vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia, prev. de art. 270 alin. 3 din Legea nr. 86 din 10 aprilie 2006 privind Codul vamal al României ( modificată prin OUG nr. 54/2010), în dauna părții vătămate Agenția Națională de Administrare Fiscală - A. Națională a V. cu sediul în București, .. 13, sector. 1 - Direcția R. pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași cu sediul în Iași, Bulevardul N. I., nr. 10 C, jud. Iași.

- deținerea de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, potrivit titlului VII, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false, peste limita a 10.000 țigarete, prev. de art. 296 ¹alin. 1 lit. l din Legea nr. 571 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal, în dauna părții vătămate Agenția Națională de Administrare Fisaclă- A. Națională a V. - Direcția R. pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași, fapte săvârșite în concurs real în temeiul art. 33 lit. a Cod penal.

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului instanța reține următoarele:

La data de 18.10.2012 lucrători din cadrul Poliției Mun. Bârlad, jud. V., în timpul exercitării atribuțiilor specifice, s-au sesizat din oficiu cu privire la numita P. A., pentru săvârșirea infracțiunilor de « contrabanda » și « deținere in afara antrepozitului fiscal a produselor accizabile supuse marcării, fara a fi marcate sau marcate necorespunzător, peste limita a 10.000 de țigarete ».

La data de 18.10.2012, în jurul orelor 12.10, lucrătorii de poliție din cadrul Poliției Mun. Bârlad - Biroul de Poliție Rutieră, în timp ce efectuau activități de supraveghere și control a traficului rutier pe raza Mun. Bârlad, au constat că de la locuința învinuitei P. A., situată în Mun. Bârlad, .. 26, se comercializează țigări cu timbru fiscal de Republica M., provenite din săvârșirea infracțiunii de contrabandă, identificând pe cumpărătorul M. Leonardo-I..

La data de 18.10.2012, ora 16.00, în baza autorizației de percheziție domiciliară nr. 70, emisă de Judecătoria Bârlad, organele de poliție judiciară, a procedat la efectuarea unei percheziții domiciliare la locuința învinuitei P. A., din Bârlad, .. 26, jud. Vadlui,, unde locuiește fără forme legale și fratele acesteia - inculpatul P. R., ocazie cu care, într-una din camere, sub masa unui televizor, au găsit 340 pachete țigări marca „P.”, 207 pachete țigări marca „Winston” și 50 pachete țigări marca „P. Mall”, toate aceste țigări având timbru de acciză din Republica M., bunurile fiind găsite în prezența inculpatului P. R., care se afla la acest domiciliu.

Cu ocazia audierii, inculpatul P. R., care se afla în locuință, a declarat că țigările în cauză îi aparțin, au fost cumpărate de el, de la o persoană necunoscută, în scop de re- vânzare, cunoscând faptul că acestea sunt de proveniență din Republica M..

Învinuita P. A., nu a fost găsită la locuința sa, cu ocazia efectuării percheziției, stabilindu-se ulterior că aceasta se afla la muncă în Italia.

La data de 23.05.2012, inculpatul P. R., a fost expertizat psihiatric, ocazie cu care din concluziile Raportului de Expertiză Medico-Legală Psihiatrică nr. 27/PA/23.05.2012, emis de SML. V., rezultă că acesta a comis faptele de care este învinuit, cu discernământ.

În urma percheziției, cele 597 pachete de țigări marca « P. » „Winston” și „P. Mall”, de proveniență din Republica M., deținute și transportate contrar legii de către inculpatul P. R., la data de 18.10.2011, au fost confiscate au fost predate și se află în păstrare la Poliția municipiului Bârlad, așa cum rezultă din raportul nr._ întocmit la data de 19.10.2011 de IPJ V.- Biroulde Investigare a fraudelor.

Prin adresa nr._/BTV/28.10.2011 a Direcției Regionale pentru Acciză și Operațiuni Vamale Iași, s-a comunicat faptul că prejudiciul creat de înv. P. R., este în sumă totală de 5520.00 lei, din care taxe vamale -308.00 lei, accize-4010 lei, TVA-1202 lei.

Prejudiciul creat prin comiterea infracțiunii, nu a fost achitat de către inculpatul P. R., și nici nu au fost identificate bunuri mobile sau imobile proprietatea inculpatului, în vederea instituirii sechestrului asigurator ca măsură asiguratorie în vederea recuperării pagubei.

Cu ocazia audierii inculpatul P. R., recunoaște comiterea faptei, în modalitatea prezentată mai sus.

Cu privire la latura civilă, în cursul urmării penale:

Partea vătămată ANAF – A. Națională a V. – Direcția R. pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași, comunică faptul că se că se constituie parte civilă în procesul penal, cu suma de 5520.00 lei, reprezentând contravaloarea taxelor vamale și fiscale, pentru cele 597 pachete țigări, care au fost introduse în țară cu eludarea acestor taxe, prejudiciu pe care inculpatul nu l-a achitat .

Prin același rechizitoriu procurorul a dispus:

Scoaterea de sub urmărirea penală a învinuitei P. A., în temeiul art. 249 alin. 1 C.p.p., art. 10 lit. a C.p.p., pentru săvârșirea infracțiunilor de « contrabanda » si « detinere in afara antrepozitului fiscal a produselor accizabile supuse marcarii, fara a fi marcate sau marcate necorespunzator », fapte prev. si ped. de art. 270 alin. 3 din Lege nr. 86/2006 si art. 296¹al. 1 lit. l din Legea nr. 571/2003 modif. cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen., întru-cât din cercetările efectuate în cauză, nu s-a putut reține în sarcina acestea, săvârșirea acestor fapte.

Cele reținute mai sus rezultă din următoarele mijloace de probă: proces-verbal de sesizare, de depistare și de confiscare, adresa A. națională a vămilor, proces-verbal de efectuare a percheziției domiciliare și dovezi de primire-predare bunuri, planșă fotografica, declarație de martor A. E. C., declarație învinuit, raport de expertiză psihiatrică a înv. P. R., proces-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală, actele dosarului

Inculpatul P. R., are vârsta de 34 ani, este căsătorit, a absolvit 2 clase, fără antecedente penale, conform fișei de cazier judiciar .

Cu ocazia audierii, în faza de urmărire penală a avut o atitudine sinceră, recunoscând fapta cu privire la care este învinuit, declarând că a comis-o pentru „ a face și el un ban”, susținând că o regretă.

Inculpatul P. R., a fost cercetat în stare de libertate.

La judecarea cauzei în primă instanță, la primul termen de judecată, cu procedura completă, până la începerea cercetării judecătorești, inculpatul P. R. a declarat, personal, că recunoaște săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare a instanței și solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în aplicarea dispozițiilor art. 320¹ Cod procedură penală privind judecata în cazul recunoașterii vinovăției.

Inculpatul P. R., a declarat, că recunoaște în totalitate faptele reținute în actul de sesizare a instanței și nu solicită administrarea de probe, cu excepția înscrisurilor în circumstanțiere pe care le pot administra la acest termen de judecată și a solicitat ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunosc și le însușește.

Audiat fiind, inculpatul P. R. a recunoscut în totalitate faptele cu privire la săvârșirea cărora a fost trimis în judecată, în modalitatea reținută în rechizitor, susținând că a achiziționat o cantitate de pachete de șigări de origine din Republlica M., de la o persoană necunoscută din T., pe care urma să le comercializeze la un preț mai mare decât cel la care la achiziționase, fără însă a fi autorizat pentru astfel de operațiuni comerciale, urmând să obțină 7 bani în plus peste prețul cu care era vândut un pachet de țigări fără filtru și 1 leu în plus la pachetul de țigări cu filtru. A fost de acord să achite prejudiciul din pensia sa de boală de 200 lei, în limita a 100 lei lunar și a declarat că nu deține bunuri personale de valoare, respectiv casă, teren, mașini și nu realizează alte venituri decât cele din pensia de boală.

În consecință, instanța, a dat eficiență cererii inculpat P. R., apreciind că îndeplinește condițiile prevăzute de art. 320¹ aliniat 1-6 Cod procedură penală, a admis cererea și a trecut la judecarea cauzei numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, trecând la soluționarea laturii penale motivat de faptul că, din probele administrate, rezultă că faptele inculpat P. R. sunt stabilite și sunt suficiente date cu privire la inculpat, pentru a permite stabilirea unei pedepse, faptele pentru care este trimis în judecată inculpatul, având un regim sancționator care exclude pedeapsa detențiunii pe viață.

Instanța de judecată a procedat la soluționarea laturii penale privind pe inculpatul P. R., constatând că din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă că faptele există, constituie infracțiune și au fost săvârșită de inculpate, iar acesta răspunde penal.

Instanța a apreciat că pentru soluționarea acțiunii civile nu se impune disjungerea de latura penală și în consecință, instanța a continuat judecata, păstrând spre judecată cauza în întregul său, sub aspectul laturii penale și sub aspectul laturii civile, cauza fiind complexă, existând legătură de indivizibilitate între toate aspectele și laturile cauzei, o eventuală disjungere afectând buna soluționare a cauzei, toate elementele acesteia fiind în conexitate, sub aspectul întregii activități infracționale săvârșite de inculpat, cu efect asupra ambelor acțiuni, penală și civilă.

Instanța a apreciat că pentru soluționarea acțiunii civile nu se impune administrarea de noi probe în fața instanței, probele administrate în timpul urmăririi penale, făcând dovada prejudiciului cauzat, iar inculpatul a fost de acord să despăgubească părțile vătămate cu contravaloarea prejudiciului așa cum a fost solicitat și dovedit, în măsura stabilirii legăturii de cauzalitate dintre fapta inculpatului și prejudiciul produs.

Față de probatoriul administrat în cauză, instanța apreciază că în modalitatea descrisă mai sus:

a. )- Faptle inculpatului P. R., care, în ziua de 18.10.2012, deținea la locuința sa din Bârlad, țigări moldovenești cunoscând proveniența ilegală, respectiv cantitatea de 340 pachete țigări marca „P.”, 207 pachete țigări marca „Winston” și 50 pachete țigări marca „P. Mall”, țigări cu timbru de Republica M., pe care le-a achiziționat de la o persoană necunoscută, aduse în țară în mod fraudulos, cunoscând că sunt de contrabandă, urmând ca ulterior să le comercializeze unor alte persoane, pentru un preț mai mare, fără a fi autorizat în acest sens, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de:

Săvârșirea infracțiunii de « contrabandă », prev. de art. 270 alin. 3 din Legea 86/2006, a fost săvârșită de către inculpat sub aspectul « deținerii, transportului, preluării, celor 597 pachete țigări cu timbru de Republica M., marca « P. », „Winston” și „P. Mall” care trebuiau plasate sub un regim vamal, de la o persoană necunoscută, cunoscând aceste aspecte, țigări pe care urma să le revândă la un preț mai mare (urmând a încasa între 0,7-1 leu pentru fiecare pachet de țigări vândut).

Săvârșirea infracțiunii de « deținere in afara antrepozitului fiscal a produselor accizabile supuse marcării, fara a fi marcate sau marcate necorespunzător », faptă prev. si ped. art. 296¹al. 1 lit. l din Legea nr. 571/2003 modif., a fost săvârșită de către inculpat, întru-cât acesta nu era autorizat și înregistrat la data comiterii faptei cu antrepozit fiscal, privind comercializarea de țigări, așa cum prevăd dispozițiile legale.

Având în vedere aceste infracțiuni au fost săvârșite de inculpatul P. R., înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, sunt întrunite condițiile concursului real de infracțiuni, motiv pentru care se vor reține și dispozițiile art. 33 alin. 1 lit. a Cod penal.

În baza textelor de lege enunțat mai sus și a dispozițiilor art. 345 Cod Procedura Penala, instanța urmează sa aplice inculpatului, câte o pedeapsă, la individualizarea căreia se vor avea in vedere disp. art. 52 si 72 Cod Penal.

Conform acestor texte de lege, la stabilirea și aplicarea pedepselor se va ține seama și de limitele de pedeapsă fixate de lege, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

La individualizarea judiciară a pedepsei vor fi avute în vedere criteriile generale prev. de art. 72 Cod penal și anume dispozițiile părții generale, gradul de pericol concret al faptei, împrejurările concrete în care aceasta a fost comisă..

La aprecierea pericolului concret, instanța are în vedere natura și gravitatea faptei de contrabandă, modalitatea de săvârșire și circumstanțele reale, reacția opiniei publice, rezonanța faptelor comise.

Pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social al unei infracțiuni, dar acesta nu înseamnă că la aprecierea pericolului concret trebuie făcută abstracție de natura faptei și gravitatea ei.

Se reține că inculpatul a comis infracțiuni care vin sa sancționeze încălcarea relațiilor sociale referitoare la regimul vamal, care vizează ocrotirea specială a operațiunilor de vămuire, ocrotirea încrederii publice în documentele vamale de transport sau comerciale și nu în ultimul rând, încălcarea acelor relații sociale privind buna desfășurare a activităților economico - financiare a căror realizare presupune îndeplinirea cu onestitate de către contribuabili a obligațiilor ce derivă din operațiunile comerciale executate, în speța fiind vorba despre sustragerea de la plata unor accize în cuantum estimativ de 4.010 lei accize..

Instanța apreciază că, valoarea ridicata a prejudiciului de vreme ce oferă informații cu privire la gravitatea urmării infracțiunii, poate să constituie fundament al aprecierilor făcute față de persoana participanților la săvârșirea ei și de pericolul pe care-l prezintă pentru ordinea publică, fiind benefică aplicarea pedepselor închisorii cu o durată proporțională cu gravitatea faptelor.

Instanța va avea în vedere natura prejudiciului produs, valoarea economică, valoare care fără a fi derizorie, va fi avută în vedere ca un element important la individualizarea pedepsei, în sensul că pedeapsa aplicată să constituie un tratament sancționator adecvat și suficient.

Cunoașterea caracteristicilor unui infractor prezintă o deosebită importanță pentru determinarea gradului concret de pericol social a acestuia și pentru stabilirea unei pedepse eficiente.

Modul de comportare în societate, caracterizat prin disciplină în muncă și o viață conformă cu regulile de conviețuire socială, poate determina concluzia că inculpatul nu a comis infracțiunea datorită înclinației sale pentru comiterea unor fapte antisociale, ci ca urmare a unui complex de împrejurări care au contribuit ca inculpatul să se abată de la conduita sa obișnuită.

Verificând situația inculpatului, din fișa de cazier a inculpatului P. R. în evidența IPJ V., rezultă că acesta nu are antecedente penale.

Din actele medicale depuse la dosar rezultă că acesta are probleme de sănătate care au necesitat internări în repetate rânduri în perioada 2008-2012 la secția psihiatrie, inculpatul fiind diagnosticat cu epilepsie, beție acută, etilism cronic, deficiență mintală ușoară, tulburare organică de personalitate impulsiv-explozivă.

Din concluziile Raportului de Expertiză Medico-Legală Psihiatrică nr. 27/PA/23.05.2012, emis de SML V., rezultă P. R. prezintă tulburare de personalitate mixtă, cu elemente histrionice și emoțional instabile pe fond de intelect limitat, comemorative comițiale, hipertensiune arterială gradul II, cardiopatie hipertrofică, și a comis faptele de care este învinuit, cu discernământ.

Deși inculpatul nu are antecedente penale și are o stare de sănătate precară, dar cu păstrarea discernământului, raportat la împrejurările și modul de desfășurare a activității infracționale, față de modul concret de săvârșire a faptelor, astfel cum au fost expuse deja, rezultă fără echivoc periculozitatea inculpatului, dezinhibiția sa în ceea ce privește săvârșirea unor fapte de acest tip.

Pedeapsa trebuie să fie de natură a asigura reeducarea inculpatului și atingerea scopului prev. de art. 52 alin. 1 teza ultimă Cod penal „ prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.”

Instanța va pronunța condamnarea inculpatului, care beneficiază cu privire la pedepsele ce va fi aplicată de instanță, de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii, ca efect al aplicării art. 320¹alin. 7 Cod procedură penală având în vedere că sunt aplicabile dispozițiile judecații în cazul recunoașterii vinovăției.

Instanța apreciază că este necesară aplicarea unui pedepse, care să-și atingă scopul de - reeducare, pedeapsă care să asigure siguranța în forța ocrotitoare a legii, dar și în exemplul moral în sensul că o pedeapsă eficientă și proporțională cu gravitatea faptelor, descurajează obținerea de venituri în mod ilicit sancționând aceste manifestări în mod corespunzător, prin aplicarea pedepsei închisorii, urmând să aplice inculpatului o pedeapsă orientată spre limita minimă prevăzută de lege, ca efect al aplicării dispozițiilor art. 320¹alin. 7 Cod procedură penală.

Pe durata prevăzută de art. 71 Cod penal va interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a teza a II-a, b și c Cod penal, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii .

În temeiul art. 71 Cod Penal, se vor interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza II și b Cod Penal .

Instanța nu va interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza I cod Penal, deși art. 71 reglementează obligația instanței de a interzice drepturile prevăzute de art. 64 lit. a-c Cod Penal.

Interzicerea dreptului de a vota contravine art. 3 din Protocolul nr.1 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, astfel cum a statuat CEDO prin Hot. din 30.03.2004 privind cauza Hirst contra Marii Britanii.

În motivarea acestei hotărâri s-a reținut ca indiferent de durata pedepsei și de natura infracțiunii care a atras-o nu se justifica excluderea celor condamnați din câmpul persoanelor cu drept de vot neexistând nicio legătura intre interdicția votului și scopul pedepsei, de a preveni săvârșirea de noi infracțiuni și de a asigura reinserția sociala a infractorului.

De asemenea, instanța nu va interzice nici exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. c Cod penal, deoarece inculpatul nu s-a folosit de o profesie sau activitate în comiterea infracțiunii, astfel ca nu se justifica interzicerea drepturilor prev. de lit. c.

Ca modalitate de executare, instanța apreciază că reeducarea inculpatului P. R. se poate realiza și prin lăsarea în libertate, respectiv prin suspendarea condiționată a executării pedepsei, în temeiul art. 81 Cod penal, având în vedere și limitele pedepsei aplicate și rezultante.

Conform art. 81 Cod penal, care reglementează: Condițiile de aplicare a suspendării condiționate, instanța poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate persoanei fizice pe o anumită durată, dacă sunt întrunite următoarele condiții:

a) pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 3 ani sau amendă, când nu există concurs de infracțiuni;

b) infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, afară de cazul când condamnarea intră în vreunul dintre cazurile prevăzute în art. 38;

c) se apreciază că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia.

Suspendarea condiționată a executării pedepsei poate fi acordată și în caz de concurs de infracțiuni, dacă pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 2 ani și sunt întrunite condițiile prevăzute în alin. 1 lit. b) și c).

În temeiul art. 82 Cod Penal, se va fixa termen de încercare începând cu data rămânerii definitive a hotărârii

În temeiul art. 71 alin. 5 Cod Penal se va suspenda executarea pedepselor accesorii privind interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II, b Cod Penal pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale a închisorii, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii

Se va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod Penal, privind revocarea suspendării condiționata a executării pedepsei.

Cu privire la latura civilă, în faza de judecată:

Partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală - A. Națională a V. cu sediul în București, - Direcția R. pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași cu sediul în Iași, s-a constituit parte civilă, prin adresa nr. 3352 din 25.02.2013, cu suma de 5.520 lei reprezentând contravaloare taxe vamale și fiscale, prejudiciu compus din: 308 lei taxe vamale, 4.010 lei accize și 1.202 lei TVA, solicitând ca la suma ce reprezintă prejudiciul creat, inculpatul să fie obligat și la plata accesoriilor aferente - majorări de întârziere/ dobânzi și penalități, ce curg în continuare și vor fi calculate în continuare de la data săvârșirii faptei și până la data plății inclusiv, în conformitate cu art. 120 și 120¹ din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.

În temeiul art. 14 și art. 346 Cod procedură penală raportat la art. 998 Cod civil, instanța va admite cererile pentru despăgubiri materiale formulate de partea civilă, ca fiind dovedită sub aspectul existenței prejudiciului efectiv, întinderii și legăturii de cauzalitate cu faptele inculpatului.

Sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile conform art. 346 Cod procedură penală raportat la art. 998 Cod Civil, fiind stabilită legătura de cauzalitate dintre prejudiciul efectiv, faptele inculpatului și acțiunea culpabilă a acestuia, cu privire la pagubele certe produse părții civile, mai puțin cu privire la accesoriilor aferente - majorări de întârziere/ dobânzi și penalități, (ce curg în continuare și vor fi calculate în continuare de la data săvârșirii faptei și până la data plății inclusiv, în conformitate cu art. 120 și 120¹ din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală), cu privire la care, partea civilă nu a precizat categoria fiecărui accesoriu pe care îl solicită, conform prevederilor legale, respectiv: dobânda, penalitate de întârziere sau majorare de întârziere și nici categoria de creanță - obligație la care se aplică în concret în prezenta cauză obligația accesorie solicitată, cuantumul și modul de calcul al așa numitelor „ accesorii aferente”.

Prin Ordonanța nr. 92 din 24 decembrie 2003 - R, privind Codul de procedură fiscală, reglementând la CAPITOLUL III - Dobânzi, penalități de întârziere sau majorări de întârziere, deci trei categorii distincte, Codul definește cadrul general de percepere a acestor obligații, distincte, în funcție de natura debitului la care urmează să fie aplicate, în caz de neachitare a acestuia.

Astfel, conform art. 119: P. neachitarea la termenul de scadență de către debitor a obligațiilor de plată, se datorează după acest termen dobânzi și penalități de întârziere.

Nu se datorează dobânzi și penalități de întârziere pentru sumele datorate cu titlu de amenzi de orice fel, obligații fiscale accesorii stabilite potrivit legii, cheltuieli de executare silită, cheltuieli judiciare, sumele confiscate, precum și sumele reprezentând echivalentul în lei al bunurilor și sumelor confiscate care nu sunt găsite la locul faptei.

Dobânzile sunt prevăzute la art. 120, distinct de Penalități de întârziere care sunt prev. la art. 120 ¹ ( Plata cu întârziere a obligațiilor fiscale se sancționează cu o penalitate de întârziere datorată pentru neachitarea la scadență a obligațiilor fiscale principale) și distinct de Majorări de întârziere în cazul creanțelor datorate bugetelor locale, prevăzute la art. 124 ¹ conform căruia: Prin excepție de la prevederile art. 119 alin. (1) și art. 120^1, pentru neachitarea la termenul de scadență de către debitor a obligațiilor de plată datorate bugetelor locale, se datorează după acest termen majorări de întârziere.

Codul fiscal definește inclusive termenii fiscali, reglementând la art. 21 - Creanțele fiscale, care reprezintă drepturi patrimoniale care, potrivit legii, rezultă din raporturile de drept material fiscal. Din raporturile de drept prevăzute la alin. (1) rezultă atât conținutul, cât și cuantumul creanțelor fiscale, reprezentând drepturi determinate constând în:

a) dreptul la perceperea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume care constituie venituri ale bugetului general consolidat, dreptul la rambursarea taxei pe valoarea adăugată, dreptul la restituirea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume care constituie venituri ale bugetului general consolidat, potrivit alin. (4), denumite creanțe fiscale principale;

b) dreptul la perceperea dobânzilor, penalităților de întârziere sau majorărilor de întârziere, după caz, în condițiile legii, denumite creanțe fiscale accesorii,

iar la art. 22, definește: Obligațiile fiscale:

a) obligația de a declara bunurile și veniturile impozabile sau, după caz, impozitele, taxele, contribuțiile și alte sume datorate bugetului general consolidat;

b) obligația de a calcula și de a înregistra în evidențele contabile și fiscale impozitele, taxele, contribuțiile și alte sume datorate bugetului general consolidat;

c) obligația de a plăti la termenele legale impozitele, taxele, contribuțiile și alte sume datorate bugetului general consolidat;

d) obligația de a plăti dobânzi, penalități de întârziere sau majorări de întârziere, după caz, aferente impozitelor, taxelor, contribuțiilor și altor sume datorate bugetului general consolidat, denumite obligații de plată accesorii;

Conform art. 23 privind Nașterea creanțelor și obligațiilor fiscale:

(1) Dacă legea nu prevede altfel, dreptul de creanță fiscală și obligația fiscală corelativă se nasc în momentul în care, potrivit legii, se constituie baza de impunere care le generează.

(2) Potrivit alin. (1) se naște dreptul organului fiscal de a stabili și a determina obligația fiscală datorată.

În aplicarea dispozițiilor Codului fiscal în prezenta cauză, instanța apreciază că, partea civilă a formulat o cerere generică, de obligare a inculpatului P. R., și la plata accesoriilor aferente - majorări de întârziere/ dobânzi și penalități, la suma ce reprezintă prejudiciu creat, accesorii ce curg în continuare și vor fi calculate în continuare de la data săvârșirii faptei și până la data plății inclusiv, în conformitate cu art. 120 și 120¹ din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, fără însă a preciza conform prevederilor legale mai sus mneționate, ce categorie de creanțe fiscale accesorii solicită organul fiscal, respective ce categorii, distinct precizate de obligații de plată accesorii; îi revin inculpatului, trimiterea generică la termenul “ accesorii aferente “ - prin înglobarea celor trei obligații de plată, reglementate distinct în lege, respectiv - majorări de întârziere/ dobânzi și penalități – este insuficientă, lăsând loc echivocului, în lipsa unei trimiteri clară la tipul de obligație accesorie și prin lipsa raportării acesteia la tipul de obligație principală pe care ar însoți-o, respectiv cărei categorii din cele trei creanțe este aferentă.

În cerere se face o raportare generică a celor trei tipuri de creanțe fiscale accesorii, la o sumă globală, prejudiciul de 5.520 lei reprezentând contravaloare taxe vamale și fiscale, prejudiciu, la rândul său compus din sumele de: 308 lei taxe vamale, 4.010 lei accize și 1.202 lei TVA, (singura sumă determinată ca obligație fiscală datorată, la care se oferă concret modalitățile de calcul, distinct pe categorii de creanțe fiscale componente, în dovedirea prejudiciului efectiv creat ), fără a se preciza distinct, care categorie de obligații de plată accesorii se aplică în mod concret și distinct la care din cele trei creanțele fiscale principale care compun prejudicial în sumă de 5.520 lei .

În consecință, instanța, va obliga pe inculpatul P. R. să plătească părții civile Agenția Națională de Administrare Fiscală - A. Națională a V. cu sediul în București, - Direcția R. pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași cu sediul în Iași, suma de 5.520 lei reprezentând contravaloare taxe vamale și fiscale, prejudiciu compus din sumele de: 308 lei taxe vamale, 4.010 lei accize și 1.202 lei TVA.

În temeiul art. 118 alin. 1 Cod penal va confisca de la inculpatul P. R.:

- 340 pachete țigări ( a câte 20 de țigarete fiecare pachet) marca P. de proveniență din Republica M..

- 207 pachete țigări marca WINSTON de proveniență din Republica M..

- 50 pachete țigări marca P. MALL de proveniență din Republica M., bunuri, ce au fost confiscate, au fost predate și se află în păstrare la Poliția municipiului Bârlad .

Cu privire la cererea formulată și în faza de judecată de partea civilă, cu privire la instituirea unui sechestru asigurător asupra bunurilor imobile ale inculpatului P. R.., până la concurența sumai datorate, prevăzute în rechizitoriu, pentru ca inculpatul să nu poată înstrăina bunurile pe care le posedă și care pot servi la acoperirea prejudiciului, instanța va respinge cererea părții civile Agenția Națională de Administrare Fiscală - A. Națională a V. - Direcția R. pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași privind instituirea unui sechestru asigurător asupra bunurilor imobile ale inculpatului P. R., motivat de faptul că inculpatul nu deține bunuri mobile sau imobile, așa cum rezultă din evidențele fiscale ale Primăriei Bârlad, conform adresei nr. 3113 din 09.03.2012.

Conform art. 163 Cod procedură penală: Măsurile asigurătorii se iau în cursul procesului penal de procuror sau de instanța de judecată și constau în indisponibilizarea, prin instituirea unui sechestru, a bunurilor mobile și imobile, în vederea confiscării speciale, a reparării pagubei produse prin infracțiune, precum și pentru garantarea executării pedepsei amenzii.

Măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei se pot lua asupra bunurilor învinuitului sau inculpatului și ale persoanei responsabile civilmente, până la concurența valorii probabile a pagubei, iar conform art. 165 și art. 166 Cod procedură penală. Organul care procedează la aplicarea sechestrului este obligat să identifice și să evalueze bunurile sechestrate, putând recurge în caz de necesitate și la experți. Organul care aplică sechestrul încheie proces-verbal despre toate actele efectuate potrivit art. 165, descriind amănunțit bunurile sechestrate, cu indicarea valorii lor. În procesul-verbal se arată bunurile exceptate de lege de la urmărire, găsite la persoana căreia i s-a aplicat sechestru.”

În termen legal, împotriva acestei hotărâri a declarat recurs partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală - A. Națională a V. - Direcția R. pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași, care a solicitat să se dispună luarea măsurilor asiguratorii, pentru ca sumele datorate să poată fi recuperate.

Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, precum și din prisma dispozițiilor art. 385⁹ alin. 3 Cod Procedură Penală, Curtea constată că acesta nu este fondat pentru următoarele considerente:

Prima instanță a reținut în mod corect că cererea părții civile de instituire a unui sechestru asigurător asupra bunurilor imobile ale inculpatului, este neîntemeiată, motivat de faptul că acesta nu deține bunuri mobile sau imobile, așa cum rezultă din evidențele fiscale ale Primăriei Bârlad, conform adresei nr. 3113 din 09.03.2012.

Dacă ulterior inculpatul va dobândi bunuri în proprietate, partea civilă va putea solicita instituirea sechestrului asupra acestora. Cum la momentul soluționării cererii inculpatul nu are bunuri, soluția instanței de fond este corectă și legală.

Așa fiind, Curtea, constatând că hotărârea atacată este legală și temeinică, în temeiul art. 385¹⁵ pct.1 lit. b Cod Procedură Penală va respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurs partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală - A. Națională a V. - Direcția R. pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași, împotriva sentinței penale nr. 114/05.03.2013 a Judecătoriei Bârlad, pe care o va menține.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod Procedură Penală,

P. ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de partea civilă A.N.A.F.- A. Națională a V. – Direcția R. pentru Accize și operațiuni Vamale Iași împotriva sentinței penale nr.114 din 5 martie 2013 a Judecătoriei Bârlad, pe care o menține.

Obligă recurentul să plătească statului suma de 200 lei, cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 16.05.2013.

Președinte, Judecător, Judecător,

D. AntonElena ScrimințiDiana-M.

C.-M.

Grefier,

L. A.

Red./Tehnored. D.M.C.M

2 ex./14.06.2013

Judecătoria Bârlad

Judecător: R. M.-G.

← Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 63/2013. Curtea...		Trafic de minori. Legea 678/2001, art. 13. Sentința nr.... →

Infracţiuni la regimul vamal. Legea 141/1997, Legea 86/2006. Decizia nr. 559/2013. Curtea de Apel IAŞI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Infracţiuni la regimul vamal. Legea 141/1997, Legea 86/2006. Decizia nr. 559/2013. Curtea de Apel IAŞI