Infracţiuni la regimul vamal. Legea 141/1997, Legea 86/2006. Sentința nr. 1452/2014. Curtea de Apel IAŞI

Curtea de Apel IAŞI - Sentințe și decizii penale / 2016

Sentința nr. 1452/2014 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 24-11-2014 în dosarul nr. 745/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

C. DE A. IAȘI

SECȚIA PENALĂ ȘI PT CAUZE CU MINORI - NCPP

DECIZIA PENALĂ Nr. 745/2014

Ședința publică de la 24 Noiembrie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE G. S.

Judecător D. D.

Grefier G. A.

Pe rol judecarea apelului declarat de inculpata L. M. împotriva sentinței penale

nr. 1452/25.06.2014 pronunțată de Judecătoria V., în dosarul nr._ având ca obiect infracțiuni la regimul vamal (Legea 141/1997, Legea 86/2006) .

La apelul nominal făcut în ședința publică –lipsă părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:

Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică din data de 10 noiembrie 2014, (cu participarea în calitate de reprezentant al Ministerului Public a d-nei procuror D. M.), susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi – ce face parte integrantă din prezenta decizie când din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea la data de 24noiembrie 2014.

INSTANȚA

Asupra apelului penal de față reține următoarele:

P. sentința penală nr. 1452/25 iunie 2014, Judecătoria V. a hotărât următoarele:

„În baza art.396 al.1,2 Cod pr.pen. condamnă pe inculpata L. M., fiica lui A. și F., născută la 23.03.1937 în ., cetățean român, domiciliată în .. V., fără antecedente penale, C.N.P.-_, la următoarele pedepse:

- pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de contrabandă prevăzută și sancționată de art. 270 alin.3 din Legea nr.86/2006 ( Codul vamal) cu aplicarea art.35 al.1 N.C.pen.(art.41 al.2 V.C.pen.), art.396 alin.10 Cod procedură penală, art. 74 lit.a,c, al.2, art. 76 lit. d V. Cod penal și a art.5 N. Cod pen.

- pedeapsa de 4 (patru) luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de deținere de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal a produselor accizabile fără a fi marcate prevăzută și sancționată de art.296 indice 1 alin.1 lit.l din Legea nr.571/2003 cu aplicarea art.35 al.1 N.C.pen.(art.41 al.2 V.C.pen.), art.396 alin.10 Cod procedură penală, art. 74 lit.a,c, al.2, art. 76 lit.e V. Cod penal și a art.5 N. Cod pen.

În baza art.33 lit.a, art.34 lit.b C.pen. și a art.5 N.C.pen. contopește cele două pedepse, inculpata L. M. urmând să execute pedeapsa rezultantă de 6 ( șase) luni închisoare.

Conform art.12 al.1 din Lg. nr.187/2012 rap. la art.5 N. Cod pen, interzice inculpatei exercițiul drepturilor prev. de art.64 lit.a teza II, lit.b V.Cod.pen. în condițiile prev. de art. 71 al.1,2 V. Cod.pen.

În baza art.81 V.Cod pen. rap. la art.5 C.pen. dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate și fixează termen de încercare de 2 ani și 6 luni, conf. art. 82 V.Cod pen.

Atrage atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 83 V.Cod pen. privind condițiile revocării suspendării executării pedepsei.

În baza art.71 al.5 C.pen. dispune suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale.

Analizând global, constată că legea penală veche este mai favorabilă.

ACȚIUNEA CIVILĂ

Admite, în parte, acțiunea civilă formulată de partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin Direcția G. R. a Finanțelor Publice Iași, cu sediul în Iași, .. 26, județul Iași.

În baza art. 19, art.25 și art.397 al.1 Cod pr.pen. obligă pe inculpata L. M. să achite părții civile Agenția Națională de Administrate Fiscală, prin Direcția G. R. a Finanțelor Publice Iași, suma de 19.386 lei cu titlu de despăgubiri civile – c/val prejudiciului cauzat prin fapta ilicită – cu dobânzi și penalități de întârziere datorate potrivit art. 120 și urm. din Codul de procedură fiscală, până la achitarea integrală a debitului.

În baza art.112 al.1 lit.b N.C.pen.( art.118 alin.1 lit.b Cod penal din 1969) raportat la art. 278 din Legea nr.86/2006 dispune confiscarea a:

- 500 pachete de țigări marca MONTE CARLO

- 12 pachete de țigări marca WINSTON;

- 31 pachete de țigări marca JIN LING

- 8 pachete de țigări marca ASHIMA;

-265 pachete de țigări marca P. MALL

- 294 pachete de țigări marca VICEROY ;

- 338 pachete de țigări marca P.,

ridicate din spațiul comercial și magazia aferentă a acestuia aparținând numitului L. C. la data de 25.09.2012 conform procesului verbal de percheziție (f.79-ds.U.P) și care au fost depuse la Camera de Corpuri Delicte a Inspectoratului de Poliție Județean V..

- 216 pachete de țigări marca MONTE CARLO;

- 1 pachet de țigări marca ASHIMA;

- 346 pachete de țigări marca P.,

ridicate din locuința numitului L. C. la data de 24.10.2012 conform procesului verbal de percheziție (f.60-63-ds.U.P) și care au fost depuse la Camera de Corpuri Delicte a Inspectoratului de Poliție Județean V..

In baza art.249 si urm. C.p.p., instituie sechestrul asigurator asupra suprafeței de 6050 m.p. teren agricol extravilan deținut în proprietate de inculpata L. M. conf. sent. civ, nr.1681/09.06.2006, identificată astfel: suprafața de 2100 mp arabil sola 49, .. „Pe șes”, suprafața de 200 m.p. arabil, sola 48, .. „Pe șes”, suprafața de 400 m.p. arabil, sola 80, .. „După CFR”, suprafața de 1800 m.p.arabil, sola 29, ..”Deal Coșăr”, suprafața de 550 m.p. arabil, sola 47, .. „Între diguri”, suprafața de 450 m.p. pășune, sola 8, ., pct. „Găureanca”, suprafața de 550 m.p. pășune, sola 8, ., pct. „Găureanca”.

În baza art. 274 al.1 Cod procedură penală obligă pe inculpata L. M. la plata către stat a sumei de 350 lei-cheltuieli judiciare avansate în cursul urmăririi penale și al judecății. Suma de 50 lei, reprezentând parte din onorariul avocatului desemnat din oficiu, va fi suportată din fondurile Ministerului Justiției”

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt și de drept:

„Inculpata L. M. locuiește în ., în aceeași locuință cu fiul său L. C., acesta fiind și administrator al A.F. L. C., care are un punct de lucru la domiciliul său.

La data de 25.09.2012, cu prilejul efectuării unei percheziții domiciliare la locuința inculpatei, percheziție încuviințată în dosarul 731/P/2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul V. în care se efectuau cercetări sub aspectul comiterii infracțiuni de viol, lucrătorii de poliție au identificat următoarele bunuri:

- într-o cameră a locuinței, într-un pat au fost găsite 90 pachete de țigarete marca Monte Carlo, 20 pachete de țigarete marca J. Ling, 12 pachete de țigarete marca Winston, 8 pachete de țigarete marca Ashima, toate având timbre de acciză ale Republicii M.;

- într-o altă cameră a locuinței au fost găsite 410 pachete de țigarete marca Monte Carlo, 264 pachete de țigarete marca P. Mall, 280 pachete de țigarete marca Viceroy, 320 pachete de țigarete marca Plugarul, toate având timbre de acciză ale Republicii M.;

- în magazinul din curtea locuinței au fost găsite 17 pungi a 100 g fiecare de cafea marca Fort, 20 sticle a 1 l fiecare de băutură alcoolică marca Stolichmaia, 40 sticle a 1 l fiecare de băutură alcoolică marca Tradiție Populară, 14 pachete de țigarete marca Viceroy, 1 pachet de țigarete marca P. Mall, 1 pachet de țigarete marca J. Ling și 18 pachete de țigarete marca Plugarul, toate cu timbre de acciză ale Republicii M.;

- în magazia din spatele magazinului au fost descoperite 26 sticle a 1 l fiecare de băutură alcoolică marca Tradiție populară, 14 sticle a 1 l fiecare de băutură alcoolică marca Stolichmaia, o sticlă a 0,5 l votcă marca Russkaya și 10 pachete de țigarete marca J. Ling toate având timbre de acciză ale Republicii M..

La data de 23.10.2012, prin încheierea nr. 33, Judecătoria V. a autorizat efectuarea unei percheziții la locuința lui L. C.. Percheziția a fost efectuată la data de 24.10.2012, iar cu acea ocazie la locuință a fost găsită inculpata L. M., iar în locuință și spațiul comercial au fost identificate următoarele bunuri:

- în spațiul comercial au fost găsite 6 pachete de țigarete marca Plugarul cu timbre de acciză ale Republicii M., 6 pachete de țigarete marca Monte Carlo, cu timbre de acciză din Ucraina, un pachet de țigarete marca Ashima, fără timbru fiscal, care avea mențiunea „For duty free sale only”

- în magazia anexă a spațiului comercial a fost descoperit un pachet de țigarete marca „Monte Carlo” cu timbru de acciză al Republicii M.;

- în sufrageria locuinței au fost descoperite într-o cutie de carton 209 pachete de țigarete marca Monte Carlo, cu timbre de acciză din Ucraina, iar într-o sacoșă au fost descoperite 340 pachete de țigarete marca Plugarul cu timbre de acciză ale Republicii M..

Inculpata a declarat că țigaretele descoperite îi aparțin, fiind destinate comercializării sau pentru a fi schimbate cu alte produse sau pentru a fi date persoanelor care lucrau la diferite activități în gospodărie.

De asemenea, aceasta a arătat că:

- în seara zilei de 24.09.2012 la poarta ei a venit un autoturism cu trei tineri care i-au adus țigarete pe care să le vândă iar când vor mai trece prin . banii; ea a fost de acord, iar tinerii, pe care nu îi cunoștea, au dus țigaretele în locuință. Ulterior, în aceeași seară, a dus o parte din pachetele de țigarete în magazinul din curtea casei și a vândut din acestea cu 6 lei pachetul;

- în seara zilei de 23.10.2012 la poartă la ea au venit doi tineri pe care nu îi cunoștea, care i-au spus că îi aduc din nou țigarete pentru a le vinde și au dus acele țigarete în locuință; ea le-a spus acelor tineri că primele țigarete au fost confiscate de către lucrătorii de poliție, iar acei tineri nu i-au solicitat bani pentru primele țigarete aduse;

- cunoștea faptul că nu are voie să dețină și să vândă astfel de țigarete deoarece a aflat acest lucru de la polițiștii care au efectuat percheziția la locuința ei în luna septembrie 2012.

Organele de poliție au verificat în baza de date numărul de înmatriculare IS_, indicat ca fiind al autoturismului cu care se deplasaseră tinerii respectivi, stabilindu-se că aparține autoturismului numitului A. F.. La data de 03.12.2013 organele de poliție au efectuat o prezentare pentru recunoaștere după fotografie, iar cu această ocazie au fost prezentate inculpatei L. M. un număr de 6 fotografii, printre care era și a lui A. F., dar aceasta nu a recunoscut printre acele fotografii persoana care i-a adus țigaretele.

Instanța reține că în conformitate cu prevederile art. 206⁶¹ din Legea nr. 571/2003 tutunul prelucrat poate fi eliberat pentru consum sau poate fi importat pe teritoriul României doar dacă este marcat corespunzător, iar conform art. 206⁶²responsabilitatea marcării produselor accizabile revine antrepozitarilor autorizați, destinatarilor înregistrați, expeditorilor înregistrați sau importatorilor autorizați, potrivit precizărilor din normele metodologice. Conform art. 206⁶³, marcarea produselor se realizează prin timbre sau banderole, iar produsele accizabile marcate cu timbre sau banderole deteriorate ori altfel decât s-a prevăzut la alin. (2) și (3) din art. 206⁶³ vor fi considerate ca nemarcate.

Conform art. 206² lit. b și art. 206³ punctul 1 din Legea nr. 571/2003 tutunul prelucrat face parte din categoria produselor accizabile, iar conform art. 206¹⁵, alin. 1, lit. a tutunul prelucrat reprezintă și țigaretele.

Conform art. 296¹, lit. 1 din legea nr. 571/2003, constituie infracțiune

„deținerea de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal sau

comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării,

potrivit titlului VII, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje

false, peste limita a 10.000 țigarete, 400 țigări de foi de 3 grame, … …"

Din probele administrate în cauză rezultă că inculpata L. M. a deținut, în două împrejurări separate, peste 10.000 de țigarete (1448 pachete, respectiv_ țigarete în luna septembrie 2012 și 563 pachete, respectiv_ țigarete în luna octombrie 2012), care nu aveau timbre de acciză românești, deci nemarcate conform art. 206 din legea nr. 571/2003, deși aceasta nu deținea autorizație de antrepozit fiscal - așa după cum rezultă din adresa nr._/2013 a Direcției Regionale Vamale Iași - Biroul vamal de interior V.(fila nr. 18).

De altfel, din declarațiile inculpatei rezultă că aceasta cunoștea, cel puțin după efectuarea percheziției din data de 25.09.2012, despre faptul că nu are voie să dețină astfel de țigarete cu timbre de acciză ale altor state, însă cu toate acestea a primit din nou în luna octombrie 2012 peste 10.000 de țigarete cu timbre de acciză ale altor state.

In ceea ce privește infracțiunea de contrabandă care este prevăzută de art. 270, al. 3 din Legea nr. 86/2006, este incriminată atât deținerea, transportul, dar și vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă. Conform art. 4, punctul 20 din Legea nr. 86/2006, prin regim vamal se înțelege inclusiv punerea în liberă circulație, deci în aceste condiții constatăm că cele 2011 de pachete de țigarete identificate la locuința inculpatei trebuiau plasate sub un regim vamal, deoarece aveau majoritar timbre de acciză ale Republicii M. și Ucrainei și deci proveneau din aceste țări.

Din ansamblul materialului probator existent la dosar rezultă în mod cert că inculpata L. M. a cunoscut că țigaretele pe care le-a primit provin din contrabandă. Mai mult, referitor la declarațiile acesteia privind modul în care a intrat în posesia țigaretelor, este greu de crezut că o persoană necunoscută se poate duce pur și simplu la o altă persoană și să-i dea circa 1500 de pachete de țigarete fără a primi nicio sumă de bani în schimb.

Pe de altă parte, din moment ce inculpata a și vândut în seara zilei de 24.09.2012 din țigaretele primite, este evident că a observat că acestea au timbre de acciză ale altor state și nu din România, deci nu puteau fi vândute în România fără plata taxelor legale către stat.

Astfel, având în vedere cantitățile foarte mari de țigarete descoperite cu ocazia celor două percheziții, faptul că acele țigarete au fost primite fără documente de proveniență și aveau timbre de acciză ale altor state sau nu aveau timbre de acciză, instanța consideră că inculpata L. M. a avut reprezentarea faptului că aceste țigarete au fost introduse ilegal în țară, provenind deci din contrabandă.

Situația de fapt reținută este confirmată de coroborarea concluziilor următoarelor mijloace de probe:

- procese-verbale de sesizare din oficiu ale lucrătorilor de poliție;

- declarațiile inculpatei L. M. și fișa de cazier judiciar a acesteia;

- declarațiile numitului L. C.;

-declarațiile martorilor V. A., T. D. C., declarațiile numiților M. V., D. L. C.;

- adresele nr._/2013 a DRV Iași, nr. 219/2013 a DRV Iași, nr._/2012 a DRAOV Iași, nr. 1776/2013 a Biroului vamal de frontieră Siret, nr. 678/2013 a Biroului vamal de frontieră A., nr._/2013 a Biroului de contact Porubne, nr._/2013 a Centrului comun de contact G., nr._/2013 a ANCPI, nr. 4487/2013 a Primăriei comunei Dumești, acte ale OCPI V.;

- procese-verbale de percheziție domiciliară din datele de 24.10.2012 și 25.09.2012, autorizația de percheziție nr. 44/2012, încheierea nr. 33/23.10.2012, autorizația de percheziție nr. 94/2012;

- raport de expertiză medico-legală nr. 71/E/18.03.2013 privind pe L. C., acte medicale ale acestuia;

- procese-verbale privind diverse aspecte;

- procese-verbal de prezentare pentru recunoaștere după fotografii;

- dovadă de îndeplinire a procedurii de citare;

- proces-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală.

În raport de probatoriile administrate în cauză a fost răsturnată în mod neîndoielnic prezumția legală relativă de nevinovăție instituită în favoarea inculpatei L. M., făcându-se dovada certă și indubitabilă a săvârșirii faptelor reținute în rechizitoriu.

În modalitatea reținută, faptele inculpatei L. M. care, în lunile septembrie și octombrie 2012, în două împrejurări diferite, dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, a deținut la locuința sa, de fiecare dată, peste 10.000 de țigarete ce aveau timbre de proveniență ale altor state sau nu aveau timbre de acciză, despre care cunoștea că provin din contrabandă, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art.296 indice 1 alin.1 lit. l din Legea nr.571/2003 cu aplicarea art.41 al.2 C.pen. și de art. 270 alin.3 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art.41 al.2 C.pen, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

Instanța va face aplicarea disp. art. 5 C.p. având în vedere că faptele au fost săvârșite în anul 2012, iar la 1.02.2014 a intrat în vigoare Noul Cod penal.

Analizând global, instanța constată că legea penală veche este mai favorabilă. Astfel, sub aspectul limitelor de pedeapsă nu au intervenit modificări prin . noilor dispoziții penale, însă tratamentul sancționator al pluralității de infracțiuni este mai sever potrivit Noului Cod penal. Din perspectiva regimului sancționator, instanța apreciază că legea mai favorabilă este vechea lege sub aspectul circumstanțelor atenuante ce pot fi reținute în favoarea inculpatei și a efectelor reținerii acestora asupra cuantumului pedepselor ce vor fi aplicate, precum și prin posibilitatea suspendării condiționate a executării pedepsei rezultante, ca modalitate de individualizare a executării pedepsei.

Vinovăția inculpatei L. M. pentru săvârșirea infracțiunilor pentru care aceasta a fost trimisă în judecată a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă, niciuna din probele administrate nefiind de natură a naște dubii sub acest aspect.

În cazul în care se constată că fapta săvârșită aduce atingere valorilor sociale ocrotite de legea penală și prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, ea implicit atrage aplicarea unei sancțiuni penale.

În temeiul art. 396 al.1,2 Cod procedură penală, având în vedere că faptele există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de inculpată cu forma de vinovăție prevăzută de lege, instanța urmează să dispună condamnarea acesteia.

Reținând vinovăția inculpatei L. M. în ceea ce privește săvârșirea infracțiunilor mai sus menționate, instanța o va condamna la câte o pedeapsă cu închisoarea în limitele prevăzute de textele incriminatoare.

La individualizarea pedepselor ce urmează a fi aplicate, instanța va ține seama de limitele de pedeapsă fixate în art. 270 alin.3 din Legea nr.86/2006 – de la 2 la 7 ani și de la 1 an la 4 ani în cazul infracțiunii prevăzute de art. 296 indice 1 alin.1 lit. l din Legea nr.571/2003, de dispozițiile art. 396 alin. 10 Cod procedură penală potrivit căruia limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea reținută se reduc cu o treime în prezenta cauză, limitele în urma reducerii fiind de 1 an și 4 luni la 4 ani și 8 luni, respectiv de la 8 luni la 2 ani și 5 luni, de gradul de pericol social concret, dat de circumstanțele reale ale faptelor, de atitudinea sinceră a inculpatei care a recunoscut faptele, precum și de faptul că acesta nu este cunoscut cu antecedente penale, fiind la primul conflict cu legea penală, de vârsta acesteia, motiv pentru care vor fi reținute în favoarea sa și circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 al.1 lit.a,c, al.2 Cod penal urmând a se face aplicarea și a dispozițiilor art.76 lit.d și e Cod penal.

De altfel, că să își poată îndeplini funcțiile ce-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) și duratei, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă persoana inculpatei, cât și atitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența sancțiunii.

Pentru ca o pedeapsă să își atingă scopul preventiv, ea trebuie să fie aleasă și dozată încât prin funcțiile ei să realizeze un efect preventiv maxim.

Față de aspectele reținute instanța apreciază că:

- o pedeapsă de 6 (șase) luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de contrabandă prevăzută și sancționată de art. 270 alin.3 din Legea nr.86/2006 ( Codul vamal) cu aplicarea art. 35 al.1 N.C.pen. ( art.41 al.2 V.C.pen.) și a art.396 al.10 N.C.pr.pen. (art.320 indice 1 alin.7 Cod procedură penală), art. 74 al.1 lit.a,c, al.2 Cod penal și art. 76 lit. d Cod penal și art.5 N.C.pen; și

- o pedeapsă de 4 ( patru ) luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de deținere de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal a produselor accizabile fără a fi marcate prevăzută și sancționată de art. 296 indice 1 alin.1 lit. l din Legea nr.571/2003 cu aplicarea art. 35 al.1 N.C.pen. ( art.41 al.2 V.C.pen.) și a art.396 al.10 N.C.pr.pen. (art.320 indice 1 alin.7 Cod procedură penală), art. 74 al.1 lit.a,c, al.2 Cod penal și art. 76 lit. e Cod penal și art.5 N.C.pen,

sunt suficiente și de natură a o reeduca pe inculpată și de a o determina ca pe viitor să se conformeze dispozițiilor legale.

Infracțiunile reținute fiind concurente, în conformitate cu dispozițiile art.33 lit.a, art.34 lit.b V. Cod pen. și a art.5 N. Cod pen, vor fi contopite cele două pedepse aplicate, inculpata executând în final, pedeapsa rezultantă de 6 luni închisoare.

Conform prevederilor art.12 al.1 din Lg. nr.187/2012 rap. la art.5 N. Cod pen, se va interzice inculpatei L. M. exercițiul drepturilor prev. de art.64 lit.a teza II, lit.b C.pen. în condițiile prev. de art.71 al.1,2 C.pen.

În ceea ce privește pedeapsa accesorie, instanța va avea în vedere jurisprudența CEDO, respectiv cauza Hirst contra Marii Britanii și cauza S. și P. contra României, precum și decizia LXXIV din 5.11.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Astfel, sistemul sancționator nu trebuie să conducă la compromiterea drepturilor individului, atunci când o sancțiune apare ca vădit disproporționată față de gravitatea infracțiunii.

Instanța reține astfel că,în cauza Hirst contra Marii Britanii, C. Europeană a apreciat că orice restricție a drepturilor electorale trebuie să fie justificată și să urmărească un scop legitim, în special prevenția infracțiunilor și apărarea ordinii publice. C. a concluzionat ca interzicerea automată a dreptului de a participa la alegerile legislative, aplicabilă tuturor deținuților condamnați la executarea unei pedepse cu închisoarea, deși urmărește un scop legitim, nu respectă principiul proporționalității, reprezentând în aceste condiții o încălcare a art. 3 Protocol 1 din Convenție. P. ratificarea Convenției Europene a Drepturilor Omului, statele își asumă și obligația prev. de art. 3 Protocolul 1 de a organiza la intervale rezonabile alegeri libere prin scrutin secret în condițiile care să asigure libera exprimare a opiniei cu privire la alegerea corpului legislativ, astfel că acestea trebuie să asigure deținutului condițiile necesare exercitării efective a acestuia, chiar în condițiile unui regim privativ de libertate. În consecință, față de natura și gradul de pericol social al faptelor, instanța va interzice inculpatei exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a (teza a II a) și b Cod penal, apreciind că interzicerea exercițiului dreptului de a fi aleasă în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat pe întreaga durată a executării pedepsei închisorii, sunt proporționale cu scopul urmărit și raportat la gravitatea infracțiunilor.

De asemenea, prin hotărârea S. și P. contra României C. Europeană a statuat că la aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de ar. 64 Cod penal, se impune a se analiza și tipul infracțiunii. Având în vedere că infracțiunea pentru care inculpata este judecată în prezenta cauză este independentă de autoritatea părintească și de modul în care aceasta și-ar putea exercita drepturile și îndeplini obligațiile părintești precum și față de împrejurarea că inculpata nu s-a folosit de profesia ei pentru comiterea faptei, instanța nu va aplica ca și pedeapsă accesorie interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. c, d, e Cod penal.

Sub aspectul modalității de executare a pedepsei aplicate inculpatei, instanța consideră că nu se impune aplicarea unei pedepsei cu executare în regim de detenție, motiv pentru care urmează să analizeze îndeplinirea în cauză a condițiilor necesare aplicării suspendării condiționate a executării pedepsei, prev. de art. 81 Cod penal.

În consecință, pedeapsa închisorii ce urmează să fie executată este de 6 (șase) luni închisoare, încadrându-se în dispozițiile art. 81 alin.1 lit.a Cod penal.

În privința scopului preventiv și educativ al pedepsei, instanța consideră că acest scop poate fi atins fără a fi necesară executarea în regim de detenție, ci doar prin simpla condamnare a inculpatei, întrucât acesteia i s-a atras atenția asupra gravității și a consecințelor nefaste ale faptelor, condamnarea constituind un avertisment suficient.

Dincolo de acest rol al condamnării, instanța apreciază că executarea efectivă a pedepsei nu se justifică, întrucât aceasta ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra aspectelor personale ale inculpatei, ori rolul condamnării este tocmai acela de a atrage atenția asupra importanței respectării relațiilor în societate, rol care nu s-ar realiza în totalitate în cazul executării pedepsei în regim de detenție.

Ca urmare, constatând că sunt îndeplinite în mod cumulativ toate condițiile reglementate de art. 81 Cod penal, instanța va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatei L. M. pe durata unui termen de încercare de 2(doi) ani și 6 (șase) luni, termen calculat potrivit prevederilor art. 82 alin. 1 Cod penal.

În același timp, având în vedere că pedepsele accesorii sunt alăturate pedepsei principale aplicate inculpatei, în baza art. 71 alin.3 Cod penal, instanța va suspenda și executarea pedepselor accesorii.

În baza art. 359 Cod procedură penală va atrage atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal, a căror nerespectare are drept urmare revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

ACȚIUNEA CIVILĂ

În cursul urmăririi penale Statul Român – prin Ministerul Finanțelor Publice – Agenția Națională de Administrare Fiscală – Autoritatea Națională a Vămilor – Direcția regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași s-a constituit parte civilă, cerere reiterată și în cursul cercetării judecătorești de către Agenția Națională de Administrare Fiscală prin Direcția G. R. a Finanțelor Publice Iași –care a preluat prin absorbție Direcția regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași cu suma de 21.286 lei (suma de 15.885 lei pentru țigaretele ridicate la data de 25.09.2012 și suma de 5401 lei pentru țigaretele ridicate la data de 24.10.2012-f.49-60 ds. U.P.) la care se adaugă dobânzi și majorări de întârziere precum și penalități de întârziere datorate potrivit art. 120 și următoarele din Codul fiscal, solicitându-se și instituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor inculpatei.

Potrivit dispozițiilor art. 19 Cod procedură penală, repararea prejudiciului se face potrivit dispozițiilor legii civile de drept material care reglementează răspunderea civilă delictuală, potrivit cărora angajarea răspunderii autorului faptei se face dacă sunt îndeplinite, cumulativ, condițiile acesteia și anume: existența unui prejudiciu, existența unei fapte ilicite, existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și existența vinovăției celui care a cauzat prejudiciul, condiții îndeplinite în prezenta cauză.

Prejudiciul, ca element esențial al răspunderii civile delictuale, constă în rezultatul negativ suferit de o anumită persoană fizică sau juridică, ca urmare a faptei ilicite săvârșită de o altă persoană, iar pentru a fi susceptibil de reparare acesta trebuie să aibă un caracter cert atât în privința existenței, cât și a posibilităților de evaluare.

Instanța constată că valoarea totală a prejudiciului cauzat cu privire la țigaretele descoperite la data de 25.09.2012 este în sumă de 13.985 lei, din care: 954 lei-taxe vamale, 9.898 lei accize și 3.133 lei TVA, așa cum rezultă din înscrisurile de la f.57-59 ds. U.P, iar valoarea totală a prejudiciului cauzat cu privire la țigaretele descoperite la data de 24.10.2012 este în sumă de 5.401 lei, din care: 372 lei-taxe vamale, 3.839 lei-accize și 1.190 TVAașa cum rezultă din înscrisurile de la f.89-90 ds. U.P.

Valoarea în vamă a fost determinată în temeiul prevederilor de la art. 30 alin. 1 și alin. 2 lit. a, art. 31 alin. 1 din regulamentul Consiliului (CEE) nr. 2913/1992 de instituire a Codului vamal comunitar, corelate cu dispozițiile de la art. 142 alin. 1 și art. 150 din regulamentul (CEE) nr. 2454/1993 al Comisiei de stabilire a unor dispoziții de aplicare a regulamentului (CEE) nr. 2912/1992 al Consiliului de instituire a Codului vamal comunitar, prin utilizarea metodei de evaluare a mărfurilor identice și a metodei de evaluare a mărfurilor pe baza datelor disponibile.

La determinarea sumelor datorate cu titlu de accize, s-au aplicat dispozițiile de la pct. 6 alin. 10 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor de la Titlul VII din Codul fiscal aprobate prin HG nr. 44/2004, cu modificările și completările ulterioare.

În susținerea temeiniciei recuperării prejudiciului s-au invocat dispozițiile de la art. 233 al doilea paragraf din Regulamentul /CEE) nr. 2913/1992 de instituire a Codului vamal comunitar, dispoziții care prevăd: „în caz de sechestru și confiscare, datoria vamală se consideră, totuși, în scopul respectării legislației penale aplicabile infracțiunilor vamale, a nu fi stinsă dacă, în conformitate cu legislația penală a unui stat membru, drepturile vamale servesc ca bază pentru stabilirea sancțiunilor sau dacă existența unei datorii vamale determină începerea urmăririi penale.

Pentru considerentele mai sus expuse, instanța va admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă și, în baza art.19, art.25 și art.397 al.1 Cod pr.pen. va obliga pe inculpata L. M. să achite părții civile Agenția Națională de Administrate Fiscală, prin Direcția G. R. a Finanțelor Publice Iași, suma de 19.386 lei cu titlu de despăgubiri civile – c/val prejudiciului cauzat prin fapta ilicită – cu dobânzi și penalități de întârziere datorate potrivit art. 120 și urm. din Codul de procedură fiscală, până la achitarea integrală a debitului.

Acțiunea civilă a fost admisă în limita sumei de 19.386 lei (_ lei+5401 lei), întrucât partea civilă a inclus în cuantumul prejudiciului solicitat și valoarea prejudiciului cauzat prin deținerea unei cantități de băuturi alcoolice care nu face obiectul prezentei cauze, motiv pentru care aceste pretenții vor fi respinse ca neîntemeiate.

În baza art. 112 alin.1 lit. b N.Cod penal (art.118 al.1 lit.b V. Cod pen.) raportat la art. 278 din Legea nr.86/2006 va dispune confiscarea a:

- 500 pachete de țigări marca MONTE CARLO

- 12 pachete de țigări marca WINSTON;

- 31 pachete de țigări marca JIN LING

- 8 pachete de țigări marca ASHIMA;

-265 pachete de țigări marca P. MALL

- 294 pachete de țigări marca VICEROY ;

- 338 pachete de țigări marca P.,

- 216 pachete de țigări marca MONTE CARLO;

- 1 pachet de țigări marca ASHIMA;

- 346 pachete de țigări marca P.,

Cu privire la măsura asiguratorie a sechestrului asigurător, solicitată a fi luată asupra bunurilor inculpatei, de către partea civilă, instanța reține următoarele:

Măsurile asiguratorii sunt măsuri procesuale cu caracter real care au ca efect indisponibilizarea bunurilor mobile și imobile ale inculpatului, în vederea acoperii despăgubirilor civile, iar prin efectul lor, acestea garantează executarea obligațiilor de ordin patrimonial ce decurg din rezolvarea acțiunii penale și civile în cadrul procesului penal.

În urma verificărilor efectuate, s-a constatat că inculpata deține mai multe bunuri, unele în coproprietate și cu alte persoane, iar altele fiind bunuri proprii, dobândite prin moștenire, conf. sent. civ. nr.1681/2006 a Judecătoriei V., atașată la dosar.

Având în vedere valoarea prejudiciului și conduita inculpatei L. M. care, deși a fost de acord să achite prejudiciul, nu a achitat nici măcar o parte din acesta, instanța constată că este întemeiată această solicitare, impunându-se luarea acestei măsuri, nerezultând că aducerea la executare a obligațiilor de ordin patrimonial la care a fost obligată inculpata poate fi făcută și prin alte mijloace conferite de dispozițiile legale și nu neapărat prin instituirea unui sechestru asupra unui imobil, motiv pentru care:

În baza art. 249 și urm. Cod procedură penală va dispune instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra suprafeței de 6050 m.p. teren agricol extravilan deținut în proprietate de inculpata L. M. conf. sent. civ, nr.1681/09.06.2006, identificată astfel: suprafața de 2100 mp arabil sola 49, .. „Pe șes”, suprafața de 200 m.p. arabil, sola 48, .. „Pe șes”, suprafața de 400 m.p. arabil, sola 80, .. „După CFR”, suprafața de 1800 m.p. arabil, sola 29, ..”Deal Coșăr”, suprafața de 550 m.p. arabil, sola 47, .. „Între diguri”, suprafața de 450 m.p. pășune, sola 8, ., pct. „Găureanca”, suprafața de 550 m.p. pășune, sola 8, ., pct. „Găureanca”, la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În baza art.274 al.1 Cod procedură penală va obliga pe inculpata L. M. la plata către stat a cheltuielilor judiciare avansate. Suma de 50 lei reprezentând parte din onorariul avocatului desemnat din oficiu va fi suportată din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.”

Împotriva hotărârii primei instanțe, în termen legal, a declarat apel inculpata L. M., prin care arată că este nemulțumită de soluția instanței de fond, întrucât a fost obligată cu titlu de despăgubiri la o sumă mare, pensia ei fiind de 350 lei, solicitând reducerea acestor daune.

C., examinând actele și lucrările dosarului și sentința criticată prin prisma motivelor de apel invocate, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei, constată că apelul inculpatei este nefondat, pentru următoarele considerente:

Statul Român – prin Ministerul Finanțelor Publice – Agenția Națională a Vămilor- Direcția R. pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași s-a constituit parte civilă cu suma de 21 286 lei, la care se adaugă dobânzi și majorări de întârziere, precum și penalități de întârziere, potrivit art. 120 și următoarele din Codul fiscal.

Instanța de fond corect a stabilit că în cauză sunt îndeplinite cumulativ condițiile pentru atragerea răspunderii civile delictual, respectiv existența unei fapte ilicite, a unui prejudiciu ,a legăturii de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și a vinovăției celor care au cauzat prejudiciul.

Având în vedere prevederile legale enumerate de instanța de fond, care au stat la baza calculului prejudiciului cauzat prin săvârșirea faptei și cantitatea de țigarete descoperite la inculpată, C. constată că valoarea totală a prejudiciului este cea stabilită de instanța de fond.

Faptul că inculpata are o pensie mică nu poate influența stabilirea cuantumului prejudiciului cauzat prin săvârșirea infracțiunii, acesta calculându-se în funcție de cantitatea de țigări deținută nelegal, găsită la inculpată și a prevederilor legale care stabilesc valoarea reală a acesteia, taxele și accizele datorate și a majorărilor și penalităților de întârziere.

Pentru considerentele expuse, constatând că nu sunt motive de desființare a hotărârii apelate, în baza art. 421 alin.1 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpata L. M. împotriva Sentinței penale nr. 1452 din 25 iunie 2014 a Judecătoriei V., pe care o va menține .

Văzând și disp. art. 275 alin.2 Cod procedură penală:

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpata L. M. împotriva Sentinței penale nr. 1452 din 25 iunie 2014 a Judecătoriei V., pe care o menține.

Obligă inculpata-apelantă să plătească statului suma de 400 lei, cheltuieli judiciare, în care a fost inclus onorariul de 200 lei pentru apărătorul desemnat din oficiu ce va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 24 noiembrie 2014.

Președinte,Judecător,

G. SanduDaniela D.

Grefier,

G. A.

Red. S.G.

Tehnored. A.G.

6 ex. la 2.12.2014

Judecătoria V.: judecător S. L. C.

← Lovirea sau alte violenţe. Art. 180 C.p.. Decizia nr. 733/2014....		Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 738/2014.... →

Infracţiuni la regimul vamal. Legea 141/1997, Legea 86/2006. Sentința nr. 1452/2014. Curtea de Apel IAŞI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Infracţiuni la regimul vamal. Legea 141/1997, Legea 86/2006. Sentința nr. 1452/2014. Curtea de Apel IAŞI