Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Hotărâre din 10-07-2014, Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 10-07-2014 în dosarul nr. 252/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
C. DE A. IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PT CAUZE CU MINORI - NCPP
DECIZIE Nr. 252/2014
Ședința publică de la 10 Iulie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. S.
Grefier C. A.
Pe rol pronunțarea asupra contestației formulată de persoana condamnată S. V., în prezent deținut în P. Iași, împotriva sentinței penale nr. 527 din 13.05.2014 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul cu nr._, având ca obiect intervenirea unei legi penale noi (art. 595 NCPP).
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dezbaterile asupra fondului cauzei au avut lor în ședința publică din data de 26.06.2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta decizie. La acel termen de judecată Ministerul Public a fost reprezentat prin procuror E. P. din cadrul Parchetului de pe lângă C. de A. Iași.
Având nevoie de timp pentru a delibera, s-a amânat pronunțarea pentru azi, 10.07.2014, când:
C. de A.,
Asupra contestației de față, reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 527/13.05.2014, Tribunalul Iași a hotărât următoarele:
„În temeiul art. 23 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, raportat la art. 595 Cod procedură penală, respinge ca nefondată cererea privind aplicarea legii penale mai favorabile, formulată de persoana condamnată S. V., fiul lui G. și E., născut la data de 24.02.1959 în ., deținut în P. Iași în executarea pedepsei de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 563/17.12.2013 a Tribunalului Iași, menținută și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 53/2014 a Curții de A. Iași.
În baza dispozițiilor art. 275 alin. (2) Cod procedură penală, obligă persoana condamnată S. V. să plătească statului suma de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.”
Pentru a pronunțată această soluție, Tribunalul Iași a reținut următoarele:
„Prin sentința penală nr. 563/17.12.2013 a Tribunalului Iași, menținută și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 53/06.03.2014 a Curții de A. Iași, a fost condamnat numitul S. V. la pedeapsa de 5 ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de tenatativă la omor calificat, prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 alin.(1), 175 alin. (1) lit. i) din Codul penal din 1969, cu referire la art. 3201 din Codul procedură penală.
La data de 06.03.2014, Tribunalul Iași a emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 756/2013, perioada de executat fiind 07.03.2014–06.03.2019.
Raportat la dispozițiile noii reglementări în materie penală - Legea nr. 286/2009 privind Codul penal - Tribunalul reține că fapta pentru care s-a dispus condamnarea numitului S. V. prin sentința penală nr. 563/2013 a Tribunalului Iași este prevăzută ca infracțiune și de legea nouă, intrată în vigoare la data de 1.02.2014, și se încadrează în dispozițiile art. 32 raportat la art. 188 alin.(1) Cod penal, fiind pedepsită cu închisoare de la 10 la 20 de ani (prin legea nouă nemaifiind reglementată circumstanța agravantă a săvârșirii infracțiunii de omor „în public”) și interzicerea exercitării unor drepturi.
Pentru a constata incidența în cauză a dispozițiilor art. 6 din noul Cod penal referitoare la aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei, instanța urmează să examineze aspectele vizând aplicarea legii mai favorabile în ceea ce privește pedeapsa principală cu închisoarea stabilită și, dacă este cazul, aplicarea legii mai favorabile referitor la pedeapsa complementară stabilită în sarcina persoanei condamnate.
Având în vedere dispozițiile art. 6 alin. (1) din noul Cod Penal – conform cărora, dacă după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim – instanța constată că, în cauză, nu sunt aplicabile aceste norme legale, dat fiind că pedeapsa de 5 ani închisoare stabilită prin sentința penală nr. 563/17.12.2013 a Tribunalului Iași pentru infracțiunea de tentativă la omor calificat săvârșită de S. V. se regăsește în tratamentul sancționator prevăzut în legea nouă și nu depășește maximul special al pedepsei prevăzut în noua reglementare – de 6 ani și 8 luni închisoare – rezultat în urma aplicării dispozițiilor referitoare la tentativă, (conform cărora pedeapsa aplicabilă este închisoarea de la 5 la 10 ani) și a reducerii cu o treime a limitei superioare de pedeapsă (de 10 de ani închisoare) prevăzute de lege, ca efect a incidenței în cauză a dispozițiilor art. 396 alin. (10) din noul Cod de procedură penală, având în vedere că judecata persoanei condamnate a avut loc în procedura simplificată, dată fiind recunoașterea vinovăției, iar limitele de pedeapsă au fost în mod corespunzător reduse cu o treime, conform art. 320 ind. 1 alin. (7) din Cod de procedură penală anterior.
Având în vedere că, raportat la normele noii legi și prin luarea în considerare a tuturor circumstanțelor de atenuare incidente în cauză, maximul special prevăzut de noul Cod penal ar fi de 6 ani și 8 luni închisoare, în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 4 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Codului penal, conform cărora pedeapsa aplicată pentru o infracțiune printr-o hotărâre ce a rămas definitivă sub imperiul Codului penal din 1969, care nu depășește maximul special prevăzut de Codul penal, nu poate fi redusă în urma intrării în vigoare a acestei legi.
Referitor la pedeapsa complementară (3 ani) aplicată numitului S. V., instanța constată că aceasta are corespondent în legea nouă sub aspectul conținutului și nu depășește maximul legal prevăzut de legea nouă întrucât, potrivit art. 66 alin. (1) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi poate fi dispusă pentru o perioadă de la 1 la 5 ani.
Față de cele expuse, instanța constată că nu este întemeiată prezenta cerere, urmând a fi respinsă ca atare și, consecință a acestei soluții, persoana condamnată S. V. va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat, în temeiul dispozițiilor art. 275 alin. (2) Cod procedură penală.”
Împotriva acestei sentințe penale formulat contestație persoana condamnată S. V..
La termenul de judecată din data de 26 iunie 2014 s-a pus în discuție excepția tardivității formulării contestației.
Verificând actele și lucrările dosarului, C. constată întemeiată excepția invocată din oficiu având în vedere următoarele considerente:
Sentința contestată a fost pronunțată la data de 13.05.2014 de către Tribunalul Iași și comunicată persoanei condamnate la data de 16.05.2014.
Potrivit prevederilor art. 23 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii 135/2010 hotărârea dată cu privire la solicitările privind aplicarea legii mai favorabile poate fi atacată cu contestație la instanța ierarhic superioară, în termen de 3 zile de la comunicare.
Hotărârea a fost comunicată la data de 16.05.2014 iar contestația a fost formulată la data de 4.06.2014, mult peste termenul de 3 zile prevăzut.
Pe cale de consecință, urmează a fi respinsă ca tardivă contestația formulată de contestatorul S. V..
Va fi obligat contestatorul la plata cheltuielilor judiciare către stat, în temeiul disp. art. 275 alin. 2 C. pr. pen.
Pentru aceste motive,
În numele legii
Decide:
Respinge ca tardivă contestația formulată de contestatorul S. V., fiul lui G. și E., născut la 24.02.1959, în prezent deținut în P. Iași, împotriva sentinței penale nr. 527 din 13.05.2014 a Tribunalului Iași, pe care o menține.
Obligă contestatorul S. V. să achite suma de 350 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat în care a fost inclusă și suma de 200 lei, reprezentând onorariu avocat desemnat din oficiu, ce va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 10.07.2014.
Președinte,
G. S.
Grefier,
C. A.
Red. G.S.
Tehnored. C.A.
2 ex/25.07.2014
Tribunalul Iași:
Jud. N. Ș.
| ← Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 421/2014. Curtea... | Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 438/2014. Curtea... → |
|---|
