Omor. Art.188 NCP. Decizia nr. 334/2015. Curtea de Apel IAŞI

Comentarii

0

Decizia nr. 334/2015 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 27-04-2015 în dosarul nr. 334/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

C. DE A. IAȘI

SECȚIA PENALĂ ȘI PT CAUZE CU MINORI - NCPP

DECIZIE Nr. 334/2015

Ședința publică de la 27 Aprilie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE M. C.

Judecător A. P.

Grefier C. B.

Pe rol pronunțarea asupra cauzei penale privind apelurile formulate de părțile civile M. Miluța P. A. P. D. M. P. G. P. M. și inculpatul P. A.-A. împotriva sentinței penale nr,. 23/12.02.2015 a Tribunalului V., având ca obiect omorul (art.188 NCP)

La apelul nominal lipsă părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 14.04.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta decizie. La acel termen de judecată, Ministerul Public a fost reprezentat prin procuror L. D..

Din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru azi, 27.04.2015, când:

INSTANȚA

Asupra apelurilor penale de față;

Tribunalul V. prin sentința penală nr. 23/12.02.2015 a dispus următoarele:

„Condamnă pe inculpatul P. A.-A., fiul lui N. P. și P. N., născut la data de 11.06.1975 în . V., C.N.P._, cu domiciliul în mun. Huși, ., nr. 26, județ V., fără forme legale în municipiul Huși, . Recon, etaj 2, camera 46, județ V., cetățenie română, posesor al C.I. . nr._ eliberată de S.P.C.L.E.P. Huși, loc de muncă - .. Huși, ocupație - muncitor, studii - 2 clase, căsătorit, 3 copii minori, fără antecedente penale, arestat preventiv în baza mandatului de arestare preventivă nr. 26/UP din 07.08.2014, emis în baza Încheierii nr. 41/DLF din 07.08.2014 pronunțată de judecătorul de drepturi și libertăți Tribunalul V., în prezent aflat în stare de arest preventiv în Penitenciarul Iași, la pedeapsa de 6 (șase) ani de închisoare și 3 (trei) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b) și d) Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de omor prev. de art. 188 Cod penal, cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. a) Cod penal, art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală, art. 76 alin. 1 Cod penal și art. 79 alin. 1 Cod penal.

Interzice inculpatului P. A.-A. drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b) și d) Cod penal pe durata și în condițiile prevăzute de art. 65 Cod penal.

În baza art. 399 alin. 1 Cod procedură penală, menține măsura arestării preventive a inculpatului P. A.-A..

În baza art. 72 alin. 1 Cod penal, deduce din pedeapsa de 6 (șase) ani de închisoare aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 07.08.2014 la zi.

În baza art. 112 alin. 1 lit. b) Cod penal, dispune confiscarea de la inculpatul P. A.-A. a unui briceag din metal cu două lame, mânerul fiind din metal și imitație din lemn în lungime de 13 cm, lamele fiind de o parte și de alta a mânerului, fiecare având lungimea de 11 cm și lățimea de 3 cm (descris la fila 151 dosar de urmărire penală).

În baza art. 112 alin. 1 lit. f) Cod penal, dispune confiscarea unui cuțit cu mâner din plastic de culoare neagră, în lungime totală de 25 de cm, ambalat în plicul de hârtie nr. 1, sigilat cu sigiliul MAI nr._, aflat la Camera de corpuri delicte a Tribunalului V. și înregistrat la poziția nr. 144/2014 din Registrul de corpuri delicte al Tribunalului V..

În baza art. 19 Cod procedură penală raportat la art. 397 alin. 1 Cod de procedură penală coroborat cu art. 1349 alin. 1 și 2, art. 1357 și urm. din Codul civil, admite în parte acțiunile civile formulate de către părțile civile M. Miluța, P. G., P. M., P. A. și P. D.-M., S. de Ambulanță Județean V., S. Municipal D. C. Huși.

Obligă pe inculpatul P. A.-A. la plata următoarelor sume:

•4.000 lei cu titlu de despăgubiri materiale și 40.000 lei cu titlu de daune morale către parte civilă M. Miluța;

•câte 15.000 lei cu titlu de daune morale către fiecare dintre părțile civile P. G. și P. M.;

•câte 5.000 lei cu titlu de daune morale către fiecare dintre părțile civile P. A. și P. D.-M.;

•228,24 lei cu titlu de despăgubiri materiale către partea civilă S. de Ambulanță Județean V. reprezentând contravaloarea transportului și asistenței medicale acordată victimei M. C.;

•480,98 lei cu titlu de despăgubiri materiale către partea civilă S. Municipal D. C. Huși reprezentând contravaloarea cheltuielilor de spitalizare în privința victimei M. C..

În baza art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008 raportat la art. 3, 4, 5 și 9 din Legea nr. 76/2008, dispune, după rămânerea definitivă a hotărârii, prelevarea de probe biologice de la inculpatul P. A.-A. în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare, urmând ca, în baza art. 5 alin. 5 din Legea nr. 76/2008, să fie informat inculpatul că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare a profilului genetic.

În baza art. 272 și art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, obligă inculpatul P. A. A. la plata sumei de 1.200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.

Suma de 100 lei reprezentând ½ onorariu apărător desemnat din oficiu (200 lei avocat M. D. – delegație nr. 842/07.11.2014 emisă de Baroul V.) va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.

În baza art. 276 alin. 1 și 2 Cod procedură penală, obligă inculpatul P. A. A. la plata sumei de 900 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către partea civilă M. Miluța reprezentând onorariu apărător ales (chitanțele nr. 375/12.08.2014 și 405/12.12.2014).”

Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut următoarele:

„Pe rolul Tribunalului V., în data de 31 octombrie 2014, sub nr._/2014, a fost înregistrat rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul V. nr. 623/P/2014 din data de 30.10.2014, prin care s-a trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului P. A.-A. pentru săvârșirea infracțiunii de omor prev. de art. 188 Cod penal, cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. a) Cod penal.

În fapt, prin actul de sesizare, s-a reținut, în esență, că inculpatul P. A.-A., în data de 06.08.2014, a aplicat mai multe lovituri cu cuțitul victimei M. C., după ce în prealabil a fost provocat de către acesta, cauzându-i leziuni traumatice care au condus către deces,

Prin Încheierea de ședință din Camera de consiliu din data de 25 noiembrie 2014, definitivă la data de 25.11.2014 (filele 62-67 dosar instanță), judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 623/P/2014 din 30.10.2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul V. privind pe inculpatul P. A.-A., trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunii de omor, prevăzută de art. 188 Cod penal, cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. a) Cod penal, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală.

Totodată, s-a dispus începerea judecății cauzei privind pe inculpatul P. A.-A..

La data de 05.11.2014, la primul termen de judecată, cu procedura legal îndeplinită, ulterior prezentării succinte, în baza art. 374 Cod de procedură penală, a actului prin care s-a dispus începerea judecății, instanța l-a întrebat pe inculpatul P. A.-A. dacă solicită ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de părți, aducându-i la cunoștință dispozițiile art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală, iar, în urma răspunsului afirmativ al acestuia a procedat la audierea inculpatului, în conformitate cu dispozițiile art. 375 alin. 1 Cod de procedură penală (fila 133 dosar instanță).

În cadrul probei cu înscrisuri încuviințată pentru dovedirea pretențiilor civile, părțile civile au depus – certificat de deces M. C., sesizare privind deschiderea procedurii succesorale, certificat de deces M. Vironel – tatăl victimei, certificat de căsătorie al părinților victimei, copii cărți de identitate M. Miluța, P. A., P. D.-M., P. G., P. M., certificat de naștere M. A., P. D.-M., certificat de căsătorie P. A., înscrisuri privind cheltuielile efectuate cu înmormântarea și parastasele de 20 de zile și de 40 de zile, acte medicale (filele 141-142 dosar instanță).

A fost audiată, în cadrul probei testimoniale încuviințată pentru dovedirea pretențiilor civile, martora S. Miluța (filele 139-140 dosar instanță).

Prin Ordonanța nr. 623/P/2014 din 06.08.2014 (fila 1 dosar de urmărire penală), conf. art. 305 alin. 1 și 2 Cod de procedură penală, a fost începută urmărirea penală cu privire la infracțiunea de omor prevăzută de art. 188 Cod penal.

Prin Ordonanța nr. 623/P/2014 din 06.08.2014 (fila 2 dosar de urmărire penală), conf. art. 305 alin. 3 Cod de procedură penală, a fost dispusă efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspectul P. A.-A. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de omor prevăzută de art. 188 Cod penal, cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. a) Cod penal.

Prin Ordonanța nr. 623/P/2014 din 07.08.2014 (fila 110 dosar de urmărire penală), conf. art. 309 alin. 1 Cod de procedură penală, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpatul P. A.-A. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de omor prevăzută de art. 188 Cod penal, cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. a) Cod penal.

Inculpatul P. A.-A. a fost reținut preventiv în data de 07.08.2014 (fila 154 dosar de urmărire penală), iar apoi a fost arestat preventiv (filele 159-161 dosar de urmărire penală), în baza Încheierii nr. 41/DLF din 07.08.2014 pronunțată de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului V. pentru 30 de zile, cu începere de la 07.08.2014 și până la 05.09.2014, în baza mandatului de arestare preventivă nr. 26/U din 07.08.2014 emis de Tribunalul V. (fila 162 dosar de urmărire penală).

Durata măsurii arestării preventive a fost prelungită în baza Încheierii nr. 46/DLF din 1.09.2014 pronunțată de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului V. (filele 164-167 dosar de urmărire penală) pentru 30 de zile, cu începere de la 06.09.2014 și până la 05.10.2014 și în baza Încheierii nr. 51/DLF din 03.10.2014 pronunțată de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului V. (filele 177-180 dosar de urmărire penală) pentru 30 de zile, cu începere de la 06.10.2014 și până la 04.11.2014.

La 31 octombrie 2014 (filele 20-22 dosar instanță) și 25 noiembrie 2014 (filele 63-67 dosar instanță), în baza art. 348 alin. 2 Cod de procedură penală raportat la art. 207 alin. 2 și 4 Cod de procedură penală, și la data de 16 decembrie 2014, în baza art. 362 alin. 2 Cod de procedură penală raportat la art. 208 alin. 2 și 4 Cod de procedură penală, verificând legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, s-a menținut această măsură preventivă în privința inculpatului P. A.-A. (filele 123-125 dosar instanță).

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și materialul probatoriu administrat, Tribunalul reține următoarea situație de fapt:

Inculpatul P. A.-A. a fost angajat la fabrica de încălțăminte .. Huși (județul V.) din primăvara anului 2014 și a fost coleg de serviciu cu victima M. C.. Colegi de serviciu ai inculpatului și victimei au fost și martorii Huțup C.-A. și Huțup D., tatăl acestuia din urmă.

Cu aproximativ o lună înainte de comiterea faptei (fapta fiind săvârșită în data de 6 august 2014), M. C. a inițiat o relație cu o colegă de serviciu, B. A.-M.. Această relație a fost ironizată deseori de inculpat, întrucât aflase că B. A.-M. avusese mai multe relații anterior.

Cu două-trei zile înainte de săvârșirea faptei de către inculpatul P. A.-A., M. C. s-a certat cu B. A.-M. și, ca urmare a acestui fapt, nu mai luau împreună masa la serviciu.

În ziua de 6 august 2014, persoanele anterior indicate s-au întâlnit la serviciu. Inculpatul P. A.-A. lucra pe bandă, în apropierea numitei B. A.-M., ocazie cu care a auzit o discuție între aceasta și un alt coleg, B. A.-M. spunându-i colegului că, dacă M. C. „vrea o bucată de p..dă, să-i dea cinci bonuri de masă”.

La ora 10.00, au luat pauza de masă de 20 minute. Inculpatul P. A.-A., văzând că victima M. C. nu ia masa cu prietena lui, l-a ironizat și i-a adus la cunoștință discuția pe care o auzise între B. A.-M. și colegul lor. M. C. i-a spus să nu se lege de prietena lui, iar discuția s-a oprit aici.

După ce s-a terminat pauza de masă de 20 de minute, și-au reluat lucrul, iar, la scurt timp, victima a mers la inculpat, l-a îmbrâncit și l-a înjurat, spunându-i „să se pregătească, pentru atunci când vor ieși afară”. Inculpatul P. A.-A. i-a spus să se liniștească, pentru că sunt camere de luat vederi în fabrică și pot fi văzuți de șeful lor, astfel încât victima M. C. s-a liniștit și s-a întors la lucru.

În pauza de la orele 13.00, inculpatul P. A.-A. a mers la toaletă, pentru a fuma, motivând că acolo nu sunt camere de luat vederi, aceasta întrucât nu aveau voie să fumeze în întreprindere. La toaletă, s-a întâlnit cu Huțup D., care i-a spus să aibă grijă, întrucât M. C. îl va bate după terminarea programului.

Programul s-a terminat la orele 15.30, și lucrătorii au ieșit, pe rând, pe poarta fabricii, întrucât la poartă se efectuează control asupra fiecărei persoane, pentru a nu fi sustrase bunuri din întreprindere.

Inculpatul trebuia să meargă după program acasă la numitul Huțup C.-A. să îi termine de tencuit o cameră, astfel încât, după ce a ieșit din fabrică, a mers la mașina acestuia, parcată vis-a-vis de fabrică. În mașină, s-a urcat pe bancheta din dreapta față. La volan, s-a urcat Huțup C.-A., iar pe bancheta din spate s-a urcat tatăl acestuia, Huțup D..

Huțup C.-A. a pornit motorul să plece, însă, în acest moment, M. C. a deschis portiera din dreapta față a mașinii și a început să îl lovească pe P. A.-A., cu pumnii în față. Inculpatul a încercat să-l îndepărteze pe M. C., împingându-l cu picioarele, după ce s-a înclinat către scaunul șoferului. Nu a reușit să îl îndepărteze, astfel încât a scos dintr-o sacoșă, ce o pusese la picioare, în fața scaunului, un briceag cu două lame, ce îl folosea când lua masa la serviciu.

În timp ce era lovit de M. C., inculpatul P. A.-A. i-a aplicat o lovitură cu cuțitul în piept.

Se impune a fi precizat că, la necropsia cadavrului, au fost constatate și alte plăgi tăiate, atât la nivelul toracelui, cât și la nivelul brațului stâng, în vecinătatea cotului, plăgi care nu au legătură de cauzalitate cu decesul (leziunile descrise la punctul 5 al concluziilor Raportului de expertiză medico-legală de autopsie nr. 231N/2014 întocmit de S. Medico-Legal Județean V.). Despre aceste plăgi, inculpatul a declarat că nu știe cum au fost produse, întrucât el a aplicat doar o singură lovitură în piept și că, probabil, ele s-au produs atunci când victima îl lovea cu pumnul, iar el avea cuțitul în mână.

După ce inculpatul l-a lovit pe M. C., acesta l-a tras din mașină pe inculpat, afară, iar aici, inculpatul i-a spus că l-a tăiat cu cuțitul. M. C. i-a spus că „face ceva în cuțitul lui” și a început să îl fugărească pe inculpat în jurul mașinii, înconjurând mașina de două ori.

Între timp, au coborât din mașină și martorii Huțup C.-A. și Huțup D..

După ce l-a fugărit pe inculpat, M. C. a început să se simtă rău, motiv pentru care Huțup C.-A. l-a întrebat dacă nu vrea să sune la ambulanță, însă victima a refuzat și s-a îndreptat către mașina sa. Ajungând la mașină, M. C. a apelat serviciul de urgență „112” și a solicitat ambulanța, fiind transportat la spital, unde a decedat la scurt timp.

Inculpatul P. A.-A. s-a prezentat la poliție, unde a povestit ce s-a întâmplat și a predat cuțitul folosit la comiterea faptei.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală de autopsie nr. 231N/2014 întocmit de S. Medico-Legal Județean V., moartea numitului M. C. a fost violentă și s-a putut instala la data de 6 august 2014.

Moartea a avut drept cauză o hemoragie masivă, internă și externă, urmare a unui traumatism toracic cu plagă penetrantă, cu lezare cardiacă (plagă cardiacă cu interesarea ventriculului drept).

Plaga penetrantă toracică, responsabilă de tanato-geneză, s-a produs prin lovire activă cu obiect tăietor-înțepător, posibil cuțit (canalul plăgii a interesat pielea, țesutul celular subcutanat, sternul, pericardul și ventriculul drept la nivelul peretelui anterior); canalul plăgii este dinainte către înapoi, spre interior și ușor ascendent.

Între plaga penetrantă toracică cu lezare cardiacă și moarte există o legătură de cauzalitate directă, necondiționată.

La examenul necroptic, în afara leziunilor tanato-generatoare, mai sus menționate, au fost inventariate leziuni traumatice, după cum urmează: două plăgi la nivelul membrului superior stâng în vecinătatea cotului stâng; plagă la nivelul hemitoracelui drept, extern, în vecinătatea axilei, penetrantă; excoriații și echimoze minore.

S-a apreciat că victima și agresorul s-au aflat inițial față în față; agresorul a aplicat mai multe lovituri cu un corp tăietor-înțepător; pe parcursul altercației este posibil ca poziția relativă a victimei față de agresor se fi modificat, întrucât s-a identificat, în afara plăgii din regiunea sternală, o plagă la nivelul hemitoracelui drept, în vecinătatea axilei; victima a tentat măsuri de apărare la lovire (s-au inventariat două plăgi la nivelul membrului superior stâng, în vecinătatea cotului); leziunea cu rol tanato-generator s-a produs cu victima față în față cu agresorul.

Sângele recoltat de la cadavru conținea 0,25 g %o alcool; umoarea vitroasă recoltată de la cadavru conținea 0,25 g %o alcool; aceste valori indică o imbibiție etanolică sub pragul de intoxicație etilică acută (fără efecte clinice, până la ușoară euforie).

Conform art. 103 alin. 1 și 2 Cod de procedură penală, probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege și sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare, în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză.

În luarea deciziei asupra existenței infracțiunii și a vinovăției inculpatului, instanța hotărăște motivat, cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune doar atunci când instanța are convingerea că acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Aprecierea fiecărei probe se face de organul de urmărire penală sau de instanța de judecată, în urma examinării tuturor celor administrate, in scopul aflării adevărului. Relativ la aprecierea probelor se impune a se reține că aceasta este operațiunea finală a activității de probațiune, care permite instanței de judecată să determine măsura în care probele reflectă adevărul. Prin aprecierea tuturor celor administrate, în ansamblul lor, instanța își formează convingerea cu privire la temeinicia sau netemeinicia învinuirii, cu privire la măsura în care prezumția de nevinovăție a fost sau nu înlăturată prin probe certe de vinovăție, dacă se impune sau nu achitarea inculpatului pentru faptele deduse judecății. Mai mult, orice infracțiune poate fi dovedită prin orice mijloace de probă prevăzute de lege, dacă organul judiciar și-a format convingerea că a aflat adevărul în cauza dedusă judecății.

Pe de altă parte, prezumția de nevinovăție, astfel cum este reglementată și în dispozițiile art. 6 paragraf 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, produce, în principal, două categorii de consecințe: a) în privința organelor judiciare, care trebuie să manifeste prudență în examinarea actului de trimitere în judecată și să analizeze, în mod obiectiv, argumentele în favoarea și în defavoarea inculpatului; b) în privința inculpatului, prezumția de nevinovăție implică dreptul său de a propune probe în apărarea sa și acela de a nu depune mărturie contra lui însuși.

În sistemul nostru de drept, prezumția de nevinovăție – astfel cum este reglementată prin disp. art. 4 Cod de procedură penală și art. 99 Cod de procedură penală – îmbracă două coordonate: administrarea probelor și interpretarea acestora.

În ceea ce privește interpretarea probelor, pentru a putea fi operantă prezumția de nevinovăție, este necesar ca instanța să înlăture eventualitatea, bănuielile, suspiciunile, aproximațiile, pentru că atunci când infracțiunea nu este dovedită cu certitudine, prezumția de nevinovăție împiedică pronunțarea unei hotărâri de condamnare.

În cauza dedusă judecății, Tribunalul constată că prezumția de nevinovăție a fost înlăturată în privința inculpatului P. A.-A., probele administrate de organele judiciare demonstrând, fără echivoc, vinovăția acestuia.

Astfel, instanța de judecată a coroborat:

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 06.08.2014 (filele 5-6 dosar de urmărire penală) și fotografiile judiciar-operative anexă la acesta privind aspectele fixate, urmele și mijloacele materiale de probă ridicate cu ocazia investigării tehnico-științifice a locului faptei, efectuată la data de 06.08.2014 (filele 8-16 dosar de urmărire penală);

- fotografiile judiciar-operative privind aspectele fixate, urmele și mijloacele materiale de probă ridicate cu ocazia examinării criminalistice a bunurilor și articolelor de îmbrăcăminte predate de P. A.-A. (filele 18-23 dosar de urmărire penală);

- fotografiile judiciar-operative privind aspectele fixate, urmele și mijloacele materiale de probă ridicate cu ocazia examinării criminalistice a articolelor de îmbrăcăminte ale victimei M. C., efectuată la data de 07.08.2014 (filele 26-31 dosar de urmărire penală);

- Raportul de expertiză medico-legală (autopsie) nr. 221/N/2014 întocmit de S. Medico-Legal Județean V. privind pe victima M. C. (filele 34-38 dosar de urmărire penală), precum și fotografiile judiciar-operative privind principalele aspecte fixate, urme și mijloacele materiale de probă ridicate cu ocazia necropsiei victimei M. C., efectuată la data de 07.08.2014 (filele 42-52 dosar de urmărire penală);

- înscrisuri medicale privind pe victima M. C. (filele 62-95 dosar de urmărire penală);

- proces-verbal de examinare fizică criminalistică privind pe P. A.-A. (fila 121 dosar de urmărire penală), precum și fotografiile judiciar-operative privind aspectele fixate, urmele și mijloacele materiale de probă ridicate cu ocazia examinării criminalistice a numitului P. A.-A., efectuată la data de 06.08.2014 (filele 123-125 dosar de urmărire penală);

- declarațiile martorilor Huțup C.-A. (filele 130-133 și 134-136 dosar de urmărire penală), Huțup D. (filele 137-140 dosar de urmărire penală), B. A.-M. (filele 142-145 dosar de urmărire penală), A. G. (filele 146-149 dosar de urmărire penală);

- proces-verbal de examinare criminalistică (fila 151 dosar de urmărire penală);

- declarațiile și recunoașterile inculpatului P. A.-A. (filele 107-108, 112-113, 114-115 dosar de urmărire penală), precum și din fața instanței de judecată.

La termenul de judecată din 21 ianuarie 2015, inculpatul P. A.-A. a recunoscut în totalitate faptele reținute în actul de sesizare a instanței și a solicitat ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală pe care a indicat că le cunoaște și le însușește.

În aceeași ședință publică, Tribunalul a respins solicitarea formulată de inculpat, prin apărător ales, de administrare a probei cu expertiza A.D.N, cu obiectivul indicat în ședință publică (să se stabilească dacă sângele de pe lama cuțitului de culoare neagră, corp delict, aflat la dosarul cauzei și evidențiat în registrul de corpuri delicte a Tribunalul V. aparține inculpatului P. A.-A.), față de următoarele argumente: inculpatul P. A.-A. a recunoscut situația de fapt reținută în actul de sesizare a instanței, în integralitate - cu o singură nuanțare, aceea a faptului că lovitura a fost aplicată victimei cu cuțitul cu buton, cuțitul propriu, iar nu cu cuțitul cu mâner din plastic negru, recunoaștere care însă nu contravine actului de sesizare a instanței.

Din situația de fapt reiese că inculpatul nu a reușit să îndepărteze pe victimă, astfel încât a scos dintr-o sacoșă, ce o pusese la picioare în fața scaunului, un briceag cu două lame, ce îl folosea când lua masa la serviciu.

De asemenea, Tribunalul, consultând declarațiile date de către inculpat în faza de urmărire penală, a constatat că în niciuna dintre aceste declarații, luate fie de către procuror, fie de către organul de cercetare penală, inculpatul nu a menționat că victima ar fi încercat să-l lovească cu un cuțit.

Având în vedere că solicitarea de a fi judecat în procedură simplificată, odată încuviințată de către instanța de judecată, are caracter irevocabil, precum și față de modalitatea în care a recunoscut inculpatul, personal, situația de fapt - inclusiv cu precizarea sa, care nu contravine cu nimic situației de fapt, față de modalitatea în care este solicitat probatoriul, Tribunalul a respins solicitarea de administrare a probei cu expertiza A.D.N.

Tribunalul arată, contrar susținerilor apărătorului ales al inculpatului, că din actele dosarului nu se conturează și o culpă medicală în producerea rezultatului infaust, o astfel de culpă nefiind reținută nici în Raportul de expertiză medico-legală (autopsie) nr. 221/N/2014 întocmit de S. Medico-Legal Județean V. privind pe victima M. C.. Lovitura aplicată de inculpat victimei cu cuțitul a cauzat plaga penetrantă toracică, responsabilă de tanato-geneză - canalul plăgii a interesat pielea, țesutul celular subcutanat, sternul, pericardul și ventriculul drept la nivelul peretelui anterior. Moartea a avut drept cauză o hemoragie masivă, internă și externă, urmare a unui traumatism toracic cu plagă penetrantă, cu lezare cardiacă (plagă cardiacă cu interesarea ventriculului drept).

Din referatul Spitalului Municipal D. C. Huși (filele 58-59 dosar de urmărire penală), reiese că victima a ajuns la Camera de primire urgențe la ora 16.10, devenind instabil la 16.20, și că elicopterul și ambulanța cu medic pentru transferul pacientului au fost solicitate la ora 17.40 (iar nu 18.30, cum susține apărătorul inculpatului), după obținerea avizelor necesare în perioada 17.10 – 17.40.

În drept, fapta inculpatului Podan A.-A. care, în după-amiaza zilei de 06.08.2014, după ce, în prealabil, a fost provocat de victimă, i-a aplicat mai multe lovituri cu un briceag, cauzându-i leziuni traumatice care au condus către deces, în ziua de 06.08.2014, la S. Municipal D. C. Huși, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor prevăzută de art. 188 Cod penal, cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. a) Cod Penal.

Analizând împrejurările esențiale ale derulării conflictului dintre inculpatul P. A.-A. și victima M. C. și, având în vedere atitudinea victimei anterior comiterii faptei de către inculpat, astfel cum a fost descrisă în considerentele hotărârii, Tribunalul apreciază că, în mod corect, s-a reținut în favoarea inculpatului circumstanța atenuantă legală a provocării prevăzută de dispozițiile art. 75 alin. 1 lit. a) Cod penal.

Reținerea circumstanței atenuante legale a provocării nu a fost contestată de către părțile civile. Tribunalul va reține însă, în derularea conflictului, o culpă de 60% a inculpatului P. A.-A. și de 40% a victimei M. C. (deși, părțile civile au apreciat o culpă de 50% a inculpatului P. A.-A. și de 50% a victimei M. C.).

Inculpatul P. A.-A. are vârsta de 39 ani, este căsătorit, are trei copii minori, este angajat al .. Huși.

Din fișa de cazier judiciar a inculpatului P. A.-A., rezultă că nu este cunoscut cu antecedente penale.

Inculpatul a avut o atitudine sinceră atât în fața organelor de urmărire penală, cât și a instanței de judecată, recunoscându-și fapta.

Reținând vinovăția inculpatului P. A.-A. în ceea ce privește săvârșirea infracțiunii de omor prevăzute de art. 188 Cod penal, Tribunalul îl va condamna la o pedeapsă cu închisoarea în limitele prevăzute de textul incriminator, reduse conform art. 79 alin. 1 Cod penal.

Conform art. 79 alin. 1 Noul Cod penal, atunci când în cazul aceleiași infracțiuni sunt incidente două sau mai multe dispoziții care au ca efect reducerea pedepsei, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită se reduc prin aplicarea succesivă a dispozițiilor privitoare la tentativă, circumstanțe atenuante și cazuri speciale de reducere a pedepsei, în această ordine.

Tribunalul constată că, în privința inculpatului P. A.-A. sunt incidente circumstanțele atenuante (art. 75 alin. 1 lit. a) Cod penal – circumstanța atenuantă legală obligatorie a provocării), precum și o cauză specială de reducere a pedepsei (art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală).

Pe cale de consecință, respectând ordinea impusă expres de art. 79 alin. 1 Cod penal, Tribunalul va da mai întâi eficiență dispozițiilor art. 76 alin. 1 Cod penal, care prevăd că, în cazul în care există circumstanțe atenuante, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită se reduc cu o treime (6 ani și 8 luni de închisoare la 13 ani și 4 luni de închisoare).

Ulterior, limitele astfel reduse cu o treime ale pedepsei închisorii, vor fi reduse, cu încă o treime, potrivit art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală (4 ani 5 luni și 10 zile de închisoare la 8 ani 10 luni și 20 zile de închisoare).

Față de considerentele anterior expuse, va condamna pe inculpatul P. A.-A. la pedeapsa de 6 (șase) ani de închisoare și 3 (trei) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b) și d) Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de omor prev. de art. 188 Cod penal, cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. a) Cod penal, art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală, art. 76 alin. 1 Cod penal și art. 79 alin. 1 Cod penal.

Va interzice inculpatului P. A.-A. drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b) și d) Cod penal pe durata și în condițiile prevăzute de art. 65 Cod penal.

Tribunalul arată că, din motivarea Deciziei nr. 2 din 6 octombrie 2005 a Curții Europene a Drepturilor Omului, rezultă că dreptul la vot garantat de art. 3 din Protocolul nr. 1 al Convenției nu este absolut și poate face obiectul unor limitări, statele contractante având o largă marjă de apreciere în materie. Această marjă de aprecierea nu este nelimitată. Restricțiile și limitările în materia dreptului la vot trebuie apreciate de o instanță independentă în fiecare caz în parte.

Parlamentul nu poate interzice automat (prin lege) exercitarea unui drept subiectiv fundamental, ca dreptul de a alege, unei categorii întregi, cum este aceea a deținuților dintr-un stat parte al Convenției, întrucât acest fapt ar avea efecte arbitrare.

De aceea, este necesară aprecierea instanței în fiecare caz în parte și în contradictoriu, astfel încât necesitatea și proporționalitatea să poate fi apreciate individual și în contradictoriu.

În cauza Hirst contra Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord încălcarea dreptului subiectiv ce exprimă conținutul dreptului la alegeri libere este generată de „Legea britanică din 1983" ce reglementează alegerile, interdicția de a vota operând ope legis și față de toți condamnații, instanțele britanice nefiind chemate să se pronunțe pentru fiecare caz în parte.

Prin urmare, din decizia instanței europene rezultă că ceea ce este criticabil este legea ce interzice automat și nediferențiat dreptul la vot unei categorii întregi de persoane.

Referitor la cauza din prezentul dosar privind pe inculpatul P. A.-A., instanța constată că potrivit art. 36 din Constituția României cetățenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani împliniți până la ziua alegerilor inclusiv și că nu au drept de vot debilii sau alienații mintali, pușii sub interdicție, și nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale, dispozițiile constituționale fiind preluate în Legea electorală.

În cauză, inculpatul P. A.-A. a comis o infracțiune de omor. Gravitatea faptei relevă că inculpatul nu are capacitatea de a aprecia asupra unei valori sociale deosebit de importante cum este viața persoanei.

Este adevărat că într-o societate democratică dreptul la alegeri libere este o valoare fundamentală. Însă, din moment ce inculpatul nu are maturitatea de a respecta dreptul la viață al unei persoane se impune în mod rezonabil concluzia că inculpatul nu este în măsură să aprecieze asupra modului cum este guvernată țara și să-și exprime opinia cu privire la alegerea corpului legislativ.

Prin urmare, este proporțională și justificată măsura interzicerii drepturilor sale electorale de către instanță pe durata executării pedepsei și totodată ca și pedeapsă complementară aplicată pe o durată de 3 (trei) ani, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 399 alin. 1 Cod procedură penală, Tribunalul va menține măsura arestării preventive a inculpatului P. A.-A..

Pericolul concret pentru ordinea publică nu s-a estompat până la un nivel care să permită, la momentul actual, o altă măsură preventivă. Prin punerea în libertate a inculpatului s-ar crea temerea că justiția, în cazul unor infracțiuni de o gravitate deosebită, nu acționează suficient de ferm și poate astfel încuraja alte persoane să comită fapte asemănătoare.

Instanța consideră că măsura răspunde exigențelor art. 202 alin. 1 Cod de procedură penală, fiind necesară pentru a asigura buna desfășurare a procesului penal în continuare, pentru a împiedica sustragerea inculpatului de la executarea pedepsei de 6 (șase) ani de închisoare, precum și pentru a preveni săvârșirea de noi infracțiuni de către acesta.

În baza art. 72 alin. 1 Cod penal, va deduce din pedeapsa de 6 (șase) ani de închisoare aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 07.08.2014 la zi.

Conform art. 112 alin. 1 lit. b) Cod penal, sunt supuse confiscării speciale: bunurile care au fost folosite, în orice mod, sau destinate a fi folosite la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, dacă sunt ale făptuitorului sau dacă, aparținând altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii lor.

În baza art. 112 alin. 1 lit. b) Cod penal, va dispune confiscarea de la inculpatul P. A.-A. a unui briceag din metal cu două lame, mânerul fiind din metal și imitație din lemn în lungime de 13 cm, lamele fiind de o parte și de alta a mânerului, fiecare având lungimea de 11 cm și lățimea de 3 cm. (descris la fila 151 dosar de urmărire penală).

Conform art. 112 alin. 1 lit. f) Cod penal, sunt supuse confiscării speciale: bunurile a căror deținere este interzisă de legea penală.

În baza art. 112 alin. 1 lit. f) Cod penal, va dispune confiscarea unui cuțit cu mâner din plastic de culoare neagră, în lungime totală de 25 de cm, ambalat în plicul de hârtie nr. 1, sigilat cu sigiliul MAI nr._, aflat la Camera de corpuri delicte a Tribunalului V. și înregistrat la poziția nr. 144/2014 din Registrul de corpuri delicte al Tribunalului V..

LATURA CIVILĂ

M. Miluța (mama victimei), P. A. și P. D.-M. (surorile victimei), P. G. și P. M. (bunicii victimei) s-au constituit părți civile în procesul penal în cursul urmăririi penale, cu sume reprezentând despăgubiri materiale (cheltuieli ocazionate de înmormântarea victimei și parastasele ulterioare) și despăgubiri morale, sume pe care au precizat că le vor indica, în termenul prevăzut de lege (fila 99 dosar de urmărire penală).

Prin cererea depusă prin S. de Registratură (filele 99-100 dosar instanță), părțile civile M. Miluța, P. A., P. D. M., P. G. și P. M. au arătat că se constituie parte civilă cu următoarele sume:

-M. Miluța suma de 4000 lei reprezentând despăgubiri materiale, constând în cota de ½ din cheltuielile de înmormântare, pomeniri de 20 de zile și 40 de zile și suma de 50.000 lei reprezentând daune morale;

-P. A., P. D. M., P. G. și P. M. cu câte 50.000 lei, reprezentând despăgubiri morale.

În ceea ce privește despăgubirile materiale, a precizat că suma totală cheltuită este de 9.000 lei, dar că din această sumă s-a scăzut suma de 1.000 lei primită cu titlu de ajutor de înmormântare de la .. Huși, astfel că din 8.000 lei se solicită ½, respectiv 4.000 lei (ca urmare a reținerii în favoarea inculpatului a circumstanței atenuante a provocării).

În ceea ce privește daunele morale, a arătat că suma în discuție reprezintă jumătate din suma de 100.000 de lei (ca urmare a reținerii în favoarea inculpatului a circumstanței atenuante a provocării) și este urmare a durerii încercate de părțile civile. A precizat că familia victimei era una închegată, plină de armonie, respect și încredere reciprocă.

S. de Ambulanță Județean V. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 380,40 lei, reprezentând cheltuieli aferente deplasării echipajului medical la fața locului și transportării victimei M. C. la S. Municipal Huși, depunând înscrisuri doveditoare în acest sens (filele 101-102 dosar de urmărire penală).

S. Municipal D. C. Huși s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 801,64 lei, reprezentând cheltuieli aferente spitalizării victimei M. C., depunând înscrisuri doveditoare în acest sens (filele 104-105 dosar de urmărire penală).

Referitor la solicitarea părților civile M. Miluța, P. A., P. D. M., P. G. și P. M. de acordare a daunelor morale, Tribunalul arată că:

Întinderea daunelor morale va fi stabilită în raport cu intensitatea suferințelor cauzate pentru ca suma acordată cu acest titlu să reprezinte o justă satisfacție acordată părților civile pentru prejudiciul nepatrimonial încercat, fără însă a constitui pentru acestea o sursă de îmbogățire fără justă cauză.

Acordarea daunelor morale presupune o apreciere, în raport de criterii precum consecințele negative suferite de în plan psihic, importanța valorilor sociale lezate, măsura în care au fost atinse aceste valori și intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, măsura în care părților civile le-a fost afectată situația familială și socială.

Cerințele legii impun ca persoana care a săvârșit o faptă ilicită să repare integral toate prejudiciile ce au rezultat din săvârșirea acesteia, indiferent de caracterul lor.

Dacă în cazul răspunderii civile patrimoniale, stabilirea prejudiciului este relativ ușoară, întrucât acesta este material, evaluabil în bani, iar criteriile de fixare a pagubei materiale sunt tot de natură patrimonială, în cazul răspunderii civile nepatrimoniale pentru daunele morale, dimpotrivă, prejudiciile sunt imateriale, nesusceptibile, prin ele însele de a fi evaluate în bani.

În sistemul de drept românesc nu sunt precizate criterii pentru stabilirea cuantumului daunelor morale, judecătorul fiind singurul care, în raport de consecințele pe orice plan, suferite de partea vătămată, trebuie să aprecieze o anumită sumă globală care să compenseze prejudiciul moral cauzat.

Pe de altă parte, această compensație materială trebuie să fie echitabilă și proporțională cu întinderea pagubei suferite.

CEDO reamintește că o hotărâre prin care se constată o încălcare a drepturilor unei părți, determină statul de a pune capăt acelei încălcări și de a elimina consecințele păgubitoare pentru acea persoană.

Printre elementele luate în considerare de către Curte, atunci când se pronunță în materie, se numără prejudiciul material, mai precis pierderile efectiv suferite, rezultând direct din pretinsa încălcare, și prejudiciul moral, care reprezintă repararea stării de angoasă, a neplăcerilor și a incertitudinilor rezultând din această încălcare, precum și din alte pagube nemateriale. (cauza Ernestina Zullo din noiembrie 2004).

De altfel, în cazul în care diverse elemente constituind prejudiciul nu se pretează la un calcul exact, sau în cazul în care distincția între prejudiciul material și cel moral se realizează mai greu, C. le poate examina împreună. (cauza Comingersoll împotriva Portugaliei CEDO 2000).

Răspunderea civilă delictuală nu este limitată de posibilitățile de plată ale inculpatului, principiul aplicabil fiind cel al reparării integrale a prejudiciului material și moral cauzat prin fapta săvârșită.

Prejudiciul afectiv vizează afectarea relațiilor bazate pe legături sufletești, legături care sunt specifice vieții de familie și se referă la soț sau la rudele apropiate.

Potrivit jurisprudenței C.E.D.O. la aprecierea gradului de atingere a valorilor sociale ocrotite se impune examinarea cazului dedus judecății avându-se în vedere poziția socială a părților, calitatea acestora și gravitatea urmărilor produse. Așadar, încălcarea acestor valori generează dreptul și obligația la repararea consecințelor și chiar dacă s-a statuat că prejudiciul nepatrimonial nu are un conținut economic, evaluarea acestuia nu înseamnă stabilirea echivalenței în bani a valorilor încălcate pin fapta ilicită, stabilindu-se că atingerile aduse acestei valori manifestându-se concret permit aprecierea intensității și gravității lor în raport de toate împrejurările cauzei, de modul de acțiune și consecințe. Așadar, nu este vorba de o reparare propriu-zisă, respectiv o repunere în situația anterioară, care de altfel nici nu este posibilă, dauna morală având doar menirea de a ușura suferințele părților civile, pricinuite de pierderea într-un moment total neașteptat a unei ființe foarte dragi.

Tribunalul arată că nu poate fi negat rezultatul dăunător direct, de natură morală al infracțiunii, asupra părților civile, fiind aduse în mod real vătămări asupra valorilor și drepturilor nepatrimoniale. Întregul material probator administrat a demonstrat existența faptei ilicite săvârșită de inculpat, a prejudiciului nepatrimonial produs părților civile constând în suferințele psihice apărute ca urmare a decesului fiului/nepotului/fratelui, survenit în urma infracțiunii săvârșite de inculpat, legătura de cauzalitate dintre aceste elemente, precum și vinovăția inculpatului.

Suferința mamei, a bunicilor, a surorilor nu poate fi măsurată și nici evaluată în bani, însă este cert că ei au rămas profund îndurerați și că nu vor putea nicicum să fie consolați de pierderea suferită. Deși timpul o va face să se estompeze, nicicând rana din sufletul părților civile nu va putea să fie vindecată, ci ea va continua în permanență să sângereze.

Dimensiunea prejudiciului moral suferit de părțile civile se impune a fi stabilită așadar nu doar raportat la intensitatea durerilor psihice, la traumele psihice și la gradul de lezare a sentimentelor de afecțiune care stau la baza relațiilor concrete dintre victimă și părțile civile, dar și la intensitatea și profunzimea acestor relații, existența sprijinului moral, consecințele înregistrate în planul vieții familiale și sociale, înregistrarea unor dereglări de ordin psihic.

Martora S. Miluța a declarat că este verișoara părții civile M. Miluța și a fost alături de aceasta din dimineața zilei de 7 august 2014, partea civilă fiind anunțată de moartea fiului ei cu o seară înainte, prin telefon. Partea civilă a sunat-o pe martoră, în seara respectivă, și era într-o stare de șoc, plângea, nu te puteai înțelege cu ea. Relația dintre Miluța și fiul ei era foarte apropiată - pe perioada cât victima a lucrat în Spania, împreună cu surorile sale, a trimis bani acasă, în vederea renovării apartamentului. Victima se întorsese de un an sau doi acasă, stătea împreună cu mama lui, surorile rămânând în Spania.

Victima avea grijă, de asemenea, de bunici, care acum sunt devastați. M. C., când ieșea de la serviciu, mergea cu mașina la ei pentru a îi ajuta. De altfel, bunicii îi făcuseră acte pentru casă, întrucât avea grijă de ei.

Surorile au fost și ele afectate, nevenindu-le a crede nici acum ce s-a întâmplat. Surorile și victima au fost crescuți doar de mamă, tatăl a decedat când cel mai mic dintre frați era în clasa I, iar cel mai mare în clasa a VIII-a. A fost foarte greu pentru mamă a îi crește, întrucât avea și rată la apartament, însă a fost ajutată de bunicii victimei cu produse.

Suma de 8.000 de lei pentru cheltuielile de înmormântare a fost scoasă de la C.E.C. de către bunicii lui M. C., care economisiseră banii respectivi pentru înmormântarea lor.

Având în considerare suferințele inerente cauzate părților civile relațiile concrete dintre acestea și victimă, Tribunalul apreciază drept justă acordarea sumelor de 40.000 lei cu titlu de daune morale părții civile M. Miluța, câte 15.000 de lei părților civile P. G. și P. M., câte 5.000 de lei părților civile P. A. și P. D.-M..

Tribunalul consideră cuantumul acestor daune pe deplin justificat, la stabilirea acestui cuantum fiind avută în vedere și gradul de culpă al victimei (40%), în contextul în care prejudiciul reprezintă o modificare, o alterare, materializată printr-o pagubă și este consecința directă a faptei ilicite săvârșită de inculpatul P. A.-A., astfel încât se impune repararea prejudiciului de către autorul faptei lezionare.

În ceea ce privește despăgubirile materiale, Tribunalul apreciază că partea civilă M. Miluța a făcut dovada acestora, atât prin proba cu înscrisuri (filele 112-120 dosar instanță), cât și prin proba testimonială (fila 139 dosar instanță).

Martora S. Miluța a precizat că pentru înmormântare și pentru pomenirile de 20 de zile și de 40 de zile, a fost cheltuită suma de 9.000 de lei. Pentru înmormântare, aceasta însemnând praznicul și celelalte cheltuieli decurgând din datinile creștinești a fost cheltuită suma de aproximativ 6.000 de lei, din care 1.000 de lei a fost plătită de unitatea la care lucra C.. La praznic, care s-a desfășurat la cantina de la cimitir, au participat aproximativ 50 de persoane. S-au dat și pachete.

Cheltuielile cu pomenirea de 20 de zile s-au ridicat la suma de 1.000 lei, pomenirea având loc acasă la Miluța (mama victimei), la ea au participat vecini, cât și colegi de serviciu. Pomenirea de 40 de zile a costat 2.000 de lei, s-a făcut pom, s-au cumpărat haine și pantofi noi.

Tribunalul arată că între cheltuielile de înmormântare ale victimei infracțiunii, cât și cele ocazionate de comemorările ulterioare, potrivit tradiției religioase a locului, și infracțiune există legătură cauzală.

Tribunalul arată că se impune ca aplicarea procentului de 60% (având în vedere gradul de culpă al victimei de 40%) se impune a fi făcut la suma de 9.000 de lei, iar nu la suma de 8.000 de lei. Aceasta întrucât nu s-a făcut vreo dovadă că suma de 1.000 de lei plătită de către .. Huși, unitate la care lucra victima, a fost plătită în favoarea inculpatului, cu intenția de a îl ajuta pe acesta. În ceea ce privește suma de 8.000 de lei, plătită de bunicii victimei, este mai mult decât evident că părțile civile nu au intenționat a face o liberalitate în favoarea inculpatului (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 466/1980 a Tribunalului Suceava, Secția penală, publicată în Revista română de drept nr. 5/1981, p. 67: ”Astfel, urmează a fi obligat la plata cheltuielilor de înmormântare, chiar daca acestea au fost suportate de colegii victimei cu titlu de ajutor pentru partea civila”).

Se ajunge, astfel, la un cuantum al despăgubirilor materiale de 5.400 de lei. Tribunalul arată că, deși acțiunea civilă în cadrul procesului penal este dependentă de acțiunea penală, al cărei accesoriu este, ea își păstrează totuși natura juridică civilă și se soluționează, în ce privește răspunderea civilă, după normele dreptului civil.

Având în vedere principiul disponibilității care guvernează materia dreptului civil și manifestarea expresă de voință a părții civile de a solicita doar suma de 4.000 de lei, Tribunalul va obliga pe inculpatul P. A.-A. la plata sumei 4.000 lei cu titlu de despăgubiri materiale către partea civilă M. Miluța.

În lumina acestor argumente, în baza art. 19 Cod procedură penală raportat la art. 397 alin. 1 Cod de procedură penală coroborat cu art. 1349 alin. 1 și 2, art. 1357 și urm. din Codul civil, constatând îndeplinite condițiile angajării răspunderii civile, prin conformare și la principiul reparării juste și integrale a prejudiciului cauzat părților civile și față de soluția de condamnare a inculpatului sub aspectul săvârșirii infracțiunii de omor prevăzută de art. 188 Cod penal, Tribunalul va admite în parte acțiunile civile formulate de către părțile civile M. Miluța, P. G., P. M., P. A. și P. D.-M., S. de Ambulanță Județean V., S. Municipal D. C. Huși.

La stabilirea cuantumului despăgubirilor materiale și morale acordate, Tribunalul va avea în vedere și culpa victimei la desfășurarea conflictului.

Va obliga pe inculpatul P. A.-A. la plata următoarelor sume:

•4.000 lei cu titlu de despăgubiri materiale și 40.000 lei cu titlu de daune morale către parte civilă M. Miluța;

•câte 15.000 lei cu titlu de daune morale către fiecare dintre părțile civile P. G. și P. M.;

•câte 5.000 lei cu titlu de daune morale către fiecare dintre părțile civile P. A. și P. D.-M.;

•228,24 lei cu titlu de despăgubiri materiale către partea civilă S. de Ambulanță Județean V. reprezentând contravaloarea transportului și asistenței medicale acordată victimei M. C.;

•480,98 lei cu titlu de despăgubiri materiale către partea civilă S. Municipal D. C. Huși reprezentând contravaloarea cheltuielilor de spitalizare în privința victimei M. C..

În baza art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008 raportat la art. 3, 4, 5 și 9 din Legea nr. 76/2008, va dispune, după rămânerea definitivă a hotărârii, prelevarea de probe biologice de la inculpatul P. A.-A. în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare, urmând ca, în baza art. 5 alin. 5 din Legea nr. 76/2008, să fie informat inculpatul că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare a profilului genetic.

Constatând culpa procesuală a inculpatului, în baza art. 272 și art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, va obliga pe inculpatul P. A. A. la plata sumei de 1.200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.

Conform deciziei penale nr. 1173/1990 a Curții Supreme de Justiție (citată în L. M., L. R., L. S., R. B., Codul de procedură penală, Editura CH B., București, 2008, pagina 604), în caz de condamnare, inculpatul este obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat. Reținerea circumstanței atenuante legale a provocării în favoarea inculpatului produce efecte numai cu privire la individualizarea pedepsei, precum și la despăgubirile civile și cheltuielile judiciare cuvenite părții civile, nu și în ceea ce privește cheltuielile judiciare avansate de stat. Reținând vinovăția și pronunțând condamnarea inculpatului, instanța trebuia să îl oblige la plata integrală a cheltuielilor judiciare avansate de stat.

Suma de 100 lei reprezentând ½ onorariu apărător desemnat din oficiu (200 lei avocat M. D. – delegație nr. 842/07.11.2014 emisă de Baroul V. – fila 46 dosar instanță) va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.

Cheltuielile judiciare pot fi împărțite în două mari categorii – cheltuieli avansate de stat și cheltuieli făcute de părți sau de alți subiecți procesuali. La rândul lor, cheltuielile avansate de stat se divid în cheltuieli care se recuperează și cheltuieli ce rămân definitiv în sarcina statului. Aceste din urmă cheltuieli au caracter de sarcină publică, la fel ca și cele generale de organizare a justiției, diferența față de acestea din urmă constând în faptul că sunt determinate de un proces penal concret și de modul în care și-au desfășurat activitatea organele judiciare în cauză.

Cheltuielile privind asigurarea apărării din oficiu prin avocați desemnați de serviciul de asistență judiciară din cadrul baroului se cuprind distinct în bugetele instanțelor și parchetelor și rămân în sarcina statului (N. V., A.S. Uzlău, R. M., C. V., V. V., G. T., D. Atasiei, T.-V. G., C. G., C.M. C., Noul Cod de procedură penală comentat, Editura Hamangiu, București, 2014, paginile 643-645).

În baza art. 276 alin. 1 și 2 Cod procedură penală, va obliga pe inculpatul P. A. A. la plata sumei de 900 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către partea civilă M. Miluța reprezentând onorariu apărător ales (chitanțele nr. 375/12.08.2014 și 405/12.12.2014).

La stabilirea cuantumului cheltuielilor judiciare, Tribunalul a avut în vedere, pe de o parte, cuantumul acestora, respectiv 1.500 lei (chitanțele nr. 375/12.08.2014 și 405/12.12.2014 – filele 97-98 dosar instanță), iar, pe de altă parte, gradul de culpă al victimei (respectiv 40%, astfel cum s-a indicat anterior în considerentele hotărârii).”

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel, în termen legal prevăzut de art. 410 Cod procedură penală, părțile civile M. Miluța, P. A., P. D. M., P. G. și P. M. și inculpatul P. A.-A., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.

În motivarea apelului, inculpatul P. A.-A. arată că pedeapsa aplicată de instanța de fond este prea mare, solicitând reducerea ei până la 4 ani și 6 luni închisoare, întrucât a recunoscut săvârșirea faptei și a comis-o la provocarea victimei, aflându-se la limita depășirii legitimei apărări.

În motivarea apelurilor, părțile civile M. Miluța, P. A., P. D. M., P. G. și P. M. solicită aplicarea unei pedepse mai mari inculpatului P. A.-A. pentru fapta comisă, față de atitudinea acestuia pe parcursul întregului proces penal, întrucât a dat vina atât pe victimă cât ți pe cadrele medicale de la S. orășenesc Huși, ceea ce denotă lipsă de regret, chiar dacă a recunoscut fapta săvârșită.

Arată părțile civile M. Miluța, P. A., P. D. M., P. G. și P. M. că sumele acordate de instanța de fond cu titlu de daune morale sunt prea mici, derizorii, solicitând stabilirea acestora la cuantumul cerut care este în măsură să compenseze măcar în poarte suferințele pricinuite.

Examinând actele și lucrările cauzei prin prisma motivelor de apel invocate de părțile civile M. Miluța, P. A., P. D. M., P. G. și P. M. și inculpatul P. A.-A., dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în limitele prev. de art. 417 alin. 2 Cod procedură penală, instanța apreciază ca nefondate apelurile urmând a fi respinse pentru următoarele considerente:

În mod corect, și în concordanță cu materialul probator administrat în cauză în cursul urmăririi penale și însușit de inculpatul P. A.-A., instanța de fond a reținut că inculpatul a comis o infracțiune de omor prev. de art. 188 Cod penal, cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. a) Cod penal, art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală, art. 76 alin. 1 Cod penal și art. 79 alin. 1 Cod penal.

Situația de fapt reținută de instanța de fond este corectă și corespunde probelor administrate care au fost judicios interpretate.

În după-amiaza zilei de 06.08.2014, după ce, în prealabil, a fost provocat de victimă, inculpatul P. A.-A. i-a aplicat mai multe lovituri cu un briceag, cauzându-i leziuni traumatice care au condus către deces, în ziua de 06.08.2014, la S. Municipal D. C. Huși.

Coroborând probele administrate în cauză, instanța de fond a ajuns la concluzia justă că fapta există, a fost comisă de inculpatul P. A.-A. și s-a reținut în mod temeinic și legal vinovăția acestuia.

Individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatului P. A.-A. s-a făcut în mod temeinic de instanța de fond, care a ținut cont atât de gradul de pericol social al faptei comise, de modalitatea concretă a săvârșirii faptei, cât de circumstanțele personale ale inculpatului care este infractor primar, a recunoscut și regretă săvârșirea faptei pe care a comis-o sub impulsul unei provocări din partea victimei, aplicându-i-se prevederile art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală, art. 75 alin. 1 lit. a Cod penal, art. 76 alin. 1 Cod penal și art. 79 alin. 1 Cod penal.

Instanța de fond a apreciat temeinic în cauză cuantumul pedepsei aplicate inculpatului P. A.-A., care este în măsură, prin executarea în regim de detenție, să ducă la reeducarea inculpatului și la prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni și a formării unei atitudini corecte a acestuia față de normele de drept și regulile de conviețuire socială.

Latura civilă a cauzei a fost temeinic și legal soluționată de instanța de fond.

Părțile civile din cauză ( mama, surorile, bunicii victimei) au solicitat despăgubiri materiale, constând în cheltuieli de înmormântare și despăgubiri morale pentru durerea încercată, fiind o familie închegată, plină de armonie, respect și încredere reciprocă.

Instanța de fonda reținut temeinic în cauză, o cu culpă concurentă a inculpatului P. A.-A. ( 60%) și a victimei M. C. ( 40%), chiar dacă părțile civile au apreciat o culpă egală a celor doi.

Pornind de la această situație, în mod corect instanța de fond, reținând că din suma de 9000 lei solicitată de partea civilă M. Miluța cu titlu de cheltuieli de înmormântare și pomenirii de 20, 40 de zile, 1000 lei a fost achitată de ., i-a acordat despăgubiri materiale acestei părți în cuantum de 4000 lei, proporțional cu gradul de vinovăție reținut în cauzarea prejudiciului.

Instanța de fond a motivat concret de ce se impune acordarea de daune morale în cauză părților civile și a justificat de ce sumele cerute de acestea sunt prea mari, acordându-le prin estimare, sume mai mici, proporțional cu gradul de vinovăție reținut în cauzarea prejudiciului, stabilind însă, câte un cuantum echitabil pentru fiecare parte civilă, în raport de suferința încercată.

Sumele acordate de instanța de fond părților civile M. Miluța, P. A., P. D. M., P. G. și P. M. cu titlu de daune morale nu sunt modice sau derizorii, și deși suferința nu poate fi estimată, ele sunt în măsură totuși, să ducă la compensarea pierderii suferite pentru dispariția prematură, la o vârstă fragedă, a numitului M. C., neputându-se tinde spre o îmbogățire a acestora.

Pentru aceste considerente, în baza art. 421 pct. 1 lit. „b” C. proc. pen. se vor respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpatul P. A. A. și părțile civile M. Miluța, P. A., P. D. M., P. G., P. M. împotriva sentinței penale nr. 23/12.02.2015 a Tribunalului V., pe care o va menține.

Potrivit art. 424 alin. 3 Cod procedură penală raportat la art. 72 Cod penal, se va deduce din pedeapsa rezultantă de executat în continuare durata arestării preventive de la 12.02.2015 la zi.

Potrivit art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, instanța va obliga apelanții la plata cheltuielilor avansate de stat, în apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpatul P. A. A. și părțile civile M. MILUȚA, P. A., P. D. M., P. G., P. M. împotriva sentinței penale nr. 23/12.02.2015 A Tribunalului V., pe care o menține.

Deduce în continuare din pedeapsa de executat arestarea preventivă a inculpatului P. A. A. de la 12.02.2015 la zi.

În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, obligă apelanții să achite fiecare câte 50 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat în apel,.

Definitivă

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27.04.2015.

Președinte,Judecător,

M. ChirilăAlina P.

Grefier,

C. B.

Red. C.M.

Tehnored. C.B.

11 ex. -11 mai 2015

Tribunalul V.

Judecător C. A.

Comunicat 9 ex.

1 ex. inculpat

1 ex. parchet

7 ex. p. civile

← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 21/2015....		Nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor. Art. 279 C.p.,... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 738/2014. Curtea de Apel IAŞI Înlocuire măsură preventivă. Art.242 NCPP. Decizia nr. 78/2014. Curtea de Apel IAŞI Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup. Legea 39/2003 art. 7. Decizia nr. 412/2015. Curtea de Apel IAŞI Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 21/2015. Curtea de Apel IAŞI Nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor. Art. 279 C.p., Legea 295/2004. Decizia nr. 408/2015. Curtea de Apel IAŞI Furt. Art.228 NCP. Sentința nr. 1/2015. Curtea de Apel IAŞI Furt calificat. Art.229 NCP. Sentința nr. 8/2015. Curtea de Apel IAŞI Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 416/2015. Curtea de Apel IAŞI