Omorul. Art. 174 C.p.. Decizia nr. 453/2014. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 453/2014 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 18-07-2014 în dosarul nr. 453/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
C. DE A. IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PT CAUZE CU MINORI - NCPP
DECIZIA PENALĂ Nr. 453/2014
Ședința publică de la 18 Iulie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. S.
Judecător A. C.-C.
Grefier E. A.
Pe rol fiind pronunțarea cauzei penale privind apelurile declarate de P. de pe lângă Tribunalul Iași și inculpatul G. M., împotriva sentinței penale nr. 399 din 8.04.2014 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr._, având ca obiect omorul (art. 174 C.p.).
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dezbaterile asupra fondului au avut loc la data de 15 iulie 2014, în ședință publică (cu participarea din partea Ministerului Public a doamnei procuror L. D. din cadrul Parchetului de pe lângă C. de A. Iași), susținerile și concluziile părților fiind consemnate în încheierea din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta, când instanța, din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru azi, 18 iulie 2014.
Ulterior deliberării:
C. DE A.
Asupra apelurilor penale de față, reține următoarele:
P. sentința penală nr. 399/NCPP/08.04.2014, Tribunalul Iași a hotărât următoarele:
„Condamnă pe inculpatul G. M., fiul lui C. și M. ns. la 25.05.1983 în Iași, domiciliat în com.M., ., C.N.P._, studii – 6 clase, ocupație – cioban, necăsătorit, necunoscut cu antecedente penale, în prezent aflat în P. Iași, pentru săvârșirea infracțiunii de omor, prev. și ped. de disp.art. 188 C.penal (recalificat din art.174 C.penal din 1969), coroborat cu art.396 alin.10 Cod procedura penala, la pedeapsa de 8 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.66 lit. a și b Cod penal, pe durată de 3 ani.
Pe durata și în condițiile prev. de art.65 C.penal interzice inculpatului drepturile prev. de art.66 lit.a și lit.b C.penal, ca pedeapsă accesorie.
În baza disp. art.399 C.proc.pen. menține starea de arest a inculpatului G. M., iar în baza disp. art.88 C.penal deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 09.11.2013 la zi.
În baza disp. art.19 C.proc.pen. și art.397 alin.1 C.proc.pen. coroborat cu art.1.357 cod civil obligă pe inculpatul G. M. să plătească părților civile P. S., domiciliată în ..M., jud. Iași și M. E., domiciliată în ., jud.Iași, câte o sumă de 5.000 de lei pentru fiecare, cu titlu de daune morale, precum și să plătească părții civile minore C. G. I., prin reprezentant legal C. G. L., domiciliat în ., jud.Iași, suma de 1000 lei, cu titlu de daune morale.
Respinge ca, nedovedite, pretențiile solicitate cu titlu de daune materiale de către părțile civile P. S. și M. E..
Ia act că numitele C. A. D. și C. G. L., prin reprezentant legal V. L., domiciliate în . jud.Iași, nu s-au constituit părți civile în cauză.
Obligă pe inculpatul G. M. să plătească părții civile S. C. de N. P.. dr.N.O. Iași, suma de 5.382,69 cu titlu de despăgubiri civile constând în cheltuielile efectuate cu îngrijirea și spitalizarea victimei C. C..
În baza disp. art.112 alin.1 lit.b C.penal confiscă de la inculpat o pereche de bocanci, folosiți de acesta la săvârșirea faptei, depuși la Camera de corpuri delicte de la Arhiva depozit a Tribunalului Iași (sac.2).
În baza disp. art. 274 C.proc.pen. obligă pe inculpatul G. M. să plătească statului cheltuielile judiciare avansate, în cuantum de 2.686,6 lei.”
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt și de drept:
„În noaptea de 8/9.11.2013, în timp ce se afla la stâna la care lucra, amplasată pe imașul numit popular Gloduri, din afara satului Vorovești, ., fiind în stare de ebrietate, văzându-l pe numitul C. C. cu care avusese anterior conflicte, și crezând că acesta umblă la furat, fără să reproșeze ceva părții vătămate, în mod intempestiv, l-a îmbrâncit, victima căzând la pământ În timp ce partea vătămată se afla căzută la pământ, i-a aplicat trei lovituri cu picioarele încălțate în bocanci cu bonturi metalice în vârf, în zona capului, victimă rămânând în stare de inconștiență. Ulterior dându-și seama de gravitatea faptei sale, la inițiativa martorului I. V., inculpatul a contactat Serviciul de Ambulanță, care a preluat victima conducând-o la spital unde aceasta a fost operată de urgență.
Inițial urmărirea penală a fost începută în cauză față de inculpat pentru comiterea infracțiunii de tentativă de omor, faptă sub aspectul săvârșirii căreia a și fost arestat preventiv. Pe parcursul cercetărilor, ca urmare a intervenirii decesului părții vătămate la data de 16.11.2013, și a concluziilor medico-legale prin care se preciza că decesul numitului C. C. s-a produs pe fondul comei cerebrale consecința unui traumatism cranio-cerebral soldat cu hematom subdural acut, contuzie cerebrală și hemoragie subarahnoidiană; că aspectul și topografia leziunilor pledează pentru producerea lor prin lovire cu mijloace contondente la nivelul capului (posibil picior încălțat cu bocanc) urmată de cădere cu impact cranian de un plan dur, neputându-se stabili cu exactitate succesiunea loviturilor; că între leziunile de violență și traumatismul incriminat există legătură de cauzalitate directă necondiționată, iar decesul poate data din 16.11.2013, organul de urmărire penală a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei în infracțiunea de omor, faptă pentru comiterea căreia s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului.
Inculpatul și-a însușit în fața instanței materialul probator administrat în faza urmăririi penale.
Instanța reține că analiza coroborată a materialului probator administrat în cauză în faza urmăririi penale, evidențiat mai sus, dovedește că inculpatul se face vinovat de comiterea faptei pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată.
În drept, instanța reține că fapta inculpatului G. M., care în noaptea de 8/9 .11.2013, pe fondul consumului de alcool, a aplicat mai multe lovituri cu bocancii cu bot metalic dublat, în zona capului părții vătămate C. C., cauzându-i un traumatism cranio-cerebral soldat cu hematom subdural acut, contuzie cerebrală și hemoragie subarahnoidiană care a necesitat intervenție chirurgicală și care a condus, la decesul victimei la data de 16.11.2013, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor, prev. și ped. de disp. art.188 C.penal în vigoare la data pronunțării (conform recalificării art.174 C.penal anterior).
Instanța reține că nu există nici o îndoială, având în vedere concluziile medico-legale, că acțiunile inculpatului G. M. asupra corpului victimei au condus, după trecerea unui interval relativ scurt de timp, de o săptămână, la decesul acesteia.
Totodată se reține că, date fiind intensitatea loviturilor, zona vizată (cap), obiectul folosit, bocancii cu care era încălțat și care fiind bocanci utilizați de cei ce lucrează în construcții au întărită partea din față cu o protecție metalică, având astfel o duritate deosebită și ca atare și un potențial vătămător mare, inculpatul chiar dacă nu a urmărit în mod direct suprimarea vieții victimei a avut reprezentarea faptei sale, prevăzând rezultatul acesteia și acceptând posibilitatea producerii lui.
Pentru săvârșirea infracțiunii pentru care a fost găsit vinovat inculpatul va fi condamnat.
La individualizarea judiciară a pedepsei și a modului de executare a acesteia, pentru inculpatul G. M., instanța, ținând seama de dispozițiile părții generale ale codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșire, dintre cele mai grave, de urmările produse – suprimarea vieții unei persoane, de persoana inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale (fiind la prima abatere), fiind indicat de membrii comunității din care face parte ca o persoană liniștită, muncitoare, care nu a mai creat probleme în societate având un comportament pozitiv anterior comiterii faptei, de conduita inculpatului după comiterea faptei, constând în aceea că a luat măsuri pentru a chema serviciile medicale specializate, de poziția procesuală corespunzătoare a inculpatului în fața organelor judiciare, de recunoaștere a săvârșirii faptei, precum și cauzele legale de reducere a pedepselor prev. de dispozițiile art.396 alin.10 C.proc.pen., constatate ca fiind aplicabile în speță, apreciază că reeducarea inculpatului se va putea realiza prin aplicarea unei pedepse cu închisoarea a cărei cuantum va fi orientat spre minimul special prevăzut de lege (în urma reducerii limitelor speciale cu 1/3).
Instanța, văzând limitele de pedeapsă, natura și gravitatea faptei, precum și caracterul obligatoriu, prevăzut de lege în art. 188 Cod penal, va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.66 lit.a și b Cod penal, în limitele prevăzute de art.66 alin.1 Cod penal, respectiv pe o durată de 3 ani.
Totodată, în conformitate cu art.65 C.penal instanța va aplica pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor care au fost interzise ca pedeapsă complementară, respectiv, va interzice exercitarea drepturilor prev. de art.66 lit.a, b C.penal, din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până la considerarea ca executată a pedepsei aplicate.
Având în vedere că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive a inculpatului G. M. nu s-au schimbat și nici nu au încetat și că scopul pedepsei va fi atins doar prin executarea în regim privativ de libertate a inculpatului, instanța va dispune menținerea stării de arest a inculpatului, în conformitate cu disp. art.399 C.proc.pen., iar în temeiul disp.art.72 Cod penal va deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive, respectiv de la 09.11.2013 la zi.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța constată că rudele victimei C. C., respectiv surorile și nepotul de frate al acestuia s-au constituit părți civile în cauză.
Astfel, M. E. și P. S., în calitate de surori ale victimei, s-au constituit părți civile în cauză cu suma de 10.000 lei cu titlu de daune materiale (comune ambelor părți) și suma de câte 10.000 lei fiecare cu titlu de daune morale.
La rândul său, reprezentantul legal al numitului C. G., nepotul de frate ale victimei (fiul lui C. G. decedat în prezent), respectiv numita C. G. s-a constituit parte civilă în cauză, în numele fiului său minor, cu suma de 3000 lei cu titlu de daune morale.
Minorele C. A. D. și C. G. L., nepoate de frate ale victimei (fiicele dintr-o altă căsătorie a numitului C. G. fratele victimei, desfăcută în prezent), prin reprezentant legal, au declarat în fața instanței că nu au nici o pretenție de la inculpat, neconstituindu-se părți civile în cauză, instanța luând acte de poziția acestora.
Deși au avut cunoștință de desfășurarea procesului penal, după constituirea de parte civilă înainte de citirea actului de sesizare al instanței, M. E., P. S. și C. G., nu s-au mai prezentat în fața instanței la termenul la care s- a acordat cuvântul la probe. În consecință, acestea nu au solicitat și instanța nu a administrat probe privind latura civilă a cauzei.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține că deși este un fapt de netăgăduit că victima a fost înmormântată și că în acest scop s-au efectuat cheltuieli, în lipsa dovedirii cuantumului acestora, nu poate proceda la acordarea de despăgubiri cu titlu de daune materiale, aceste pretenții ale părților civile P. S. și M. E. nefiind probate, astfel încât solicitarea acestora de obligare a inculpatului la plata daunelor materiale va fi respinsă.
În ceea ce privește sumele solicitate de surorile victimei și de nepotul acesteia, succesor al tatălui său, C. G. – fratele victimei, cu titlu de daune morale, instanța reține următoarele: spre deosebire de prejudiciile materiale suferite ca urmare a săvârșirii unei infracțiuni, prejudiciile morale pot fi estimate de instanță, chiar și în lipsa unor elemente probatorii administrate nemijlocit.
În baza propriului examen, instanța consideră că stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui prejudiciu nepatrimonial include o doză de aproximare, ceea ce este de esența unui proces de apreciere, nefiind expresia unei realități materiale, susceptibilă de o constatare obiectivă. Instanța va avea în vedere consecințele negative suferite de cei în cauză în plan psihic – C. C. decedând în condiții tragice - fiindu-i curmată viață printr-o acțiunea umană voluntară, în condițiile în care cu o săptămână înainte a decedat fratele său C. G., tatăl minorului parte civilă C. G., schimbarea intervenită în situația socială și habituală a unei persoane – nevoită să se ocupe în mod intempestiv de organizarea unei înmormântări, importanța valorilor sociale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori și intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării - se poate deduce că relația de rudenie dintre două persoane, cum ar fi cea de frate și soră, ori între nepot și unchi – în condițiile în care s-a susținut că aceștia din urmă au locuit împreună – dă naștere unor legături morale sau sentimente de atașament, care în ipoteza ruperii bruște, cum s-a întâmplat în speță, printr-o crimă comisă de o altă persoană, conduc fără îndoială la o traumă morală, traumă care este evaluată de instanță de la caz la caz.
Evaluând însă cuantumul daunelor morale, instanța nu are în vedere repunerea părților civile în situația anterioară săvârșirii infracțiunii, ci procurarea unor satisfacții de ordin moral, susceptibile să înlocuiască valoarea de care au fost private, cu evitarea deturnării scopului răspunderii civile în sensul acordării unei satisfacții pur teoretice, în cuantumul celor solicitate de părțile civile.
În consecință, instanța apreciază că suma de 5000 de lei acordată fiecăreia dintre surorile victimei și suma de 1000 de lei acordată nepotului victimei, cu titlu de daune morale, va fi de natură să compenseze suferința pricinuită acestora de prin dispariția victimei. De aceea, în baza disp. art.19 C.proc.pen., art.397 alin.1 C.proc.pen., coroborat cu disp. art.1357 Cod civil va obliga pe inculpatul G. M. la plata acestor sume.
Va obliga, totodată pe inculpatul G. M. să plătească părții civile S. C. de N. P.. dr.N.O. Iași, suma de 5.382,69 cu titlu de despăgubiri civile constând în cheltuielile efectuate cu îngrijirea și spitalizarea victimei C. C..
În baza disp. art.112 alin.1 lit.b C.penal va confisca de la inculpat perechea de bocanci, folosiți de acesta la săvârșirea faptei, depuși la Camera de corpuri delicte de la Arhiva depozit a Tribunalului Iași (sac.2).
În baza disp. art. 274 C.proc.pen. va obliga pe inculpatul G. M. să plătească statului cheltuielile judiciare avansate, în cuantum de 2.686,6 lei.”
Împotriva hotărârii primei instanțe, în termen legal, au declarat apel procurorul și inculpatul.
Procurorul consideră hotărârea primei instanțe nelegală sub aspectul omisiunii de a dispune obligarea inculpatului G. M. la prelevarea de probe biologice în vederea obținerii și stocării în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare a profilului genetic al inculpatului, conform art. 7 din Legea nr. 76/2008 și sub aspectul modalității de rezolvare a acțiunii civile, în sensul omiterii citării Serviciului Județean de Ambulanță Iași, care a asigurat transportul victimei la spital și netemeinică sub aspectul modului de individualizare a cuantumului pedepsei, orientată în mod nejustificat spre minimul special prevăzut de lege., raportat la gravitatea faptei săvârșite și personalitatea inculpatului.
Inculpatul solicită diminuarea cuantumului pedepsei aplicată apreciind că instanța de fond nu a ținut în totalitate cont de atitudinea de recunoaștere și regret pe care a manifestat-o încă de la început inculpatul de colaborare ori cooperare pe care a manifestat-o față de organele de cercetare penală.
C. examinând actele și lucrările dosarului de fond și sentința criticată prin prisma motivelor de apel invocate, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei constată că apelul procurorului este fondat sub aspectul individualizării pedepsei și a omisiunii aplicării art. 7 din Legea 78/2000 iar apelul inculpatului este nefundat pentru următoarele considerente:
Din analiza coroborată a materialului probator administrat în cauză, respectiv procesul verbal de sesizare întocmit de procurorul criminalist din cadrul PT Iași, (fila 1);raportul de eveniment, ( fila 2); Procesul verbal de sesizare întocmit de IPJ-SIC Iași, ( fila 3); Procesul verbal de identificare a autorului G. M., întocmit de lucrătorii Secției 4 de Poliție Rurală M., jud. Iași, ( fila 4); Procesul verbal de cercetare la fața locului, ( fila 5); Planșa fotografica privind aspectele fixate cu ocazia cercetării la fața locului, (fila 7); Ordonanța de efectuare a constatării medico-legale privind leziunile suferite de victima tentativei de omor, ( fila 14); Constatările preliminare nr. Al/OF/09.11.2013 ale IML Iași, privind leziunile prezentate de victima infracțiunii de tentativă de omor, ( fila 16); Ordonanța din 03.12.2013 de schimbare a încadrării juridice a faptei, ( fila 18); Ordonanța de efectuare a expertizei medico-legale de necropsie a cadavrului, (fila 20); Planșa fotografica privind aspectele fixate cu ocazia efectuării necropsieit, ( fila 22); Constatările preliminare nr. 4345/19.11.2013 ale IML Iași, privind leziunile prezentate de victima infracțiunii, ( fila 26); Raportul de constatare medico-legală al IML Iași nr. 4345/27.12.2013, ( fila 27); Cazierul judiciar al inculpatului, ( fila 32); declarațiile inculpatului, ( filele 34-35, 37-38, 40-41); declarațiile martorilor: I. V., ( fila 44); S. C.-Nicanor, ( fila 45) pe care inculpatul și l-a însușit ca urmare a solicitării judecării cauzei potrivit procedurii simplificate rezultă că în mod judicios și temeinic argumentat instanța de fond a stabilit vinovăția inculpatului G. M. în comiterea infracțiunii de omor pentru care a fost trimis în judecată în raport de situația de fapt reținută.
Instanța de fond a dat eficiență dispozițiilor referitoare la aprecierea probelor, evaluându-le în mod unitar, evidențiind aspecte concordante ce susțin vinovăția inculpatului și probele ce au servit ca temei al soluționării cauzei.
Pe baza analizei probelor administrate în cauză prima instanță a reținut o situație de fapt corectă, existând probe certe de vinovăție a inculpatului G. M. în comiterea faptei, probe ce au înlăturat prezumția de nevinovăție instituită de dispozițiile codului de procedură penală.
În ceea ce privește pedeapsa aplicată de instanța de fond criticată atât de procuror cât și de inculpat curtea consideră că aceasta raportat la împrejurările și modul de comitere a faptei precum și la mijloacele folosite, la starea de pericol creată pentru cea mai importantă valoare socială ocrotită de lege, dreptul la viață, consecința iremediabilă produsă – decesul victimei, nu a dozat corespunzător pedeapsa, prin actele de violență îndreptate împotriva unei persoane, intensitatea loviturilor, zona corporală vizată, numărul mare de lovituri, inculpatul dovedind un pericol social deosebit de ridicat.
Considerând apelul declarat de procuror ce vizează individualizarea pedepsei fondat și apelul inculpatului nefondat, C. apreciază că pentru a se asigura funcția de constrângere și reeducare a pedepsei precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni se impune majorarea pedepsei aplicată inculpatului la 10 (zece) ani închisoare.
Întemeiat este și motivul de apel a procurorului ce vizează omisiunea de a dispune în baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 prelevarea probelor biologice de la inculpatul G. M., acesta fiind condamnat definitiv la pedeapsa închisorii pentru săvârșirea unei infracțiuni prevăzute în Anexa 1, condiții care impun aplicarea acestui articol.
Analizând cel de-al treilea motiv de apel al procurorului referitor la necesitatea citării în cauză a Serviciului Județean de ambulanță Iași, C. constată că este nefondat.
Potrivit prevederilor art. 19 și 20 C. pr. pen. acțiunea civilă se exercită de persoana vătămată până la începerea cercetării judecătorești.
Aliniatul 4 al art. 20 C. pr. pen. precizează că în cazul nerespectării vreuneia dintre condițiile prevăzute la alin. 1 și 2 persoana vătămată nu se mai poate constitui parte civilă în cadrul procesului penal, putând introduce acțiune la instanța civilă.
Cum în cauză este depășit termenul prevăzut de art. 20 alin. 1 C. pr. pen., persoana vătămată poate introduce acțiune la instanța civilă.
Pentru considerentele expuse, constatând că sunt motive de desființare a hotărârii apelate, în baza art. 421 alin. 1 pct. 2 lit. a C. pr. pen., va admite apelul declarat de P. de pe lângă Tribunalul Iași împotriva sentinței penale nr. 339/NCPP din 8.04.2014 a Tribunalului Iași, pe care o va desființa în parte în latură penală.
Rejudecând cauza:
Va majora de la 8(opt) ani închisoare la 10(zece) ani închisoare pedeapsa principală aplicată inculpatului G. M., pentru săvârșirea infracțiunii de omor, prevăzută de art. 188 Cod penal, cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală.
În baza art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008 va dispune, după rămânerea definitivă a hotărârii, prelevarea de probe biologice de la inculpatul G. M., în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare, urmând ca, în baza art. 5 alin. 5 din Legea 76/2008, să fie informat inculpatul că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare a profilului genetic.
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
Va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului perioada arestării preventive după data de 8.04.2014 la zi.
Cheltuielile judiciare din apelul procurorului vor rămâne în sarcina statului.
Va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul G. M. împotriva aceleiași sentințe penale.
Va obliga pe inculpatul G. M. să achite suma de 500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, în care a fost inclusă și suma de 150 lei, reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu pentru părțile civile, ce va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru aceste motive,
În numele legii
Decide:
Admite apelul declarat de P. de pe lângă Tribunalul Iași împotriva sentinței penale nr. 339/NCPP din 8.04.2014 a Tribunalului Iași, pe care o desființează în parte în latură penală.
Rejudecând cauza:
Majorează de la 8(opt) ani închisoare la 10(zece) ani închisoare pedeapsa principală aplicată inculpatului G. M., pentru săvârșirea infracțiunii de omor, prevăzută de art. 188 Cod penal, cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală.
În baza art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008 dispune, după rămânerea definitivă a hotărârii, prelevarea de probe biologice de la inculpatul G. M., în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare, urmând ca, în baza art. 5 alin. 5 din Legea 76/2008, să fie informat inculpatul că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare a profilului genetic.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului perioada arestării preventive după data de 8.04.2014 la zi.
Cheltuielile judiciare din apelul procurorului rămân în sarcina statului.
Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul G. M. împotriva aceleiași sentințe penale.
Obligă pe inculpatul G. M. să achite suma de 500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, în care a fost inclusă și suma de150 lei, reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu pentru părțile civile, ce va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 18 iulie 2014.
Președinte,Judecător,
G. SanduAnda C.-C.
Grefier,
E. A.
Red. G.S.
Tehnored. C.A.
2 ex/31.07.2014
Tribunalul Iași:
Jud. S. L.
| ← Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Decizia nr.... | Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Sentința nr.... → |
|---|
