Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată. Art.278 ind.1 C.p.p.. Sentința nr. 22/2014. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 22/2014 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 30-01-2014 în dosarul nr. 22/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
SENTINȚA PENALĂ Nr. 22/2014
Ședința publică de la 30 Ianuarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE T. J.
Grefier C. D.
Ministerul Public reprezentat de către procuror L. D. E.
Pe rol judecarea cauzei penale privind pe petentul C. M., având ca obiect plângere împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.).
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă petentul C. M., avocat trincă R., pentru intimata ., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cele de mai sus cu privire la prezența părților și a modului de îndeplinire a procedurii de citare, după care:
Interpelat fiind de către instanță, petentul C. M. precizează că nu mai are alte probe de formulat.
Avocat T. R., pentru intimata . solicită acordarea unui termen pentru a lua la cunoștință de actele și lucrările dosarului, având în vedere că a depus delegația la dosar la acest termen întrucât la termenul anterior a fost lipsa de procedură cu partea pe care o reprezintă și nu s-a știu de acest proces.
Instanța pune în vedere părților că se va lăsa cauza la a doua strigare, pentru a se da posibilitatea apărătorului intimatei să ia la cunoștință de actele și lucrările dosarului.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă petentul C. M., avocat A. I., pentru intimata ., lipsă celelalte părți.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri pe fond.
Petentul C. M., având cuvântul, precizează că pentru recuperarea unei sume de bani împrumutate a obținut o hotărâre judecătorească pe care a pus-o în executare în mod legal iar societățile de media, intimate în prezenta cauză, prin încălcarea deontologiei profesionale au transmis și defăimat activitățile sale legate de punerea în executare a acestei hotărâri judecătorești. Consideră că o hotărâre judecătorească trebuie respectată de toată lumea însă societățile de media s-au erijat în apărătorii celor care au comis actele ilegale. Aceste societăți media trebuiau să se informeze din mai multe surse înainte de a publica sau de a da pe post anumite informații publicului. Solicită admiterea plângerii formulate cu acordarea de daune morale. Depune la dosar concluzii scrise.
Avocat A. I., pentru intimata ., având cuvântul, solicită respingerea plângerii formulate de către petent, având în vedere că această plângere nu cuprinde motivele de netemeinicie și nelegalitate, nefiind indicate nici infracțiunile și nici faptele privind intimata T. M. Solicită acordarea cheltuielilor de judecată conform actelor pe care urmează a le depune la dosar în acest sens.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere a plângerii formulate de către petent, considerând că în mod legal procurorul care a analizat probatoriul administrat a constatat că soluția corectă este cea dispusă în cauză.
Instanța constată închise dezbaterile și rămâne în pronunțare.
Ulterior dezbaterilor,
Curtea de Apel,
Asupra plângerii penale de față:
Petentul C. M. a formulat plângere, în temeiul art. 278 ind. 1 Cod procedură penală, împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale din 23 octombrie 2013 dată în dosar nr. 266/P/2013 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași, verificată și menținută prin rezoluția din 21 noiembrie 2013 dată în dosar nr. 1129/II/2/2013 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași, înregistrată la această instanță sub nr._ .
În motivarea plângerii petentul, C. M., arată că pentru recuperarea unei sume de bani împrumutată în baza unei hotărâri judecătorești, a procedat la punerea în executare silită în mod legal, iar societățile de media intimate, prin încălcarea deontologiei profesionale au transmis și defăimat activitățile sale legate de punerea în executare. Era necesar ca societățile media să se informeze din mai multe surse înainte de a publica sau de a da pe post anumite informații publicului.
Afirmațiile defăimătoare la adresa sa au fost făcute cu rea-credință pentru a nu se restitui banii împrumutați.
Prin afirmațiile făcute cu rea-credință și sustragerea de la achitarea debitului s-a ajuns ca executorul judecătoresc să nu aibă ce executa.
Debitoarea a insistat să amâne plata împrumuturilor pentru ca nu are bani și a dorit să-i achite sume mici de 5-6 milioane pe care nu i-a primit.
Plângerea este nefondată.
Prin rezoluția din 23 octombrie 2013 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de Acrâșmăriței C., avocat N. D., Trustul TV „T. M”, TV „Iași L.” și Cotodianul „B. Z. Iași” pentru infracțiunea prevăzută de art. 259 alin. 1 Cod penal.
Pentru a pronunța rezoluția, procurorul a reținut următoarele:
„La data de 10.05.2013, susnumitul s-a adresat Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași cu o „plângere penală împotriva doamnei ACRÂȘMĂRIȚEI C., domnul avocat N., a T. M, TV „IAȘI-L." și B. Z. Iași care prin acțiunile lor au amânat punerea în executare a unor . împrumuturilor acordate și au încercat inducerea în eroare a organelor statului și a opiniei publice".
Ulterior, în așa zisa „plângere penală", numitul C. M. face referire la dosarul 3474/P/2012 - în care, conform verificărilor, efectuate în prezenta cauză, a rezultat că a avut calitatea de făptuitor - în care a „solicitat declanșarea unei anchete penale pentru denunț calomnios și șantaj" anchetă care „poate s-a declanșat" dar el nu a fost încunoștiințat, pentru a fi despăgubit cu 50% din suma de restituit" (a se vedea în sensul celor expuse, înscrisul de la fila 2 dosar).
Întrucât, înscrisul existent la f. 2 dosar, nu îndeplinea, nici pe departe, dispozițiile art. 222 al. 2 Cod procedură penală ce reglementează conținutul unei plângeri, ca modalitate de sesizare a organelor de urmărire penală, i s-a solicitat petentului să descrie în ce au constat în mod concret faptele pretins comise (a se vedea adresa adresată petentului, existentă la f. 9 dosar).
Ignorând însă solicitarea ce i-a fost adresată, C. M. a înaintat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași o „completare, urmare solicitării" în care a precizat că „acțiunea penală promovată prin avocat N. D. au făcut afirmații defăimătoare și calomnioase care au fost soluționate de P. de pe lângă Judecătoria Iași" (a se vedea „completarea" de la f. 10 dosar).
Examinându-se conținutul înscrisurilor existente la f, 2 și f. 10 dosar ce cuprind în mare parte afirmații cu caracter general ce nu pot reprezenta, sub nici o formă, un punct concret de plecare pentru efectuarea unor cercetări, prezentele investigații au avut în vedere doar infracțiunea de denunțare calomnioasă prevăzută de art. 259 al. 1 Cod penal pretins comisă de numita Acrâșmăriței C., avocat N. D., Trustul T. M și TV „IAȘI L." și C. „B. Z." Iași care, prin plângerile formulate (primii doi) și afirmațiile publice făcute (cele două televiziuni și cotidianul susmenționat) l-ar fi învinuit, în mod nereal, pe numitul C. M. de săvârșirea anumitor infracțiuni.
Conform verificărilor efectuate în prezenta cauză, a rezultat faptul că la data de 29.02.2012, numita Acrâșmăriței C. a sesizat cu o plângere, în calitate de persoană vătămată, organele de urmărire penală cu privire la săvârșirea de către numitul C. M. a infracțiunilor de cămătărie, tentativă la înșelăciune și șantaj. Plângerea a fost înregistrată pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași sub nr. 3474/P/2012, iar la data de 4.02.2013, față de susnumit, s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru infracțiunile pretins comise (a se vedea rezoluția de la f. 6-8 dosar).
Faptul că numita Acrâșmăriței C. a formulat plângere împotriva numitului C. M., plângere soluționată însă prin neînceperea urmăririi penale față de susnumit, nu denotă săvârșirea infracțiunii de denunțare calomnioasă, întrucât, sub aspectul laturii subiective, infracțiunea se caracterizează prin rea-credință, adică persoana care a făcut plângerea a știut că cele relatate nu corespund adevărului.
În cauza 3474/P/2012 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași se apreciază că elementul relei-credințe cu privire la infracțiunea prevăzută de art. 259 Cod penal lipsește; numita Acrâșmăriței C., prin sesizarea făcută organelor de urmărire penală a considerat, prin argumentele expuse în plângere, prin declarațiile date și înscrisurile depuse în cauza 3474/P/2012, că sesizarea a corespuns realității, iar soluția de neîncepere a urmăririi penale, dată în cauza susmenționată, nu poate conduce, prin ea însăși, la constatarea că a fost săvârșită infracțiunea prevăzută de art. 259 Cod penal, lipsind, așa cum s-a expus, elementul relei-credințe specifice infracțiunii.
În aceste condiții față de numita Acrâșmăriței C. - magistrat în cadrul Judecătoriei Iași - se va dispune, în temeiul art. 10 lit. a Cod procedură penală, neînceperea urmăririi penale.
În lipsa unor indicii din care să rezulte presupunerea rezonabilă I că celelalte persoane menționate în înscrisul existent la f. 2 dosar ar fi comis infracțiunea prevăzută de art. 259 Cod penal, față de acestea se va dispune neînceperea urmăririi penale, în temeiul art. 10 lit. c Cod procedură penală.
În consecință, văzând dispozițiile art. 228 alin. 6 și art. 10 lit. „a" și „c"C.pr.pen.,”
Prin rezoluția din 21 noiembrie 2013 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași dată în dosar nr. 1129/II/2/2013, a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea formulată de petentul C. M. împotriva rezoluției nr. 266/P/2013 din 23 octombrie 2013 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași.
Pentru a pronunța această rezoluție s-au reținut următoarele:
„La data de 10.05.2013, susnumitul s-a adresat Parchetului de pe lângă Judecătoria lași cu o „plângere penală împotriva doamnei ACRÂȘMĂRIȚEI C., domnul avocat N., a T. M, TV „IAȘI - L." și B. Z. lași care prin acțiunile lor au amânat punerea în executare a unor . împrumuturilor acordate și au încercat inducerea în eroare a organelor statului și a opiniei publice".
Avându-se în vedere că actul de sesizare nu cuprindea în mod explicit descrierea situației reclamate, s-a solicitat persoanei vătămate a face precizări suplimentare în care să descrie faptele pentru care a înțeles să sesizeze organele de urmărire penală. în aceste condiții, numitul C. M. a înaintat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel lași o „completare, urmare solicitării" în care a precizat că „acțiunea penală promovată prin avocat N. D. au făcut afirmații defăimătoare și calomnioase care au fost soluționate de P. de pe lângă Judecătoria lași..."
Prin rezoluția din data de 23.10.2013, emisă în dosarul penal nr. 266/P/2013 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel lași s-a dispus, în temeiul dispozițiilor art. 228 alin. 6 și art. 10 lit. a, c C.pr.pen., neînceperea urmăririi penale față de ACRÂȘMĂRIȚEI C., avocat N. D., Trustul TV „T. M" și TV „IAȘI L." și C. „B. Z." lași pentru infracțiunea prevăzută de art. 259 alin. 1 C.pen.
Soluția a fost dispusă în urma cercetărilor care au demonstrat că la data de 29.02.2012, numita Acrâșmăriței C. a sesizat cu o plângere, în calitate de persoană vătămată, organele de urmărire penală cu privire la săvârșirea de către numitul C. M. a infracțiunilor de cămătărie, tentativă la înșelăciune și șantaj. Plângerea a fost înregistrată pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria lași sub nr. 3474/P/2012, iar la data de 4.02.2013, față de susnumit, s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru infracțiunile pretins comise.
Împotriva rezoluției din data de 23.10.2013 a formulat plângere numitul C. M.. în plângerea formulată conform art. 278 C.pr.pen., petentul nu a arătat motivele de nelegalitate sau netemeinicie ale rezoluției atacate, solicitând însă „reluarea anchetei".
Analizând actele și lucrările dosarului penal nr. 266/P/2013 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel lași, constat că rezoluția prin care s-a dispus a nu se începe urmărirea penală față de ACRÂȘMĂRIȚEI C., avocat N. D., Trustul TV „T. M" și TV „IAȘI L." și C. „B. Z." lași este legală și temeinică și nu se impune a fi infirmată.
Astfel, din cercetările penale efectuate în cauză rezultă că în dosarul nr. 3474/P/2012 a Parchetului de pe lângă Judecătoria lași se apreciază că elementul relei-credințe cu privire la infracțiunea prevăzută de art. 259 Cod penal lipsește; numita Acrâșmăriței C., prin sesizarea făcută organelor de urmărire penală a considerat, prin argumentele expuse în plângere, prin declarațiile date și înscrisurile depuse în cauza 3474/P/2012, că sesizarea a corespuns realității, iar soluția de neîncepere a urmăririi penale, dată în cauza susmenționată, nu poate conduce, prin ea însăși, la constatarea că a fost săvârșită infracțiunea prevăzută de art. 259 Cod penal, lipsind elementul relei-credințe specifice infracțiunii.
De asemenea, în mod corect s-a reținut lipsa unor indicii din care să rezulte presupunerea rezonabilă că celelalte persoane menționate cercetate ar fi comis infracțiunea prevăzută de art. 259 Cod penal.”
Analizând plângerea formulată prin prisma criticilor menționate, Curtea reține că rezoluția de neîncepere a urmăririi penale criticată este legală și temeinică.
Intimata Acrâșmăriței C. a sesizat organele de urmărire penală cu privire la săvârșirea de către petentul C. M. a infracțiunilor de șantaj, înșelăciune în forma tentativei și fapte de cămătărie care a fost soluționată prin rezoluția nr. 3474/P/2012 din 4 februarie 2013 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași prin neînceperea urmăririi penale față de C. M., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de cămătărie prev. de art. 3 alin. 1 din Legea nr. 216/2011, fiind incidente disp. art. 10 lit. b Cod procedură penală (fapta nu este prevăzută de legea penală), sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă la înșelăciune prev. de art. 20 alin. 1 rap. la art. 215 alin. 1 și 3 Cod penal, în temeiul art. 10 alin. 1 lit. a Cod procedură penală (fapta nu există) și sub aspectul săvârșirii infracțiunii de șantaj, prev. de art. 13 ind. 1 din Legea nr. 78/2000 cu ref. la art. 194 alin. 1 Cod penal, în baza art. 10 alin. 1 lit. d Cod procedură penală – faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii.
Formularea plângerii adresate autorității judiciare competente, prin ea însăși și nici prin corelarea cu soluția pronunțată, nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de denunțare calomnioasă, prev. de art. 259 Cod penal, în lipsa relei-credințe a denunțătorului care nu este conturată din nicio probă a cauzei ca existând în momentul formulării plângerii.
Faptele avocatului N. D. nu sunt descrise în nici un fel prin plângerea adresată parchetului și nici prin plângerea de față.
Relativ la afirmațiile defăimătoare făcute de intimații, trusturi TV și presa scrisă, care au avut drept consecință pretinsă de petent tergiversarea îndeplinirii executărilor silite pornite de petent și chiar imposibilitatea executării creanțelor prin înstrăinarea bunurilor de către intimata Acrâșmăriței C., în primul rând, ele nu sunt dovedite ca existând, cu excepția unor articole apărute în cotidianul B. Z. Iași din 2 aprilie 2013, 4 aprilie 2013 a căror copii extrase de pe ediția online au fost depuse la dosar, la instanță (f. 6-9 dosar Curte).
În al doilea rând, raportat la articolele menționate nu se poate determina vreo legătură de cauzalitate între acestea și conduita intimatei pretinsă, în sensul înstrăinării unor bunuri pentru a zădărnici executarea silită.
Totodată, afirmațiile cuprinse în articolele de presă nu se înscriu în sfera ilicitului penal, cu atât mai puțin infracțiunii de denunțare calomnioasă, prev. de art. 259 Cod penal, pentru existența căreia, incriminarea presupune în mod necesar formularea unor plângeri sau denunțuri cu privire la săvârșirea unei infracțiuni care să fie adresate organelor judiciare.
În lipsa plângerii sau denunțului, infracțiunea prev. de art. 259 Cod penal nu întrunește elementele laturii obiective.
Pe de altă parte, nici în cuprinsul plângerii petentului nu se afirmă că trusturile media ar fi formulat plângere sau denunț împotriva petentului.
Pentru considerentele expuse, păstrând și considerentele rezoluției atacate, plângerea penală de față este nefondată și, conform art. 278 ind. 1 pct. 8 lit. a Cod procedură penală, va fi respinsă și va fi menținută ca fiind legală și temeinică rezoluția atacată.
Văzând și disp. art. 189 și 192 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca nefondată plângerea formulată de petentul C. M. împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale din 23 octombrie 2013 dată în dosarul nr.266/P/2013 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași, verificată și menținută prin rezoluția din 21 noiembrie 2013 dată în dosar nr.1129/II/2/2013 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași, pe care o menține.
Obligă petentul să achite statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare și să achite intimatei . Iași suma de 1240 lei cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică aui 30 ianuarie 2014.
Președinte,
T. J.
Grefier,
C. D.
Red. TJ
Tehnored. EMD (2 ex. – 24.02.2014)
| ← Distrugerea. Art. 217 C.p.. Decizia nr. 12/2014. Curtea de Apel... | Infracţiuni la regimul vamal. Legea 141/1997, Legea 86/2006.... → |
|---|
