Plângere soluţii de neurmărire/netrimitere judecată. Art.340 NCPP. Sentința nr. 61/2014. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 61/2014 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 16-10-2014 în dosarul nr. 61/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
C. DE A. IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PT CAUZE CU MINORI - NCPP
SENTINȚA PENALĂ Nr. 61/2014
Ședința din Camera de Consiliu din 16 Octombrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. P.
Grefier E. A.
Ministerul P. a fost reprezentat prin procuror C. S. din cadrul
Parchetului de pe lângă C. de A. Iași
Pe rol fiind judecarea contestației în anulare formulată de petenta U. M. împotriva sentinței penale nr. 122 din 22.09.2011 pronunțată de C. de A. Iași în dosarul nr._, având ca obiect plângere soluții de neurmărire/netrimitere judecată (art. 340 NCPP).
La apelul nominal făcut în ședința din camera de consiliu lipsesc părțile.
Având în vedere dispozițiile art. 431 Cod procedură penală, cererea se soluționează în camera de consiliu fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cele mai sus arătate cu privire la prezența părților și modul de îndeplinire a procedurii de citare cât și despre faptul că s-a atașat dosarul nr._ Curții de A. Iași în care s-a pronunțat decizia nr. 122 din 22.09.2011 împotriva căreia petenta a formulat prezenta contestație în anulare, după care:
Reprezentantul Ministerului P. având cuvântul cu privire la admisibilitatea în principiu a contestației în anulare, solicită respingerea în principiu a contestației, motivele nu se încadrează în cazurile prevăzute de lege.
Având în vedere data la care s-a pronunțat decizia contestată, respectiv 22.09.2011 și data la care petenta a formulat prezenta contestație, 08.08.2014, instanța invocă din oficiu excepția de tardivitate.
Reprezentantul Ministerului P. în subsidiar, solicită să se admită excepția de tardivitate a promovării contestației.
Instanța rămâne în pronunțare pe admisibilitatea în principiu a contestației în anulare.
C. DE A.
Deliberând asupra contestației în anulare de față:
Contestatorul U. M. a formulat la data de 08.08.2014 contestație în anulare împotriva sentinței penale nr. 122/22.09.2011 pronunțată de C. de A. Iași în dosarul nr._, sentință prin care a fost respinsă ca nefondată, în baza dispozițiilor art. 278 indice 1 alin. 8 lit. a Cod procedură penală, plângerea petentei U. M. împotriva rezoluției procurorului din data de 28.06.2011 emisă în d. nr. 183/P/2011 al Parchetului de pe lângă C. de A. Iași și a rezoluției procurorului general nr. 861/II/2/2011 din 05.08.2011 .
În motivarea contestației în anulare, a susținut că instanța nu a analizat incompatibilitatea procurorului C. I., nu a fost avută în vedere situația de fapt pe larg arătată, nu s-au administrat probele solicitate, care ar fi dovedit justețea acuzațiilor sale.
Procedând la examinarea admisibilității în principiu a contestației în anulare de față, conform dispozițiilor art.431 Cod procedură penală, în camera de consiliu, C. constată următoarele:
Cale extraordinară de atac fiind, contestația în anulare nu poate fi exercitată decât împotriva unei hotărâri definitive, a cărei anulare se poate cere numai pentru cazurile limitativ determinate prin art.426 Cod procedură penală și în termenul instituit imperativ de art. 428 Cod procedură penală.
Astfel, potrivit art. 426 Cod procedură penală, se poate face contestație în anulare, în termenul definit de art. 428 Cod procedură penală – 10 zile de la data luării la cunoștință a hotărârii a cărei anulare se cere (doar pentru art. 426 lit. b Cod procedură penală cererea putându-se face oricând) în următoarele cazuri:
a) când judecata în apel a avut loc fără citarea legală a unei părți sau când, deși legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate;
b) când inculpatul a fost condamnat, deși existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal;
c) când hotărârea a fost pronunțată de alt complet decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului;
d) când instanța nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate;
e) când judecata a avut loc fără participarea procurorului sau a inculpatului, când aceasta era obligatorie, potrivit legii;
f) când judecata a avut loc în lipsa avocatului, când asistența juridică a inculpatului era obligatorie, potrivit legii;
g) când ședința de judecată nu a fost publică, în afară de cazurile când legea prevede altfel;
h) când instanța nu a procedat la audierea inculpatului prezent, dacă audierea era legal posibilă;
i) când împotriva unei persoane s-au pronunțat două hotărâri definitive pentru aceeași faptă.
Analizând contestația în anulare formulată, C. constată că sentința penală nr. 122/22.09.2011 pronunțată de C. de A. Iași în dosarul nr._ este definitivă - astfel cum a statuat ÎCCJ prin decizia nr. 378/13.02.2012 – de la data pronunțării, când petenta a și luat cunoștință de ea.
Cum de la data de 22.09.2011 și până la data de 08.08.2014 a trecut cu mult peste termenul de 10 zile arătat, contestația în anulare este tardivă.
Cum art.431 Cod procedură penală prevede pentru admisibilitatea în principiu a contestației în anulare îndeplinirea cumulativă a cerințelor privind respectarea termenului de exercitare prevăzut de legea procesual penală, invocarea de motive care se sprijină pe cazurile prevăzute în art.426 Cod procedură penală, precum și invocarea de dovezi în sprijinul căii extraordinare de atac exercitate care se depun sau se află la dosarul cauzei, nerespectarea termenului de decădere atrage inadmisibilitatea, fără a se mai analiza celelalte condiții, cât timp toate criteriile prevăzute de lege trebuie întrunite cumulativ.
Pentru considerentele expuse, în baza art.431 alin. 1 și 2 raportat la art. 426 și art. 428 Cod procedură penală, va fi respinsă ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de contestatorul U. M..
Potrivit art.275 alin.2 Cod procedură penală, va fi obligat contestatorul la plata cheltuielilor judiciare către stat, inclusiv onorariul avocatului desemnat din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În temeiul dispozițiilor art. 431 alin. 1 și 2 raportat la art. 426 și art. 428 Cod procedură penală respinge ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de contestatorul U. M., domiciliată în ., jud. Iași împotriva sentinței penale nr. 122/22.09.2011 pronunțată de C. de A. Iași în d. nr._ .
În baza dispozițiilor art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, obligă contestatorul U. M. la plata a 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Definitivă
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16.10.2014.
Președinte,
A. P.
Grefier,
E. A.
Red. P.A/tehnred. P.A/2 x/29.10.2014
| ← Abuz de încredere. Art.238 NCP. Decizia nr. 604/2014. Curtea de... | Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Decizia nr.... → |
|---|
