Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013. Decizia nr. 103/2014. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 103/2014 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 13-05-2014 în dosarul nr. 103/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
C. DE A. IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PT CAUZE CU MINORI - NCPP
DECIZIA PENALĂ Nr. 103/2014
Ședința publică de la 13 Mai 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. C.
Grefier E. A.
Ministerul Public P. de pe lângă C. de A. Iași
a fost reprezentat prin procuror C. I.
Pe rol judecarea contestației formulată de condamnatul V. S. împotriva sentinței penale nr. 336 din 8.04.2014 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr._, având ca obiect sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă condamnatul contestator V. S., în stare de deținere, asistat de avocat N. L., apărător desemnat din oficiu pentru condamnatul contestator.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează instanței cele indicate mai sus cu privire la prezența părților și modul de îndeplinire a procedurii de citare, după care:
Avocat N. L. luând legătura cu condamnatul arată că acesta menține contestația promovată împotriva sentinței Tribunalului Iași, depune la dosar din partea acestuia un memoriu.
Interpelate părțile prezente arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat N. L. pentru condamnat, având cuvântul solicită să se admită contestația așa cum a fost formulată de condamnat, acesta apreciază că la momentul când a fost judecat în cauza pentru care a fost condamnat avea probleme psihice, să se aibă în vedere și memoriul depus la dosar.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul solicită să se constate că hotărârea instanței de fond apare ca fiind temeinică și legală, să se respingă ca nefondată contestația, judecătorul fondului a respectat dispozițiile legale.
Condamnatul V. S. în ultimul cuvânt arată că regretă fapta săvârșită, lasă la aprecierea instanței soluția care se va dispune în prezenta cauză.
Declarând închise dezbaterile, instanța rămâne în pronunțare.
Ulterior deliberării:
C. DE A.
Asupra contestației penale de față:
Tribunalul Iași prin Sentința penală nr. 336/8.04.2014 a dispus următoarele:
„În baza art. 23 din legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, admite sesizarea privind aplicarea legii penale mai favorabile formulată Comisia de evaluare a incidenței aplicării legii penale mai favorabile din cadrul Penitenciarului Iași cu privire la persoana privată de libertate V. S., fiul lui M. și V., născut la data de 15.02.1974 în B., C.N.P._, în prezent aflat în P. Iași în executarea pedepsei de 16 ani închisoare aplicată prin sentința penalănr.14/18.01.2013 a Tribunalului B. modificată prin decizia penală nr. 34/11.03.2013 a Curții de A. Suceava, definitivă prin decizia penală nr. 2074/13.06.2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală numai cu privire la pedepsele complementare aplicate.
În temeiul dispozițiilor art. 6 aliniatul 6 din Codul penal înlocuiește pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, teza a –II- a și b Codul penal din 1969 pe o durată de 6 ani aplicată condamnatului V. S. prin sentința penală nr. 14/18.01.2013 a Tribunalului B. modificată prin decizia penală nr. 34/11.03.2013 a Curții de A. Suceava, definitivă prin decizia penală nr. 2074/13.06.2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală cu pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 literele a, b Cod penal în vigoare adoptat prin legea nr. 286/2009 pe o durată de 5 ani.
Prezenta se comunică azi, data pronunțării, procurorului și condamnatului.
În baza dispozițiilor art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia”.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
„Prin sesizarea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași sub nr. 1286 /99/2014, Comisia de evaluare a incidenței aplicării legii penale mai favorabile din cadrul Penitenciarului Iași a solicitat aplicarea legii mai favorabile, cu privire la pedeapsa de 16 ani închisoare pe care o execută condamnatul V. S., deținut în P. Iași, în baza sentinței penale nr. 14/18.01.2013 a Tribunalului B. modificată prin decizia penală nr. 34/11.03.2013 a Curții de A. Suceava, definitivă prin decizia penală nr. 2074/13.06.2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală, în baza căreia s-a emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr.20/2013 din 14.06.2013 al Tribunalului B..
S-a arătat că, persoana condamnată V. S. execută pedeapsa de 16 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prevăzută de 174 – 175 lit. i Cod penal și 6 ani interzicerea exercițiului drepturilor prevăzute de art.64, alin.1, litera a, teza a doua și litera b C.p. ca pedeapsă complementară.
Această infracțiune este incriminată în Noul Cod penal în dispozițiile 188 Cod penal și este sancționată cu pedeapsa închisorii de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi.
S-au atașat sesizării următoarele acte: fișa de evaluare a situației juridice a persoanei condamnate V. S., fotocopia mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 20/2013 din 14.06.2013 al Tribunalului, fotocopia sentinței penale nr.14/18.01.2013 a Tribunalului B. modificată prin decizia penală nr. 34/11.03.2013 a Curții de A. Suceava, definitivă prin decizia penală nr. 2074/13.06.2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală și fotocopia cazierului judiciar.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 23 alin.6 din Legea 255/2013, modificată prin O.U.G. nr. 116/2013.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Potrivit art. 6 alin. 1 din Codul penal adoptat prin legea nr. 286/2009 Când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim.
Potrivit al 6 al aceluiași articol, dacă legea nouă este mai favorabilă numai sub aspectul pedepselor complementare sau măsurilor de siguranță, acestea se execută în conținutul și limitele prevăzute de legea nouă.
Potrivit art. 66 din Codul penal în vigoare (1) Pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi constă în interzicerea exercitării, pe o perioadă de la unu la 5 ani, a unuia sau mai multora dintre următoarele drepturi:
a) dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;
b) dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
c) dreptul străinului de a se afla pe teritoriul României;
d) dreptul de a alege;
e) drepturile părintești;
f) dreptul de a fi tutore sau curator;
g) dreptul de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii;
h) dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme;
i) dreptul de a conduce anumite categorii de vehicule stabilite de instanță;
j) dreptul de a părăsi teritoriul României;
k) dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public;
l) dreptul de a se afla în anumite localități stabilite de instanță;
m) dreptul de a se afla în anumite locuri sau la anumite manifestări sportive, culturale ori la alte adunări publice, stabilite de instanță;
n) dreptul de a comunica cu victima sau cu membri de familie ai acesteia,cu persoanele cu care a comis infracțiunea sau cu alte persoane, stabilite de instanță, ori de a se apropia de acestea;
o) dreptul de a se apropia de locuința, locul de muncă, școala sau alte locuri unde victima desfășoară activități sociale, în condițiile stabilite de instanța de judecată.
Potrivit art. 4 din legea nr. 187 /2013 pentru punerea în aplicarea a legii nr. 286/2009 privind Codul penal pedeapsa aplicată pentru o infracțiune printr-o hotărâre ce a rămas definitivă sub imperiul Codului penal din 1969, care nu depășește maximul special prevăzut de Codul penal, nu poate fi redusă ca urmare a intrării în vigoare a acestei legi.
Cu privire la situația pedepselor definitiv aplicate condamnatului V. S.:
În baza sentinței penale nr.14/18.01.2013 a Tribunalului B. modificată prin decizia penală nr. 34/11.03.2013 a Curții de A. Suceava, definitivă prin decizia penală nr. 2074/13.06.2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală, s-a emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr.20/2013 din 14.06.2013 al Tribunalului B., pe care-l execută în prezent persoana condamnată V. S., executarea pedepsei începând la data de 31.08.2012, urmând să ia sfârșit la data de 30.02.2028.
Examinând aplicabilitatea legii penale mai favorabile în cazul pedepselor aplicate definitiv în cauza de față, instanța urmează să analizeze, în ordinea menționată, următoarele aspecte:
- aplicarea legii mai favorabile în ceea ce privește limitele maxime de pedeapsă;
- aplicare legii mai favorabile în pedepselor complementare aplicate.
În ceea ce privește aplicarea legii penale mai favorabile cu privire la limitele de pedeapsă, instanța menționează că aceasta se face într-o singură etapă, urmând a se verifica dacă pedeapsa aplicată sub legea veche depășește maximul special din noua normă de incriminare.
Se constată că inculpatul a fost condamnat definitiv la pedeapsa de 16 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prev. de art. 174 – 175 lit. i Cod penal, pedeapsa aplicată condamnatului V. S. nedepășind maximul prevăzut de lege în actuala reglementare, care stabilește pentru sancționarea infracțiunii de omor prev. de art. 188 Cod penal limite de pedeapsă cuprinse între 10 ani închisoare și 20 de ani de închisoare.
În ceea ce privește pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, potrivit disp. .art.66 alin.1 din Noul Cod penal, aceasta nu poate depăși 5 ani, astfel că instanța trebuie să reducă pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, teza a doua și litera b Cod penal, aplicată condamnatului de la 6 ani la 5 ani, conform dispozițiilor art. 66 alin.1 litera a și b din Noul Cod penal .
Având în vedere că pedeapsa principală de 16 ani închisoare, pe care o execută în prezent condamnatul V. S. nu depășește maximul special la care se poate ajunge potrivit legii noi, iar conform art.4 din Legea nr.187/2012, privind punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, ,,pedeapsa aplicată pentru o infracțiune care a rămas definitivă sub imperiul Codului penal din 1969, care nu depășește maximul special prevăzut de Codul penal, nu poate fi redusă în urma intrării în vigoare a acestei legi,” instanța constată că în speță nu sunt aplicabile dispozițiile art. 6 din Noul Cod penal în vigoare cu privire la pedeapsa principală.
În consecință, în baza art. 23 din legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, se va admite sesizarea privind aplicarea legii penale mai favorabile formulată de Comisia de evaluare a incidenței aplicării legii penale mai favorabile din cadrul Penitenciarului Iași cu privire la persoana privată de libertate V. S., în prezent aflat în P. Iași în executarea pedepsei de 16 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 14/18.01.2013 a Tribunalului B. modificată prin decizia penală nr. 34/11.03.2013 a Curții de A. Suceava, definitivă prin decizia penală nr. 2074/13.06.2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală, numai cu privire la pedepsele complementare aplicate.
În temeiul dispozițiilor art. 6 aliniatul 6 din Codul penal se va înlocui pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b Codul penal din 1969 pe o durată de 6 ani aplicată condamnatului V. S. prin sentința penală nr. 14/18.01.2013 a Tribunalului B. modificată prin decizia penală nr. 34/11.03.2013 a Curții de A. Suceava, definitivă prin decizia penală nr. 2074/13.06.2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală cu pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 literele a, b Cod penal în vigoare adoptat prin legea nr. 286/2009 pe o durată de 5 ani”.
Împotriva acestei soluții, a formulat contestație, în termen legal, condamnatul V. S. criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivarea contestației, condamnatul V. S. arată că în mod greșit a fost respinsă contestația la executare de către instanța de fond, întrucât noul cod prevede pedepse mai ușoare pentru infracțiunile comise de el și solicită admiterea și reducerea pedepsei rezultante de executat.
Examinând actele și lucrările cauzei, instanța va respinge ca nefondată contestația formulată de condamnatul V. S. având în vedere următoarele considerente:
Prin sentința penală nr. 14/18.01.2013 a Tribunalului B., definitivă prin decizia penală nr. 2074/13.06.2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală, s-a emis mandatul de executare a pedepsei nr. 20/14.06.2013 având de executat o pedeapsă de 16 ani închisoare și 6 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64, lit. a, teza a II a și lit. b Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prevăzută de 174 – 175 lit. i Cod penal.
Potrivit art. 6 din Noul Cod de procedură penală aplicarea legii mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei se poate face dacă după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea definitivă a pedepsei închisorii sau a amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, iar sancțiunea aplicată depășește maximul special prevăzut de legea nouă, pentru infracțiunea săvârșită, reducerea făcându-se la acest maxim.
Așa cum corect a reținut instanța de fond, infracțiunea pentru care V. S. este condamnat a fost recalificată în art. 188 Cod penal iar, noul cod prevede aceleași limite de pedeapsă pentru această infracțiune.
Corect s-a reținut că în ce privește pedeapsa complementară sunt aplicabile prevederile art. 6 al. 6 din Noul Cod penal și s-a redus pedeapsa complementară la 5 ani, recalificându-se drepturile interzise în art. 66 lit. „a, b” din Noul Cod penal.
Față de aceste prevederi, în mod temeinic și legal, instanța de fond a reținut că nu sunt aplicabile în cauză dispozițiile art. 6 din Noul Cod de procedură penală cu privire la pedeapsa principală pe care o execută condamnatul.
În consecință, constatând că sentința instanței de fond este temeinică și legală, se va respinge ca nefondată, contestația formulată de condamnatul V. S., împotriva Sentinței penale nr. 336/8.04.2014 a Tribunalului Iași, pe care o va menține.
Conform art. 275 alin. 2 Cod procedură penală va obliga contestatorul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondată contestația formulată de condamnatul V. S., deținut în P. Iași împotriva Sentinței penale nr. 336/08.04.2014 a Tribunalului Iași, pe care o menține.
Obligă contestatorul sa achite 250 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care 200 lei reprezintă onorariul avocatului desemnat din oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 13.05.2014.
Președinte,
M. C.
Grefier,
E. A.
Red. Ch.M.
Tehnored. A.E.
2 ex./19.05.2014
Tribunalul Iași
Judecător – A. O. C.
| ← Infracţiuni la regimul vamal. Legea 141/1997, Legea 86/2006.... | Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor... → |
|---|
