Traficul de persoane. Art.210 NCP. Sentința nr. 853/2015. Curtea de Apel IAŞI

Comentarii

0

Sentința nr. 853/2015 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 03-04-2015 în dosarul nr. 290/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

C. DE A. IAȘI

DECIZIA PENALĂ NR. 290

Ședința publică din data de 03.04.2015

Completul compus din:

Președinte E. S.

Judecător C.-G. T.

Grefier C.-M. Ș.

Pe rol fiind judecarea apelurile declarate de inculpatul C. (fost G.) C. și partea civilă C. V., împotriva sentinței penale nr. 853 din 11.07.2014, pronunțată de Tribunalul Iași,

La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 23.03.2015 (cu participarea reprezentantului Ministerului Public - procuror C. I. din cadrul Parchetului de pe lângă C. de A. Iași), susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, când din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru data de azi, când,

C. DE A.

Asupra apelului de față:

Prin sentința penală nr. 853 din 11.07.2014, Tribunalul Iași a dispus următoarele:

„În temeiul dispozițiilor art. 386 alin. 1 Cod procedură penală respinge, ca nefondată, cererea privind schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de ,,trafic de persoane” prev. de art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 în infracțiunea de ,,proxenetism” prev. de art. 329 Cod penal din 1969, formulată de inculpatul G. (fost C.) C..

Condamnă inculpatul G. (fost C.) C., fiul lui P. și Z., născut la data de 26.04.1973 în mun. Iași, jud. Iași, C.N.P._, posesor CI . nr._ eliberată de SCPLEP Iași, la 28.02.2011, cetățean român, studii 10 clase, fără ocupație, fără loc de muncă, căsătorit, domiciliat în mun. Iași, ., jud. Iași, cunoscut cu antecedente penale-recidivist, în prezent deținut în Penitenciarul Iași, la pedeapsa de 12 (doisprezece) ani închisoare și 4 (patru) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 litera a teza a II-a, lit. b Cod penal din 1969, calculată conform disp. art. 66 Cod penal din 1969, pentru săvârșirea infracțiunii de ,,trafic de persoane” în formă continuată, prev. de art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal din 1969, cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal din 1969, cu aplic. art. 13 alin. 1 Cod penal din 1969.

Condamnă inculpatul G. (fost C.) C. (cu datele susmenționate) la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de ,,conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere” în formă continuată, prev. de art. 86 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal din 1969, cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal din 1969, cu aplic. art. 13 alin. 1 Cod penal din 1969.

În baza art. 33 lit. a-34 alin. 1 lit. b, art. 35 alin. 1 Cod penal din 1969, în condițiile art. 13 alin. 1 Cod penal din 1969, contopește pedepsele stabilite anterior, urmând ca inculpatul G. (fost C.) C. să execute pedeapsa principală cea mai grea, de 12 (doisprezece) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 litera a teza a II-a, lit. b Cod penal din 1969, pe o durată de 4 (patru) ani, calculată conform disp. art. 66 Cod penal din 1969.

Constată că faptele deduse judecății au fost săvârșite în stare de recidivă postcondamnatorie, respectiv după liberarea condiționată, în restul rămas neexecutat de 1229 zile închisoare din pedeapsa de 13 (treisprezece) ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 228/06.04.2009 a Judecătoriei D., definitivă la data de 14.09.2009, prin decizia penală nr. 365/R/2009 a Tribunalului Cluj, prin retragerea recursului.

În baza art. 61 Cod penal din 1969, în condițiile art. 13 alin. 1 Cod penal din 1969, revocă liberarea condiționată a executării pedepsei de 13 (treisprezece) ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 228/06.04.2009 a Judecătoriei D., definitivă la data de 14.09.2009, prin decizia penală nr. 365/R/2009 a Tribunalului Cluj, prin retragerea recursului și contopește pedeapsa rezultantă stabilită anterior, respectiv 12 (doisprezece) ani închisoare cu restul de pedeapsă de 1229 zile închisoare ce a mai rămas de executat din pedeapsa anterioară, urmând ca inculpatul G. (fost C.) C. să execute pedeapsa cea mai grea de 12 (doisprezece) ani închisoare, sporită cu 1 (unu) an și 10 (zece) luni închisoare, în final inculpatul urmând a executa pedeapsa totală rezultantă de 13 (treisprezece) ani și 10 (zece) luni închisoare, la care se adaugă pedeapsa complementară de 4 (patru) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, lit. b Cod penal din 1969.

Pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 Cod penal din 1969 interzice inculpatului G. (fost C.) C. exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b Cod penal din 1969.

În baza disp. art. 399 Cod procedură penală menține starea de arest a inculpatului G. (fost C.) C..

În temeiul dispozițiilor art. 88 alin. 1 Cod penal din 1969, din pedeapsa principală de executat, de 13 (treisprezece) ani și 10 (luni) luni închisoare, aplicată inculpatului G. (fost C.) C., deduce durata reținerii și arestării preventive a acestuia, de la 27.09.2013 la zi.

Constată că persoana vătămată R. M., domiciliată în . nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.

În baza art. 19 Cod procedură penală, art. 20 Cod procedură penală, rap. la art. 397 alin. 1 Cod procedură penală și art. 1357 Cod civil, admite în parte acțiunile civile exercitate de părțile civile Ț. L., domiciliată în sat T., .. 3, ., C. V., domiciliată în sat H., ., ., U. I.-F., domiciliată în mun. Iași, .. 23, .. A, ., jud. Iași și C. M., domiciliată în mun. Iași, .. 16, jud. Iași, fără forme legale în .-la fam. S. M. și obligă inculpatul G. (fost C.) C. la plata către partea civilă Ț. L. a sumei de 5.000 euro, în lei la cursul B.N.R. din ziua plății, către partea civilă C. V. a sumei de 5.000 euro, în lei la cursul B.N.R. din ziua plății, către partea civilă U. I.-F. a sumei de 5.000 euro, în lei la cursul B.N.R. din ziua plății și către partea civilă C. M. a sumei de 3.000 euro, în lei la cursul B.N.R. din ziua plății, cu titlu de daune morale.

Respinge, ca nefondate, restul pretențiilor civile ale părților civile Ț. L., C. V., U. I.-F. și C. M..

În temeiul dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 678/2001 și art. 118 alin. 1 lit. e Cod penal din 1969, în condițiile art. 13 alin. 1 Cod penal din 1969, confiscă de la inculpatul G. (fost C.) C. suma totală de 49.000 euro, sumă obținută prin exploatarea sexuală a victimelor Ț. L., C. V., U. I.-F. și C. M., calculată după scăderea sumelor destinate despăgubirii victimelor, cu titlu de daune morale.

În temeiul dispozițiilor art. 118 alin. 1 lit. b Cod penal din 1969, în condițiile art. 13 alin. 1 Cod penal din 1969, dispune confiscarea de la inculpatul G. (fost C.) C. a următoarelor bunuri ridicate de organele de poliție judiciară din cadrul BCCO Iași cu ocazia percheziției domiciliare din data de 27.09.2013, bunuri folosite, în orice mod, la săvârșirea infracțiunilor: telefon mobil marca Allview model S4Steel dualsim cu IMEI_ și IMEI_ cu cartelele S. Orange cu seria P05G_095 și Lebara cu seria_-3638/0151, telefon mobil marca IPhone cu carcasă de culoare neagră cu . A1332 EMC 380AFCC ID:BCG-E 2380A: IC:579C-E2380A, tabletă marca IPad model A1460 cu . cu carcasă de culoare argintie și husă de protecție de culoare neagră, tabletă marca IPad 16 GB cu . și IMEI_ cu carcasă de culoare argintie și husă de culoare neagră deteriorată la nivelul displayului care este spart, stick marca Kingmax 8 GB cu carcasă de culoare albastru deschis, stick de memorie marca bama 4 GB cu carcasă de plastic de culoare neagră, card de memorie marca Adata model SD HC 4 GB, card de memorie marca Silicon P. model SD 2 GB, cartela S. Orange cu ., 10 suporturi optice tip CD/DVD, precum și a următoarelor bunuri ridicate de organele de poliție judiciară din cadrul BCCO Iași cu ocazia percheziției asupra autoturismului marca BMW cu numărul de înmatriculare_ din data de 27.09.2013, bunuri folosite, în orice mod, la săvârșirea infracțiunilor:card memorie marca Nokia tip mini SD 128MB, cartela S. Orange cu ., cartela S. Vodafone mobile cu ., suport optic tip CD.

Menține măsura asiguratorie a sechestrului, luată prin ordonanța procurorului din data de 30.09.2013 (f. 106-108, vol. II, d.u.p.), asupra autoturismului marca BMW 525, culoare negru, cu numărul de înmatriculare_, . WBANC510X0B134878, ._, bun proprietatea inculpatului G. (fost C.) C., achiziționat la data de 22.09.2012 de la numitul A. A. C..

În baza art. 249 alin. 1, 2, 4, 5 Cod procedură penală, cu referire la art. 404 alin. 4 lit. c Cod procedură penală, dispune luarea măsurii asigurătorii constând în indisponibilizarea, prin instituirea sechestrului, a bunurilor mobile și imobile ale inculpatului G. (fost C.) C. până la concurența sumei de 49.000 euro, în vederea confiscării speciale a sumelor de bani rezultate prin exploatarea sexuală a victimelor, până la concurența sumei de 18.000 euro, în vederea reparării pagubelor produse prin infracțiuni (despăgubirea victimelor cu sumele acordate cu titlu de daune morale) și până la concurența sumei stabilită în sarcina inculpatului cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare.

În baza art. 397 alin. 4 Cod procedură penală, dispozițiile privind luarea măsurilor asiguratorii, din paragraful anterior al prezentei sentințe penale, sunt executorii.

Dispune luarea inscripției ipotecare asupra bunurilor imobile sechestrate, sens în care se dispune a se face adresă la Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară Iași.

În baza disp. art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare dispune prelevarea probelor biologice de la inculpatul G. (fost C.) C. în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare (S.N.D.G.J.).

Conform art. 5 alin. 5 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare aduce la cunoștința inculpatului G. (fost C.) C. că probele biologice care vor fi recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în S.N.D.G.J. a profilului genetic.

În temeiul art. 272 alin. 1 Cod procedură penală, onorariile avocaților desemnați din oficiu pentru inculpat (av. Bodia D.: 200 lei-delegația nr. 0694/21.01.2014) și persoanele vătămate (av. R. D.: 750 lei (câte 150 lei pentru fiecare persoană vătămată)-delegația nr. 0420/13.01.2014; av. F. S. C.: 600 lei (câte 150 lei pentru fiecare persoană vătămată) vor fi avansate din fondurile speciale ale Ministerului Justiției, urmând să rămână în sarcina statului, potrivit art. 274 alin. 1 teza finală Cod procedură penală.

În temeiul dispozițiilor art. 274 alin. 1 Cod procedură penală obligă inculpatul G. (fost C.) C. să plătească statului suma de_ lei (_ lei pentru faza urmăririi penale și 2000 lei pentru faza judecății), cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.”

Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 84D/P/2012 din data de 19.12.2013 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T.-S.T. Iași, înregistrat pe rolul Tribunalului Iași sub nr. de mai sus, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului G. (fost C.) C., fiul lui P. și Z., născut la data de 26.04.1973 în mun. Iași, jud. Iași, C.N.P._, posesor CI . nr._ eliberată de SCPLEP Iași, la 28.02.2011, cetățean român, studii 10 clase, fără ocupație, fără loc de muncă, căsătorit, domiciliat în mun. Iași, ., jud. Iași, cunoscut cu antecedente penale-recidivist, în prezent deținut în Penitenciarul Iași, pentru săvârșirea infracțiunilor de ,,trafic de persoane” în formă continuată, prev. de art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal din 1969, cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal din 1969 și ,,conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere” în formă continuată, prev. de art. 86 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal din 1969, cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal din 1969, ambele cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal din 1969.

Totodată, s-a dispus disjungerea și continuarea cercetărilor față de numiții M. A.-M., cercetată pentru săvârșirea infracțiunilor de ,,trafic de persoane” prev. de art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 și ,,favorizarea infactorului” prev. de art. 264 Cod penal, F. C. M., cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de ,,trafic de persoane”, prev. de art. 12 alin.1, alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, modificată și completată, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal și F. G. F., cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de ,,trafic de persoane”, prev. de art. 12 alin.1, alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal.

Pentru a dispune astfel, P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție-D.I.I.C.O.T.-S.T. Iași a reținut, în esență, că inculpatul G. (fost C.) C. a racolat prin fraudă pe victimele traficului de persoane: R. M., Ț. L., U. I. F., C. V. și C. M., le-a transportat în Germania în scopul de a le exploata prin obligare la practicarea prostituției și le-a luat sumele de bani obținute de părțile vătămate.

De asemenea, s-a reținut că același inculpat a condus pe drumurile publice de pe raza municipiului Iași, în zilele de 16 și 17 august 2012, autoturismul marca Mercedes, culoare albă, cu numărul KR QH 743, fără a poseda permis de conducere, precum și că a condus autoturismul marca Mercedes, culoare albă, cu numărul KR QH 743 pe ruta Iași – aeroportul Cluj împreună cu victima R. M. în data de 23.05.2012, fără a poseda permis de conducere.

În ceea ce privește poziția procesuală a inculpatului, trebuie precizat că în cursul urmăririi penale, în declarația pe care acesta a dat-o, a susținut că este nevinovat de comiterea infracțiunilor reținute în sarcina sa.

Ulterior, după trimiterea sa în judecată, inculpatul a precizat că dorește să recunoască vinovăția faptelor de care este acuzat, însă, după parcurgerea procedurii de cameră preliminară, acesta a revenit asupra poziției sale, manifestându-și voința în sensul desfășurării cercetării judecătorești potrivit procedurii de drept comun.

Deși inițial nu a dorit să dea declarații, ulterior, la finalul cercetării judecătorești, la ultimul termen de judecată, inculpatul a dat declarație în care a negat comiterea faptelor imputate.

În privința probelor administrate în cursul procesului penal, trebuie precizate următoarele:

În cursul urmăririi penale, s-au administrat următoarele mijloace de probă:

-Volumul I:

-Procesul verbal de sesizare din oficiu,

-Plângerea și declarația olograf R. M.;

-Procesele verbale din 23.05.2012;

-Procesul verbal de recunoaștere după fotografie din 14.06.2012, 18.06.2012,;

-Procesul verbal de investigații din 14.06.2012;

-Declarația persoanei vătămate R. M. împreună cu actele medicale privind gradul de handicap și raportul de evaluare psihologică;

-Raportul de constatare medico-legală nr. 976 din 19.06.2012;

-Procesul verbal din 31.06.2013 – U. I. F.;

-Declarațiile părților civile Ț. L., U. I. F., C. V., C. M.;

-Declarațiile martorilor R. D., E. N., S. C. T., C. M., C. C. T., Arsenoi A. M., U. P. M., Periade G.

-Procesul verbal de conducere în teren din 15.06.2012;

-Procesul verbal de identificare posturi telefonice din 24.07.2012;

-Procesul verbal de identificare după fotografie din 25.06.2012;

-Procesul verbal din 25.06.2012;

-Procesul verbal de preluare imagini din 26.06.2012;

-Procesul verbal privind listingul apelurilor telefonice aparținând victimei, din 26.06.2012;

-Procesele verbale de identificare – S. Cipria, M. A. M., P. B., T. G.;

-Procesul verbal monitorizare din 22.08.2012;

-Procesele verbale din 22.08.2012, 23.08.2012;

-Procesele verbale din 28.06.2012, 29.06.2012;

-Procesele verbale cu datele furnizate de poliția germană din 14.09.2012, 07.10.2012, 08.10.2012;

-Adresa nr._ din 11.10.2012 a Ministerului Finanțelor;

-Adresele nr._ și_ a C.A.S. Iași;

-Adresa nr._ Atlassib;

-Procesele verbale identificare site din 04.09.2012, 30.04.2013,

-Procesul verbal din 01.10.2013 investigații C. V.;

-Adresa nr. 2758 din 02.10.2013 – Banca Carpatica;

-Procesul verbal din 14.10.2013 – date furnizate de western;

-Adresa . –17.10.2013;

-Procese verbale de căutare la domiciliu G. A., B. M., B. A., C. E., Patrașcu M. A.

- Adresele: nr._ - BCR Iași, nr._ – Banca Transilvania, nr. 172 – ., nr._ – BRD, nr. 58 - . SRL ;

-Volumul II:

-Procesele verbale de percheziție domiciliară și auto din 27.09.2013;

-Procesul verbal din 30.09.2013 ridicare bunuri de la M. A. M.;

-Procesele verbale de percheziții sisteme informatice și acces cont internet;

-Procesele verbale instituire sechestru asigurator din 04.10.2013;

-Proces verbal din 07.10.2013 verificare permis conducere auto;

-Raport de constatare tehnico-științifică nr._ din 12.11.2013;

-Adresa nr. 5680 din 14.10.2013 – S.P.C.R.P.C.I.V. Iași;

-Procesele verbale de investigații Avrămuță I. M.;

-Procese verbale citare F. G. F.;

-Declarații învinuiți/inculpați: F. C., G. C., M. A. M.

- procesele verbale de prezentare a materialului de urmărire penală;

-Volumul III:

-Procesul verbal din 01.08.2012 de identificare post telefonic;

-Procesul verbal din 13.09.2013 de identificare post telefonic;

-Procesele verbale de transcriere convorbiri telefonice – G. C., M. A. M.;

În cursul judecății au fost audiați:

- partea civilă U. I.-F. (f. 265-269, vol. I);

- partea civilă C. V. (f. 47-51, vol. II);

- partea civilă Ț. L. (f. 52-54, vol. II);

- martorul R. D. (f. 55-56, vol. II);

- martora C. M. (f. 118-119, vol. II);

- martora E. N. L. (f. 120, vol. II);

- martorul S. C. T. (f. 121-123, vol. II);

- martora Arsenoi A. M. (f. 201-202, vol. II);

- martorul C. C. T. (f. 203-205, vol. II);

- martorul U. P. M. (vol. III);

- martorul Contra I. L. (vol. III);

- inculpatul G. (fost C.) C. (vol. III);

Totodată, a fost administrată proba cu înscrisuri (f. 206-324, vol. II).

Instanța, analizând ansamblul materialului probator administrat în cauza, a reținut următoarele:

Inculpatul G. (fost C.) C., la scurt timp după ce a fost eliberat din penitenciar (04.02.2011) unde a executat o pedeapsă privativă de libertate pentru comiterea infracțiunii de proxenetism a trecut la racolarea prin fraudă, traficarea și exploatarea unor tinere, prin obligarea la practicarea prostituției în case de prostituție din Germania, localitatea Krefeld, unde se afla soția sa, numita G. A. E..

Inculpatul a profitat de împrejurarea că în Germania activitatea de prostituție este una legală (fiind însă încriminate proxenetismul și traficul de persoane), încercând camuflarea activității sale de traficare sub aparența legalității desfășurării activității de prostituție de către fete, și având ca interfață pe soția sa, numita G. A. care la rândul său practica prostituția și care închiria pe numele său locuințele unde tinerele erau exploatate sexual.

Inculpatul a urmărit racolarea unor tinere cu un nivel de instrucție redus, cu o situație materială dificilă, prezentând acestora avantajele financiare pe care le pot obține în urma practicării prostituției, însă, odată ajunse la destinație tinerelor li se restricționa libertatea de mișcare, procentul din încasări era preluat de inculpat inițial sub forma unor împrumuturi după care acesta condiția victimele să continue munca pentru a fi de acord să le restituie banii.

În raport cu unele unele dintre victime (C. M., U. I. F., Ț. L.), inculpatul a exercitat și acte de violență fizică și psihică, șantajându-le cu divulgarea unor înregistrări video în timp ce întrețineau raporturi sexuale cu clienții și restricționându-le libertatea de mișcare, aducându-le, practic, în situația de subordonare totală față de inculpat.

Partea civilă U. I. F. a fost racolată de către inculpatul G. (fost C.) C. în luna iunie 2011 când i-a făcut oferta de a lucra în Germania la un club, loc în care lucra și soția sa G. A..

Cu acea ocazie, pentru a o induce în eroare în scopul înșelării, inculpatul i-a precizat că nu este vorba de practicarea prostituției, ci doar să țină companie clienților și să danseze, inculpatul oferindu-se să-i intermedieze angajarea la respectivul club (asigurând-o că îl cunoaște pe patron), clubul respectiv fiind în orașul Dusseldorf.

În continuare, partea civilă a discutat cu soțul său U. M., s-au întâlnit cu inculpatul G. (fost C.) C. care i-a asigurat că nu este vorba despre practicarea prostituției, ci doar trebuie să danseze în club.

Partea civilă a acceptat ,,oferta de muncă” făcută de inculpat, în contextul situației sale materiale dificile, plecând spre Germania cu firma de transport Romfur, cu destinația Krefed, fiind cazată în imobilul din .. 50 unde mai locuia și numita G. A..

De precizat că inculpatul G. (fost C.) C. a ajuns în Germania după circa trei zile; inițial, acesta s-a comportat frumos cu partea civilă, asigurând-o că face demersuri pentru a vorbi cu patronul clubului, astfel că, o perioadă de câteva zile, partea civilă nu a lucrat, stând la respectiva adresă.

Ulterior, inculpatul G. (fost C.) C. i-a comunicat că nu-l găsește pe respectivul patron iar partea civilă a observat că numita G. A. locuia la adresă, vorbea cu diverse persoane la telefon și că de fapt nu merge la club.

În contextul bănuielilor părții civile privind activitățile zilnice ale acesteia (la adresa respectivă venind diverși bărbați) i s-a comunicat în mod direct de către numita G. A. că poate să se prostitueze și ea până îi se va găsi de lucru la club, chiar inculpatul G. (fost C.) C. cerându-i să întrețină raporturi sexuale cu clienții care veneau la adresă, lucru cu care partea civilă nu a fost de acord, însă, în perioada următoare a fost determinată să întrețină raporturi sexuale cu diverși clienți, fiind șantajată de către inculpatul G. (fost C.) C. să facă acest lucru, în caz contrar îl va informa pe soțul ei că a întreținut raporturi sexuale cu un cetățean turc, context în care victima a fost nevoită să accepte să lucreze în condițiile și sub coordonarea inculpatului G. (fost C.) C..

Odată supusă activității de prostituție, partea civilă a fost fotografiată de către un fotograf profesionist la solicitarea inculpatului G. (fost C.) C. care i-a postat fotografiile pe un site sub numele „Giulia”.

De precizat că numita G. A. lucra ca prostituată de mai mult timp, ea avea numele „V.” iar ulterior l-a schimbat în „A.”.

Clienții apelau numărul de telefon afișat pe site iar raporturile sexuale aveau loc în respectivul apartament sau la adresele indicate de către aceștia.

Însăși victima era transportată la adresele indicate de către inculpatul G. (fost C.) C., banii erau încasați de la client și ulterior la întoarcere erau așezați într-un dulap iar sumele încasate erau comunicate inculpatului.

Deși numărul clienților diferea de la o zi la alta, aceștia erau în număr relativ mare (circa 4-5 pe zi), tarifele fiind la început 80 euro (30 de minute), 150 euro (o oră), indiferent dacă se consuma sau nu actul sexual.

Activitatea de prostituție se desfășura zilnic, inclusiv în perioadele critice lunare (specifice femeilor), victima fiind nevoită să facă diverse improvizații.

Victima, ca și alte fete, a fost fotografiată și i s-au întocmite adresă proprie pe site-urile www.kontakt24.de/hobbyhuren/_/krefeld și www.girl-finden.de.

Exploatarea sexuală a victimei s-a desfășurat pe parcursul anului 2011 iar sumele de bani obținute de către aceasta au fost încasate de către inculpat.

De remarcat că victima a fost nevoită să facă și o întrerupere de sarcină în această perioadă.

Pe parcursul aceluiași an, victima a fost cazată în apartamentul închiriat de inculpatul G. (fost C.) C. din Krefeld (.) iar din luna noiembrie 2011 inculpatul G. (fost C.) C. a închiriat pe numele numitei G. A. un apartament din imobilul situat pe ., la etajul 1, unde a fost mutată și partea civilă, din banii obținuți de tinere achitându-se chiria, mâncarea, hainele, fotograful, iar restul erau strânși de către inculpatul G. (fost C.) C. care ținea o evidență a încasărilor, având un caiet în care se consemnau banii câștigați, numărul de clienți și ora.

Inculpatul pretindea să se obțină cât mai mulți bani, achiziționându-se în perioada respectivă mai multe autoturisme de lux din care un autoturism marca Mercedes a fost înmatriculat pe numele părții civile.

Urmărind obținerea unor sume cât mai mari de bani din exploatarea sexuală a părții civile, inculpatul G. (fost C.) C. a determinat-o pe partea civilă U. I. F. să întrețin raporturi sexuale neprotejate, sens în care inculpatul a apelat la serviciile unui medic din Germania pentru a supune partea civilă unui tratament pentru ca aceasta să nu rămână însărcinată.

În toată această perioadă, inculpatul G. (fost C.) C. a trimis către familia sa din România o parte din banii proveniți din prostituție prin serviciul Western Union.

Partea civilă U. I. F. a revenit împreună cu inculpatul G. (fost C.) C. a doua oară în țară unde a rămas câteva zile iar în jurul datei de 14.01.2012 s-a întors în Germania iar în camera în care lucra, partea civilă a găsit componentele de la o cameră video care era montată într-un monitor de către inculpatul G. (fost C.) C. care a filmat-o în ipostaze indecente și a comprimat filmările cu care partea civilă era șantajată să lucreze în continuare ca prostituată, astfel că încercând prin luna decembrie 2011 să renunțe la activitatea pe care o presta, partea civilă a fost agresată de inculpatul G. (fost C.) C..

De precizat că în luna aprilie 2012, numita G. A. s-a întâlnit cu martorul U. M., soțul părții civile U. I. F. căruia i-a relatat situația reală a soției sale, acesta luând imediat legătura telefonic cu soția sa și cu inculpatul G. (fost C.) C. căruia i-a solicitat să o aducă în țară pe soția sa.

Urmare a solicitării martorului U. M., inculpatul G. (fost C.) C. a adus-o în țară pe victimă dar i-a cerut acesteia să nu prezinte situația reală.

Totodată, în jurul datei de 23.05.2012, partea civilă a fost sunată pe telefonul mobil de către inculpatul G. (fost C.) C. care i-a spus că se află la aeroportul din Cluj-N., că a fost oprit la control cu o fată și că s-a găsit la el pașaportul părții civile, sfătuind-o să declare dacă va fi întrebată că a uitat la el pașaportul.

În cursul lunii mai 2012 persoana vătămată R. M., care este încadrată în gradul de handicap mediu ca urmare a retardului mintal de care suferă i-a cunoscut pe numiții F. G. F. și F. C. M. care, profitând de afecțiunile de care suferă aceasta au încercat să-i capteze atenția existând suspiciunea că au întreținut cu aceasta relații sexuale orale, context în care au obținut numărul de telefon al victimei și au comunicat periodic cu aceasta.

Astfel, în ziua de 18.05.2012 persoana vătămată R. M. a fost contactată telefonic de către numitul F. G. F. care, sub pretextul că dorește să fie împreună și să meargă la el, a determinat-o să fugă de la domiciliu, ceea ce s-a și întâmplat, în noaptea de 18/19.05.2012 tânăra fugind din imobilul părinților săi având asupra sa telefonul mobil și actul de identitate, conformându-se solicitării acestuia.

Numitul F. G. F. a preluat-o pe victimă cu un autoturism și a transportat-o în municipiul Iași, unde, în cursul zilelor de 19 și 20.05.2012 a cazat-o în hotelul „Sans Rival” din mun. Iași.

Aici, în ziua de 20.05.2012 inculpatul G. (fost C.) C. s-a deplasat la hotelul în care era cazată persoana vătămată pe care a preluat-o și ulterior a cazat-o la domiciliul său până la data de 23.05.2012, perioadă de timp în care, ajutat de numita M. A. M., a efectuat demersurile necesare să o determine pe persoana vătămată să meargă cu el în Germania, în localitatea unde se afla soția sa, unde să practice prostituția.

Aflându-se într-o situație de vulnerabilitate, persoana vătămată a fost încântată de modul în care inculpatul G. (fost C.) C. s-a comportat cu ea, respectiv că a mers și i-a oferit o masă la un local, i-a cumpărat haine, a dus-o la un salon de coafură, toate acestea având ca scop câștigarea încrederii victimei și crearea impresiei că îi dorește binele.

Consecvent scopului urmărit, inculpatul a luat legătura cu soția sa aflată în Germania, pentru a stabili detaliile transportării victimei în locul în care se afla aceasta, rezervând și achiziționând două bilete la cursa aeriană Wizz.

Astfel, la data de 23.05.2012 inculpatul G. (fost C.) C., deși nu poseda permis de conducere, a transportat-o personal, cu autoturismul marca Mercedes cu nr. KR-QH743, pe persoana vătămată R. M. în mun. Cluj-N., cu intenția de a se îmbarca din aeroportul Cluj-N. cu destinația Dortmund.

În acest scop, inculpatul a instruit-o pe persoana vătămată R. M. cu privire la comportamentul pe care să-l adopte pe parcursul deplasării, însă aceasta nu a putut furniza răspunsuri plauzibile organelor de poliție, fiind suspectă deplasarea sa în Germania și inclusiv răspunsul oferit organelor de control, respectiv că merge să practice prostituția, urmare a afecțiunii de care suferă, fiind sinceră în răspunsul oferit.

Cu prilejul controlului de frontieră, efectuat de organele poliției de frontieră, asupra inculpatul G. (fost C.) C. a fost găsit pașaportul temporar seria_ eliberat pe numele Palfey I. F., nume actual U., persoană vătămată în această cauză.

Inculpatul G. (fost C.) C. a fost lăsat să plece și, în continuare, în perioada mai 2012 – septembrie 2013 acesta a efectuat periodic deplasări în orașul Krefeld din Germania, la locația din . unde erau cazate mai multe tinere care practicau prostituția, pentru a coordona activitatea infracțională.

De precizat că atunci când se afla în România, inculpatul coordona telefonic tinerele care îi raportau încasările zilnice și procentul care îi revenea acestuia.

În Germania, inculpatul G. (fost C.) C. a preluat un imobil din ., din orașul Krefeld, având ca destinație casă de prostituție, loc în care se aflau un număr de 5 apartamente cu câte trei camere, acesta având în directa sa administrare o parte din apartemente unde erau cazate tinerele racolate și exploatate de el iar camere din respectivele apartamente le închiria unor tinere sau cupluri de persoane de la care percepea o sumă de bani sau procent din încasări.

De precizat că tinerele racolate și exploatate de inculpat erau înșelate cu privire la procentul din încasările zilnice, acesta reușind să le determine să-i încredințeze sumele de bani câștigate sub forma unor împrumuturi sau pentru a le păstra, le îndatora în sensul că erau obligate ca din partea lor de câștig să achite chiria, contravaloarea tuturor serviciilor cum ar fi fotografierea, asigurarea vestimentației, hrana, bunurile de strictă necesitate etc., în final sumele pe care acestea le puteau strânge erau foarte mici.

Ca mod de lucru, inculpatul își oprea zilnic procentul stabilit de 40% din încasări la care se adăuga diverse sume de bani cu care le îndatora pe tinere.

În scopul menținerii controlului asupra victimelor inculpatul se folosea atât de abilitatea sa de a câștiga încrederea unora dintre ele, cât și de cea de a le determina să–i furnizeze conspirat detalii cu privire la activitatea zilnică și încasările dar și de violență, restricționarea libertății de mișcare și de comunicare.

Trebuie menționat că tinerele erau fotografiate și postate pe două site-uri www.kontakt24.de/hobbyhuren/_/krefeld și www.girl-finden.de., activitate de care se ocupa inculpatul G. (fost C.) C. prin intermediul unui fotograf german. Tinerelor le erau atribuite nume, clienții le examinau și sunau la numerele de telefon de contact afișate sau se prezentau direct la adresa din ..

Urmare a schimbului de informații cu autoritățile polițienești germane, fiind furnizate date privind persoanele de sex feminin găsite cu ocazia controalelor efectuate de poliție sau cu privire la inculpatul G. (fost C.) C., s-a stabilit că în respectivul imobil au fost depistate ca prostituate mai multe tinere românce.

Astfel, la controlul din data de 29.08.2012, au fost identificate: G. A. E. (nume de lucru: A.), Margelatu M.-A. (nume de lucru: Barbie), C. A. (nume de lucru: A.), H. A. F. (nume de lucru: P.), Tapu L. (nume de lucru: A.), B. G.-A. (nume de lucru: A.), Contra I.-L., D. A., I. L.-G..

Pe de altă parte, la controlul din data de 01.08.2013 au fost identificate: Bangau A.-M., S. C., V. A.-A., Caldaru I., Iordachita A.-O., C. T.-M., I. L.-M..

În fine, la controlul din data de 26.09.2013 și din data de 27.09.2013 în imobil au fost identificate: Pătrascu M. A. (nume de lucru: Roxi), L. G. A., I. L., Iordachita A., S. C., V. A. A., M. C. și C. V..

Partea civilă C. M. de 18 ani din mun. Iași, care era instituționalizată la Școala Specială I. H., a fost racolată de inculpat sub pretextul intermedierii obținerii unor locuri de muncă remunerate foarte bine într-o casă de prostituție din Germania.

Victima, căreia i se mai spunea și ,,P.” deoarece era cea mai mică dintre fetele traficate, a fost crescută de către o familie de asistenți maternali timp de 12 iar ulterior a fost instituționalizată la Centrul I. H. din Iași, unde a stat până în anul 2012, luna iunie.

Victima nu are familie, însă ține legătura telefonic cu două surori ale sale. A fost colegă și bună prietenă cu numita B. G. A. (identificată în imobilul din Krefeld cu ocazia controlului din data de 29.08.2012) care la rândul ei avea probleme cu părinții și care intrase în sfera de influență a prietenului său S. T. zis P..

Prin intermediul acestuia din urmă l-a cunoscut pe inculpatul G. (fost C.) C. care i-a promis numitei B. A. că o poate ajuta să lucreze în Germania ca prostituată, inculpatul cerându-i să-i intermedieze o întâlnire și cu partea civilă C. M..

La acel moment, victima C. M. absolvise clasa a XI a și urma vacanța de vară când prietena sa, numita B. G. A. i-a spus despre inculpatul G. (fost C.) C. care o putea ajuta cu un loc de muncă în Germania.

Fiind în vârstă de doar 18 ani la acea dată, cu o redusă experiență de viață, victima a acceptat să se întâlnească cu inculpatul G. (fost C.) C. care s-a prezentat împreună cu martorul S. C. și cu numita B. G. A., cu o mașină de lux pe care o conducea personal, a preluat-o de la Centrul I. H. din Iași și au mers la o terasă de la Ciric unde victima a fost racolată prin prezentarea de către inculpat a avantajelor pe care le va avea aceasta dacă va accepta să meargă la lucru în Germania.

Pentru a fi persuasiv, inculpatul i-a oferit mâncare și băuturi, i-a spus că o poate ajuta, că ar cunoaște o casă de prostituție din Germania unde ea și B. G. A. ar putea lucra și câștiga sume importante de bani și că ar avea șansa să-și cumpere o locuință cu banii pe care urmează să-i câștige.

În contextul lipsei materiale, a absenței unui familial, al condițiilor grele din centrul de plasament, sedusă fiind de mirajului câștigării unor sume de bani cu care să-și asigure traiului zilnic și să-și poată cumpăra o casă, victima a acceptat oferta inculpatului G. (fost C.) C. și a decis să se externeze din Centru, unde putea să mai rămână încă un an.

De precizat că inculpatul G. (fost C.) C. i-a precizat victimei că vor câștiga procentul de 60% din încasări iar 40% revine casei de prostituție.

Odată acceptată propunerea, aceasta a fost cazată în apartamentul martorului S. C. T. împreună cu numita B. G. A. timp de două zile, în acest interval de timp pregătindu-se plecarea.

Ulterior, victima C. M., împreună cu numita B. G. A. au fost transportate în Germania de către inculpatul G. (fost C.) C. cu același autoturism de lux condus de către martorul S. C. T..

Odată ajunsă în Germania, aceasta a fost cazată în imobilul din orașul Krefeld, pe ., în apartamentul de la etajul 2 care avea o sufragerie, trei dormitoare, o baie și o bucătărie, loc în care a cunoscut-o și pe numita Contra I. L. (căreia i se spunea L.), precum și pe numita G. A..

Victima a fost încântată de condițiile de locuit și chiar de a doua zi a primit obiecte de vestimentație aparținând numitei G. A. și a fost scoasă să practice prostituția, programul de muncă fiind între orele 08:00 – 23:00 iar sâmbăta și duminica de la ora 08:00 la 14:00, existând un telefon mobil la care sunau clienții, anunțurile fiind date pe două site-uri de internet www.kontakt24 și www. girl-finden.de.

De precizat că victima nu știa limba germană iar clienții se înțelegeau cu numita G. A., referitor la tarife.

Victima a primit numele de muncă ,,Viki”, B. A. a primit numele de muncă ,,A.”, iar G. A. a primit numele de muncă ,,A.”.

Chiar din prima seară, după o zi de muncă, inculpatul G. (fost C.) C. a făcut casa și și-a oprit 40% din totalul sumelor de bani, victimei spunându-i să plătească chiria.

Acesta a fost momentul în care victima a înțeles că de fapt inculpatul coordona afacerea, lucru pe care nu l-a cunoscut atunci când a acceptat să meargă în Germania.

De precizat că la scurt timp a fost adus de către inculpatul G. (fost C.) C. un fotograf profesionist care le-a fotografiat pe C. M. și B. A. și au fost create conturi pe site-urile www.kontakt24 și www. girl-finden.de.

Partea vătămată a suportat toate costurile, la început a fost lăsată să-și strângă separat banii săi iar după circa două sau trei luni inculpatul G. (fost C.) C., având cunoștință de banii victimei și urmărind să intre în posesia acestora i-a cerut acesteia să-i lase lui spre păstrare pentru a nu fi furați, victima dându-i suma de 4.000 euro, crezând în spusele inculpatului care a afirmat că el apreciază munca sa și că dorește să câștige banii pentru casă, că îi dorește binele.

Aflată într-o situație clară de vulnerabilitate, în contextul promisiunilor avansate de inculpat, aceasta a acceptat și i-a dat banii sperând că vor fi păstrați în condiții bune și îi vor fi restituiți când va dori, așa cum a inculpatul i-a promis.

Întrucât victima nu știa să vorbească limba germană, numita G. A. vorbea cu clienții în limba germană, aceasta ținând și o evidență strictă a încasărilor, adunând banii și informând pe inculpat dacă nu era prezent cu privire la suma încasată pentru întreaga zi de tinerele care practicau prostituția.

Deși nu îi plăcea ceea ce făcea, fiindu-i foarte greu să practice prostituția, inculpatul G. (fost C.) C. îi impunea să se comporte cât mai bine cu clienții, să zâmbească și să aibă o atitudine provocatoare, să nu arate mereu supărată și tristă.

Întrucât victima nu avea experiență sexuală, clienții nu prea o alegeau, ceea ce care a atras nemulțumirea inculpatului care a și agresat-o în mai multe rânduri, inițial prin luna august 2012 când a fost trimisă escortă la un client pentru 3 ore, și când, întrucât îi era foarte rău, a revenit acasă unde și aici a avut un client dar întrucât se simțea foarte rău nu a mai continuat, clientul supărându-se și plecând, ulterior inculpatul lovind-o în mod repetat cu palmele, luând-o de brațe și izbind-o de podea, lucru care i-a indus victimei o stare de teroare și frică.

Părții civile i s-a luat cartea de identitate în ziua în care a fost bătută prima dată și a rămas la inculpat o perioadă de timp, pentru ca aceasta să nu fugă.

Chiar dacă nu au avut aceeași intensitate, aceste scene de violență au continuat și în perioada următoare, suficient cât pentru victimă să reprezinte un șoc și să-i inducă o stare de frică.

Victima a practicat prostituția în mod constant pe perioada verii iar când inculpatul G. (fost C.) C. nu era în Germania, soția sa G. A. făcea casa și îi punea banii acestuia deoparte și, în fiecare seară, atunci când era plecat în țară, inculpatul suna și se informa cât a obținut fiecare fată și calcula procentul său.

De precizat că banii părții civile C. M. erau luați periodic de inculpat sub forma unor împrumuturi fiind lăsată mereu fără bani iar în ceea ce privește hrana, cosmeticele, bunuri de strictă necesitate, aceasta, ca și celelalte fete, se descurca fiecare cum putea.

Victimei îi era restricționată libertatea de mișcare, era lăsată doar în anumite condiții să plece din casa de prostituție, îi cerea voie inculpatului G. (fost C.) C., nu avea dreptul să plece în timpul programului.

În tot acest timp, inculpatul G. (fost C.) C. locuia în același apartament, în sufragerie, îl folosea pe martorul S. C. ca șofer, mergea la cazinou și juca la jocuri de noroc, se întreținea din banii care îi încasa de la tinerele care practicau prostituția.

Întrucât dorea să recupereze banii împrumutați inculpatului, victima C. M., în cursul lunii august 2012 i-a cerut voie inculpatului G. (fost C.) C. să o lase să vină în țară cu scopul de a depune la o bancă cei 4.000 euro pe care îi avea la acesta, o lună mai târziu inculpatul fiind de acord și aducând-o în țară, fără a renunța să o controleze pe victimă, căreia i-a asigurat cazare la un hotel, reușind în cele din urmă să o determine să revină în Germania fără să-i restituie banii.

Odată revenită în Germania, victima a muncit în aceleași condiții, după circa o lună fiind din nou agresată de inculpat, moment în care victima l-a amenințat că dacă o va mai bate va fugi, acesta promițându-i că nu se va mai repeta, însă ulterior a agresat-o din nou reproșându-i că a plecat la o fată la parterul imobilului, fără acordul său.

În aceste împrejurări a fost exploatată victima până în luna aprilie 2013 când a luat decizia să fugă de la acesta, victima realizând că de fapt inculpatul o exploatează și își bate joc de ea, mai ales că același inculpat refuza să-i înapoieze banii.

În ceea ce privește acest aspect, numita G. A. a avertizat-o anterior pe victimă că nu își va recupera banii de la inculpat întrucât așa a procedat acesta și cu alte fete.

Nemaisuportând agresiunile fizice și psihice din partea inculpatului față de care avea o mare teamă, victima a reușit să fugă într-o zi de duminică din luna aprilie 2013 când au plecat toți la o discotecă împreună cu inculpatul G. (fost C.) C., motivând că îi este rău și fiind lăsată să revină la imobil cu numita G. A. și cu numita L., de aici fugind la o saună din aceeași localitate unde a lucrat aproximativ o lună de zile, de unde apoi a reușit să plece în Viena – Austria unde a lucrat la un club.

De precizat că inculpatul G. (fost C.) C. a învățat-o atât pe ea cât și pe celelalte fete cum să se comporte, ce să răspundă dacă sunt întrebate de către organele judiciare, cuantumul chiriei, data când au venit și modalitatea, să nu relateze că el se ocupă de administrarea afacerii.

Nu de puține ori, la adresă au venit organele poliției, însă inculpatul G. (fost C.) C. afla de fiecare dată când era control și pleca din casă, revenind după control, temându-se de controalele poliției, iar atunci când era găsit în casă se prezenta ca fiind un client al fetelor.

Inculpatul G. (fost C.) C. avea montată o cameră ascunsă într-un televizor dintr-o cameră a apartamentului, acesta înregistra actele sexuale care se consumau cu clienții, filmările le arhiva pe un laptop, nicio fată nu știa de acest lucru, însă victima i-a relatat doar părții civile Ț. L. despre aceste filmări.

De precizat că victima era obligată de inculpat să vizualizeze astfel de filmări pentru a face și ea la fel cu clienții, pentru a câștiga mai mulți bani.

Întors în țară, în cursul perioadei 16-20.08.2012 inculpatul G. (fost C.) C. a reușit racolarea părții civile Ț. L., persoană pe care a transportat-o la data de 20.08.2013 în Germania cu autoturismul marca Audi nr. E5203E, condus de martorul S. C. T., domiciliat în mun. Iași, persoană care era șoferul său.

Partea civilă l-a cunoscut pe inculpatul G. (fost C.) C. în luna august 2012, prin intermediul unui amic pe nume A., la acel moment partea civilă fiind hotărâtă să plece în străinătate să lucrez iar inculpatul i-a fost prezentat ca o persoană care putea să o ajute.

Pentru a-i câștiga încrederea, inculpatul i-a spus părții vătămate că are în orașul Krefeld din Germania un loc unde are mai multe fete care practică prostituția, că acolo se află și soția sa, că fetele au fotografii postate pe internet cu nume și adresa unde pot veni clienții și, dacă dorește să meargă cu el, îi va lua din câștigul zilnic câte 40%.

Consecvent scopului de a-i câștiga încrederea victimei, inițial inculpatul s-a comportat frumos cu aceasta (care se afla într-o situație financiară dificilă, dorind să câștige bani pentru a-și putea întreține familia), a luat-o și a dus-o în Germania, în orașul Krefeld dar, înainte de plecare, a transportat-o în localitatea Scobinți la fiica sa, pentru a o vedea.

Totodată, în perioada dinaintea plecării, victima Ț. Lăcămioara a fost dusă de numita M. A. M. la un coafor, iar în ziua plecării a fost luată de la blocul în care stătea de către inculpatul G. (fost C.) C. care a venit cu martorul S. C., care a condus până în Germania.

Astfel cum plănuiseră, inculpatul și victima au ajuns în Krefeld pe . unde era o clădire cu mai multe etaje, la etajul 1 unde se afla un apartament cu trei camere, o sufragerie, o baie și o bucătărie și, după ce s-a odihnit, în prima zi a fost adus un fotograf și un avocat care i-au făcut poze și a semnat niște documente pentru care trebuia să-i achite inculpatului suma de 200 euro.

Începând din ziua următoare, victima a întreținut raporturi sexuale cu clienții care veneau ca urmare a anunțurilor de pe internet care erau postate pe mai multe site-uri, tarifele variind între 70 euro (sex normal și oral), 120 euro (sex anal), 130 euro (pentru o oră), între 700 și 1.500 euro (pentru o noapte).

Victima Ț. L. avea numele „A." în anunțurile de pe internet.

De precizat că la telefon răspundeau doar inculpatul G. (fost C.) C. și numita G. A. care cunoșteau limba germană.

Îndată ce a intrat în Germania și a ajuns la adresă, inculpatul G. C. și-a schimbat atitudinea, se purta urât cu fetele, fiind foarte autoritar, luându-le banii și interzicându-le să plece din casă.

Și de această dată, inculpatul ținea o evidență strictă, pe un caiet, fetele consemnând ora intrării pe cameră, ora ieșirii și suma de bani, inculpatul fiind foarte atent ca nici un ban să nu scape fără ca el să aibă control, în fiecare seară acesta calculând cât trebuie să primească fiecare, scăzând anumite cheltuieli, apoi lua de la fete “cu împrumut” diferite sume de bani pe care nu le mai restituia.

În circumstanțele precizate, victima Ț. L. a desfășurat activități de prostituție până în luna octombrie 2012 când la solicitarea sa a fost adusă în țară de către inculpatul G. (fost C.) C., refuzând ulterior să mai plece cu inculpatul în Germania, astfel că în cursul lunii ianuarie 2013 inculpatul a căutat-o de mai multe ori, dar mereu i se spunea că aceasta este plecată.

În final, victima a acceptat să vorbească cu el și a convins-o să se întoarcă promițându-i că va reduce partea sa la 30 % și că nu-i va mai plăti chirie, aceasta plecând la Krefeld unde a constatat că numita B. A. era plecată în țară la nunta surorii sale și nu a mai revenit, iar C. M. fugise de la inculpat.

De precizat că în apartamentul respectiv se mai aflau numitele P. M. A. din . Iași și D. A. din județul Argeș, inculpatul G. (fost C.) C. având închiriat aproape tot imobilul cu 3 etaje.

Victima a lucrat până în data de 20 mai 2013 când s-a certat din nou cu inculpatul G. (fost C.) C., care avea o atitudine violentă, încerca să o controleze mereu și în acele condiții a luat decizia de a pleca, aceasta găsindu-și apoi un alt loc de muncă în Stutgart, la un club, unde s-a și angajat.

În continuare, inculpatul, deranjat de plecarea victimei, în semn de răzbunare, i-a spart contul de email și facebook și i-a postat mai multe fotografii făcute pentru site-urile de reclamă, fotografii care o prezentau în diverse ipostaze indecente.

Inculpatul, astfel cum s-a arătat și anterior, avea diverse metode de a controla fetele în sensul că avea camere video în clădire, le determina pe fete să-i raporteze tot ce se întâmplă în interior în lipsa sa, controla sumele obținute, avea montată o cameră video într-un televizor și le filma când erau cu clienții, având salvate multe filmări de acest tip cu fetele, filmări care au fost găsite cu ocazia perchezițiilor informatice.

Mai mult, inculpatul le înșela în privința sumelor de bani, în sensul că primea de la clienți mult mai mult decât spunea, bani pe care și-i însușea.

Deși organele de poliție au descins de mai multe ori la adresa respectivă, la raziile făcute, nici una din fete nu a avut curajul să spună că sunt exploatate de către inculpat.

Partea civilă C. V. a cunoscut-o pe numita Patrașcu A. în cursul anului 2012, devenind prietene, făcând schimb de numere de telefon, cele două ținând legătura telefonic.

Către sfârșitul lunii august 2012, aceasta s-a întâlnit cu numita Patrașcu A. care i-a spus că pleacă în Germania unde lucrează ca prostituată într-o casă și a întrebat-o dacă nu vrea să meargă și ea. Deși partea civilă a refuzat, în cursul lunii septembrie 2013, în jurul datei de 14 sau 15 a fost contactată telefonic din nou de numita Patrașcu A. care i-a cerut să meargă la ea.

Având în vedere situația materială dificilă cu care se confrunta în familie, având nevoie de bani pentru a-și procura medicamentele pentru afecțiunea medicală de care suferă, dar și sedusă de fascinația obținerii unor importante sume de bani din prostituție, partea civilă a fost de acord să plece în Germania, numita P. A. mijlocindu-i legătura cu martorul C. C. T. care s-a ocupat de transportul tinerei până în orașul Krefeld unde a fost preluată de către aceasta.

Odată ajunsă în Krefeld, victima a fost cazată iar în apartamentul de la etajul 1, unde aceasta a observat multe fotografii pe pereți cu fete dezbrăcate, s-a întâlnit cu numitele Patrașcu A. și C. M..

Aici, numita P. A. i-a spus ce are de făcut, cum să procedeze cu clienții și chiar în ziua în care a ajuns, l-a cunoscut pe inculpatul G. (fost C.) C., care încasa de la fiecare fată 50 de euro pe zi, discutând cu acesta doar cu privire la fotografiile care urma să le facă pentru a fi postate pe site.

Victimei i s-au cumpărat haine adecvate și începând cu ziua de sâmbătă a avut primul client; banii de la clienți erau luați de către numita G. A., de la care victima a învățat ce tarife să pretindă. Programul de lucru era cuprins între orele 09.00 și 23.00, de luni până vineri, conform planificării de pe site, victima având cca. 10-11 clienți, obținând cca. 1.000 - 1.100 euro, bani din care 300 euro i-a dat pentru chirie iar restul i-a luat numita G. A., pretextând că o ajută să nu-i dispară banii.

De precizat că victima nu avea voie să iasă din casă, iar dacă trebuia și avea nevoie de ceva, era necesar să-i spună numitei G. A.. De asemenea, victima nu avea voie să pună întrebări.

În imobilul respectiv se aflau 8 sau 9 tinere care lucrau ca prostituate, inculpatul G. (fost C.) C. venind seara și strângând banii de chirie, de la cele 10 camere.

Ulterior, în jurul datei de 24.09.2013 inculpatul G. (fost C.) C. a plecat în România pentru a înmatricula o mașină, însoțit de numiții C. T. și D. I., în locul acestuia banii de chirie fiind încasați de numita V. A. zisă C..

La data de 27.09.2013 în imobilul respectiv a descins poliția germană care a chestionat-o pe victimă cu privire la condițiile în care a ajuns în acea casă de prostituție, după care aceasta a fost preluată și cazată temporar într-un centru de protecție, victima reușind să ajungă în țară la data de 02.10.2013.

De precizat că, în privința acestei victime, la Secția 5 Poliție mun. Iași a fost depusă de către familie o sesizare privind dispariția sa.

Totodată, trebuie menționat că în baza de date D.E.P.A.B.D. a Ministerului Afacerilor Interne inculpatul G. (fost C.) C., având CNP_, nu figurează ca posesor de permis de conducere auto, emis de autorități române.

Cu toate acestea, în cadrul activităților de monitorizare a inculpatului, desfășurate de către structura specializată a M.A.I., în zilele de 16 și 17 august 2012, a rezultat faptul că acesta în mod constat a condus autoturismul marca Mercedes, culoare alb, cu numărul KR QH 743 pe raza municipiului Iași.

Astfel, în ziua de 16.08.2012 ora 09:35, inculpatul G. (fost C.) C. a condus autoturismul marca Mercedes cu numărul de înmatriculare KR QH 743 din direcția gării Iași, pe . continuat până pe .>

În continuare, la ora 10:00, după o întâlnire avută într-un local public, acesta s-a urcat la volanul autoturismului Mercedes pe care l-a condus anterior și s-a deplasat până pe ., unde a oprit în fața imobilului în care domiciliază, iar după aproximativ 10 minute a urcat la volanul autoturismului Mercedes și s-a deplasat până pe . a oprit în apropierea pieței N. de unde a preluat o persoană și s-a deplasat până pe . Iași.

În aceeași zi, la ora 10:55 inculpatul G. (fost C.) C. a ieșit, a urcat în autoturismul său și s-a deplasat neregulamentar (pe sens interzis), pe . în direcția străzii Calea Chișinăului și apoi spre cartierul Dacia la un service auto, de unde inculpatul a condus în continuare, deplasându-se pe raza municipiului Iași, la ora 13:18, în timp ce se afla împreună cu numita M. A.-M., a oprit autoturismul la imobilul din . iar la scurt timp a condus-o pe numita M. A. M. la locuința acesteia din ..

În ziua de 17.08.2012, la ora 09:00 inculpatul G. (fost C.) C. a ieșit din imobilul în care domiciliază, a urcat la volanul autoturismului Mercedes alb cu numărul KRQH743 și s-a deplasat până în fața căminului Tineretului de pe . a condus autoturismul prin zona T. Vlaimirescu și s-a deplasat la adresa de domiciliu.

La ora 12:45 acesta a ieșit, a urcat la volanul autoturismului său și s-a deplasat până pe . preluat două persoane și s-a deplasat până pe . de aici s-a deplasat pe traseul . - .. B..

De asemenea, inculpatul G. (fost C.) C. a preluat-o cu autoturismul marca Mercedes, culoare alb cu nr. KR-QH743 pe persoana vătămată R. M. iar la data de 23.05.2012, personal, a transportat-o cu același autoturism la aeroportul din Cluj, cu scopul de a o transporta în Germania.

Urmare a percheziției domiciliare la locuința numitei M. A. M., au fost găsite două documente, respectiv un permis de conducere nr. A00343605G emis pe numele Avrămuță I. M. și carte de identitate . nr._ emisă pe numele Avrămuță I. M., ambele documente fiind suspectate că sunt contrafăcute, în sensul că fotografiile erau identice cu ale inculpatului G. (fost C.) C..

Din autoturismul cu numărul de înmatriculare_, deținut de inculpatul G. (fost C.) C. au fost ridicate mai multe documente, respectiv permis de conducere cu seria_, emis la data de 07.09.2012 pe numele G. C. născut la data de 26.04.1973, permis de conducere internațional seria_, emis la data de 18.09.2013, pe numele G. C., cu reședința în Krefeld – Germania, ., un document intitulat „Internațional Driver, s Document” emis pe numele G. C., având seria_.

În urma examinării acestora de către experții criminaliști, s-a concluzionat că sunt contrafăcute.

Referitor la documentele emise de autoritățile grecești, urmare a verificărilor efectuate prin intermediul Centrului de Cooperare Polițienească Internațională s-a constatat că inculpatul G. (fost C.) C. nu deține permis de conducere auto emis de aceste autorități.

Pentru a retine această situație de fapt, instanța a avut în vedere analiza coroborată a mijloacelor de probă administrate în cauză, respectiv declarațiile victimelor, declarațiile martorilor, planșele foto întocmite cu ocazia recunoașterii efectuate de către victime cu privire la locația în care au fost exploatate, procesele-verbale întocmit ca urmare a datelor primite de la autoritățile polițienești din Germania, constatările medico-legale, constatările tehnico-științifice, înscrisurile puse la dispoziție de către victime, procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice, procesele verbale de rezultatul perchezițiilor domiciliare și ale sistemelor informatice, procesele-verbale de supraveghere operativă.

Trebuie precizat că probațiunea în astfel de cauze (infracțiunile desfășurându-se, de regulă, în intimitate, la adăpostul clandestinității), cunoaște anumite particularități date de limitarea în mod obiectiv a capacității organelor judiciare de a strânge dovezi cu sursă directă, sarcina aflării adevărului și lămuririi tuturor aspectelor cauzei fiind și mai dificilă în condițiile în care victimele au un grad redus de instruire, o experiență de viață scăzută și dacă resimt încă starea de teamă față de traficanți.

Cu toate aceste neajunsuri, prezente și în cauza de față (unele dintre ele înlăturate prin modalitatea ascultării victimelor fără ca inculpatul să fie prezent la locul desfășurării ședinței de judecată), exista totuși probe certe în susținerea existenței faptelor și a vinovăției inculpatului; mai mult, coroborarea unor indicii suficient de grave, precise si concordante, asimilată probelor certe, în pofida susținerilor inculpatului și a argumentelor apărării, situează probațiunea dincolo de orice îndoiala rezonabilă.

Persoanele vătămate au descris detalii esențiale și credibile cu privire la faptele cărora le-au fost victime iar majoritatea martorilor ascultați în cauză au confirmat aspectele pe care se fundamentează baza factuală reținută de instanță în cele ce preced.

Din declarațiile victimei U. I. F., audiată atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul judecății rezultă că inculpatul i-a prezentat ,,oferta de muncă” în Germania, asigurând-o atât pe ea cât și pe martorul U. M. P. că va lucra la un club unde nu se practică prostituția sau alte servicii, în afară de a ține companie clienților, și că fiecare fată face ce dorește în afara programului, inculpatul oferindu-se să-i intermedieze angajarea la acel club, spunând că îl cunoaște pe patronul clubului, prezentându-i oferta foarte atractivă, victima urmând să câștige ,,sume destul de consistente”.

Aceeași victimă a arătat că odată ajunsă în Germania, în orașul Krefeld, a fost cazată într-un imobil de pe . unde se mai afla și soția inculpatului, numita G. A. care încerca să se comporte cât mai bine cu ea, spunându-i că la club se câștigă un procent de 3 sau 4% din încasările barului.

Potrivit propriilor declarații, inculpatul G. (fost C.) C. se comporta foarte frumos cu ea, era amabil și încerca să-i câștige încrederea, însă, timp de cca. 5 zile victima a stat în acel imobil, fără să lucreze, inculpatul încercând să prezinte diferite motive, spunând că nu îl găsește pa petronul acelui club.

Din declarațiile victimei rezultă că în acest timp, aceasta a observat că la telefonul numitei G. A. sunau diverși bărbați care veneau și la ușa apartamentului, fapt care i-a atras bănuială victimei, devenită ulterior certitudine în momentul în care aceasta din urmă i-a spus direct că ea practică prostituția și că poate și victima să facă același lucru până va fi angajată la club, în aceeași zi, însuși inculpatul, care știa că victima aflase situația reală, cerându-i să aibă relații cu clienții care vin acolo, lucru refuzat de victima care a spus că nu se va prostitua și că, dacă vine cineva, se va limita doar la conversații cu persoana respectivă.

Victima a descris și un episod care este deosebit de relevant pentru conturarea intenției reale a inculpatului, de exploatare sexuală a acesteia, respectiv că atunci când la adresă a venit un cetățean turc cu care victima susține că a conversat în limba engleză, inculpatul G. (fost C.) C. a devenit furios, acuzând-o că a întreținut ,,gratis” relații sexuale cu acel bărbat sau că și-a însușit banii, șantajând-o că dacă nu va fi ,,ascultătoare” și ,,să întrețină raporturi sexuale cu clienții”, îi va spune soțului acesteia că a avut relații sexuale cu cetățeanul turc, iar dacă se va supune, nu va spune nimănui nimic.

Acesta a fost momentul cheie în care victima a cedat, în condițiile presiunii exercitate de inculpat și având în vedere situația ,,fără scăpare” în care ajunsese, acceptând să lucreze în condițiile și sub coordonarea inculpatului, victima fiind ulterior fotografiată și postându-i-se fotografiile pe site sub numele ,,Giulia”.

Victima a descris împrejurările în care a fost determinată să practice prostituție, arătând că pe baza anunțurilor și fotografiilor de pe site-uri internet, clienții sunau iar raporturile sexuale se consumau în respectivul apartament, sau la adresele clienților, unde era transportată de inculpat care încasa banii de la clienți, care erau în număr mare, cca. 4-5 pe zi.

În privința activităților cotidiene, victima a relatat că munca se desfășura zilnic, inclusiv în perioadele critice, specifice femeilor, fiind nevoită să facă diverse improvizații.

Dovadă a faptului ca victima se simțea si era sub controlul si subordonarea inculpatului este modul de exprimare al acesteia folosit in cuprinsul declaratiei din cursul urmăririi penale, aceasta arătând ca, dat fiind faptul ca pe data de 29.10.2011 era programata casatoria victimei, inculpatul a fost de acord ,,sa o lase sa plece spre casa”, dar, atat inainte de a pleca, cat si pe parcurs, a fost mereu supravegheata.

Mai mult, din declaratiile victimei rezulta ca, pentru a-si asigura reusita activitatii infractionale îndreptate clar catre scopul obtinerii de venituri prin exploatarea sexuala a victimei, inculpatul a insistat la aceasta pentru a face intrerupere de sarcina, ducand-o la un cabinet medical, gasit prin intermediul unui cunoscut al acestuia, numitul M. iar in perioadele in care nu existau clienti, acesta a presat-o pe victima sa accepte intretinerea de raporturi sexuale neprotejate (tarifele fiind mai mari in acest caz), ducand-o la acelasi medic care i-a administrat un tratament pentru a nu ramane insarcinata

În tot acest timp, potrivit declaratiilor victimei, inculpatul, care spunea mereu ca are nevoie de bani, a achizitionat din bani obtinuti de fete, mai multe masini, un Audi A6 si un Renault Velsatis si apoi un Mercedes clasa E, cheltuia sume mari de bani la jocurile de noroc, majoritatea timpului petrecandu-l la un bar si la un cazinou, trimitea in tara bani prin intermediul serviciului Western Union, atat de pe numele sau cat si de pe numele victimei, ,,ducea o viata de lux, cheltuia sume mari de bani pe nimicuri”, administrans o ,,afacere” care ,,s-a dovedit pentru el foarte profitabila”.

Dovada faptului ca se temea pentru activitatile pe care le desfasura, chiar in conditiile in care prostitutia este legala in Germania, doar in anumite locuri, inculpatul, potrivit sustinerilor victimei, pleca de la adresa atunci cand venea politia si legitima fetele.

Din declaratiile aceleiași victime rezulta si interesul exarcerbat al inculpatului pentru identificarea acelor imprejurari cu care ar fi putut santaja tinerele pe care le exploata, aceasta aratand ca a gasit in camera in care lucra componentele de la o camera video care era montata . catre inculpat, aparatura cu care acesta a filmat-o in ipostaze indecente, arhivand acele filmari cu care a santajat-o.

Victima a aratat ca desi a incercat sa iasa ,,din acest cerc vicios”, a fost batuta de inculpat, eliberarea sa din starea de aservire fata de inculpat producandu-se abia dupa ce sotul victimei a aflat de la numita G. A. care este situatia reala a sotiei sale, si chiar si atunci, inculpatul a ,,sfatuit-o” sa nu spuna nimanui nimic.

Sustinerile victimei U. I. F. au fost confirmate si prin declaratiile martorului U. P. Mihaita, sotul victimei, audiat atat in cursul urmaririi penale cat si al judecatii, si acesta confirmand modalitatea de recrutare dolosiva a victimei de catre inculpat care i-a promis ca o va ajuta sa se angajeze in Germania, cu contract de munca, in club, ca animatoare, la acel club fiin patron unul dintre solistii formatiei ,,Modern Talking”.

Din declaratiile aceluiasi martor rezulta ca acesta a tinut legatura cu sotia sa prin telefon si internet, abservand si simtind ca aceasta era agitata, nelinistita, inceracand sa se ascunda iar atunci cand il vedea, incepea sa planga iar . observat ca are o vanataie pe partea stanga a fetei; martorul a relatat ca a mai sesizat si ca inculpatul tot timpul o suna pe victima, ceea ce l-a determinat pe martor sa se intereseze cu privire la cine este de fapt inculpatul, context in care a aflat ca se ocupase in trecut cu traficul de minori si ca este cautat de politie.

Potrivit depozitiilor martorului, abia cand victima a revenit in tara, aceasta i-a relatat adevarul despre ceea ce i se intamplase in Germania, aspecte pe care martorul le cunostea deja de o saptamana, de la numita G. A..

Martorul a confirmat ca sotia sa nu avea o stare psihica ,,tocmai buna” cand a revenit in tara, eliberandu-se de sub controlul si subordonarea inculpatului, a fost la psiholog, reusindu-se o stabilizare emotionala, martorul promitandu-i ca nu ii va aminti ceea ce s-a intamplat si ca vor uita totul.

Persoana victimei U. I. F. a fost referita si de martora Contra I. L., ca fiind prostituata in Germania, in orasul Krefeld, fiind chiar colega cu ea cca. 3 saptamani . care, in lipsa proprietarului, fetele achitau chiria inculpatului G. (fost C.) C..

Martora sus mentionata a facut insa declaratii nesincere cu privire la imprejurarile in care fetele din acel imobil practicau prostitutia, incercand in mod evident, acoperirea contributiei si activitatii infractionale a inculpatului.

Desi a incercat, in mod nesincer, sa acopere contributia reala a inculpatului, dorind sa acrediteze ideea ca fiecare fata pratica prostitutia de bunavoie, inculpatul neexercitand nicio activitate legata de acest lucru, aceasta a oferit unele indicii care il plaseaza pe inculpat . extinsa decat a dorit martora, respectiv incasa banii ,,de chirie” de la fete si le ,,ajuta cu site-urile” pe care aveau anunturile privind practicarea relatiilor sexuale.

In ceea ce priveste pe persoana vatamata R. M., este de retinut ca potrivit declaratiilor acesteia din cursul urmaririi penale (in faza judecatii, persoana vatamata nu a dorit sa dea declaratii), numitul F., persoana care a recrutat-o initial si care a plasat-o mai apoi inculpatului, i-a spus despre acesta din urma ca ,,a dus mai multe fete in Germania” (persoana vatamata, persoana cu handicap, a precizat ca nu stie ,,ce este Germania”), si ca va merge cu acesta, ceea ce s-a si intamplat, numitul F. amenintand-o ca o va bate daca nu se supune si nu merge cu inculpatul G. (fost C.) C., curuia, cel dintai o vanduse.

Victima a aratat ca a fost apoi dusa la locuinta inculpatului unde acesta i-a spus ca ,,in Germania sunt multe fete care fac prostitutie” (fara ca persoana vatamata sa cunoasca semnificatia termenului), si ca ,,sotia sa are inchiriata o locuinta” si face prostitutie si ca va fi dusa in locul in care se afla aceasta.

Ansamblul actiunilor preparatorii desfasurate de inculpat in perioada care a urmat (conducerea victimei la un salon de coafura unde aceasta a fost tunsa si unde i s-a vopsit parul, daundu-i-se o culoare mai deschisa, la pensat si la manichiura (fiindu-i aplicate unghii false) atesta intentia neechivoca a inculpatului de traficare a victimei, pe care a condus-o apoi cu autoturismul spre Cluj-N., pentru a se imbarca in avion spre Germania.

In pofida situatiei sale medicale particulare, persoana vatamata R. M. a descris in detaliu imprejurarile in care au fost depistati, ea si inculpatul, pe aeroportul din Cluj-N., aratand ca inainte de imbarcare, inculpatul a instruit-o sa spuna ca merge in Germania unde are sotul si copiii iar atunci cand s-a efectuat control, inculpatul, care se afla in spatele sau, o impingea si o indruma, victima aratand ca a fost oprita la control si retinuta pana cand au venit parintii sai si au preluat-o.

Aspectele indicate de victima sunt confirmate de convorbirile telefonice efectuate de inculpatul G. (fost C.) C. cu numitul F. G. F. și alte persoane inclusiv proprietarul apartamentului, astfel: 12.08.2012 ora 12:32, 12:36, 13:21, 18:23, 18:33, 22:37, 13.08.2012 orele 09:05, 09:59, 11:02, 12:07, 13:27, 16:42, 14.08.2012 orele:15:05,15:07, 15:11, 15.08.2012 orele: 12:53, 12:54, 12:56, 13:12.

Numitii F. G. F. și F. C. M. au conlucrat cu inculpatul G. (fost C.) C. pentru găsirea unor victime, astfel că cei dintai au racolat-o pe victima R. M., tânără cu retard mintal pe care în data de 19.05.2012 numitul F. G. F. au preluat-o, a cazat-o la motelul San Rival timp de două zile, a abuza-o sexual după care a plasat-o inculpatului G. (fost C.) C..

Din procesul verbal de sesizare din oficiu din data de 25.05.2012 cât și înregistrările video din care s-au extras fotografii (procesul verbal din data de 26.07.2012), rezultă modul în care inculpatul s-a prezentat la aeroport cât și faptul că asupra acestuia s-a găsit pașaportul turistic aparținând persoanei vătămate U. I. F..

Din conținutul proceselor verbale din 15.06.2013, 18.06.2012, 25.07.2013 rezultă modul în care victima R. M. a indicat în teren hotelul la care a fost cazată și a recunoscut după fotografie pe inculpatul G. (fost C.) C. cât și pe numitii F. G. F. și F. M. C..

Din conținutul procesului verbal încheiat la data de 26.07.2012, privind analiza listingurilor posturilor telefonice deținute de persoana vătămată R. M., inculpatul G. (fost C.) C. și numitul F. G. F. rezultă faptul că în ziua și noaptea de 18/19.05.2012 victima a fost apelată și a avut convorbiri telefonice cu postul telefonic deținut de numitul F. G. F., localizarea indică traseul victimei din localitatea Cristești în mun. Iași, Bld. Metalurgiei, zonă în care se află hotelul San Rival.

Tot din conținutul listei apelurilor telefonice a postului telefonic deținut de inculpatul G. (fost C.) C. rezultă că acesta a discutat telefonic cu postul telefonic nr._ utilizat de numitul F. G. F., fiind evidențiate și apelurile inculpatului către postul telefonic utilizat de tatăl victimei R. M..

Aceste imprejurari au fost confirmate si de martorul R. D., tatal persoanei vatamate R. M., care, audiat fiind atat in cursul urmaririi penale cat si in faza judecatii, a aratat ca fiica sa, care este bolnava de epilepsie generalizata, microencefalie si intarziere mintala, a parasit domiciliul la data de 19.05.2012, ulterior afland de la numita E. I. ca fiica sa a cunoscut un baiat in zona pietei N. din mun. Iasi si ca aceasta urma sa se intalneasca cu el.

Martorul a mai aratat ca a anuntat la politie disparitia fiicei sale iar peste doua zile, a fost contactat de organele de politie de la aeroportul sin Cluj-N. care i-au comunicat ca fiica sa se afla in custodia lor si l-au intrebat daca are posibilitate de a veni la Cluj-N. pentru a o lua pe aceasta, ceea ce martorul a si facut si ajungand la aeroport, a observat ca fiica sa avea parul vopsit rosu, era imbracata cu haine care nu-i apartineau.

Din declaratiile aceluiasi martor rezulta ca inculpatul G. (fost C.) C. l-a contactat ulterior telefonic, recomandansu-se ,,C.” si spunand ca este ,,barbatul cu care a fost M. la aeroport” si ca a incercat sa faca bine si acum politia il cauta degeaba, ca nu a facut nimic rau, propunand martorului sa se intalneasca, dar acesta din urma a refuzat.

Martorul a mai precizat ca dupa ce victima si-a mai revenit, a purtat mai multe discutii in cadrul familiei cu privire la ce i s-a intamplat, aceasta relatand aceeasi situatie de fapt prezentata cu ocazia audierii sale, expusa in cele ce preced.

Imprejurarea in care persoana vatamata R. M. a fost depistata in compania inculpatului, a fost confirmata si de victima U. I. Flotrentina care a aratat ca in jurul datei de 23.05.2012 a fost sunata de inculpat pe telefonul mobil, spunandu-i ca se afla pe aeroportul din Cluj-N., fiind oprit la control cu o fata si ca i-au gasit la el pasaportul victimei U. I. F., sfatuind-o sa declare, daca va fi intrebata, ca l-a uitat la el.

Este evidenta preocuparea inculpatului (atat prin instruirea persoanei vatamate R. M. cu privire la ce trebuie sa spuna si sa faca, speculandu-i naivitatea si lipsa instructiei si experientei de viata, in contextul bolii psihice de care suferea, dar si prin contactarea tatalui victimei R. M. si a victimei U. I. F.), pentru acoperirea suspiciunilor cu privire la activitatile sale, de natura a-i asigura scaparea din situatia in care intrase.

Situatia medicala speciala in care se afla persoana vatamata este confirmata atat de inscrisurile medicale de la dosar cat si din fisa de examinare psihologica a acesteia, dar si din declaratiile martorului R. D. care a precizat ca fiica sa ,,unde ii spui sa stea, acolo sta” si martorei E. N. L., audiata atat in cursul urmaririi penale cat si in cel al judecatii, care a aratat ca stie ca R. M. ,,este o persoana cu probleme”, avand,,o afectiune psihica”.

Numita M. A.-M. a precizat ca o cunoaste pe victima, mai mult din vedere, fiind rugata sa o duca la coafor de persoanele din anturajul sau, respectiv F. G., pe care l-a cunoscut prin intermediul concubinului sau, inculpatul G. (fost C.) C..

In cursul urmaririi penale, a fost audiat si numitul F. C. Mihaita care a aratat ca in cursul lunii mai 2012 a cunoscut-o pe victima in Piata N. din Iasi, stiind despre aceasta ca a intretinut relatii sexuale cu mai multi barbati, aceasta venind frecvent la el si cerandu-i tigari iar la un moment dat i-a propus sa mearga la o cafea la el in garsoniera si sa intretina relatii sexuale, ceea ce s-a si intamplat, ulterior victima intorcandu-se inapoi.

Din declaratiile aceluiasi F. C. Mihaita rezulta ca a doua zi a avut-o pe victima in compania inculpatului G. (fost C.) C. si a numitului F. G. F., . zona T. V.. Acesta a mai aratat ca cei doi sunt, de fapt, prieteni si ca, din ceea ce a inteles, inculpatul ,,este cu femei in Germania” si ,,are multi bani”, lucru pe care i l-a spus numitul F. G. F., adaugand ca, de altfel, ,,este de notorietate faptul ca G. fost C. C. duce fete in Germania”.

În ceea ce priveste pe victima C. M., si aceasta, audiata fiind in cursul urmaririi penale, a oferit detalii deosebit de relevante cu privire la modul in care a fost recrutata, inselata, exploatata prin presiuni psihice si violente fizice, prin practicarea prostitutiei in folosul inculpatului.

Astfel, din declaratia acesteia rezulta ca inculpatul G. (fost C.) C., care la inceput s-a comportat frumos cu ea, servind-o cu mancare si suc, i-a spus direct ca exista in Germania o casa de prostitutie in care ar putea lucra, ca se castiga foarte bine, procentul din incasari fiind 60% pentru fete si 40% revine casei de prostitutie.

Victima a confirmat ca ulterior a fost cazata impreuna cu numita B. A. in apartamanetul din cartierul Galata apartinand martorului S. C. T. si ca a plecat in Germania, insotita de cei doi si de numita B. A., si, odata ajunsa in Germania, in orasul Krefeld, a fost cazata . pe . unde, incepand din ziua urmatoare ,,a inceput munca”, fiindu-i greu sa inceapa aceasta activitate.

Victima a mai precizat ca in prima zi de munca, seara s-a facut casa de catre inculpat, care si-a oprit procentul de 40% din incasari si a spus fetelor ca trebuie sa achite chiria dupa o luna de zile, in cunatum de 200 euro fiecare, moment in care victima a inteles ca de fapt inculpatul este cel care ,,coordoneaza afacerea”, lucru pe care nu i l-a spus cand a discutat cu ea in tara.

Din declaratiile victimei C. M. rezulta ca inculpatul a uzat de aceeasi maniera de captare a increderii victimei, folosita si in cazul celorlalte fete, la inceput acceptand ca victima sa-si tina proprii bani, dupa care, incercand sa inoculeze victimei perspectiva unui lucru serios, a convins-o sa-i predea lui pentru a-i pastra in siguranta astfel incat victima sa-si cumpere o casa, si sa-i restituie cand va dori victima.

In ceea ce priveste libertatea de actiune, victima a relatat ca nu era încântată de ceea ce făcea, fiindu-i foarte greu sa practice prostitutia dar inculpatul G. (fost C.) C. ii impunea sa se comporte cât mai jovial, să râdă si sa aiba o atitudine provocatoare fata de clienti si ,,sa nu fie mereu suparata si trista”, inculpatul certand-o adesea ca nu face bani suficienti iar . victimei i s-a facut rau si nu a putut multumi un client, inculpatul a uzat si de actiuni violente, lovind-o in mod repetat cu palmele, a luat-o de brate si a izbit-o de podea, vorbindu-i foarte urat, injurand-o si certand-o ca a ,,invatat-o sa lucreze bine si sa nu se ajunga la discutii cu clientii”.

Subordonarea victimei fata de inclupat era totala in conditiile in care, potrivit declaratiei victimei, aceasta era lasata doar in anumite conditii sa plece din casa de prostitutie, trebuia sa-i ceara voie inculpatului care uneori nu ii permitea sa plece ,,in timpul programului”.

De asemenea, potrivit declaratiei victimei, inculpatul exercita si o supraveghere directa sau, dupa caz insiduoasa asupra sa, controlandu-i contactele telefonice si tinand-o sub controlul sau, inclusiv atunci cand victima a revenit in tara, inculpatul cazand-o la un hotel si sunand-o frecvent, verificandu-i toate actiunile.

Victima, care s-a descris ,,scunda si firava” a devoalat existenta unei stari acute de temere fata de inculpat care avea ,,cca. 2 metri”, victima fiind ,,ca o jucarie in bratele acestuia”, bataile primite de aceasta fiind ,,ca o lectie”, sa asculte de inculpat.

Potrivit declaratiei victimei, eliberea sa s-a produs abia in momentul in care aceasta a identificat ocazia potrivita, reusind sa scape de pe sub controlul inculpatului care insa a devenit foarte nervos si a continuat sa o caute, amenintandu.le pe celelalte fete cu moartea daca nu-i vor spune unde se afla victima.

În pofida instructiei precare si a experientei de viata limitate, victima insasi a redat cu deosebita acuratete si cursivitate imprejurarile pe care le-a perceput in mod direct, constientizand ca era perceputa ca fiind ,,proprietatea lui G.”.

Nici in privinta posibilitatilor de scapare mai timpurie, sansele victimei nu erau foarte consistente, potrivit declaratiei acesteia, in ziua in care inculpatul a agresat-o prima data, acesta i-a luat actul de identitate care a ramas la el o perioada de timp, pentru ca victima sa nu poata fugi.

Interesul constant al inculpatului pentru asigurarea clandestinitatii activitatilor acestuia si pentru crearea unei aparente legale s-a manifestat si in raport cu aceasta victima care a aratat ca inculpatul a instruit-o atat pe ea cat si pe celelalte fete cum sa se comporte, ce raspunsuri sa dea daca va fi intrebata cu cine este, cuantumul chiriei, cand a venit, sa spuna ca a venit prin intermediul unei prietene, chiria este maia mare, cca. 1200 euro si sa nu spuna ca il cunoaste pe el sau daca are ,,peste”.

Imprejurarile sustinute de victima C. M. au fost confirmate de o alta tanara traficata in aceleasi conditii, respectiv Tapu L. care a precizat ca a gasit-o in imobilul din Krefeld, intre alte tinere, si pe cea dintai victima care lucra sub numele de ,,Viky” (aspect confirmat de victima insasi), inculpatul ,,se comporta urat cu fetele, era foarte autoritar”, victima C. M. si numita B. A. fiind ,,terorizate” de catre acesta, inculpatul luandu-le banii si nepermitandu-le sa plece din casa.

Aceeasi Tapu L. a confirmat ca pe C. M. inculpatul a batut-o din cauza unui client, aceasta fiind cea mai vitregita deoarece ,,nu avea familie, fiind de la un centru de plasament” si ca la un moment dat victima C. M. a fugit, fara a sti unde.

Si martorul S. C. T., a confirmat, in cuprinsul declaratiei sale din faza urmaririi penale, ca o cunoaste pe victima C. M., era internata ., era mica de statura si se afla . intrucat urma sa fie data afara din scoala, aceasta dorind sa mearga in Germania, fiind ulterior gasita de inculpatul G. (fost C.) C. care a dus-o la Krefeld ,,in bordelul unde lucrau si celelalte fete”.

În fata instantei, martorul a revenit, fara o explicatie plauzibila, asupra declaratiilor sale anterioare, aratand, fara un temei dovedit, ca declaratia data in cursul urmaririi penale nu a fost scrisa de el, dar a citit-o si a semnat-o, fara a intelege tot ceea ce s-a scris in ea; cu toate acestea, martorul a afirmat ca nu a fost nici constrans, nici amenintat pentru a da declaratie . altul.

Astfel, martorul a aratat initial ca nu o cunoaste pe C. M. pentu ca apoi, la numai cateva minute, in aceeasi declaratie sa afirme ca este adevarat ca a mers cu C. M. in Germania, dar ca nu stie ce urma sa faca aceasta, treaba lui fiind ,,doar sa conduca masina” si ca aceasta era prietena cu B. A., recunoscand ca l-a insotit pe inculpat cu masina la Centrul de plasament ,,I. H.” din Iasi pentru ca inculpatul sa se intalneasca cu victima.

Nesinceritatea celei din urma declaratii a martorului este dovedita de contradictiile alegate, acesta incercand sa prezinte o ipoteza ticluită in scopul exonerarii de raspundere a inculpatului.

Astfel, desi initial, in cuprinsul declaratiei din faza de urmarire penala, martorul a aratat ca stia ca inculpatul ,,are o casa unde se facea prostitutie” in Krefeld, loc unde a ajuns si prietena sa B. A. si unde ,,erau mai multe fete”, ca in acel imobil chiria se achita direct unui cetatean neamt iar inculpatul G. (fost C.) C. ,,avea legaturi cu acea persoana”, ca barbatii nu aveau voie sa locuiasca in casa, ferindu-se de politie si ca inculpatul nu-i spunea ce afaceri are, ,,se ferea” de el, martorul intuind ,,ca de fetele care lucreaza pentru el ca prostituate”, in cursul judecatii, a revenit asupra acestor declaratii aratand, in mod nesincer ca de fapt nu a intuit, dar s-a consemnat ca a intuit.

Mai mult, desi acelasi martor, in faza urmaririi penale a aratat ca in parioada in care a stat in Germania a condus masina inculpatului intrucat acesta ,,nu are permis de conducere”, in mod cu totul inexplicabil (in conditiile in care insusi inculpatul a aratat ca nu are permis de conducere), acelasi martor, in faza de judecata a aratat ca nu stie daca inculpatul avea sau nu permis de conducere.

Si martora Arsenoi A.-M., audiata in cursul urmaririi penale și al judecatii, a confirmat ca in imobilul din Krefeld, de pe ., a gasit-o pe victima C. M., careia i se spunea ,,Viky” care ,,lucra ca prostituata” si impreuna cu care martora a petrecut sarbatorile in anul 2012.

Persoana victimei C. M. a fost mentionata si de martora Contra I. L., audiata in cursul judecatii, care a aratat ca a cunoscut-o pe aceasta in Germania, in imobilul din Krefeld, . impreuna cu numita B. A. si practicand prostitutia.

Desi a incercat, in mod nesincer, sa acopere contributia reala a inculpatului, dorind sa acrediteze ideea ca fiecare fata pratica prostitutia de bunavoie, inculpatul neexercitand nicio activitate legata de acest lucru, aceasta a oferit unele indicii care il plaseaza pe inculpat . extinsa decat a dorit martora, respectiv incasa banii ,,de chirie” de la fete si le ,,ajuta cu site-urile” pe care aveau anunturile privind practicarea relatiilor sexuale.

Din procesul verbal din 29.08.2012, adresa C.A.S. Iași nr._ din 12.09.2012 rezultă modalitatea de obținere de către inculpatul G. (fost C.) C. și numita M. A. M. a cardurilor de sănătate europene pentru victima C. M. și pentru numita B. G. A., aspecte care rezultă și din conținutul convorbirilor telefonice efectuate de către inculpatul G. (fost C.) C. cu numita M. A. M. și cu numita G. A., astfel: 08.08.2012 ora 15:09:25, 09.08.2012 ora 11:45:15, 13.08.2012 ora 18:59:24, 14.08.2012 ora 22:03:54.

In ceea ce o priveste pe victima Ț. L., din declaratiile acesteia, date in cursul urmaririi penale si al judecatii, rezulta ca l-a cunoscut pe inculpatul G. (fost C.) C. în luna august 2012, prin intermediul unui amic pe nume A., la acel moment aceasta fiind hotărâtă să plece în străinătate să lucreze iar inculpatul i-a fost prezentat ca o persoană care putea să o ajute.

Victima a aratat ca pentru a-i câstiga încrederea, inculpatul i-a spus că are în orașul Krefeld din Germania un loc unde are mai multe fete care practică prostituția, că acolo se află și soția sa, că fetele au fotografii postate pe internet cu nume și adresa unde pot veni clienții și, dacă dorește să meargă cu el, îi va lua din câștigul zilnic câte 40%.

Captarea increderii s-a realizat progresiv, potrivit declaratiilor victimei, inițial inculpatul s-a comportat frumos cu aceasta (care se afla într-o situație financiară dificilă, dorind să câștige bani pentru a-și putea întreține familia), a luat-o și a dus-o în Germania, în orașul Krefeld dar, înainte de plecare, a transportat-o în localitatea Scobinți la fiica sa, pentru a o vedea.

Aceeasi victima a relatat ca, în perioada dinaintea plecării, a fost dusă de numita M. A. M. la un coafor, iar în ziua plecării a fost luată de la blocul în care stătea de către inculpatul G. (fost C.) C. care a venit cu martorul S. C.-T., care a condus până în Germania.

Victima a descris in detaliu locatia in care a fost dusa, aratand ca impreuna cu inculpatul au ajuns în Krefeld pe . unde era o clădire cu mai multe etaje, la etajul 1 unde se afla un apartament cu trei camere, o sufragerie, o baie și o bucătărie și, după ce s-a odihnit, în prima zi a fost adus un fotograf și un avocat care i-au făcut poze și a semnat niște documente pentru care trebuia să-i achite inculpatului suma de 200 euro iar începând din ziua următoare, a întreținut raporturi sexuale cu clienții care veneau ca urmare a anunțurilor de pe internet care erau postate pe mai multe site-uri, tarifele variind între 70 euro (sex normal și oral), 120 euro (sex anal), 130 euro (pentru o oră), între 700 și 1.500 euro (pentru o noapte).

Victima Ț. L. a precizat ca avea numele „A." în anunțurile de pe internet iar la telefon răspundeau doar inculpatul G. (fost C.) C. și numita G. A. care cunoșteau limba germană.

Cunoasterea de catre victima a momentului cheie in care a inteles ca este traficata s-a realizat, potrivit propriilor declaratii, atunci cand indată ce a intrat în Germania și a ajuns la adresă, inculpatul G. C. și-a schimbat atitudinea, purtandu-se urât cu fetele, fiind foarte autoritar, luându-le banii și interzicându-le să plece din casă, acesta ținand o evidență strictă, pe un caiet, fetele consemnând ora intrării pe cameră, ora ieșirii și suma de bani, inculpatul fiind foarte atent ca nici un ban să nu scape fără ca el să aibă control, în fiecare seară acesta calculând cât trebuie să primească fiecare, scăzând anumite cheltuieli, apoi lua de la fete “cu împrumut” diferite sume de bani pe care nu le mai restituia.

În circumstanțele precizate, victima Ț. L. a decarat ca a desfășurat activități de prostituție până în luna octombrie 2012 când la solicitarea sa a fost adusă în țară de către inculpatul G. (fost C.) C., refuzând ulterior să mai plece cu inculpatul în Germania, astfel că în cursul lunii ianuarie 2013 inculpatul a căutat-o de mai multe ori, dar mereu i se spunea că aceasta este plecată.

Victima a aratat ca, in final, a acceptat să vorbească cu el, convingând-o să se întoarcă, promițându-i că va reduce partea sa la 30 % și că nu-i va mai plăti chirie, aceasta plecând la Krefeld unde a constatat că numita B. A. era plecată în țară la nunta surorii sale și nu a mai revenit, iar C. M. fugise de la inculpat.

Aceeași victima a precizat ca în apartamentul respectiv se mai aflau numitele P. M. A. din . Iași și D. A. din județul Argeș, inculpatul G. (fost C.) C. având închiriat aproape tot imobilul cu 3 etaje.

Faptul ca violenta era o constanta comportamentala a inculpatului in relatia cu fetele pe care le subordona iar santajul era o arma de constrangere a acestora cat timp ii erau subordonate sau de razbunare, atunci cand acestea ieseau de sub controlul său, rezultă si din declaratiile aceleiasi victime care a aratat ca a lucrat până în data de 20 mai 2013 când s-a certat din nou cu inculpatul G. (fost C.) C., care avea o atitudine violentă, încerca să o controleze mereu și în acele condiții a luat decizia de a pleca, aceasta găsindu-și apoi un alt loc de muncă în Stutgart, la un club, unde s-a și angajat dar ca, n inculpatul, deranjat de plecarea victimei, în semn de răzbunare, i-a spart contul de email și facebook și i-a postat mai multe fotografii făcute pentru site-urile de reclamă, fotografii care o prezentau în diverse ipostaze indecente.

Potrivit susținerilor victimei, inculpatul avea diverse metode de a controla fetele în sensul că avea camere video în clădire, le determina pe fete să-i raporteze tot ce se întâmplă în interior în lipsa sa, controla sumele obținute, avea montată o cameră video într-un televizor și le filma când erau cu clienții, având salvate multe filmări de acest tip cu fetele, filmări care au fost găsite cu ocazia perchezițiilor informatice.

Faptul ca scopul unic al activitatilor sale era acela al obtinerii unor profituri substantiale prin supunerea tinerelor la activitatile de prostitutie prin control si constrangere rezulta si din declaratile aceleiasi victima care a aratat ca inculpatul le înșela în privința sumelor de bani, în sensul că primea de la clienți mult mai mult decât spunea, bani pe care și-i însușea si, deși organele de poliție au descins de mai multe ori la adresa respectivă, la raziile făcute, nici una din fete nu a avut curajul să spună că sunt exploatate de către inculpat.

Imprejurarile in care s-a produs exploatarea sexuala a victimei Tapu L. au fost confirmate si de victima C. M. care a aratat ca cea dintai a lucrat in casa de prostitutie sub coordonareea inculpatului, sub numele ,,A.”.

Si martorul S. C. T., a confirmat, in cuprinsul declaratiei sale din faza urmaririi penale, ca o cunoaste pe victima Tapu L., pe care a dus-o impreuna cu inculpatul . langa H., aceasta dorind sa-si viziteze fetita, inculpatul avand ,,o combinatie” cu aceasta, pe care, ulterior a dus-o in Germania, in Krefeld, fara a putea preciza daca victima a ajuns sa se prostitueze pentru inculpat.

În fata instantei, martorul a revenit, fara o explicatie plauzibila, asupra declaratiilor sale anterioare, aratand, fara un temei dovedit, ca declaratia data in cursul urmaririi penale nu a fost scrisa de el, dar a citit-o si a semnat-o, fara a intelege tot ceea ce s-a scris in ea; cu toate acestea, martorul a afirmat ca nu a fost nici constrans, nici amenintat pentru a da declaratie . altul.

Astfel, martorul a aratat initial ca nu o cunoaste pe Tapu L. pentu ca apoi, la numai cateva minute, in aceeasi declaratie sa afirme ca pe Tapu a dus-o in Dortmund.

Nesinceritatea celei din urma declaratii a martorului este dovedita de contradictiile alegate, acesta incercand sa prezinte o ipoteza ticluită in scopul exonerarii de raspundere a inculpatului.

Astfel, desi initial, in cuprinsul declaratiei din faza de urmarire penala, martorul a aratat ca stia ca inculpatul ,,are o casa unde se facea prostitutie” in Krefeld, loc unde a ajuns si prietena sa B. A. si unde ,,erau mai multe fete”, ca in acel imobil chiria se achita direct unui cetatean neamt iar inculpatul G. (fost C.) C. ,,avea legaturi cu acea persoana”, ca barbatii nu aveau voie sa locuiasca in casa, ferindu-se de politie si ca inculpatul nu-i spunea ce afaceri are, ,,se ferea” de el, martorul intuind ,,ca de fetele care lucreaza pentru el ca prostituate”, in cursul judecatii, a revenit asupra acestor declaratii aratand, in mod nesincer ca de fapt nu a intuit, dar s-a consemnat ca a intuit.

Mai mult, desi acelasi martor, in faza urmaririi penale a aratat ca in perioada in care a stat in Germania a condus masina inculpatului intrucat acesta ,,nu are permis de conducere”, in mod cu totul inexplicabil (in conditiile in care insusi inculpatul a aratat ca nu are permis de conducere), acelasi martor, in faza de judecata a aratat ca nu stie daca inculpatul avea sau nu permis de conducere.

Persoana victimei Tapu L. a fost mentionata si de martora Contra I. L., audiata in cursul judecatii, care a aratat ca a cunoscut-o pe aceasta in Germania, in imobilul din Krefeld, . apoi, in cuprinsul aceleiasi declaratii sa precizeze ca personal nu a cunoscut-o pe aceasta, dar ca a auzit ca practica prostitutia si ca avea formele de ședere in acel imobil.

Desi a incercat, in mod nesincer, sa acopere contributia reala a inculpatului, dorind sa acrediteze ideea ca fiecare fata practica prostitutia de bunavoie, inculpatul neexercitand nicio activitate legata de acest lucru, aceasta a oferit unele indicii care il plaseaza pe inculpat . extinsa decat a dorit martora, respectiv incasa banii ,,de chirie” de la fete si le ,,ajuta cu site-urile” pe care aveau anunturile privind practicarea relatiilor sexuale.

Numita Mihalace A.-M. a precizat ca o cunoaste pe victima, fiind prietena unui baiat pe care l-a vazut ocazional in compania concubinului sau, inculpatul G. (fost C.) C. dar a negat ca ar fi spus in mod serios ca ii va aplica o corectie in Germania, fiind cuvinte spuse la nervi.

Din procesul verbal încheiat la data de 22.08.2012, privind activitatea de monitorizare a inculpatului G. (fost C.) C. au rezultat aspecte din racolarea și transportul victimei Ț. L. în Germania. Aceasta a fost preluată de către inculpat care a efectuat activități pregătitoare începând cu data de 16.08.2013 iar la data de 20.08.2012 a transportat-o în Germania.

Aspecte din racolarea acesteia rezultă și din conținutul convorbirilor telefonice efectuate de inculpatul G. (fost C.) C. cu numitul F. G. F. și un tânăr I., astfel: 13.08.2012 orele 16:42:33, 14.08.2012 ora 15:07.

Si din declaratia victimei C. M. rezulta prezenta victimei Tapu L. printe fetele traficate de inculpat, aceasta confirmand in cursul urmaririi penale ca victima a plecat de la casa de prostitutie, fiind nemultumita de banii primiti.

În ceea ce priveste pe victima C. V., din declaratile acesteia date in cursul urmaririi penale si al judecatii, rezulta ca a cunoscut-o pe numita Patrașcu A. în cursul anului 2012, devenind prietene, făcând schimb de numere de telefon, cele două ținând legătura telefonic iar către sfârșitul lunii august 2012, aceasta s-a întâlnit cu numita Patrașcu A. care i-a spus că pleacă în Germania unde lucrează ca prostituată într-o casă și a întrebat-o dacă nu vrea să meargă și ea, si dupa un prim refuz al victimei, în cursul lunii septembrie 2013, în jurul datei de 14 sau 15 a fost contactată telefonic din nou de numita Patrașcu A. care i-a cerut să meargă la ea.

Victima a recunoscut ca având în vedere situația materială dificilă cu care se confrunta în familie, având nevoie de bani pentru a-și procura medicamentele pentru afecțiunea medicală de care suferă, a fost de acord să plece în Germania, numita P. A. mijlocindu-i legătura cu martorul C. C. T. care s-a ocupat de transportul tinerei până în orașul Krefeld unde a fost preluată de către aceasta.

Potrivit declaratiilor victimei, odată ajunsă în Krefeld, aceasta a fost cazată iar în apartamentul de la etajul 1, unde aceasta a observat multe fotografii pe pereți cu fete dezbrăcate, s-a întâlnit cu numitele Patrașcu A. și C. M. iar numita P. A. i-a spus ce are de făcut, cum să procedeze cu clienții și chiar în ziua în care a ajuns, l-a cunoscut pe inculpatul G. (fost C.) C., care încasa de la fiecare fată 50 de euro pe zi, discutând cu acesta doar cu privire la fotografiile care urma să le facă pentru a fi postate pe site.

Conform propriilor sustineri, victimei i s-au cumpărat haine adecvate și începând cu ziua de sâmbătă a avut primul client; banii de la clienți erau luați de către numita G. A., de la care victima a învățat ce tarife să pretindă.

A mai relatat victima ca programul de lucru era cuprins între orele 09.00 și 23.00, de luni până vineri, conform planificării de pe site, victima având cca. 10-11 clienți, obținând cca. 1.000 - 1.100 euro, bani din care 300 euro i-a dat pentru chirie iar restul i-a luat numita G. A., pretextând că o ajută să nu-i dispară banii; victima nu avea voie să iasă din casă, iar dacă trebuia și avea nevoie de ceva, era necesar să-i spună numitei G. A.; victima nu avea voie să pună întrebări.

Din declarațiile victimei mai rezulta ca in imobilul respectiv se aflau 8 sau 9 tinere care lucrau ca prostituate, inculpatul G. (fost C.) C. venind seara și strângând banii de chirie, de la cele 10 camere.

Victima a aratat ca ulterior, în jurul datei de 24.09.2013 inculpatul G. (fost C.) C. a plecat în România pentru a înmatricula o mașină, însoțit de numiții C. T. și D. I., în locul acestuia banii de chirie fiind încasați de numita V. A. zisă C. iar dupa 3 zile, la data de 27.09.2013 în imobilul respectiv a descins poliția germană care a chestionat-o pe victimă cu privire la condițiile în care a ajuns în acea casă de prostituție, după care aceasta a fost preluată și cazată temporar într-un centru de protecție, victima reușind să ajungă în țară la data de 02.10.2013.

Din declaratiile martorei C. M., mama victimei, audiata atat in cursul urmaririi penale cat si al judecatii, rezulta ca fiica sa M. i-a povestit ca V., in ziua plecarii a fost vizitata de un baiat din H. pe nume Ciopeica T. cu care a stat de vorba aproximativ o ora in fata caminului ,,D. Mangeron” din Iasi unde victima era cazata, eleva fiind la liceul de chimie.

Martora a confirmat ca la data de 25.09.2013 a fost sunata de victima cu numar ascuns iar dupa 5 zile, la data de 30.09.2013, o vecina de-a sa din H., pe nume A., i-a spus ca fiica sa O. maria a vorbit pe facebook cu victima, care i-a spus ca este bine.

Potrivit aceleiasi martore, aceasta a aflat de la victima ca odata ajunsa in Germania, s-a intalnit cu inculpatul care ,,a dus-o la prostitutie”, relatandu-i si ca a avut relatii sexuale cu mai multi barbati si ca inculpatul a fost cel care a fortat-o sa faca acest pas, practicand prostitutia timp de o saptamana, toti banii dandu-i inculpatului.

Situatia de fapt prezentata de victima a fost confirmata si de catre martorul Ciopeica C. T., audiat atat in cursul urmaririi penale cat si in cel al judecatii, potrivit caruia a calatorit impreuna cu victima C. V. in Germania, pana in orasul Krefeld, victima fiind entuziasmata ca merge la munca si ca va castiga banii sai, martorul dandu-si seama ca va merge sa se prostitueze dar nu a discutat cu aceasta despre acest lucru.

Martorul a descris in mod similar imobilul din starda Oppumer nr. 1 unde a ajuns impreuna cu victima, fiind condusi acolo de numita P. A. si de prietenul sau, D. I. P., zis C..

Din declaratia aceluiasi martor rezulta ca in Germania l-a intalnit pe incuplpatul Ghersaim (fost C.) C., intrun bar aflat la cca. 150 metri de casa de prostitutie, acesta din urma intrebandu-l pe martor daca poate sa conduca o masina cu cutie automata, inculpatul avand un autoturism BMW de culoare neagra, inmatriculat in Romania si nu avea permis de conducere, rugandu-l sa il conduca pana in. tara, martorul plecand in jurul datei de 23.09.2013 cu acel autoturism, impreuna cu inculpatul si cu numitul D. I. P..

Despre victima C. V., martorul a mai aratat ca stie ca aceasta a venit acasa dupa ce a fost luata de politia germană.

Procesele verbale încheiate la datele de 04.09.2012, 30.04.2013, cuprind datele preluate de pe site-urile pe care erau postate fotografiilor tinerelor exploatate de inculpat, intre acestea regasindu-se imagini cu victima C. V..

Procesul verbal încheiat la data de 22.11.2013 evidențiază datele obținute în faza de urmărire penală, stabilindu-se că inculpatul, în mod frecvent a condus autoturismul personal pe raza municipiului Iași, fapt constatat cu ocazia punerii în executare a autorizației de înregistrare de imagini în mediul ambiental cât și din declarațiile persoanelor vătămate.

Cu ocazia perchezițiilor domiciliare efectuate la data de 27.09.2013 în locuința numitei M. A. M. au fost găsite două documente, carte identitate și permis de conducere emise pe numele Avrămuță I. M., având aplicate fotografia inculpatului G. (fost C.) C., documente care au fost expertizate și s-a constatat că sunt false ( raportul de constatare din data de nr._ din 12.11.2013).

În autoturismul inculpatului G. C. au fost găsite trei permise de conducere emise pe numele său de autoritățile din G..

Prin adresele nr. 5680 din 14.10.2013 – S.P.C.R.P.C.I.V. Iași și adresa nr._ din 29.10.2013 Centrul de Cooperare Polițienească s-a comunicat că inculpatul nu deține permise auto de conducere.

Inculpatul G. (fost C.) C., în cursul urmăririi penale a declarat că nu se consideră vinovat de infracțiunea de trafic de persoane, că îl cunoaște pe numitul F. G. F. din copilărie dar că nu a săvârșit nicio infracțiune cu acesta.

În privința persoanei vătămate R. M., inculpatul a arătat că în anul 2012 pleca în Germania iar numitul F. F., care știa acest lucru, l+a întrebat dacă poate merge cu el și o prietenă de-a lui și că a plecat de la Cluj cu această fată, aceasta fiind oprită de Poliția de Frontieră.

Inculpatul a negat că ar fi închiriat apartamente în Germania, arătând că nu a obținut beneficii materiale de pe urma practicării prostituției unor tinere de naționalitate română în Krefeld și că nu a avut fete care să se prostitueze pentru el în Germania.

Poziția inculpatului a fost menținută și ulterior, la data de 15.11.2013, când, cu ocazia soluționării cererii de liberare provizorie, acesta a arătat că se consideră nevinovat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor pentru care este cercetat.

Inculpatul a dat singura declarație în fața instanței la ultimul termen de judecată (10.07.2014), nerecunoscând comiterea faptelor grave imputate, relevând împrejurări neverosimile și nesusținute de niciun mijloc de probă administrat în cursul procesului penal.

Poziția sa procesuală a fost și oscilantă, întrucât, după ce inițial a precizat că dorește să facă recunoașterea vinovăției faptelor pentru care a fost trimis în judecată, ulterior, după parcurgerea procedurii de cameră preliminară, a revenit și a arătat că nu mai dorește să uzeze de procedura simplificată, negând acuzațiile aduse.

Conduita obstrucționistă din perspectiva aflării adevărului este atestată de încecarea inculpatului a prezentat o versiune neverosimilă si nesutinută probator de nicio dovadă, acesta incercând să acrediteze ideea că fetele practicau prostituția în mod liber, fără a fi exploatate sau subordonate acestuia, încercând minimizarea propriilor activități în legătură cu ceea ce făceau tinerele.

Astfel, în ceea ce o privește pe U. I. F., inculpatul a negat că ar fi înșelat-o cu privire la conditiile in care va lucra în Germania, susținând că de la început aceasta știa că este vorba despre prostituție dar că i-a spus să-l mintă pe prietenul său cu privire la situația reală; de asemenea, inculpatul a negat că ar fi agresat-o pe victimă, că ar fi șantajat-o sau amenințat-o, încercând să acrediteze ideea că susținerile victimei au fost făcute în scop de răzbunare, totul plecând de la o neînțelegere privind nerestituirea de către inculpat a unei sume de bani provenită din vânzarea unei mașini aparținând victimei.

În ceea ce privește situația victimei Ț. L., inculpatul a negat de asemenea că ar fi exploatat-o sexual sau ar fi șantajat-o cu fotografii indecente, afirmând că cineva i-ar fi spus victimei că inculpatul i-a postat niște poze pe facebook și că i-a spart contul. Inculpatul a mai susținut că nu a luat niciodată bani personal de aceasta, singurii bani fiind obligațiile care erau datorate proprietarului.

Despre victima C. M., inculpatul a arătat că și aceasta a cunoscut de la început condițiile în care va lucra iar în Germania plătea 40% din câștiguri către proprietarul imobilului, inculpatul recunoscând doar că a existat o singură dispută cu aceasta, atunci când un client cu care victima a întreținut relații sexuale a reclamat că îi lipsesc niște bunuri, fapt negat de către victimă dar că fetele care au făcut curățenie au găsit verigheta și cerceii sub un șifonier, context în care inculpatul a certat-o, a țipat la ea și i-a spus să nu se mai repete.

Deși a recunoscut că a plecat la Cluj împreună cu victima R. M. și că a condus autoturismul Mercedes de culoarea albă cu numere de Germania fără a poseda permis de conducere, inculpatul a trecut sub tăcere elemente esențiale ale împrejurărilor de fapt reale, susținând că nu a întrebat-o pe victimă despre motivul plecării în Germania, fiind de la sine înțeles că mergea să se prostitueze întrucât soția numitului F. F., cel care i-a plasat-o, avea un apartament în acest sens.

Inculpatul a mai arătat că a întrebat-o pe victimă ,,dacă are vreo problemă” și dacă este plecată de acasă (puțin probabil, în condițiile în care inculpatul a profitat tocmai de ,,problema” cu care se confrunta victima și de faptul că aceasta fugise de acasă) și că aceasta i-a spus că nu are nicio problemă, personal observând că victima nu a dat nici un semn că ar fi bolnavă, ci dimpotrivă se comporta normal, ,,agitația” afișată de victimă pe aeroportul din Cluj fiind justificată de faptul că ,,avea emoții pentru că nu a mai fost cu avionul”.

În fine, în ceea ce o privește pe victima C. V., inculpatul a recunoscut că i-a făcut niște fotografii pentru reclamă pe site-uri și i-a dat avocatului casei, care se ocupa de formalități, o copie de pe actele de identitate ale victimei, precizând că aceasta, după ce a lucrat o scurtă perioadă de timp, i-a spus că vrea să se întoarcă acasă întrucât are probleme cu părinții, ocazie cu care inculpatul i-a spus că dacă pleacă acasă, proprietarul nu o mai primește înapoi.

Inculpatul a încercat constant să acrediteze ideea că totul a fost legal, că fetele erau înregistrate în evidențele autorităților fiscale, prostituția fiind acceptată în Germania și că singurul său rol era să încaseze chiria de le fete și să o predea proprietarului.

Faptul că în Germania este permisă desfășurarea acestui tip de serviciu și că fetele erau înregistrate fiscal în acest stat, aspecte invocate de către apărare care a atașat la dosar un set de înscrisuri în acest sens, nu legitimează conduita infracțională a inculpatului care a depășit limitele unui așa-zis administrator al stabilimentelor în care se desfășurau aceste activități, coordonând de fapt întreaga afacere, limitând sau anulând acestor tinere dreptul la alegeri esențiale precum natura prestației sexuale, cuantumul real al sumelor obținute, momentul în care erau dispuse să presteze astfel de servicii (unele dintre ele fiind trezite și in timpul somnului pentru a merge cu diverși clienți, deși programul de lucru afișat pe site-uri de terminase sau fiind nevoite să presteze activități chiar în momentele lunare delicate, specifice femeilor).

Mai mult, în cvasiunanimitate, tinerele traficate au arătat că inculpatul păstra înregistrările momentelor cu actele sexuale desfășurate de fete cu clienții, pe care le obținea cu ajutorul camerelor video montate în diferite locuri, înregistrări pe care le prezenta fetelor cu dublul scop al constrângerii acestora la continuarea activităților pe care acestea nu și le doreau cu adevărat dar și al instruirii asupra modului cum vor trebui să acționaze în timpului actului sexual propriu-zis, pentru mulțumirea clienților pe care inculpatul îi dorea în număr cât mai mare.

Cu toate că a admis că a mai primit bani de le fete, inculpatul a susținut că nu le-a impus acest lucru, deși același inculpat a recunoscut că le-a spus fetelor ,,să stea să facă bani, nu să se plimbe”.

Același inculpat a negat, în pofida evidenței probelor deja analizate, că nicio fată nu a fost bătută, forțată și nu i s-a impus să-i dea bani și că s-a implicat în aceste activități întrucât și soția sa lucra acolo și a dorit să-l ajute pe proprietar iar acesta îl ajuta pe el, ,,compensându-se reciproc”.

În fața evidenței probatorii cu privire la mijloacele de șantajare a victimelor, inculpatul s-a apărat în mod neplauzibil susținând că pozele care au fost găsite în contul de yahoo aparținând acestuia le-a făcut fetelor ,,cu acceptul lor” pentru a le face reclamă, trecând sub tăcere existența în același cont a unei aplicații conținând numerele fetelor și existența mesajelor cu numele de lucru ale fetelor și sumele de bani câștigate de acestea, arătând că nu își explică acest lucru.

Trebuie precizat că a fost identificat contul_ din aplicația „Apple Icloud” deținut de inculpatul G. (fost C.) C., și, în baza autorizației au fost copiate datele existente constatându-se existența unei agende telefonice și a unui nr. mare de fotografii aparținând tinerelor care practicau prostituția în Germania, printre care și persoanele vătămate audiate în cauză.

Din conținutul proceselor verbale încheiate la date de 28.08.2012, 14.09.2012, 07.10.2013, 08.10.2013, rezultă datele furnizate de către poliția germană, prin intermediul canalelor de cooperare polițienească, fiind furnizate date din evidențele poliției cu privire la inculpatul G. (fost C.) C. dar și cu privire la casa de prostutiție din orașul Krefeld, . și identitatea tinerelor legitimate de poliție la diferite intervale de timp în acest imobil, cât și faptul că împotriva inculpatului G. (fost C.) C. există o anchetă a poliției.

În realitate, astfel cum s-a arătat pe larg în cele ce preced, inculpatul a uzat de tehnici dolozive pentru captarea încrederii și bunăvoinței majorității victimelor, pe care, odată aduse în Germania, le-a supus fie unor situații de nedepășit (în cazul victimei U. I. F.) în care acestea trebuiau să accepte practicarea prostituției, fie unor condiții diferite decât cele convenite (in cazul celor care au acceptat să plece în Germania în scopul practicării prostituției), fiind forțate efectiv să se supună acestor activități, prin folosirea de către inculpat a armelor constrângerii psihice, fizice sau a șantajului în scop de răzbunare.

Din procesul verbal din 01.10.2013, de transcriere a convorbirilor și comunicărilor telefonice efectuate de către numita M. A. M., rezultă convorbirea din data de 28.09.2013 ora 15:45:53, dintre aceasta și inculpatul G. (fost C.) C. (aflat în arestul I.P.J. Iași) din care rezultă înțelegerea dintre aceștia pentru ca „afacerea” din Germania să fie preluată de numiții I. și de R., modalitatea de a scăpa de anumite bunuri care ar conține probe compromițătoare, numita M. A. M. transmițându-i că a intrat în posesia listei cu numele fetelor care apar în dosar și că încearcă să le găsească. De asemenea, din analiza acestor convorbiri rezultă că cei doi se înțeleg cu privire la ștergerea unor date din conturile de pe internet, instruirea celor care vor lucra în continuare cât și hotărârea ca numita M. A. M. să plece în Germania unde să aplice o cerecție uneia din fetele găsite de poliție și audiate.

Deși inculpatul nu a realizat venituri din activități legale, potrivit înscrisurilor de la dosar, nefiind înregistrat la autoritățile forțelor de muncă sau la cele fiscale, acesta și-a permis achiziționarea unui autoturism de lux și trimiterea unor sume consistente de bani în țară, ceea ce dovedește că activitatea infracțională era profitabilă, generatoare de venituri considerabile. În pofida acestui fapt, foloasele din exploatarea victimelor erau însușite de către inculpat, beneficiile persoanelor vătămate rezumându-se la existența unui loc unde puteau dormi și asigurarea unui nivel minim de trai.

Din procesul verbal încheiat la data de 14.10.2013, încheiat în baza datelor furnizate de western union, rezultă tranzacțile efectuate de inculpat în perioada 2012-2013.

În ceea ce privește încadrarea juridică a faptelor, instanța a reținut că inculpatul a formulat și o cerere privind schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de ,,trafic de persoane” prev. de art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 în infracțiunea de ,,proxenetism” prev. de art. 329 Cod penal din 1969.

În susținerea acestei cereri, s-a arătat că elementul care diferențiază infracțiunea de proxenetism și aceea de trafic de persoane este constituit de vicierea sau nu a consimțământului persoanei care se prostituează, ICCJ statuând că în cazul în care persoana recrutată a știut că scopul inculpaților este acela ca ea să practice prostituția și să primească de la ea o parte din banii câștigați pe această cale, fără a fi constrânsă sau fără a se folosi una din modalitățile prev. de art. 12 alin. 1 din Legea nr. 678/2001, fapta constituie infracțiunea de proxenetism iar nu trafic de persoane.

S-a susținut că numita C. V. a declarat, atât în faza de urmărire penală, cât și în fața instanței, că nu a fost recrutată de inculpat, ci a fost chemată în Germania de către P. A. și B. A. iar numitele Ț. L. și C. M. au arătat că știau faptul că vor practica prostituția în Germania, singura persoană care a precizat că nu știa că urma să se prostitueze fiind numita U. I. F. a cărei declarații sunt contradictorii cu privire la modul cum s-a întâlnit sau l-a cunoscut pe inculpat, cu privire la evenimentele derulate în Germania, cu privire la comportamentul inculpatului.

S-a mai arătat că, la acest moment, instanța nu are elemente din care să rezultă că faptele săvârșite de inculpat ar putea fi subscrise noțiunii de trafic de persoane în condițiile în care nu există o racolare propriu zisă (cu excepția cazului U.), nu există vreo constrângere (persoanele vătămate au declarat faptul că știau că se vor prostitua). Mai mult, toate fetele practicau această ocupație în mod legal, fiind înregistrate la organele de evidență financiară și fiind supuse, constant, controalelor medicale și a organelor de poliție.

Analizând cererea inculpatului privind schimbarea încadrării juridice în sensul celor solicitate, instanța o apreciază ca fiind nefondată, încadrarea juridică corectă fiind aceea dată prin rechizitoriu, respectiv infracțiunea de trafic de persoane.

În primul rând, trebuie menționat că existența consimțământului victimei traficului de persoane nu afectează existența infracțiunii de trafic de persoane, esențială fiind decelarea stării de subordonare, de aservire a victimei, specifică traficului, abolirea sau limitarea oricărei libertăți de acțiune, decizie și mișcare de către inculpat în raport cu victimele.

În al doilea rând, nu trebuie ignorat că persoanele vătămate din dosar au declarat constant în faza de urmărire penală că, fie au fost racolate prin fraudă (cazul victimei U. I. F.), fie au existat presiuni de natură fizică sau psihică asupra lor.

Toate persoanele vătămate au susținut că aveau o stare de temere față de inculpat, conservată în cazul celor mai multe și pe parcursul cercetării judecătorești când au solicitat să nu fie audiate în prezența inculpatului. Astfel, persoana vătămată C. V. a susținut constat faptul că îi era frică de inculpat pentru a țipat frecvent la ea când a dorit să renunțe la activitatea de prostituție, victima Ț. L. a declarat că inculpatul era violent, fiindu-i frică de acesta pentru a văzut cum a lovit-o pe numita C. M., aceasta din urmă arătând că nu a avut ce face și a trebuit să practice prostituția în condițiile în care inculpatul i-a ascuns actul de identitate și i-a luat banii din activitatea de prostituție sub forma unui împrumut care nu a mai fost restituit.

Mai mult, s-a dovedit dincolo de orice dubiu că inculpatul supraveghea îndeaproape atât activitatea victimelor, cât și destinația și modul de distribuire a sumelor de bani rezultate din activitatea de prostituție.

Deși față de unele dintre victime s-ar putea susține ca a existat consimțământul la practicarea prostituției, totuși, din probele cauzei rezultă neîndoielnic faptul că intenția inculpatului, fată de victime, a fost ca, prin mijloacele care au presupus înfrângerea libertății de voință, mișcare și conștiință a acestora, să vicieze poziția subiectului pasiv.

Inculpatul a recrutat de cele mai multe ori victimele, profitând de situațiile financiare precare, de faptul că provin din familii dezorganizate, inapte să le ofere afecțiunea și educația necesară vârstei.

Multe dintre victime au văzut în ,,șansa” acordată de inculpat un mijloc sigur de eliberare din situații pentru depășirea cărora nu dispuneau de posibilități adecvate. Acestea au fost seduse de promisiunile false ale inculpatului iar apoi, au fost obligate să practice prostituția, la un moment dat unora dintre victime aplicându-li-se chiar corecții corporale.

Victimele au fost total încrezătoare în varianta oferită de inculpatul U. V., iar, odată ajunse în situația de exploatare, au fost obligate să depășească șocul psihologic creat, prin respectarea ordinelor inculpatului, fiind puse în fața faptului împlinit.

Așadar, elementul material al laturii obiective al infracțiunii de trafic de persoane a fost realizat odată cu înfrângerea libertății victimelor de alegere a elementelor esențiale, strict legate de dezvoltarea și manifestarea personalității umane. Valorile sociale încălcate prin activitățile desfășurate de inculpat au fost cele referitoare la libertatea de voință și acțiune, astfel cum sunt prevăzute în Legea nr. 678/2001.

Pe cale de consecință, în temeiul dispozițiilor art. 386 alin. 1 Cod procedură penală, instanța va respinge, ca nefondată, cererea privind schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de ,,trafic de persoane” prev. de art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 în infracțiunea de ,,proxenetism” prev. de art. 329 Cod penal din 1969, formulată de inculpatul G. (fost C.) C..

Sub aspectul stabilirii legii penale mai favorabile, se reține că legea penală mai favorabilă inculpatului fiind legea penală veche având în vedere decizia Curții Constituționale nr. 265 din data de 06.05.2014, precum și decizia nr. 5/2014 pronunțată de ICCJ în completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept care arată că legea trebuie aplicată în mod global, unitar și nu individual, pe instituții autonome. În acest context, chiar dacă aparent legea nouă i-ar fi mai favorabilă inculpatului sub aspectul limitelor de pedeaspă prevăzute de către norma de incriminare, totuși, în ansamblul său, legea veche este mai favorabilă având în vedere tratamentul sancționator al concursului de infracțiuni și tratamentul sancționator al recidivei reglementate în cele două coduri penale.

Concluzionând, vastul probatoriu administrat in cauza, expus în cele ce preced, oferă elemente de detaliu credibile și coroborabile care formează un ansamblu probator ce dovedește pe deplin vinovăția inculpatului în săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa.

În drept:

Faptele inculpatului G. (fost C.) C., care, în perioada anilor 2011-2013 a racolat prin fraudă pe victimele traficului de persoane: R. M., Ț. L., U. I. F., C. V. și C. M., le-a transportat în Germania în scopul de a le exploata prin obligare la practicarea prostituției și le-a luat sumele de bani obținute de acestea, realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de ,,trafic de persoane” în formă continuată, prev. de art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal din 1969, cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal din 1969.

De asemenea, faptele inculpatului G. (fost C.) C. de a conduce pe drumurile publice de pe raza municipiului Iași, în zilele de 16 și 17 august 2012, autoturismul marca Mercedes, culoare albă, cu numărul KR QH 743, fără a poseda permis de conducere, precum și de a conduce autoturismul marca Mercedes, culoare albă, cu numărul KR QH 743 pe ruta Iași – aeroportul Cluj împreună cu victima R. M. în data de 23.05.2012, fără a poseda permis de conducere, realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de ,,conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere” în formă continuată, prev. de art. 86 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal din 1969, cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal din 1969.

Infracțiunile sus menționate au fost comise de către inculpat înainte de a fi condamnat pentru vreuna dintre ele, astfel că se vor aplica regulile de la concursul de infracțiuni, prevăzute de art. 33 lit. a) Cod penal din 1969.

Circumstanțele reale ale săvârșirii faptelor de către inculpat, gradul de participație a acestuia conturează fără echivoc elementele constitutive ale infractiunilor mentionate.

Fiind pe deplin dovedită vinovăția inculpatului, instanța va antrena răspunderea penală a acestora, dispunând condamnarea sa.

La individualizarea judiciară a pedepselor ce au fost stabilite și aplicate, și a modului lor de executare, instanța a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 Cod penal din 1969 respectiv, dispozițiile generale ale Codului penal din 1969, limitele de pedeapsă fixate în legile speciale, pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpatului, gradul de pericol social al faptelor săvârșite, persoana infractorului, precum și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Gradul de pericol social concret al faptelor comise de către inculpat este unul foarte ridicat, având în vedere atingerea importantă adusă valorilor sociale ocrotite de legea penală, modul și mijloacele de săvârșire a faptelor, așa cum au fost descrise mai sus, împrejurările în care faptele au fost comise, și, nu în ultimul rând, urmările produse, respectiv, încălcarea esenței drepturilor fundamentale ale victimelor, a libertății sexuale, a integrității corporale si a libertatii de miscare a unor victime, a bazelor morale care trebuie să caracterizeze dezvoltarea unor persoane, atingerea adusă dezvoltării fizice și psihice a victimelor, dar și sentimentul de nesiguranță și sursa de pericol introdusă de inculpat în societate prin conducerea pe drumurile publice a unui autoturism, fără a poseda permis de conducere.

Prin raportare mai ales la vârsta și așteptările de viață ale persoanelor vătămate, trebuie subliniat faptul că aceasta experientă și-a pus amprenta asupra dezvoltării psihice a acestora, asupra echilibrului socio – afectiv al acestora.

Impactul evenimentelor asupra sistemului de valori al victimelor, asupra sentimentului de securitate ce ar trebui să însoțească orice persoană la această vârstă, a fost unul extrem de puternic; astfel, la acel moment, într-un mod mai mult decât brutal, victimele au aflat rezonanța unor acte repetate cu conotatie sexuală, trăind semnificația reală a raporturilor sexuale săvârșite de clienti în pofida a ceea ce își doreau cu adevărat, suferințele fizice si psihice pricinuite victimelor, urmare a raporturilor sexuale la care au fost supuse si exploatarii sexuale careia îi erau prizoniere.

Tot acest ansamblu de împrejurări a determinat o scădere dramatică a stimei de sine, victimele încercând sentimentul rușinii, chiar în ciuda promiscuității morale și materiale care conturează contextul vietii lor cotidiene, multe dintre ele aflându-se în situația de a trăi umilințe nejustificate, trebuind să accepte întreținerea raporturilor sexuale chiar în condițiile în care se aflau în perioadele delicate, specifice femeilor.

Datele privind conduita procesuală a inculpatului, astfel cum s-a arătat anterior, nu sunt de natură să antameze reținerea circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 alin. 1 lit. c Cod penal din 1969, și în contextul caracterului abominabil al faptelor acestuia.

Așa cum a statuat si Înalta Curte de Casație și Justiție in jurisprudența sa, recunoașterea unor date si împrejurări ale realității, ca circumstanțe atenuante, nu este posibilă decât dacă circumstanțele avute in vedere de instanță reduc in asemenea măsură gravitatea faptei in ansamblu, sau îl caracterizează de o asemenea manieră pe inculpat, încât numai aplicarea unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunea săvârșita in concret satisface imperativul justei individualizări a pedepsei.

Aceste condiții au fost apreciate de instanță ca nefiind îndeplinite în cauză față de inculpat care a probat o contributie activă, acesta fiind principalul autor al faptelor, și în privința căruia probatoriul nu a antamat nici măcar un indiciu al atenuării răspunderii penale.

Valorificând toate elementele decurgând din limitele de pedeapsă prevăzute de textele de incriminare, dispozițiile părții generale a Codului penal din 1969 și regimul de sancționare a infracțiunilor săvârșite, gradul de pericol social concret ridicat pe care-l reprezintă infracțiunile comise, vârsta părților vătămate la momentul activității infracționale, urmările produse asupra fizicului dar, mai ales, asupra psihicului acestora, ținând cont și de întreaga situație de fapt reținută în sarcina inculpatului, instanța a stabilit inculpatului câte o pedeapsă principală cu închisoarea la nivelul care să îndreptățească aprecierea ca aceasta este o măsură de constrângere, dar și un mijloc de reeducare eficient, răspunzând astfel dezideratelor înscrise în art. 52 Cod penal din 1969.

În consecință, instanța a dispus condamnarea inculpatului, la următoarele pedepse:

-12 (doisprezece) ani închisoare și 4 (patru) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 litera a teza a II-a, lit. b Cod penal din 1969, calculată conform disp. art. 66 Cod penal din 1969, pentru săvârșirea infracțiunii de ,,trafic de persoane” în formă continuată, prev. de art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal din 1969, cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal din 1969, cu aplic. art. 13 alin. 1 Cod penal din 1969.

- 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de ,,conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere” în formă continuată, prev. de art. 86 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal din 1969, cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal din 1969, cu aplic. art. 13 alin. 1 Cod penal din 1969.

În baza art. 33 lit. a-34 alin. 1 lit. b, art. 35 alin. 1 Cod penal din 1969, în condițiile art. 13 alin. 1 Cod penal din 1969, instanța a contopit pedepsele stabilite anterior, urmând ca inculpatul G. (fost C.) C. să execute pedeapsa principală cea mai grea, de 12 (doisprezece) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 litera a teza a II-a, lit. b Cod penal din 1969, pe o durată de 4 (patru) ani, calculată conform disp. art. 66 Cod penal din 1969.

Instanța a constatat că faptele deduse judecății au fost săvârșite în stare de recidivă postcondamnatorie, respectiv după liberarea condiționată, în restul rămas neexecutat de 1229 zile închisoare din pedeapsa de 13 (treisprezece) ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 228/06.04.2009 a Judecătoriei D., definitivă la data de 14.09.2009, prin decizia penală nr. 365/R/2009 a Tribunalului Cluj, prin retragerea recursului.

Pe cale de consecință, în baza art. 61 Cod penal din 1969, în condițiile art. 13 alin. 1 Cod penal din 1969, instanța a revocat liberarea condiționată a executării pedepsei de 13 (treisprezece) ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 228/06.04.2009 a Judecătoriei D., definitivă la data de 14.09.2009, prin decizia penală nr. 365/R/2009 a Tribunalului Cluj, prin retragerea recursului și va contopi pedeapsa rezultantă stabilită anterior, respectiv 12 (doisprezece) ani închisoare cu restul de pedeapsă de 1229 zile închisoare ce a mai rămas de executat din pedeapsa anterioară, urmând ca inculpatul G. (fost C.) C. să execute pedeapsa cea mai grea de 12 (doisprezece) ani închisoare, sporită cu 1 (unu) an și 10 (zece) luni închisoare, având în vedere întregul ansamblu infracțional și deosebit de bogata experiență infracțională, în final inculpatul urmând a executa pedeapsa totală rezultantă de 13 (treisprezece) ani și 10 (zece) luni închisoare, la care se adaugă pedeapsa complementară de 4 (patru) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, lit. b Cod penal din 1969.

În ceea ce priveste individualizarea regimului de executare, instanta a reținut ca fata de ansamblul activitatilor infractionale comise, gravitatea faptelor si consecintele sociale profund negative ale acestora, impactul asupra valorilor sociale lezate si necesitatea constrangerii si reeducarii inculpatului, instanta a apreciatca in privinta inculpatului, numai executarea pedepsei în regim de detentie răspunde în mod adecvat functiilor si scopului pedepsei.

Astfel cum s-a arătat și anterior, în baza dispozițiilor imperative ale art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 și art. 65 alin. 2 Cod penal, alăturat de pedeapsa principală, instanța a stabilit inculpatului și o pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 Cod penal. La individualizarea, în această modalitate, a pedepsei complementare, instanța a avut în vedere comportamentul ilicit al inculpatului, atitudinea acestuia în relațiile cu victimele, relevată de probele menționate mai sus, apreciind că acesta este incompatibil cu exercitarea drepturilor interzise.

În ceea ce privește aplicarea pedepsei accesorii, instanța a reținut că prin Decizia LXXIV (74) din 05.11.2007, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că dispozițiile art. 71 din Codul penal referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza I -a din Codul penal nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanței, în funcție de criteriile stabilite în art. 71 alin. 3 din Codul penal.

Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I, în temeiul art. 474 alin. 4 C.proc.pen.

De asemenea, instanța a ținut seama și de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (cauza Hirst contra Marii Britanii, cauza S. și P. c. României, C. și M. c. României), direct aplicabilă în dreptul intern o dată cu ratificarea de către România a Convenției Europene a Drepturilor Omului, potrivit art. 20 alin. 2 din Constituție.

Analizând aplicabilitatea pedepselor accesorii în cauză, în raport cu natura și gravitatea infracțiunilor săvârșite, cu ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatului, instanța a apreciat că acesta este nedemn în exercitarea drepturilor interzise, astfel că, pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 Cod penal din 1969 va interzice inculpatului G. (fost C.) C. exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b Cod penal din 1969.

În baza disp. art. 399 Cod procedură penală instanța a menținut starea de arest a inculpatului G. (fost C.) C., apreciind că în cauză subzistă temeiurile avute în vedere la luarea și menținerea ulterioară a stării de arest preventiv.

În temeiul dispozițiilor art. 88 alin. 1 Cod penal din 1969, din pedeapsa principală de executat, de 13 (treisprezece) ani și 10 (luni) luni închisoare, aplicată inculpatului G. (fost C.) C., se va deduce durata reținerii și arestării preventive a acestuia, de la 27.09.2013 la zi.

În ceea ce privește soluționarea laturii civile, instanța a reținut că persoana vătămată R. M., domiciliată în ., jud. Iași nu s-a constituit parte civilă în procesul penal iar celelalte victime au solicitat despăgubiri morale și materiale.

În ceea ce privește prima categorie de pretenții civile, a apreciat instanța că victimele au trait semnificative suferinte ca urmare a faptelor inculpatului, umilința nejustificata podusa prin abuzurile si exploatarea sexuală la care a fost supuse creându-le o traumă psihică cu efecte incalculabile, prejudiciul nepatrimonial pretinzând repartie fiind unul evident.

Prejudiciul moral este rezultatul lezării unui drept nepatrimonial și, deși s-a considerat că este imposibilă o reparare pecuniară a acestuia, invocându-se caracterul arbitrar al acestei reparații, neputându-se stabili nici un fel de echivalență între durerea morală și o anumită sumă de bani, totuși prezența acestuia ca parte componentă a prejudiciului în ansamblu, potrivit disp. Codului civil, și-a găsit o aplicare constantă în practica judiciară.

Despăgubirile acordate pentru prejudicii izvorâte din fapte ilicite trebuie să reprezinte întotdeauna o acoperire integrală și nu se stabilesc în raport cu posibilitățile materiale ale inculpatului sau ale victimei. Esențială este stabilirea concordanței dintre întinderea prejudiciului moral și cuantumul despăgubirii, nefiind admisă nici o diferență în plus și nici o diferență în minus.

În cazul lezării relațiilor sociale referitoare la drepturile fundamentale ale persoanei, la libertatea și inviolabilitatea sexuală a persoanei, la desfășurarea vieții sexuale a persoanei cu respectarea normelor morale, la conviețuirea socială, în cazul lezării bazelor morale care trebuie să caracterizeze dezvoltarea personalității fiecărei ființe, a integrității fizice și psihice a unor tinere, pentru cuantificarea prejudiciului moral nu se poate apela la probe materiale, judecătorul fiind singurul care, în raport cu consecințele, pe oricare plan, suferite de partea civilă, trebuie să aprecieze o anumită sumă globală, care să compenseze dezechilibrele morale, dificultățile în adaptare, carențele de la nivelul adaptării sociale, astfel cum rezultă din probele cauzei.

Astfel, este de reținut că această cuantificare nu este supusă unor criterii legale de determinare. În acest caz, cuantumul daunelor morale se stabilește, prin apreciere, urmare a aplicării de către instanța de judecată a criteriilor referitoare la consecințele negative suferite de partea civilă în plan psihic, importanța valorilor lezate și măsura în care li s-a adus atingere, intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, măsura în care a fost afectată situația familială și socială a părții civile. Totodată, în cuantificarea prejudiciului moral, aceste criterii sunt subordonate condiției aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului moral efectiv produs.

În cauză, instanța a fost în măsură să aplice aceste criterii, urmare a faptului că a fost produs acel minim de argumente și indicii din care să rezulte măsura afectării drepturilor nepatrimoniale prin acțiunile exercitate de către inculpat, de natură a duce la evaluarea echitabilă a despăgubirilor ce ar urma să compenseze prejudiciul moral efectiv produs părților civile.

Sunt evidente consecințele negative suferite de partile civile în plan psihic, traumele psihice (puse în evidență nu numai de constrângerea morală și de impactul acțiunilor agresive, dar și varsta victimelor) și fizice suferite, sechelele posttraumatice care afectează negativ participarea acestora la viața socială și la care instanța a făcut referire în cuprinsul prezentei hotărâri.

Cu privire la cea din urmă categorie de pretenții, reprezentand sumele de bani ,,câștigate” de acestea din prostituția forțată, s-a reținut că nu au invocat și nici nu au dovedit existența unui prejudiciu, ci doar faptul că sunt îndreptățite la aceaste sume de bani, care li i s-ar cuveni, fiind ale lor.

Instanța a apreciat ca acestea nu sunt îndreptățite să obțină cu titlul de despăgubiri civile sume de bani pe care le-au obținut ca urmare a încălcării normelor de conviețuire și conduitei morale general acceptate, în caz contrar legitimându-se acest mod parazitar de obținere a unor venituri.

Pe de altă parte, având în vedere, pe de o parte, că daunele morale trebuie sa fie numai o justă reparație a prejudiciului de ordin psihic suferit de victimă și nu o amendă excesivă pentru autorul faptei cauzatoare de prejudicii instanța,, statuând în echitate, în baza art. 19 Cod procedură penală, art. 20 Cod procedură penală, rap. la art. 397 alin. 1 Cod procedură penală și art. 1357 Cod civil, a admis în parte acțiunile civile exercitate de părțile civile Ț. L., domiciliată în sat T., .. 3, ., C. V., domiciliată în sat H., ., ., U. I.-F., domiciliată în mun. Iași, .. 23, .. A, . și C. M., domiciliată în mun. Iași, .. 16, jud. Iași, fără forme legale în ., jud. Iași-la fam. S. M. și va obliga inculpatul G. (fost C.) C. la plata către partea civilă Ț. L. a sumei de 5.000 euro, în lei la cursul B.N.R. din ziua plății, către partea civilă C. V. a sumei de 5.000 euro, în lei la cursul B.N.R. din ziua plății, către partea civilă U. I.-F. a sumei de 5.000 euro, în lei la cursul B.N.R. din ziua plății și către partea civilă C. M. a sumei de 3.000 euro, în lei la cursul B.N.R. din ziua plății, cu titlu de daune morale și a respins, ca nefondate, restul pretențiilor civile ale părților civile Ț. L., C. V., U. I.-F. și C. M..

Veniturile bănești obținute din practicarea prostituției sunt determinabile, pornind de la declarațiile concordante ale persoanelor vătămate.

Astfel, din declaratiile acestora rezultă atat media clienților pe zi cat si costul prestației minime si a câștigului mediu zilnic, multiplicat cu numărul de zile care rezulta din probatoriul administrat, determinandu-se astfel valoarea câștigurilor ilicite, sume de bani obținute în totalitate de inculpatul G. (fost C.) C. din traficul de persoane, sume supuse confiscării, măsura care va opera de la persoana care a beneficiat de pe urma exploatarii sexuale a victimelor chiar daca banii ajungeau la această persoană indirect, prin intermediul uneia sau alteia dintre victime.

La confiscarea sumelor, instanța a făcut aplicarea principiilor jurisprudențiale statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția Penală ( a se vedea decizia nr. 391 din 19 ianuarie 2005 si decizia nr. 4457 din 21 iulie 2005), potrivit carora banii dobândiți de participanți prin săvârșirea infracțiunii se confiscă, dispunându-se obligarea persoanei la plata sumei de care a beneficiat, măsurile de siguranță constituind sancțiuni și, ca atare, au caracter personal.

Făcând aplicarea normelor imperative ale art. 19 din Legea nr. 678/2001, potrivit carora banii, valorile sau orice alte bunuri dobândite în urma sãvârșirii infracțiunilor prevãzute în prezenta lege ori cele care au servit la sãvârșirea acestor infracțiuni, precum și celelalte bunuri prevãzute de art. 118 din Codul penal sunt supuse confiscãrii speciale, în condițiile stabilite de acel articol:

În temeiul dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 678/2001 și art. 118 alin. 1 lit. e Cod penal din 1969, în condițiile art. 13 alin. 1 Cod penal din 1969, instanța a confiscat de la inculpatul G. (fost C.) C. suma totală de 49.000 euro, sumă obținută prin exploatarea sexuală a victimelor Ț. L., C. V., U. I.-F. și C. M., calculată după scăderea sumelor destinate despăgubirii victimelor, cu titlu de daune morale.

În acest sens, trebuie mentionată si decizia penala nr. 3045 din 12.05.2006 a ICCJ-Sectia Penala, care a statuat ca potrivit art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen., sunt supuse confiscării speciale bunurile, inclusiv sumele de bani, dobândite prin săvârșirea faptei prevăzute de legea penală, dacă nu sunt restituite persoanei vătămate și în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia. Prin urmare, sumele de bani dobândite prin săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală care servesc la despăgubirea persoanei vătămate nu sunt supuse confiscării, indiferent dacă despăgubirile sunt acordate pentru acoperirea prejudiciului material sau a celui moral.

În temeiul dispozițiilor art. 118 alin. 1 lit. b Cod penal din 1969, în condițiile art. 13 alin. 1 Cod penal din 1969, instanța a dispus și confiscarea de la inculpatul G. (fost C.) C. a următoarelor bunuri ridicate de organele de poliție judiciară din cadrul BCCO Iași cu ocazia percheziției domiciliare din data de 27.09.2013, bunuri folosite, în orice mod, la săvârșirea infracțiunilor: telefon mobil marca Allview model S4Steel dualsim cu IMEI_ și IMEI_ cu cartelele S. Orange cu seria P05G_095 și Lebara cu seria_-3638/0151, telefon mobil marca IPhone cu carcasă de culoare neagră cu . A1332 EMC 380AFCC ID:BCG-E 2380A: IC:579C-E2380A, tabletă marca IPad model A1460 cu . cu carcasă de culoare argintie și husă de protecție de culoare neagră, tabletă marca IPad 16 GB cu . și IMEI_ cu carcasă de culoare argintie și husă de culoare neagră deteriorată la nivelul displayului care este spart, stick marca Kingmax 8 GB cu carcasă de culoare albastru deschis, stick de memorie marca bama 4 GB cu carcasă de plastic de culoare neagră, card de memorie marca Adata model SD HC 4 GB, card de memorie marca Silicon P. model SD 2 GB, cartela S. Orange cu seria_1P04G14, 10 suporturi optice tip CD/DVD, precum și a următoarelor bunuri ridicate de organele de poliție judiciară din cadrul BCCO Iași cu ocazia percheziției asupra autoturismului marca BMW cu numărul de înmatriculare_ din data de 27.09.2013, bunuri folosite, în orice mod, la săvârșirea infracțiunilor:card memorie marca Nokia tip miniSD 128MB, cartela S. Orange cu seria_2P0S618, cartela S. Vodafone mobile cu seria_80995, suport optic tip CD.

Totodată, a menținut măsura asiguratorie a sechestrului, luată prin ordonanța procurorului din data de 30.09.2013 (f. 106-108, vol. II, d.u.p.), asupra autoturismului marca BMW 525, culoare negru, cu numărul de înmatriculare_, . WBANC510X0B134878, ._, bun proprietatea inculpatului G. (fost C.) C., achiziționat la data de 22.09.2012 de la numitul A. A. C..

În baza art. 249 alin. 1, 2, 4, 5 Cod procedură penală, cu referire la art. 404 alin. 4 lit. c Cod procedură penală, a dispus luarea măsurii asigurătorii constând în indisponibilizarea, prin instituirea sechestrului, a bunurilor mobile și imobile ale inculpatului G. (fost C.) C. până la concurența sumei de 49.000 euro, în vederea confiscării speciale a sumelor de bani rezultate prin exploatarea sexuală a victimelor, până la concurența sumei de 18.000 euro, în vederea reparării pagubelor produse prin infracțiuni (despăgubirea victimelor cu sumele acordate cu titlu de daune morale) și până la concurența sumei stabilită în sarcina inculpatului cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare.

În baza art. 397 alin. 4 Cod procedură penală, dispozițiile privind luarea măsurilor asiguratorii, din paragraful anterior al prezentei sentințe penale, sunt executorii.

Pe cale de consecință, instanța a dispus luarea inscripției ipotecare asupra bunurilor imobile sechestrate, sens în care se va dispune a se face adresă la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Iași.

În baza disp. art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare instanța a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpatul G. (fost C.) C. în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare (S.N.D.G.J.).

Conform art. 5 alin. 5 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare s-a adus la cunoștința inculpatului G. (fost C.) C. că probele biologice care vor fi recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în S.N.D.G.J. a profilului genetic.

În temeiul art. 272 alin. 1 Cod procedură penală, onorariile avocaților desemnați din oficiu pentru inculpat (av. Bodia D.: 200 lei-delegația nr. 0694/21.01.2014) și persoanele vătămate (av. R. D.: 750 lei (câte 150 lei pentru fiecare persoană vătămată)-delegația nr. 0420/13.01.2014; av. F. S. C.: 600 lei (câte 150 lei pentru fiecare persoană vătămată) au fost avansate din fondurile speciale ale Ministerului Justiției, urmând să rămână în sarcina statului, potrivit art. 274 alin. 1 teza finală Cod procedură penală.

În ceea ce privește celelalte cheltuieli judiciare avansate de stat, avand în vedere solutia asupra cauzei si principiul potrivit caruia plata cheltuielilor judiciare avansate de stat revine celui in sarcina caruia a fost retinuta culpa infractionala sau culpa procesuală, instanța, în temeiul dispozițiilor art. 274 alin. 1 Cod procedură penală a obligat inculpatul G. (fost C.) C. să plătească statului suma de_ lei (_ lei pentru faza urmăririi penale și 2000 lei pentru faza judecății), cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

În termen legal sentința penală a fost apelată de inculpatul C. (fost G.) C. și de partea civilă C. V.. Inculpatul a formulat prin avocat ales următoarele critici: nu se consideră vinovat de toate faptele reținute în sarcina sa, solicitând reaprecierea declarațiilor părților și a martorilor și pronunțarea unei soluții de schimbare a încadrării juridice și achitare.

Partea civilă a solicitat prin avocat ales majorarea despăgubirilor materiale și morale acordate, invocând afecțiuni medicale, faptul că are un copil minor în întreținere rezultat în urma practicării prostituției; faptul că nu și-a terminat studiile.

Apelantul inculpat a dat declarație, a depus înscrisuri, a solicitat administrarea de probe – în susținerea criticilor formulate, față de soluția primită pentru aceleași infracțiuni a depus ordonanța procurorului de clasare și concluzii scrise.

C. a reevaluat întreg probatoriul administrat în cele două faze procesuale (urmărire penală și instanța de judecată) raportat la dispozițiile art. 417 Cod procedură penală, reținând:

Prin rechizitoriul nr. 84D/P/2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T.-S.T. Iași, înregistrat pe rolul Tribunalului Iași sub nr. de mai sus, s-a dispus trimiterea în judecată, pentru săvârșirea infracțiunilor de ,,trafic de persoane” în formă continuată, prev. de art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal din 1969, cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal din 1969 și ,,conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere” în formă continuată, prev. de art. 86 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal din 1969, cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal din 1969, ambele cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal din 1969.

S-a reținut prin rechizitoriu că inculpatul G. (fost C.) C. a racolat prin fraudă pe victimele traficului de persoane: R. M., Ț. L., U. I. F., C. V. și C. M., le-a transportat în Germania în scopul de a le exploata prin obligare la practicarea prostituției și le-a luat sumele de bani obținute de părțile vătămate.

De asemenea, s-a reținut că același inculpat a condus pe drumurile publice de pe raza municipiului Iași, în zilele de 16 și 17 august 2012, autoturismul marca Mercedes, culoare albă, cu numărul KR QH 743, fără a poseda permis de conducere, precum și că a condus autoturismul marca Mercedes, culoare albă, cu numărul KR QH 743 pe ruta Iași – aeroportul Cluj împreună cu victima R. M. în data de 23.05.2012, fără a poseda permis de conducere.

Instanța de fond a administrat nemijlocit un amplu probatoriu pe care l-a evaluat corespunzător și a reținut fără dubiu vinovăția inculpatului, constând în aceea că faptele inculpatului G. (fost C.) C., care, în perioada anilor 2011-2013 a racolat prin fraudă pe victimele traficului de persoane: R. M., Ț. L., U. I. F., C. V. și C. M., le-a transportat în Germania în scopul de a le exploata prin obligare la practicarea prostituției și le-a luat sumele de bani obținute de acestea, realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de ,,trafic de persoane” în formă continuată, prev. de art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal din 1969, cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal din 1969.

De asemenea, faptele inculpatului G. (fost C.) C. de a conduce pe drumurile publice de pe raza municipiului Iași, în zilele de 16 și 17 august 2012, autoturismul marca Mercedes, culoare albă, cu numărul KR QH 743, fără a poseda permis de conducere, precum și de a conduce autoturismul marca Mercedes, culoare albă, cu numărul KR QH 743 pe ruta Iași – aeroportul Cluj împreună cu victima R. M. în data de 23.05.2012, fără a poseda permis de conducere, realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de ,,conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere” în formă continuată, prev. de art. 86 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal din 1969, cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal din 1969.

Instanța de apel a reevaluat întreg probatoriul administrat în special declarațiile tuturor părților și ale martorilor (audiați atât la urmărirea penală, cât și la fond, cât și părțile și martorii ce au putut fi audiați la instanța de apel).

Inculpatul a profitat de împrejurarea că în Germania activitatea de prostituție este una legală (fiind însă încriminate proxenetismul și traficul de persoane), încercând camuflarea activității sale de traficare sub aparența legalității desfășurării activității de prostituție de către fete, alături de soția sa, numita G. A. care la rândul său practica prostituția și care închiria pe numele său locuințele unde tinerele erau exploatate sexual.

Inculpatul a urmărit racolarea unor tinere cu un nivel de instrucție redus, cu o situație materială dificilă, prezentând acestora avantajele financiare pe care le pot obține în urma practicării prostituției, însă, odată ajunse la destinație tinerelor li se restricționa libertatea de mișcare, procentul din încasări era preluat de inculpat inițial sub forma unor împrumuturi după care acesta condiția victimele să continue munca pentru a fi de acord să le restituie banii.

În raport cu unele dintre victime (C. M., U. I. F., Ț. L.), inculpatul a exercitat și acte de violență fizică și psihică, șantajându-le cu divulgarea unor înregistrări video în timp ce întrețineau raporturi sexuale cu clienții și restricționându-le libertatea de mișcare, aducându-le, practic, în situația de subordonare totală față de inculpat.

Partea civilă U. I. F. a fost racolată de către inculpatul G. (fost C.) C. în luna iunie 2011 când i-a făcut oferta de a lucra în Germania la un club, loc în care lucra și soția sa G. A. și i-a precizat că nu este vorba de practicarea prostituției, ci doar să țină companie clienților și să danseze, oferindu-se să-i intermedieze angajarea la respectivul club (asigurând-o că îl cunoaște pe patron), clubul respectiv fiind în orașul Dusseldorf. Din declarațiile date și ale soțului său U. M., s-a reținut că s-au întâlnit cu inculpatul G. (fost C.) C. care i-a asigurat că nu este vorba despre practicarea prostituției, ci doar trebuie să danseze în club, fiind cazată în imobilul din Krefed unde mai locuia și numita G. A..

Inculpatul G. (fost C.) C. i-a comunicat părțile civile că nu-l găsește pe respectivul patron, partea civilă a observat că numita G. A. locuia la adresa respectivă unde reveneau diverși bărbați, vorbea cu diverse persoane la telefon și că de fapt nu merge la club, s-a comunicat în mod direct de către numita G. A. că poate să se prostitueze și ea până îi se va găsi de lucru la club, chiar inculpatul G. (fost C.) C. cerându-i să întrețină raporturi sexuale cu clienții care veneau la adresă, lucru cu care partea civilă nu a fost de acord, însă, în perioada următoare a fost determinată să întrețină raporturi sexuale cu diverși clienți, fiind șantajată de către inculpatul G. (fost C.) C. să facă acest lucru, în caz contrar îl va informa pe soțul ei că a întreținut raporturi sexuale cu un cetățean turc, context în care victima a fost nevoită să accepte să lucreze în condițiile și sub coordonarea inculpatului G. (fost C.) C..

Odată supusă activității de prostituție, partea civilă a fost fotografiată de către un fotograf profesionist la solicitarea inculpatului G. (fost C.) C. care i-a postat fotografiile pe un site sub numele „Giulia”.

Față de aceste aspecte al începerii actelor materiale, și inculpatul a recunoscut în declarațiile date, memoriul depus că „permanent a ținut legătura cu un avocat cu privire la sfera legalității activităților sale”.

Din actele dosarului, declarațiile părților vătămate s-a reținut și amabilitatea în care erau recrutați clienții și sumele oferite, anume partea civilă U. I. F. a revenit împreună cu inculpatul G. (fost C.) C. a doua oară în țară unde a rămas câteva zile iar în jurul datei de 14.01.2012 s-a întors în Germania iar în camera în care lucra, partea civilă a găsit componentele de la o cameră video care era montată într-un monitor de către inculpatul G. (fost C.) C. care a filmat-o în ipostaze indecente și a comprimat filmările cu care partea civilă era șantajată să lucreze în continuare ca prostituată, astfel că încercând prin luna decembrie 2011 să renunțe la activitatea pe care o presta, partea civilă a fost agresată de inculpatul G. (fost C.) C..

În luna aprilie 2012, numita G. A. s-a întâlnit cu martorul U. M., soțul părții civile U. I. F. căruia i-a relatat situația reală a soției sale, acesta luând imediat legătura telefonic cu soția sa și cu inculpatul G. (fost C.) C. căruia i-a solicitat să o aducă în țară pe soția sa.

Urmare a solicitării martorului U. M., inculpatul G. (fost C.) C. a adus-o în țară pe victimă dar i-a cerut acesteia să nu prezinte situația reală.

Totodată, în jurul datei de 23.05.2012, partea civilă a fost sunată pe telefonul mobil de către inculpatul G. (fost C.) C. care i-a spus că se află la aeroportul din Cluj-N., că a fost oprit la control cu o fată și că s-a găsit la el pașaportul părții civile, sfătuind-o să declare dacă va fi întrebată că a uitat la el pașaportul.

În luna mai 2012 persoana vătămată R. M., care este încadrată în gradul de handicap mediu ca urmare a retardului mintal de care suferă i-a cunoscut pe numiții F. G. F. și F. C. M. care, profitând de afecțiunile de care suferă aceasta au încercat să-i capteze atenția existând suspiciunea că au întreținut cu aceasta relații sexuale orale, context în care au obținut numărul de telefon al victimei și au comunicat periodic cu aceasta.

Astfel, în ziua de 18.05.2012 persoana vătămată R. M. a fost contactată telefonic de către numitul F. G. F. care, sub pretextul că dorește să fie împreună și să meargă la el, a determinat-o să fugă de la domiciliu, ceea ce s-a și întâmplat, în noaptea de 18/19.05.2012 tânăra fugind din imobilul părinților săi având asupra sa telefonul mobil și actul de identitate, conformându-se solicitării acestuia.

Numitul F. G. F. a preluat-o pe victimă cu un autoturism și a transportat-o în municipiul Iași, unde, în cursul zilelor de 19 și 20.05.2012 a cazat-o în hotelul „Sans Rival” din mun. Iași unde inculpatul G. (fost C.) C. a preluat-o și ulterior a cazat-o la domiciliul său până la data de 23.05.2012, perioadă de timp în care, ajutat de numita M. A. M., a efectuat demersurile necesare să o determine pe persoana vătămată să meargă cu el în Germania, în localitatea unde se afla soția sa, unde să practice prostituția.

În aceste condiții aflându-se într-o situație de vulnerabilitate, persoana vătămată a fost încântată de modul în care inculpatul G. (fost C.) C. s-a comportat cu ea, respectiv că a mers și i-a oferit o masă la un local, i-a cumpărat haine, a dus-o la un salon de coafură, toate acestea având ca scop câștigarea încrederii victimei și crearea impresiei că îi dorește binele.

Consecvent scopului urmărit, inculpatul a luat legătura cu soția sa aflată în Germania, pentru a stabili detaliile transportării victimei în locul în care se afla aceasta, rezervând și achiziționând două bilete la cursa aeriană Wizz.

La data de 23.05.2012 inculpatul G. (fost C.) C., deși nu poseda permis de conducere, a transportat-o personal, cu autoturismul marca Mercedes cu nr. KR-QH743, pe persoana vătămată R. M. în mun. Cluj-N., cu intenția de a se îmbarca din aeroportul Cluj-N. cu destinația Dortmund.

Deși inculpatul a instruit-o pe persoana vătămată R. M. cu privire la comportamentul pe care să-l adopte pe parcursul deplasării, aceasta urmare a afecțiunii de care suferă, a răspuns că merge să practice prostituția.

Cu prilejul controlului de frontieră, efectuat de organele poliției de frontieră, asupra inculpatul G. (fost C.) C. a fost găsit pașaportul temporar seria_ eliberat pe numele Palfey I. F., nume actual U., persoană vătămată în această cauză.

Inculpatul G. (fost C.) C. a fost lăsat să plece și, în continuare, în perioada mai 2012 – septembrie 2013 acesta a efectuat periodic deplasări în orașul Krefeld din Germania, unde erau cazate mai multe tinere care practicau prostituția, pentru a coordona activitatea infracțională.

De precizat că atunci când se afla în România, inculpatul coordona telefonic tinerele care îi raportau încasările zilnice și procentul care îi revenea acestuia.

În Germania, inculpatul G. (fost C.) C. a preluat mai multe imobile din orașul Krefeld, având ca destinație casă de prostituție, loc în care se aflau un număr de 5 apartamente cu câte trei camere, acesta având în directa sa administrare o parte din apartamente unde erau cazate tinerele racolate și exploatate de el iar camere din respectivele apartamente le închiria unor tinere sau cupluri de persoane de la care percepea o sumă de bani sau procent din încasări.

De precizat că tinerele racolate și exploatate de inculpat erau înșelate cu privire la procentul din încasările zilnice, acesta reușind să le determine să-i încredințeze sumele de bani câștigate sub forma unor împrumuturi sau pentru a le păstra, le îndatora în sensul că erau obligate ca din partea lor de câștig să achite chiria, contravaloarea tuturor serviciilor cum ar fi fotografierea, asigurarea vestimentației, hrana, bunurile de strictă necesitate etc., în final sumele pe care acestea le puteau strânge erau foarte mici.

Sub aspectul criticilor inculpatului apelant referitor la faptul că erau efectuate periodic controale de către organele de poliție germane față de care victimele s-ar fi putut plânge – Curte reține că: au fost depistate victime ale prostituției în imobilele inculpatului C. (fost G.) C., astfel, la controlul din data de 29.08.2012, au fost identificate: G. A. E. (nume de lucru: A.), Margelatu M.-A. (nume de lucru: Barbie), C. A. (nume de lucru: A.), H. A. F. (nume de lucru: P.), Tapu L. (nume de lucru: A.), B. G.-A. (nume de lucru: A.), Contra I.-L., D. A., I. L.-G.; la controlul din data de 01.08.2013 au fost identificate: Bangau A.-M., S. C., V. A.-A., Caldaru I., Iordachita A.-O., C. T.-M., I. L.-M..

În fine, la controlul din data de 26.09.2013 și din data de 27.09.2013 în imobil au fost identificate: Pătrascu M. A. (nume de lucru: Roxi), L. G. A., I. L., Iordachita A., S. C., V. A. A., M. C. și C. V..

Odată ajunsă în Germania, aceasta a fost cazată în imobilul din orașul Krefeld, în apartamentul de la etajul 2 care avea o sufragerie, trei dormitoare, o baie și o bucătărie, loc în care a cunoscut-o și pe numita Contra I. L. (căreia i se spunea L.), precum și pe numita G. A..

Victima a fost încântată de condițiile de locuit și chiar de a doua zi a primit obiecte de vestimentație aparținând numitei G. A. și a fost scoasă să practice prostituția, programul de muncă fiind între orele 08:00 – 23:00 iar sâmbăta și duminica de la ora 08:00 la 14:00, existând un telefon mobil la care sunau clienții, anunțurile fiind date pe două site-uri de internet www.kontakt24 și www. girl-finden.de.

De precizat că victima nu știa limba germană iar clienții se înțelegeau cu numita G. A., referitor la tarife.

Victima a primit numele de muncă ,,Viki”, B. A. a primit numele de muncă ,,A.”, iar G. A. a primit numele de muncă ,,A.”.

Partea vătămată a suportat toate costurile, la început a fost lăsată să-și strângă separat banii săi iar după circa două sau trei luni inculpatul G. (fost C.) C., având cunoștință de banii victimei și urmărind să intre în posesia acestora i-a cerut acesteia să-i lase lui spre păstrare pentru a nu fi furați, victima dându-i suma de 4.000 euro, crezând în spusele inculpatului care a afirmat că el apreciază munca sa și că dorește să câștige banii pentru casă, că îi dorește binele.

Aflată într-o situație clară de vulnerabilitate, în contextul promisiunilor avansate de inculpat, aceasta a acceptat și i-a dat banii sperând că vor fi păstrați în condiții bune și îi vor fi restituiți când va dori, așa cum a inculpatul i-a promis.

Din declarațiile părții vătămate rezultă că nu avea experiență sexuală, clienții nu prea o alegeau, ceea ce care a atras nemulțumirea inculpatului care a și agresat-o în mai multe rânduri, inițial prin luna august 2012 când a fost trimisă escortă la un client pentru 3 ore, și când, întrucât îi era foarte rău, a revenit acasă unde și aici a avut un client dar întrucât se simțea foarte rău nu a mai continuat, clientul supărându-se și plecând, ulterior inculpatul lovind-o în mod repetat cu palmele, luând-o de brațe și izbind-o de podea, lucru care i-a indus victimei o stare de teroare și frică.

Părții civile i s-a luat cartea de identitate în ziua în care a fost bătută prima dată și a rămas la inculpat o perioadă de timp, pentru ca aceasta să nu fugă.

Banii părții civile C. M. erau luați periodic de inculpat sub forma unor împrumuturi fiind lăsată mereu fără bani iar în ceea ce privește hrana, cosmeticele, bunuri de strictă necesitate, aceasta, ca și celelalte fete, se descurca fiecare cum putea.

Victimei îi era restricționată libertatea de mișcare, era lăsată doar în anumite condiții să plece din casa de prostituție, îi cerea voie inculpatului G. (fost C.) C., nu avea dreptul să plece în timpul programului.

În tot acest timp, inculpatul G. (fost C.) C. locuia în același apartament, în sufragerie, îl folosea pe martorul S. C. ca șofer, mergea la cazinou și juca la jocuri de noroc, se întreținea din banii care îi încasa de la tinerele care practicau prostituția.

Întrucât dorea să recupereze banii împrumutați inculpatului, victima C. M., în cursul lunii august 2012 i-a cerut voie inculpatului G. (fost C.) C. să o lase să vină în țară cu scopul de a depune la o bancă cei 4.000 euro pe care îi avea la acesta, o lună mai târziu inculpatul fiind de acord și aducând-o în țară, fără a renunța să o controleze pe victimă, căreia i-a asigurat cazare la un hotel, reușind în cele din urmă să o determine să revină în Germania fără să-i restituie banii.

În aceste împrejurări a fost exploatată victima până în luna aprilie 2013 când a luat decizia să fugă de la acesta, victima realizând că de fapt inculpatul o exploatează și își bate joc de ea, mai ales că același inculpat refuza să-i înapoieze banii iar numita G. A. a avertizat-o anterior pe victimă că nu își va recupera banii de la inculpat întrucât așa a procedat acesta și cu alte fete.

Nemaisuportând agresiunile fizice și psihice din partea inculpatului față de care avea o mare teamă, victima a reușit să fugă într-o zi de duminică din luna aprilie 2013 când au plecat toți la o discotecă împreună cu inculpatul G. (fost C.) C., motivând că îi este rău și fiind lăsată să revină la imobil cu numita G. A. și cu numita L., de aici fugind la o saună din aceeași localitate unde a lucrat aproximativ o lună de zile, de unde apoi a reușit să plece în Viena – Austria unde a lucrat la un club.

Susține și apărătorul inculpatului în privința nevinovăției nu s-au conturat niciun moment, ci au reprezentat doar interpretări desprinse din contextul și ansamblul declarațiilor martorilor și a părților vătămate.

Faptul că unele dintre părțile audiate în fața instanței de apel nu au mai putut relata cu claritate/ori sinceritate anumite aspecte, nu poate fi interpretat ca o înlăturare a răspunderii penale a inculpatului ori ca o relatare a unei alte situații de fapt, deoarece C., raportat la perioada de timp trecută de la data desfășurării acțiunilor de către inculpat și coroborat cu celelalte declarații ale victimelor, probe (convorbiri telefonice, procese verbale de monitorizare a inculpatului).

Față de aceste considerente vor fi înlăturate ca neîntemeiate susținerile referitoare la faptul că nu s-a dovedit supravegherea directă a victimelor, îngrădirea libertății de mișcare a acestora, exploatarea sexuale împotriva voinței ori profitând de vulnerabilitatea acestora.

Interesul constant al inculpatului pentru asigurarea clandestinitatii activitatilor acestuia si pentru crearea unei aparente legale s-a manifestat si in raport cu toate victimele care au aratat ca inculpatul le instruia cum sa se comporte, ce raspunsuri sa dea, cuantumul chiriei, cand au venit, (sa spuna ca a venit prin intermediul unor prietene), chiria este mai mare, cca. 1200 euro si sa nu spuna ca il cunosc pe el sau daca au ,,peste”.

Faptul ca scopul unic al activităților sale era acela al obținerii unor profituri substanțiale prin supunerea tinerelor la activitățile de prostituție prin control si constrângere rezulta din declarațiile victimelor care au arătat ca inculpatul le înșela în privința sumelor de bani, în sensul că primea de la clienți mult mai mult decât spunea, bani pe care și-i însușea si, deși organele de poliție au descins de mai multe ori la adresa respectivă, la raziile făcute, nici una din fete nu a avut curajul să spună că sunt exploatate de către inculpat.

Cu privire la partea civilă C. V., situația de fapt prezentata de victima a fost confirmata si de martorul Ciopeica C. T., audiat atât in cursul urmăririi penale cat si in cel al judecații, potrivit căruia a calatorit impreuna cu victima C. V. in Germania, pana in orasul Krefeld, victima fiind entuziasmata ca merge la munca si ca va castiga banii sai chiar dacă, martorul și-a dat seama ca va merge sa se prostitueze dar nu a discutat cu aceasta despre acest lucru

Martorul a descris unde a ajuns impreuna cu victima, fiind condusi acolo de numita P. A. si de prietenul sau, D. I. P., zis C., unde intrun bar aflat la cca. 150 metri de casa de prostitutie, acesta din urma intrebandu-l pe martor daca poate sa conduca o masina cu cutie automata, inculpatul avand un autoturism BMW de culoare neagra, inmatriculat in Romania si nu avea permis de conducere, rugandu-l sa il conduca pana in. tara, martorul plecand in jurul datei de 23.09.2013 cu acel autoturism, impreuna cu inculpatul si cu numitul D. I. P..

Despre victima C. V., martorul a mai aratat ca stie ca aceasta a venit acasa dupa ce a fost luata de politia germană iar procesele verbale încheiate la datele de 04.09.2012, 30.04.2013, cuprind datele preluate de pe site-urile pe care erau postate fotografiilor tinerelor exploatate de inculpat, intre acestea regasindu-se imagini cu victima C. V..

Deși, inculpatul a negat că ar fi închiriat apartamente în Germania, arătând că nu a obținut beneficii materiale de pe urma practicării prostituției unor tinere de naționalitate română în Krefeld și că nu a avut fete care să se prostitueze pentru el în Germania, incercând să acrediteze ideea că fetele practicau prostituția în mod liber, fără a fi exploatate sau subordonate acestuia, încercând minimizarea propriilor activități în legătură cu ceea ce făceau tinerele, susținerile au fost înlăturate constant de probele admise.

Faptul că în Germania este permisă desfășurarea acestui tip de serviciu și că fetele erau înregistrate fiscal în acest stat, aspecte invocate de către apărare care a atașat la dosar un set de înscrisuri în acest sens, nu legitimează conduita infracțională a inculpatului care a depășit limitele unui așa-zis administrator al stabilimentelor în care se desfășurau aceste activități, coordonând de fapt întreaga afacere, limitând sau anulând acestor tinere dreptul la alegeri esențiale precum natura prestației sexuale, cuantumul real al sumelor obținute, momentul în care erau dispuse să presteze astfel de servicii (unele dintre ele fiind trezite și in timpul somnului pentru a merge cu diverși clienți, deși programul de lucru afișat pe site-uri de terminase sau fiind nevoite să presteze activități chiar în momentele lunare delicate, specifice femeilor).

Din conținutul proceselor verbale încheiate la date de 28.08.2012, 14.09.2012, 07.10.2013, 08.10.2013, rezultă datele furnizate de către poliția germană, prin intermediul canalelor de cooperare polițienească, fiind furnizate date din evidențele poliției cu privire la inculpatul G. (fost C.) C. dar și cu privire la casa de prostutiție din orașul Krefeld, . și identitatea tinerelor legitimate de poliție la diferite intervale de timp în acest imobil, cât și faptul că împotriva inculpatului G. (fost C.) C. există o anchetă a poliției.

Din procesul verbal din 01.10.2013, de transcriere a convorbirilor și comunicărilor telefonice efectuate de către numita M. A. M., rezultă convorbirea din data de 28.09.2013 ora 15:45:53, dintre aceasta și inculpatul G. (fost C.) C. (aflat în arestul I.P.J. Iași) din care rezultă înțelegerea dintre aceștia pentru ca „afacerea” din Germania să fie preluată de numiții I. și de R., modalitatea de a scăpa de anumite bunuri care ar conține probe compromițătoare, numita M. A. M. transmițându-i că a intrat în posesia listei cu numele fetelor care apar în dosar și că încearcă să le găsească. De asemenea, din analiza acestor convorbiri rezultă că cei doi se înțeleg cu privire la ștergerea unor date din conturile de pe internet, instruirea celor care vor lucra în continuare cât și hotărârea ca numita M. A. M. să plece în Germania unde să aplice o corecție uneia din fetele găsite de poliție și audiate.

Din procesul verbal încheiat la data de 14.10.2013, încheiat în baza datelor furnizate de western union, rezultă tranzacțiile efectuate de inculpat în perioada 2012-2013.

Sub aspectul apărărilor inculpatului apelant ce au contestat încadrarea juridică a faptelor reținute, C. reține că încadrarea juridică reținută de instanța de fond este legală și temeinică.

În primul rând, trebuie menționat că existența consimțământului victimei traficului de persoane nu afectează existența infracțiunii de trafic de persoane, esențială fiind decelarea stării de subordonare, de aservire a victimei, specifică traficului, abolirea sau limitarea oricărei libertăți de acțiune, decizie și mișcare de către inculpat în raport cu victimele. De asemenea, persoanele vătămate au declarat constant în faza de urmărire penală că, fie au fost racolate prin fraudă (cazul victimei U. I. F.), fie au existat presiuni de natură fizică sau psihică asupra lor; au susținut că aveau o stare de temere față de inculpat, conservată în cazul celor mai multe și pe parcursul cercetării judecătorești când au solicitat să nu fie audiate în prezența inculpatului, persoana vătămată C. V. a susținut constat faptul că îi era frică de inculpat pentru a țipat frecvent la ea când a dorit să renunțe la activitatea de prostituție, victima Ț. L. a declarat că inculpatul era violent, fiindu-i frică de acesta pentru a văzut cum a lovit-o pe numita C. M., aceasta din urmă arătând că nu a avut ce face și a trebuit să practice prostituția în condițiile în care inculpatul i-a ascuns actul de identitate și i-a luat banii din activitatea de prostituție sub forma unui împrumut care nu a mai fost restituit.

Chiar dacă s-a invocat că față de unele dintre victime a existat consimțământul la practicarea prostituției, totuși, din probele cauzei rezultă neîndoielnic faptul că intenția inculpatului, fată de victime, a fost ca, prin mijloacele care au presupus înfrângerea libertății de voință, mișcare și conștiință a acestora, să vicieze poziția subiectului pasiv, acesta a recrutat de cele mai multe ori victimele, profitând de situațiile financiare precare, de faptul că provin din familii dezorganizate, inapte să le ofere afecțiunea și educația necesară vârstei.

Pe cale de consecință, schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de ,,trafic de persoane” prev. de art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 în infracțiunea de ,,proxenetism” prev. de art. 329 Cod penal din 1969, formulată de inculpatul G. (fost C.) C., nu este conturată probator.

Sub aspectul stabilirii legii penale mai favorabile, C. reține că legea penală mai favorabilă inculpatului legea penală, chiar dacă aparent legea nouă ar fi mai favorabilă inculpatului sub aspectul limitelor de pedeapsă prevăzute de către norma de incriminare, totuși, în ansamblul său, legea veche este mai favorabilă având în vedere tratamentul sancționator al concursului de infracțiuni și tratamentul sancționator al recidivei reglementate în cele două coduri penale.

Prin prisma tuturor aspectelor de fapt și de drept expuse, C. reține ca fiind neîntemeiate probator criticile inculpatului, că vinovăția acestuia a fost indubitabil dovedită, anume faptele inculpatului G. (fost C.) C., care, în perioada anilor 2011-2013 a racolat prin fraudă pe victimele traficului de persoane: R. M., Ț. L., U. I. F., C. V. și C. M., le-a transportat în Germania în scopul de a le exploata prin obligare la practicarea prostituției și le-a luat sumele de bani obținute de acestea, realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de ,,trafic de persoane” în formă continuată, prev. de art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal din 1969, cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal din 1969.

De asemenea, faptele inculpatului G. (fost C.) C. de a conduce pe drumurile publice de pe raza municipiului Iași, în zilele de 16 și 17 august 2012, autoturismul marca Mercedes, culoare albă, cu numărul KR QH 743, fără a poseda permis de conducere, precum și de a conduce autoturismul marca Mercedes, culoare albă, cu numărul KR QH 743 pe ruta Iași – aeroportul Cluj împreună cu victima R. M. în data de 23.05.2012, fără a poseda permis de conducere, realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de ,,conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere” în formă continuată, prev. de art. 86 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal din 1969, cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal din 1969.

Sub aspectul criticilor apelantei părții civile C. V., ce au vizat cuantumul despăgubirilor materiale și morale acordate, C. reține:

Pretențiile civile solicitate de partea civilă C. V. au fost apreciate în măsura dovedirii lor și a proporționalității și echității cu suferințele produse.

. a acesteia este diferită de a celorlalte, dat fiind existența unui copil minor în întreținere, rezultat din activitatea de prostituție desfășurată – această situație fiind corect evaluată și apreciată de instanța de fond în stabilirea cuantumului despăgubirilor materiale și morale acordate acesteia.

Prin prisma evaluării acestor criterii, acordarea integrală a sumelor solicitate de partea civilă apelantă ar reprezenta o adevărată „îmbogățire fără justă cauză a acestei persoane”.

Situația părții civile C. V. (atât financiară, numărul membrilor familiei, nivelul de instrucție socială) rămân neschimbate și după condamnarea inculpatului, singura diferență este copilul minor în întreținere față de care instanța a acordat o justă și proporțională despăgubire.

Față de aceste argumente rezultate din reevaluarea tuturor împrejurărilor concrete ale săvârșirii faptelor infracționale asupra părții civile C. V. (întrucât în apel nu s-au produs noi probe în susținerea criticilor formulate) – apelul părții civile C. V. este nefondat și va fi respins.

C. a analizat din oficiu sentința penală apelată sub toate aspectele de fapt și de drept, nu s-au constatat vicii pentru a fi desființată, și în baza dispozițiilor art. 421 punctul 1 lit. b Cod procedură penală vor fi respinse ca nefondate apelurilor declarate de inculpatul C. (fost G.) și partea civilă C. V..

Văzând și dispozițiile art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, va obliga apelanții - inculpatul C. (fost G.) C. și partea civilă C. V., să plătească statului câte 300 lei, reprezentând cheltuieli judiciare, incluzând și onorariile avocaților desemnați din oficiu pentru părțile civile R. M., Ț. L. și C. M., în sumă de câte 400 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de inculpatul C. (fost G.) C., fiul lui P. și Z., născut la data de 26.04.1973 în mun. Iași, jud. Iași, C.N.P._, în prezent deținut în Penitenciarul Iași și partea civilă C. V., domiciliată în sat H., ., ., împotriva sentinței penale nr. 853 din 11.07.2014, pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o menține.

În baza dispozițiilor art. 424 al. 2 Cod procedură penală, deduce durata arestării preventive a inculpatului C. (fost G.) C., de la data de 11.07.2014 la zi.

În baza dispozițiilor art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, obligă apelanții - inculpatul C. (fost G.) C. și partea civilă C. V., să plătească statului câte 300 lei, reprezentând cheltuieli judiciare, incluzând și onorariile avocaților desemnați din oficiu pentru părțile civile R. M., Ț. L. și C. M., în sumă de câte 400 lei.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 03.04.2015.

Președinte, Judecător,

E. S. C.-G. T.

Grefier,

C.-M. Ș.

Red. S.E.

Tehnored. Ș.C.M.

2 ex. 29.04.2015

Tribunalul Iași – judecător M. M.

← Alte modificări ale pedepsei. Art.585 NCPP. Sentința nr....		Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 272/2015. Curtea de... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Sentința nr. 1999/2015. Curtea de Apel IAŞI Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 17/2015. Curtea de Apel IAŞI Vătămarea corporală gravă. Art. 182. Decizia nr. 45/2015. Curtea de Apel IAŞI Alte modificări ale pedepsei. Art.585 NCPP. Sentința nr. 36/2015. Curtea de Apel IAŞI Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 272/2015. Curtea de Apel IAŞI Vătămarea corporală din culpă. Art. 184 C.p.. Decizia nr. 50/2015. Curtea de Apel IAŞI Violarea de domiciliu. Art.192 C.p.. Decizia nr. 287/2015. Curtea de Apel IAŞI Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP. Sentința nr. 1804/2015. Curtea de Apel IAŞI