Vătămarea corporală. Art.194 NCP. Hotărâre din 12-10-2015, Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 12-10-2015 în dosarul nr. 730/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
C. DE A. IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PT CAUZE CU MINORI - NCPP
DECIZIE Nr. 730/2015
Ședința publică de la 12 Octombrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. C.
Judecător M. M.
Grefier C. B.
Pe rol pronunțarea asupra cauzei penale privind apelul declarat de inculpatul Țifachi T., împotriva sentinței penale nr. 827/13.03.2015 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._, având ca obiect vătămarea corporală (art.194 NCP)
La apelul nominal lipsă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 29.09.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta decizie. La acel termen de judecată, Ministerul Public a fost reprezentat prin procuror L. D..
Din lipsă de timp pentru deliberare, s-a stabilit termen de pronunțare pentru azi, 08.10.2015, când:
INSTANȚA
Asupra apelului penal de față;
Judecătoria Iași prin sentința penală nr. 827/13.03.2015 a dispus următoarele:
„În baza art.386 Cod procedură penală schimbă încadrarea juridică dată prin rechizitoriu din infracțiunea de vătămare corporală prevăzută de art.181 alin.1 Cod penal din 1969 în infracțiunea de lovire sau alte violențe prevăzută de art.193 alin.2 Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal.
Condamnă pe inculpatul Țifachi T., fiul lui T. și A., născut la data de 12.04.1991 în mun.Târgu J., jud.Gorj, cu domiciliul în ., jud. Iași, CNP:_, cetățean român, necăsătorit, studii 12 clase, fără antecedente penale, la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 2.700 lei, reprezentând 180 zile amendă la un cuantum de 15 lei pentru fiecare zi-amendă, pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzută de art.193 alin.2 Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal.
Atrage atenția inculpatului că în cazul în care nu execută cu rea-credință pedeapsa amenzii, în tot sau în parte, numărul zilelor-amendă neexecutate se înlocuiește cu un număr corespunzător de zile de închisoare, conform art.63 Cod penal.
În baza art.397 Cod procedură penală raportat la art.19 Cod procedură penală și art.1347 Cod civil, admite acțiunea civilă modificată formulată de partea civilă P. G. L., domiciliat în ., CNP:_, și obligă pe inculpatul Țifachi T. să plătească părții civile P. G. L. suma de 1.000 lei cu titlu de daune materiale. Ia act că partea civilă P. G. L. a renunțat la cererea de obligare a inculpatului la plata de daune morale.
În baza art.397 Cod procedură penală raportat la art.19 Cod procedură penală, art.1347 cod civil și art.313 alin.1 din Legea nr.95/2006, admite acțiunea civilă formulată de partea civilă S. C. de Urgențe „Sf. S.” Iași, cu sediul în mun. Iași, ., jud. Iași și obligă pe inculpatul Țifachi T. la plata către partea civilă S. C. de Urgențe „Sf. S.” Iași a sumei de 999,49 lei și dobânda legală până la data achitării integrale a sumei datorate, cu titlu de despăgubiri civile.
În baza art.397 Cod procedură penală raportat la art.19 Cod procedură penală, art.1347 Cod civil și art.313 alin.1 din Legea nr.95/2006, admite acțiunea civilă formulată de partea civilă S. C. de Urgențe „P.. Dr. N. O.” Iași, cu sediul în mun. Iași, ., jud. Iași, și obligă pe inculpatul Țifachi T. la plata către partea civilă S. C. de Urgență „P.. Dr. N. O.” Iași a sumei de 96,74 lei, cu titlu de despăgubiri civile.
În baza art.272 Cod procedură penală, dispune avansarea către Baroul Iași, din fondurile speciale ale Ministerului Justiției, a sumei de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu al inculpatului (delegația nr.0190/27.12.2013).
În baza art.274 alin.1 Cod procedură penală, obligă pe inculpatul Țifachi T. la plata sumei de 1.000 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat, sumă ce nu include onorariului apărătorului din oficiu care rămâne în sarcina statului.”
Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut următoarele:
„Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași nr._/P/2011, înregistrat pe rolul Judecătoriei Iași sub nr._, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Țifachi T., fiul lui T. și A., născut la data de 12.04.1991 în mun.Târgu J., jud.Gorj, cu domiciliul în ., jud. Iași, CNP:_, cetățean român, necăsătorit, studii 12 clase, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală prevăzută de art.181 alin.1 Cod penal din 1969.
Prin același rechizitoriu, s-a dispus disjungerea cauzei în vederea continuării cercetărilor pentru aceeași infracțiune față de numitul D. C. V., poreclit „Maț”, care nu a putut fi audiat fiind plecat din țară.
În fapt, în actul de sesizare a instanței s-a arătat că în noaptea de 20/21.11.2011, împreună cu altul, inculpatul Țifachi T. a lovit-o pe partea vătămată P. G. L., provocându-i leziuni care au necesitat 23-25 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.
Partea vătămată P. G. L. a declarat în cursul judecății că se constituie parte civilă în cauză solicitând obligarea inculpatului la plata sumei de 1.000 lei cu titlu de daune materiale reprezentând contravaloarea îngrijirilor medicale necesare și a sumei de 3.000 lei cu titlu de daune morale.
S. C. de Urgenta „Sf.S. " Iași s-a constituit parte civila în cauză cu suma de 999,49 lei și dobânda legală, reprezentând costurile asistentei medicale acordate părții vătămate P. G. L..
S. C. de Urgență „P..Dr.N.O.” Iași s-a constituit parte civila în cauză cu suma de 96,74 lei reprezentând costurile asistentei medicale acordate părții vătămate P. G. L..
În cursul cercetării judecătorești au fost audiați inculpatul Țifachi T., partea civilă P. G. L. și martorii I. A., Paisvant C., Ciurăscu M. S., D. C., declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosar.
Instanța a pus în discuție schimbarea încadrării juridice date prin rechizitoriu din infracțiunea de vătămare corporală prevăzută de art.181 alin.1 Cod penal din 1969 în infracțiunea de lovire sau alte violențe prevăzută de art.193 alin.2 Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal.
Analizând probele administrate pe parcursul întregului proces penal, instanța reține următoarele:
În fapt:
În ziua de 20.08.2011, martorul I. A. și-a serbat ziua de naștere (majoratul) la barul Autosel situat pe Șoseaua N. din mun.Iași. La majorat au fost invitați câțiva prieteni și colegi de clasă, printre care partea civilă P. G. L., martorii D. C. și Ciurăscu M., numiții E. V., D. I. și alți colegi de clasă ai sărbătoritului.
În jurul orei 22,00, a ajuns la petrecere și inculpatul Țifachi T., poreclit „D.”, acesta fiind sunat și invitat la petrecere de prietenul său, sărbătoritul I. A..
Mai târziu, în jurul orei 01,00, au mai venit la petrecere numiții numitul D. C. V., poreclit „Maț” (cercetat și el pentru aceeași infracțiune și față de care prin rechizitoriu s-a dispus disjungerea cauzei în vederea continuării cercetărilor), și martorul Paisvant C.. Cei doi au venit la petrecere cu autoturismul Renault Kangoo condus de Paisvant C..
În jurul orei 03,00, pe fondul consumului de alcool, a avut loc un incident între martorii D. C. și D. C. V., poreclit „Maț”, din cauza faptului că acesta din urmă a încercat să flirteze cu martora Ciurăscu M. S.. Martorul D. C. i-a cerut sprijinul părții civile P. G. L. care se afla afară în acel moment.
Partea civilă P. G. L. și D. C. V. au început să se certe fiind despărțiți de barman. Inculpatul Țifachi T. a intervenit și el în incident, cerându-i părții civile P. G. L. să nu strice petrecerea.
P. G. L. a ieșit din bar pentru a fuma o țigară, fiind însoțit de inculpatul Țifachi T.. În timpul discuției dintre cei doi, a intervenit patronul barului care i-a solicitat părții civile P. G. L. să se liniștească, apoi, întrucât P. G. L. a folosit un limbaj violent, l-a lovit pe acesta din urmă cu palma peste față și cu pumnul în zona abdomenului, fără a-i provoca leziuni (partea civilă a declarat că nu formulează plângere prealabilă împotriva patronului barului).
Din cauza acestor incidente, petrecerea a luat sfârșit, iar tinerii au ieșit din bar, majoritatea lor, printre care martorii D. C. și Ciurăscu M., îndepărtându-se de bar pe jos.
P. G. L. a continuat să discute în fața barului cu inculpatul Țifachi T., în apropiere aflându-se sărbătoritul I. A., în timp ce D. C. V. (poreclit Maț) a mers la autoturismul Renault Kangoo în care se afla Paisvant C..
În timp ce discuta cu inculpatul Țifachi T., partea civilă P. G. L. a fost lovit de inculpat cu pumnul în zona feței. P. G. L. s-a dezechilibrat și s-a agățat de un gard, după care a venit de la mașină numitul D. C. V. care l-a lovit și el pe P. G. L. cu pumnul în gură.
P. G. L. a căzut și s-a lovit cu capul de bordură. I. A. a încercat să intervină, însă nu a reușit să îi imobilizeze singur pe cei doi agresori. În timp ce îl ținea pe inculpat, numitul D. C. V. l-a lovit cu piciorul în gură pe P. G. L., iar acestuia a început să îi curgă sânge din gură.
Văzând starea părții civile, cei doi agresori s-au urcat în autoturismul martorului Paisvant C. și au părăsit locul incidentului.
Între timp, o parte din colegii sărbătoritului I. A., respectiv martorii Ciurăscu M. S. și D. C., alertați de strigătele părții civile, s-au întors în fața barului unde au constatat că părții civile îi curgea sânge din gură și îi lipsea un dinte, P. G. L. fiind dus cu un taxi la spitalul de neurochirurgie „P..Dr.N.O.” .
Ulterior, partea civilă primit îngrijiri medicale la S. C. de Urgențe „Sf. S.” unde a fost internată în perioada 22-24.08.2011.
Situația de fapt anterior descrisă a fost reținută de către instanță prin coroborarea declarațiilor persoanelor care au participat la majorat, martorii I. A., D. C., Ciurăscu M., Paisvant C., partea civilă P. G. L. și inculpatul Țifachi T..
Inițial, inculpatul a susținut că nu l-a lovit în vreun fel pe P. G. L. și nici nu l-a văzut pe prietenul său „Maț” să îl lovească (însă l-a imobilizat pe acesta și l-a dus la autoturism, deoarece l-a văzut în apropiere pe P. G. L. care era căzut și sângera). În instanță, inculpatul a susținut că nu l-a lovit pe P. G. L., dar s-a împiedicat de partea civilă când „l-a luat pe D. C. V. de acolo” și crede că l-a lovit pe P. G. L. cu piciorul când s-a împiedicat de el și a încercat să se ridice. Spre deosebire de declarațiile anterioare, inculpatul a relatat de această dată că D. C. V. l-ar fi agresat pe P. G. L.: „…l-am prins repede pe D. pentru că am zis să nu-i facă nimic, pentru că D. V. era aproape de el cu picioarele pe G.”.
Declarațiile inculpatului sunt contrazise, în ceea ce privește faptele de lovire ce fac obiectul judecății, prin probele administrate în cauză.
Referitor la prima parte a incidentelor, respectiv cele anterioare faptelor de lovire a părții civile de către inculpatul Țifachi T., zis „D.”, și numitul D. C. V., zis „M.”, constatăm că declarațiile tuturor persoanelor audiate sunt concordante, în sensul celor anterior descrise.
În ce privește incidentul petrecut în fața barului, după terminarea petrecerii, reținem următoarele:
Pe lângă persoanele implicate direct: partea civilă P. G. L., inculpatul Țifachi T., zis „D.”, și numitul D. C. V., zis „M.”, incidentul a fost perceput în mod nemijlocit de către martorul I. A. care se afla în imediata apropiere a acestora și de către martorul Paisvant C., care se afla în autoturism, la câțiva metri distanță.
În primele declarații date după aceste evenimente, atât martorul I. A., cât și martorul Paisvant C. au arătat că au perceput nemijlocit faptul că partea civilă a fost lovită de către inculpat și de către prietenul său poreclit „Maț”, primul care a lovit fiind inculpatul Țifachi T..
În acest sens, reținem că în declarația dată în cursul urmăririi penale (f13-15 d.u.p.), martorul I. A. a descris cum, în timp ce discutau în fața barului, inculpatul Țifachi T. l-a lovit pe P. G. L. cu pumnul în zona feței. P. G. L. s-a dezechilibrat și s-a agățat de un gard, după care a venit de la mașină numitul D. C. V. care l-a lovit și el pe P. G. L. cu pumnul în gură, partea civilă căzând și lovindu-se cu capul de bordură. I. A. a mai declarat că încercat să intervină, însă nu a reușit să îi imobilizeze în același timp pe cei doi agresori, care l-au lovit pe rând pe P. G. L.. Ultimul care l-a agresat a fost D. C. V. (Maț) care, în timp ce martorul îl ținea pe inculpat, l-a lovit cu piciorul în gură pe P. G. L., iar acestuia a început să îi curgă sânge din gură, după care cei doi, văzând starea părții civile, s-au urcat în autoturismul martorului Paisvant C. și au părăsit locul incidentului.
De asemenea, martorul Paisvant C. a declarat (f.16-17 d.u.p.) că inculpatul Țifachi T. „i-a dat un pumn în zona feței lui P. Georgeas, acesta căzând la sol, după care s-a ridicat îndreptându-se către Țifachi T.. Atunci D. V. a coborât din autoturismul meu și s-a îndreptat către P. G. lovindu-l cu pumnul în față, acesta căzând la pământ. În momentul următor, D. V. l-a lovit cu piciorul în spate. Văzând că P. G. sângerează, numitul D. V. și Țifachi T. s-au urcat în mașina mea și am plecat din zonă”.
Instanța urmează a se întemeia pe aceste declarații ale martorilor I. A. și Paisvant C., cu atât mai mult cu cât aceștia sunt prieteni ai inculpatului (Paisvant C. fiind prieten și cu celalalt agresor, D. C. V.) și nu pot fi suspectați că ar fi dat declarații neconforme adevărului în defavoarea prietenului.
Martorii Ciurăscu M. S. și D. C. au perceput nemijlocit doar ultima parte a evenimentelor, când, alertați de țipetele părții civile s-au întors în fața barului. Cei doi au observat doar momentul în care partea civilă era lovită de D. C. V. și nu au văzut actele de lovire săvârșite anterior de către inculpatul Țifachi T..
Totuși, faptul că inculpatul l-a lovit pe P. G. L. rezultă indirect și din declarațiile martorei Ciurăscu M. S. care a relatat în cea de a doua declarație dată în instanță (a fost reaudiată după modificarea componenței completului de judecată) că, după ce au fost dați afară din bar, P. G. L. a rămas în fața barului unde se certa cu inculpatul și cu prietenul acestuia „Maț”. După ce s-a depărtat de bar a auzit un zgomot puternic, iar când s-a întors l-a găsit pe P. G. L. căzut la pământ, aproape în stare de inconștiență. După acest incident, a vorbit cu I. A. care i-a spus că P. G. L. a fost lovit de către inculpatul Țifachi T..
Partea civilă P. G. L. nu a putut indica persoana sau persoanele care l-au lovit, însă a precizat că, în timp ce discuta cu inculpatul Țifachi T., a simțit o lovitură puternică în zona capului și a căzut pe asfalt, iar în momentul în care a încercat să se ridice „a primit câteva șuturi în zona feței”. Tot partea vătămată a mai declarat că, din discuțiile cu I. A., Ciurăscu M. și D. C. a aflat că a fost lovit de către cel cu care discuta în fața barului - inculpatul Țifachi T. și de cel cu care s-a înjurat în bar – D. C. V., partea civilă recunoscându-i după fotografii pe cei doi agresori.
Chiar dacă Paisvant C. a declarat ulterior, în cursul judecății, că polițistul care l-a audiat „l-a pus să scrie” că a văzut când inculpatul l-a lovit pe P. G. L., fapt pe care în realitate nu l-ar fi perceput, instanța apreciază această declarație ca fiind nesinceră, fiind dată în încercarea de a-l disculpa pe prietenul său. În acest sens, reținem pe de o parte că martorul nu a putut da o explicație a faptului că declarația din cursul urmăririi penale nu corespunde adevărului și, pe de altă parte, în cuprinsul declarației date de martorul Paisvant C. în cursul urmăririi penale este menționat un episod care nu se regăsește în declarația altei persoane, respectiv faptul că partea civilă l-ar fi strigat pe inculpat înainte de incident, cerându-i să vină în locul unde se afla, astfel încât este improbabil ca declarația să îi fi fost dictată de polițist: „autoturismul era parcat în fața barului. La distanța de maxim 3 metri față de mine, în apropierea barului l-am văzut pe P. G. strigându-l pe Țifachi teodor spunându-i: „vino-ncoa’ la mine”. Numitul Țifachi i-a dat un pum în zona feței lui P. G. acesta căzând la sol…”
De asemenea, deși martorul I. A., prieten și el cu inculpatul, a declarat în instanță că nu își mai amintește dacă a văzut personal când inculpatul l-a lovit pe P. G. L., a relatat totuși că partea civilă se certa cu inculpatul și cu Maț, iar apoi l-a văzut pe P. G. L. căzut pe jos. Totodată, martorul I. A. a menționat că în prima declarație dată în cursul urmăririi penale a relatat mai multe amănunte deoarece ținea minte ce s-a întâmplat atunci.
Conform certificatului medico-legal atașat la dosarul de urmărire penală, partea civilă P. G. L. a suferit în urma agresiunii multiple leziuni leziuni: expulzie dentară 11, luxații dinți 21,22, echimoză, plăgi suturate chirurgical, plăgi contuze, tumefacție echimotică etc. ce au necesitat 23-25 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare. Multitudinea leziunilor suferite confirmă declarația martorului I. A. care a relatat că partea civilă a fost lovită în mai multe rânduri de inculpat și de numitul D. C. V. cu pumnii și picioarele.
În drept:
Faptele inculpatului Țifachi T. care în noaptea de 20/21.08.2011, în jurul orelor 03,00, împreună cu numitul D. C. V., a lovit-o pe partea civilă P. G. L. cu pumnii și picioarele, partea civilă suferind leziuni care au necesitat 23-25 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, întruneau la data săvârșirii elementele constitutive ale infracțiunii de „vătămare corporală” prevăzută de art.181 alin.1 Cod penal din 1969, în prezent fapta întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de „lovire sau alte violențe” prevăzută de art.193 alin.2 Cod penal.
Legătura de cauzalitate între actele de lovire săvârșite de inculpat împreună cu numitul D. C. V. și urmarea produsă (vătămarea corporală suferită de partea vătămată) este dovedită prin probele care au fost administrate în cauză din care rezultă că leziunile au fost provocate prin acțiuni de lovire directă cu pumnii și picioarele.
Sub aspect subiectiv, faptele de lovire au fost săvârșite cu intenție indirectă, urmările mai grave produse - expulzie și luxații dentare - fiind acceptate de participanți, din moment ce partea civilă a fost lovită cu piciorul în gură.
Infracțiunea a fost comisă în forma de participație a coautoratului. Faptul că unul sau altul din participanți a avut o contribuție mai mare în exercitarea violențelor asupra victimei este lipsit de importanță sub aspectul calității de coautor a fiecăruia. Ceea ce este esențial este că cei doi au acționat simultan exercitând acte de violență asupra victimei, astfel că acțiunea unuia s-a completat cu acțiunile celuilalt, iar activitatea lor comună a determinat leziunile constatate în actul medico-legal, neputându-separa și analiza individual contribuția fiecăruia.
Fiind dovedită existența infracțiunii, comiterea acesteia de către inculpat și vinovăția sa, instanța va dispune antrenarea răspunderii penale a inculpatului.
Instanța reține că, după comiterea faptei și până la soluționarea cauzei, a intervenit o nouă lege penală, respectiv Codul penal ce a intrat în vigoare la data de 01.02.2014, împrejurare în raport de care se pune problema stabilirii legii penale mai favorabile, în conformitate cu dispozițiile art.5 Cod penal.
Analizând comparativ cele două reglementări penale, instanța reține că infracțiunea de vătămare corporală prevăzută de art.181 alin.1 Cod penal din 1969 se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani iar infracțiunea de lovire sau alte violențe prevăzută de art.193 alin.2 Cod penal actual se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani sau cu amenda.
Se constată că în ambele legi sunt întrunite atât condițiile de existență ale infracțiunii cât și condițiile de tragere la răspundere penală a inculpatului, motiv pentru care instanța va proceda la o evaluare în concret a tuturor circumstanțelor legate de faptă și de inculpat, în strânsă legătură cu operațiunea de individualizare judiciară pe care instanța este chemată să o realizeze, întrucât numai în această manieră se poate aprecia care este legea mai favorabilă pentru inculpat, căreia i se impune a i se da eficiență.
Instanța apreciază că prin raportare la lipsa antecedentelor penale ale inculpatului, la vârsta acestuia la data comiterii faptei – 20 de ani, la împrejurările comiterii faptelor de lovire, în cursul unor incidente între părți izbucnite pe fondul consumului de alcool, partea civilă având și ea o atitudine agresivă verbal (din cauza atitudinii sale partea civilă fusese lovită și de patronul barului, anterior, în aceeași noapte), instanța apreciază că incidentul în care a fost implicat inculpatul a avut un caracter izolat și nu este necesară aplicarea pedepsei închisorii, fiind suficientă aplicarea pedepsei amenzii penale pentru a se preveni săvârșirea de către inculpat a unor alte fapte penale.
Întrucât doar legea penală actuală permite aplicarea pedepsei amenzii penale, în sistemul zilelor-amendă, este evident că noul cod penal reprezintă legea penală mai favorabilă ce urmează a fi aplicată în cauză.
În consecință, în baza art.386 Cod procedură penală, instanța va schimba încadrarea juridică dată prin rechizitoriu din infracțiunea de vătămare corporală prevăzută de art.181 alin.1 Cod penal din 1969 în infracțiunea de lovire sau alte violențe prevăzută de art.193 alin.2 Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal.
Potrivit art.61 alin.4 lit.c Cod penal, când pedeapsa amenzii este prevăzută alternativ cu pedeapsa închisorii mai mare de 2 ani, pedeapsa amenzii este cuprinsă între 180 și 300 de zile-amendă.
Față de lipsa antecedentelor penale și vârsta inculpatului, instanța apreciază că aplicarea minimului de 180 zile-amendă (echivalentul a 6 luni) asigură o justă corespondență cu gradul de pericol social concret al faptei. Întrucât instanța nu deține date privind veniturile actuale ale inculpatului care este plecat din țară, va stabili un cuantum al unei zile amendă apropiat de minimul de 10 lei prevăzut de art.61 alin.2 Cod penal.
Față de cele reținute, instanța va dispune condamnarea inculpatului Țifachi T. la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 2.700 lei, reprezentând 180 zile amendă la un cuantum de 15 lei pentru fiecare zi-amendă, pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzută de art.193 alin.2 Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal.
Se va atrage atenția inculpatului că în cazul în care nu execută cu rea-credință pedeapsa amenzii, în tot sau în parte, numărul zilelor-amendă neexecutate se înlocuiește cu un număr corespunzător de zile de închisoare, conform art.63 Cod penal.
Sub aspectul laturii civile, instanța reține că persoana vătămată P. G. L. a declarat în cursul judecății că se constituie parte civilă în cauză solicitând obligarea inculpatului la plata sumei de 1.000 lei cu titlu de daune materiale reprezentând contravaloarea îngrijirilor medicale și a sumei de 3.000 lei cu titlu de daune morale.
La ultimul termen de judecată, partea civilă a declarat că renunță la solicitarea de acordare a daunelor morale, precizând că solicită doar suma de 1000 lei pentru a-și efectua lucrarea de înlocuire a dintelui expulzat.
De asemenea, S. C. de Urgenta „Sf.S. " Iași s-a constituit parte civila în cauză cu suma de 999,49 lei și dobânda legală, reprezentând costurile asistentei medicale acordate părții vătămate P. G. L..
S. C. de Urgență „P..Dr.N.O.” Iași s-a constituit parte civila în cauză cu suma de 96,74 lei reprezentând costurile asistentei medicale acordate părții vătămate P. G. L..
Potrivit art.19 alin.1 din Codul de procedură penală, acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă a persoanelor vinovate potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin fapta ce face obiectul acțiunii penale, iar potrivit dispozițiilor art. 998-999 Cod civil anterior, în vigoare la data săvârșirii faptei, orice faptă a omului care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara. Potrivit dispozițiilor anterior menționate, pentru angajarea răspunderii civile delictuale trebuie să fie întrunite anumite condiții: existența unei fapte ilicite, a prejudiciului, a raportului de cauzalitate și a vinovăției celui care a cauzat prejudiciul. Față de situația de fapt reținută în cauză, instanța constată îndeplinite condițiile necesare pentru angajarea răspunderii civile delictuale a inculpatului, întrucât s-a stabilit existența faptei ilicite de lovire care a fost săvârșită cu vinovăție, reținută din punctul de vedere al legii penale sub aspectul infracțiunii de lovire sau alte violențe.
Prin probele administrate s-a dovedit că partea civilă a pierdut dintele 11 care a fost expulzat. Este neîndoielnic astfel că prin actele de lovire săvârșite inculpatul a pricinuit părții vătămate un prejudiciu de natură materială, fiind necesară o lucrare de refacere dentară, de înlocuire a dintelui expulzat. Deși partea civilă, din lipsă de cunoștințe juridice, nu a depus la dosar probe privind întinderea prejudiciului, este mai mult decât evident că suma cerută cu titlu de daune materiale este mai mică decât suma necesară pentru o lucrare de implant a dintelui expulzat (la dosar am atașat o simplă căutare pe internet din care rezultă că cele mai ieftine lucrări de acest tip depășesc suma de 1.000 lei solicitată de partea civilă).
În consecință, în baza art.397 Cod procedură penală raportat la art.19 Cod procedură penală și art.1347 Cod civil, instanța va admite acțiunea civilă modificată formulată de partea civilă P. G. L. și va obliga pe inculpatul Țifachi T. să plătească părții civile P. G. L. suma de 1.000 lei cu titlu de daune materiale. Instanța va lua act că partea civilă P. G. L. a renunțat la cererea de obligare a inculpatului la plata de daune morale.
În ceea ce privește acțiunile civile formulate de către S. C. de Urgențe „Sf.S.” Iași și S. C. de Urgențe „P.. Dr. N. O.” Iași, instanța reține că prin probele administrate în cauză s-a dovedit legătura de cauzalitate dintre fapta penală săvârșită de inculpat împreună cu numitul D. C. V. și vătămarea corporală pricinuită părții vătămate care a suferit leziuni pentru care a primit îngrijiri medicale la aceste spitale, motiv pentru care, în baza art.397 Cod procedură penală raportat la art.19 Cod procedură penală, art.1347 Cod civil și art.313 alin.1 din Legea nr.95/2006, va admite acțiunile civile formulate de către S. C. de Urgențe „Sf.S.” Iași și Serviciul de Ambulanță Județean Iași.
În baza art.272 Cod procedură penală, se va dispune avansarea către Baroul Iași, din fondurile speciale ale Ministerului Justiției, a sumei de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu al inculpatului.
În baza art.274 alin.1 Cod procedură penală, va obliga pe inculpatul Țifachi T. la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, sumă ce nu include onorariului apărătorului din oficiu care va rămâne în sarcina statului.”
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel, în termen legal prevăzut de art. 410 Cod procedură penală, inculpatul Țifachi T., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivarea apelului, inculpatul Țifachi T. arată că în mod greșit instanța de fond l-a condamnat la pedeapsa amenzii, pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violente,. Întrucât el este nevinovat și deoarece nu există probe că ar fi săvârșit infracțiunea solicită achitarea, în baza art. 16 lit. c Cod procedură penală și respingerea acțiunilor civile ca neîntemeiate.
În dovedirea apelului, inculpatul Țifachi T. nu a formulat probe.
Examinând actele și lucrările cauzei prin prisma motivelor de apel invocate de în cauză de inculpat, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în limitele prev. de art. 417 alin. 2 Cod procedură penală, instanța apreciază ca nefondat apelul inculpatului Țifachi T., urmând a fi respins, pentru următoarele considerente:
În mod corect, și în concordanță cu materialul probator administrat în cauză, instanța de fond a reținut că inculpatul Țifachi T. a comis o infracțiune de lovire sau alte violențe prevăzută de art.193 alin.2 Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal împotriva persoanei vătămate P. G. L..
Situația de fapt reținută de instanța de fond este corectă și corespunde probelor administrate care au fost judicios interpretate.
În noaptea de 20/21.08.2011, în jurul orelor 03,00, inculpatul Țifachi T., împreună cu numitul D. C. V., a lovit-o pe persoana vătămată P. G. L. cu pumnii și picioarele, partea civilă suferind leziuni care au necesitat 23-25 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, conform certificatului medico-legal.
Individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatului Țifachi T. s-a făcut în mod temeinic de instanța de fond, care a ținut cont atât de criteriile generale, gradul de pericol social al faptei comise, modalitatea concretă a săvârșirii faptei, cât de circumstanțele personale ale inculpatului care este infractor primar, avea doar 20 de ani la data comiterii faptei și a recunoscut parțial faptele.
Instanța de fond a apreciat temeinic în cauză că scopul pedepsei poate fi atins în cazul inculpatului Țifachi T. și prin aplicarea unei amenzi penale în vederea reeducării acestuia și a prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni.
Latura civilă a cauzei a fost corect soluționată de instanța de fond, care, l-a obligat pe inculpat la plata prejudiciului cauzat părții civile P. G. L., prin fapta comisă,. Luând act de renunțarea acesteia la daunele morale solicitate de la inculpat, având în vedere principiul disponibilității părții în proces.
În mod temeinic și legală, inculpatul Țifachi T. a fost obligat la plata de despăgubiri civile către unitățile spitalicești în care partea civilă P. G. L. a fost internat și i-a fost acordată asistență medicală.
Pentru aceste considerente, în baza art. 421 pct. 1 lit. „b” C. proc. pen. se va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul Țifachi T. împotriva sentinței penale nr.827/13.03.2015 a Judecătoriei Iași, pronunțată în dosarul nr._, pe care o va menține .
Potrivit art. 275 alin.2 Cod procedura penala, obligă inculpatul apelant să achite suma de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat in apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul Țifachi T. împotriva sentinței penale nr.827/13.03.2015 a Judecătoriei Iași, pronunțată în dosarul nr._, pe care o menține .
In baza art. 275 alin.2 Cod procedura penala, obligă inculpatul apelant să achite suma de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat in apel.
Definitivă .
Pronunțată in ședință publică, azi, 12.10.2015.
Președinte,Judecător,
M. ChirilăMarcel M.
Grefier,
C. B.
Red. M.C.
Tehnored. C.B.
8 ex. 05.11.2015
Judecătoria Iași
Judecător G. R.-E.
| ← Furt calificat. Art.229 NCP. Hotărâre din 08-10-2015, Curtea... | Mandat european de arestare. Sentința nr. 43/2015. Curtea de... → |
|---|
