Evaziune fiscală (Legea 87/1994, Legea 241/2005). Decizia nr. 82/2015. Curtea de Apel ORADEA
Comentarii |
|
Decizia nr. 82/2015 pronunțată de Curtea de Apel ORADEA la data de 30-01-2015 în dosarul nr. 19221/271/2010
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
Secția penală și pentru cauze cu minori |
Dosar nr._ Nr. operator de date cu caracter personal: 3159 |
DECIZIA PENALĂ NR. 82/A/2015
Ședința publică din data de 30 ianuarie 2015
Complet constituit din:
Președinte: A. L. F.
Judecător: Țarcă G.
Grefier: S. A.
S-au luat în examinare apelurile penale declarate de către D.- S. TERITORIAL ORADEA, inculpații Ț. T., GĂVRUȚA L., B. I., B. F., C. A. D., P. F. F., S. E. D., B. B. R., HIRȚEA C. G., F. M. P. și partea civilă apelantă ANAF P. DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE CLUJ N. P. AJFP BIHOR, împotriva sentinței penale nr. 895/18.07.2014 pronunțată de Judecătoria Oradea, cauza având ca obiect infracțiuni de evaziune fiscală (Legea 87/1994, Legea 241/2005).
Se constată că dezbaterea pe fond asupra cauzei a avut loc la data de 20 ianuarie 2015, când părțile prezente au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, pronunțarea acesteia amânându-se pentru data 26 ianuarie 2015, respectiv data de 30 ianuarie 2015, zi în care s-a pronunțat prezenta decizie.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND
Asupra apelului penal de față, pe baza actelor și lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
P. sentința penală nr. 895 din data de 18.07.2014 pronunțată de Judecătoria Oradea, în baza art. 5 cod penal, (vazand si decizia Curtii Constitutionale nr. 265/2014), a constatat ca, in ce privesc dispozitiile privitoare la infractiunea continuata, pedepse complementare si accesorii, in mod global, au fost mai favorabile inculpatilor dispozitiile prevazute in legea penala veche, respectiv codul penal de la 1969.
I. 1. In baza art. 9 alin. 1 lit. ”a” și „b” din Legea nr. 241/2005, cu referire la art. 13 alin. 12 din OUG nr. 43/2002, cu modificările și completările ulterioare, cu aplicarea art. 13, art. 41 alin. 2 din Codul penal de la 1969 si art. 5 din codul penal in vigoare, a fost condamnat inculpatul Ț. T. la o pedeapsa principala de 5 ani inchisoare si 5 ani pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza a II a, b si c cod penal de la 1969, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat si dreptul de a ocupa functia si a-si exercita profesia sau meseria de care s-a folosit pentru savarsirea infractiunii (administrator societate comerciala), pedeapsa complementara ce se va executa conform art. 66 din codul penal de la 1969, respectiv dupa executarea pedepsei principale a inchisorii.
2. In baza art. 2801 din Legea nr. 31/1990, republicată (astfel cum a fost modificata prin L 187/2012), a fost condamnat inculpatul Ț. T. (cu datele de mai sus), la o pedeapsa principala de 2 ani inchisoare si 5 ani pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza a II a, b si c cod penal de la 1969.
In baza art. 33 lit. a, 34 alin. 1 lit. b si art. 35 alin. 3 din codul penal de la 1969, cu aplicarea art. 5 cod penal in vigoare, s-au contopit pedepsele stabilite mai sus si a aplicat spre executare inculpatului Ț. T., pedeapsa principala cea mai grea, respectiv 5 ani inchisoare, pe care a sporit-o cu 3 luni inchisoare, urmand ca inculpatul sa execute pedeapsa principala rezultanta de 5 ani si 3 luni inchisoare, in regim de detentie si 5 ani pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza a II a, b si c cod penal de la 1969, in conditiile prevazute de art. 66 C.penal de la 1969.
În baza art. 71 al. 2 C. pen. de la 1969, i s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b si c C. pen. de la 1969, cu titlu de pedeapsă accesorie.
II. 1. In baza art. 9 alin. 1 lit. ”a” și „b” din Legea nr. 241/2005, cu referire la art. 13 alin. 12 din OUG nr. 43/2002, cu modificările și completările ulterioare, cu aplicarea art. 13, art. 41 alin. 2 din Codul penal de la 1969 si art. 5 din codul penal in vigoare, a fost condamnat inculpatul GĂVRUȚA L. la o pedeapsa principala de 5 ani inchisoare si 5 ani pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza a II a, b si c cod penal de la 1969, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat si dreptul de a ocupa functia si a-si exercita profesia sau meseria de care s-a folosit pentru savarsirea infractiunii (administrator societate comerciala), pedeapsa complementara ce se va executa conform art. 66 din codul penal de la 1969, respectiv dupa executarea pedepsei principale a inchisorii.
2. In baza art. 2801 din Legea nr. 31/1990, republicată (astfel cum a fost modificata prin l 187/2012), a fost condamnat inculpatul GĂVRUȚA L. (cu datele de mai sus), la o pedeapsa principala de 2 ani inchisoare si 5 ani pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza a II a, b si c cod penal de la 1969.
In baza art. 33 lit. a, 34 alin. 1 lit. b si art. 35 alin. 3 din codul penal de la 1969, cu aplicarea art. 5 cod penal in vigoare, s-au contopit pedepsele stabilite mai sus si s-a aplicat spre executare inculpatului GĂVRUȚA L., pedeapsa principala cea mai grea, respectiv 5 ani inchisoare, pe care a sporit-o cu 3 luni inchisoare, urmand ca inculpatul sa execute pedeapsa principala rezultanta de 5 ani si 3 luni inchisoare, in regim de detentie si 5 ani pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza a II a, b si c cod penal de la 1969, in conditiile prevazute de art. 66 C.penal de la 1969.
În baza art. 71 al. 2 C. pen. de la 1969, i s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b si c C. pen. de la 1969, cu titlu de pedeapsă accesorie.
III. In baza art. 26 cod penal de la 1969 rap. la art. 9 alin. 1 lit. ”a” și „b” din Legea nr. 241/2005, cu referire la art. 13 alin. 12 din OUG nr. 43/2002, cu modificările și completările ulterioare, cu aplicarea art. 13, art. 41 alin. 2 din Codul penal de la 1969 si art. 5 din codul penal in vigoare, a fost condamnat inculpatul B. I., la o pedeapsa principala de 4 ani inchisoare .
În baza art. 71 al. 2 C.pen. de la 1969 i s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. de la 1969 pe durata executării pedepsei, ca pedeapsă accesorie.
În baza art. 861 C.pen. de la 1969, art. 71 alin. 5 C.pen. de la 1969 s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și a pedepsei accesorii, sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 7 ani, stabilit conform art. 862 C.pen. de la 1969.
S-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 864 C.pen. privind revocarea suspendării sub supraveghere.
În baza art. 863 al. 1 C.pen. de la 1969, l-a obligat pe inculpatul B. I., ca pe durata termenului de încercare mai sus stabilit, să respecte următoarele obligații: a) să se prezinte la S. de probațiune de pe lângă Tribunalul Bihor, la datele fixate de acesta; b) să anunțe acestui serviciu, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședința sau locuința si orice deplasare care depășește 8 zile, precum si întoarcerea; c) să comunice acestui serviciu și să justifice schimbarea locului de munca;
d) să comunice acestui serviciu informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
IV. In baza art. 26 cod penal de la 1969 rap. la art. 9 alin. 1 lit. ”a” și „b” din Legea nr. 241/2005, cu referire la art. 13 alin. 12 din OUG nr. 43/2002, cu modificările și completările ulterioare, cu aplicarea art. 13, art. 41 alin. 2 din Codul penal de la 1969 si art. 5 din codul penal in vigoare, a fost condamnat inculpatul B. F., la o pedeapsa principala de 4 ani inchisoare.
În baza art. 71 al. 2 C.pen. de la 1969 i-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. de la 1969 pe durata executării pedepsei, ca pedeapsă accesorie.
În baza art. 861 C.pen. de la 1969, art. 71 alin. 5 C.pen. de la 1969 s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și a pedepsei accesorii, sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 7 ani, stabilit conform art. 862 C.pen. de la 1969.
I s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 864 C.pen. privind revocarea suspendării sub supraveghere.
În baza art. 863 al. 1 C.pen. de la 1969, l-a obligat pe inculpatul B. F., ca pe durata termenului de încercare mai sus stabilit, să respecte următoarele obligații: a) să se prezinte la S. de probațiune de pe lângă Tribunalul Bihor, la datele fixate de acesta; b) să anunțe acestui serviciu, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședința sau locuința si orice deplasare care depășește 8 zile, precum si întoarcerea; c) să comunice acestui serviciu și să justifice schimbarea locului de munca; d) să comunice acestui serviciu informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
V. In baza art. 26 cod penal de la 1969 rap. la art. 9 alin. 1 lit. ”a” și „b” din Legea nr. 241/2005, cu referire la art. 13 alin. 12 din OUG nr. 43/2002, cu modificările și completările ulterioare, cu aplicarea art. 13, art. 41 alin. 2 din Codul penal de la 1969 si art. 5 din codul penal in vigoare, a fost condamnat inculpatul C. A. D., la o pedeapsa principala de 3 ani si 6 luni inchisoare.
În baza art. 71 al. 2 C.pen. de la 1969 i s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. de la 1969 pe durata executării pedepsei, ca pedeapsă accesorie.
În baza art. 861 C.pen. de la 1969, art. 71 alin. 5 C.pen. de la 1969 s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și a pedepsei accesorii, sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 6 ani si 6 luni, stabilit conform art. 862 C.pen. de la 1969.
I s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 864 C.pen. privind revocarea suspendării sub supraveghere.
În baza art. 863 al. 1 C.pen. de la 1969, l-a obligat pe inculpatul C. A. D., ca pe durata termenului de încercare mai sus stabilit, să respecte următoarele obligații: a) să se prezinte la S. de probațiune de pe lângă Tribunalul Bihor, la datele fixate de acesta; b) să anunțe acestui serviciu, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședința sau locuința si orice deplasare care depășește 8 zile, precum si întoarcerea; c) să comunice acestui serviciu și să justifice schimbarea locului de munca; d) să comunice acestui serviciu informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
VI. In baza art. 26 cod penal de la 1969 rap. la art. 9 alin. 1 lit. ”a” și „b” din Legea nr. 241/2005, cu referire la art. 13 alin. 12 din OUG nr. 43/2002, cu modificările și completările ulterioare, cu aplicarea art. 13, art. 41 alin. 2 din Codul penal de la 1969 si art. 5 din codul penal in vigoare, a fost condamnat inculpatul P. F. F., la o pedeapsa principala de 3 ani si 6 luni inchisoare.
În baza art. 71 al. 2 C.pen. de la 1969 i-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. de la 1969 pe durata executării pedepsei, ca pedeapsă accesorie.
În baza art. 861 C.pen. de la 1969, art. 71 alin. 5 C.pen. de la 1969 s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și a pedepsei accesorii, sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 6 ani si 6 luni, stabilit conform art. 862 C.pen. de la 1969.
I s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 864 C.pen. privind revocarea suspendării sub supraveghere.
În baza art. 863 al. 1 C.pen. de la 1969, l-a obligat pe inculpatul P. F. F., ca pe durata termenului de încercare mai sus stabilit, să respecte următoarele obligații: a) să se prezinte la S. de probațiune de pe lângă Tribunalul Bihor, la datele fixate de acesta; b) să anunțe acestui serviciu, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședința sau locuința si orice deplasare care depășește 8 zile, precum si întoarcerea; c) să comunice acestui serviciu și să justifice schimbarea locului de munca; d) să comunice acestui serviciu informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
VII. In baza art. 26 cod penal de la 1969 rap. la art. 9 alin. 1 lit. ”a” și „b” din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal de la 1969 si art. 5 din codul penal in vigoare, a fost condamnat inculpatul S. E. D., la o pedeapsa principala de 3 ani inchisoare.
În baza art. 71 al. 2 C.pen. de la 1969 i-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. de la 1969 pe durata executării pedepsei, ca pedeapsă accesorie.
În baza art. 861 C.pen. de la 1969, art. 71 alin. 5 C.pen. de la 1969 s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și a pedepsei accesorii, sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 5 ani, stabilit conform art. 862 C.pen. de la 1969.
I s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 864 C.pen. privind revocarea suspendării sub supraveghere.
În baza art. 863 al. 1 C.pen. de la 1969, l-a obligat pe inculpatul S. E. D., ca pe durata termenului de încercare mai sus stabilit, să respecte următoarele obligații: a) să se prezinte la S. de probațiune de pe lângă Tribunalul Bihor, la datele fixate de acesta; b) să anunțe acestui serviciu, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședința sau locuința si orice deplasare care depășește 8 zile, precum si întoarcerea; c) să comunice acestui serviciu și să justifice schimbarea locului de munca; d) să comunice acestui serviciu informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
VIII. In baza art. 26 cod penal de la 1969 rap. la art. 9 alin. 1 lit. ”a” și „b” din Legea nr. 241/2005, cu referire la art. 13 alin. 12 din OUG nr. 43/2002, cu modificările și completările ulterioare, cu aplicarea art. 13, art. 41 alin. 2 din Codul penal de la 1969 si art. 5 din codul penal in vigoare, a fost condamnat inculpatul B. B. R., la o pedeapsa principala de 3 ani inchisoare.
În baza art. 71 al. 2 C.pen. de la 1969 i-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. de la 1969 pe durata executării pedepsei, ca pedeapsă accesorie.
În baza art. 861 C.pen. de la 1969, art. 71 alin. 5 C.pen. de la 1969 s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și a pedepsei accesorii, sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 5 ani, stabilit conform art. 862 C.pen. de la 1969.
S-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 864 C.pen. privind revocarea suspendării sub supraveghere.
În baza art. 863 al. 1 C.pen. de la 1969, l-a obligat pe inculpatul B. B. R., ca pe durata termenului de încercare mai sus stabilit, să respecte următoarele obligații: a) să se prezinte la S. de probațiune de pe lângă Tribunalul Bihor, la datele fixate de acesta; b) să anunțe acestui serviciu, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședința sau locuința si orice deplasare care depășește 8 zile, precum si întoarcerea; c) să comunice acestui serviciu și să justifice schimbarea locului de munca; d) să comunice acestui serviciu informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
IX. In baza art. 26 cod penal de la 1969 rap. la art. 9 alin. 1 lit. ”a” și „b” din Legea nr. 241/2005, cu referire la art. 13 alin. 12 din OUG nr. 43/2002, cu modificările și completările ulterioare, cu aplicarea art. 13, art. 41 alin. 2 din Codul penal de la 1969 si art. 5 din codul penal in vigoare, a fost condamnat inculpatul HIRȚEA C. G., la o pedeapsa principala de 3 ani inchisoare.
În baza art. 71 al. 2 C.pen. de la 1969 i-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. de la 1969 pe durata executării pedepsei, ca pedeapsă accesorie.
În baza art. 861 C.pen. de la 1969, art. 71 alin. 5 C.pen. de la 1969 s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și a pedepsei accesorii, sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 5 ani, stabilit conform art. 862 C.pen. de la 1969.
I s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 864 C.pen. privind revocarea suspendării sub supraveghere.
În baza art. 863 al. 1 C.pen. de la 1969, l-a obligat pe inculpatul HIRȚEA C. G., ca pe durata termenului de încercare mai sus stabilit, să respecte următoarele obligații: a) să se prezinte la S. de probațiune de pe lângă Tribunalul Bihor, la datele fixate de acesta; b) să anunțe acestui serviciu, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședința sau locuința si orice deplasare care depășește 8 zile, precum si întoarcerea; c) să comunice acestui serviciu și să justifice schimbarea locului de munca; d) să comunice acestui serviciu informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
X. In baza art. 9 alin. 1 lit. ”a” și „b” din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 13, art. 41 alin. 2 din Codul penal de la 1969 si art. 5 din codul penal in vigoare, a fost condamnat inculpatul F. M. P., la o pedeapsa principala de 3 ani inchisoare cu executare in regim de detentie si 3 ani pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza a II a, b si c cod penal de la 1969, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat si dreptul de a ocupa functia si a-si exercita profesia sau meseria de care s-a folosit pentru savarsirea infractiunii (administrator societate comerciala), pedeapsa complementara ce se va executa conform art. 66 din codul penal de la 1969, respectiv dupa executarea pedepsei principale a inchisorii.
În baza art. 71 al. 2 C. pen. de la 1969, i s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b si c C. pen. de la 1969, cu titlu de pedeapsă accesorie.
În baza art. 19 C. pr. pen. raportat la art. 397 al 1 C. pr. pen. raportat la art. 998-999 C. civ. de la 1964 (in vigoare la data savarsirii faptelor) s-a admis in parte acțiunile civile formulate de persoanele vatamate, respectiv, M. FINANTELOR PUBLICE, Agentia N. de Administrare Fiscala prin Autoritatea N. a Vamilor- Directia Regionala Pentru Accize si Operatiuni Vamale Cluj, M. FINANTELOR PUBLICE prin ANAF Bucuresti, si M. FINANTELOR PUBLICE prin DGFP Bihor, si in consecinta i-a obligat in solidar pe inculpatii Ț. T., GĂVRUȚA L., BONCUT I., B. F., C. A. D., P. F. F., S. E. D., B. B. R., HIRȚEA C. G. si F. M. P. in solidar si cu partea responsabila civilmente .., prin Lichidator Judiciar, RVA Insolvency Specialists S.P.P.I., la plata sumei totale de 11.411.092,91 lei, reprezentand daune materiale din care 2.217.577,91 lei reprezinta TVA, 9.116.245,85 lei reprezinta accize si suma de 77.269,15 lei reprezinta impozit pe profit.
In baza art. 393 alin. 3 cod pr. penala, s-au mentinut masurile asiguratorii (sechestru asigurator) dispuse in cauza.
In baza art. 272 alin. 2 si 3 cod pr. penala i-a obligat pe inculpati, in solidar cu partea responsabila civilmente, la plata sumei totale de 630.000 lei din care inculpații Ț. T. și GĂVRUȚA L., câte 125.000 lei fiecare, inculpații B. I., B. F., P. F. F. și C. A. D., câte 60.000 lei fiecare, iar inculpații B. B. R., S. E. D., HIRȚEA C. G. și F. M. P., câte 35.000 lei fiecare.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
S-a constatat ca prin rechizitoriul nr. 28/P/2007, al Parchetului de pe langa ICCJ, Directia N. Anticoruptie, Biroul Teritorial Oradea, din data de 24.09.2010, inregistrat pe rolul Jucecatoriei Oradea la data de 28.09.2010 sub numarul_, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și au fost trimisi în judecată a inculpatii:
- Ț. T., pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, săvârșita în formă continuată, prevăzuta de art. 9 alin. 1 lit. ”a” și „b” din Legea nr. 241/2005, cu referire la art. 13 alin. 12 din OUG nr. 43/2002, cu modificările și completările ulterioare, cu aplicarea art. 13 și art. 41 alin. 2 din Codul penal de la 1969 și pentru săvârșirea infracțiunii de transmitere fictivă a părților sociale sau a acțiunilor deținute într-o societate comercială, prevăzută de art. 2801 din Legea nr. 31/1990, republicată, ambele cu aplicarea art. 33 lit.”a” și art. 34 Cod penal de la 1969,
- GĂVRUȚA L., pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, săvârșita în formă continuată, prevăzuta de art. 9 alin. 1 lit. ”a” și „b” din Legea nr. 241/2005, cu referire la art. 13 alin. 12 din OUG nr. 43/2002, cu modificările și completările ulterioare, cu aplicarea art. 13 și art. 41 alin. 2 din Codul penal de la 1969 și pentru săvârșirea infracțiunii de transmitere fictivă a părților sociale sau a acțiunilor deținute într-o societate comercială, prevăzută de art. 2801 din Legea nr. 31/1990, republicată, ambele cu aplicarea art. 33 lit.”a” și art. 34 Cod penal de la 1969,
- B. I., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală, săvârșita în formă continuată, prevăzuta de art. 26 cod penal de la 1969 raportat la art. 9 alin. 1 lit. ”a” și „b” din Legea nr. 241/2005, cu referire la art. 13 alin. 12 din OUG nr. 43/2002, cu modificările și completările ulterioare, cu aplicarea art. 13 și art. 41 alin. 2 din Codul penal de la 1969.
- B. F., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală, săvârșita în formă continuată, prevăzuta de art. 26 cod penal de la 1969 raportat la art. 9 alin. 1 lit. ”a” și „b” din Legea nr. 241/2005, cu referire la art. 13 alin. 12 din OUG nr. 43/2002, cu modificările și completările ulterioare, cu aplicarea art. 13 și art. 41 alin. 2 din Codul penal de la 1969.
- C. A. D., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală, săvârșita în formă continuată, prevăzuta de art. 26 cod penal de la 1969 raportat la art. 9 alin. 1 lit. ”a” și „b” din Legea nr. 241/2005, cu referire la art. 13 alin. 12 din OUG nr. 43/2002, cu modificările și completările ulterioare, cu aplicarea art. 13 și art. 41 alin. 2 din Codul penal de la 1969.
- P. F. F., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală, săvârșita în formă continuată, prevăzuta de art. 26 cod penal de la 1969 raportat la art. 9 alin. 1 lit. ”a” și „b” din Legea nr. 241/2005, cu referire la art. 13 alin. 12 din OUG nr. 43/2002, cu modificările și completările ulterioare, cu aplicarea art. 13 și art. 41 alin. 2 din Codul penal de la 1969.
-S. E. D., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală in forma continuata, prevăzuta de art. 26 din Codul penal de la 1969, raportat la art. 9 alin. 1 lit. ”a” și „b” din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art.41 alin.2 din Codul penal de la 1969,
- B. B. R., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală in forma continuata, prevăzuta de art. 26 din Codul penal de la 1969, raportat la art. 9 alin. 1 lit. ”a” și „b” din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal de la 1969,
- HIRȚEA C. G., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală in forma continuata, prevăzuta de art. 26 din Codul penal de la 1969, raportat la art. 9 alin. 1 lit. ”a” și „b” din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal de la 1969 si
- F. M. P., pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. 1 lit.„b” din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art.41 alin.2 din Codul penal de la 1969.
S-a retinut in actul de sesizare, in esenta, faptul ca inculpatii Tarle T. si Gavruta L., in calitate de administratori ai ., cu complicitatea unor angajati ai acestei societati, respectiv a inculpatilor Boncut I., B. F., P. F. F. și Carasan A. D., atat in ce priveste aceasta societate comerciala (punctul 6 din rechizitoriu) dar si folosindu-se de alte societati comerciale, precum . (punctul 1 din rechizitoriu), . (punctul 2 din rechizitoriu), . (punctul 3 din rechizitoriu) si . (punctul 4 din rechizitoriu), au ascuns producerea și comercializarea de băuturi alcoolice, respectiv nu au evidențiat în actele contabile sau alte documente legale ale societăților de mai sus operațiunile comerciale de producere și vânzare a băuturilor alcoolice cu scopul de a se sustrage de la plata obligațiile fiscale datorate bugetului general consolidat al statului, cauzandu-se astfel statului un prejudiciu foarte mare prin neplata tva-ului, accizelor si a impozitului pe profit.
De asemenea, s-a mai retinut in rechizitoriul Parchetului, faptul ca inculpatul Filipas M. P., in calitate de administrator al ., în cursul anului 2005, cu intentie nu a evidentiat în actele contabile sau alte documente legale ale societății, operațiunile comerciale efectuate și veniturile realizate, aferente unei cantități de 43.965 litri băuturi alcoolice de diferite grade, produsă și comercializată, cu scopul de a nu plăti obligațiile fiscale datorate bugetului general consolidat al statului, în cuantum de 191.441 lei, reprezentând accize, impozit pe profit și TVA (punctul 7 din rechizitoriu).
In continuare, s-a mai retinut la punctele 2,3 si 4 din rechizitoriul parchetului, ca inculpatii B. B., S. E. si respectiv Hirtea C., au pus la dispoziția inculpaților Țirle T. și Gavruta L., documente cu regim special și alte acte ale ., . si respectiv . cu scopul de a-i ajuta pe acestia din urma să ascundă activitatea de producere și comercializare a băuturilor alcoolice de către . Oradea și să nu evidențieze în actele contabile sau in alte documente legale ale societății operațiunile comerciale de vânzare a băuturilor alcoolice și răcoritoare, cauzand astfel un prejudiciu mare statului prin neplata taxelor aferente operatiunilor comerciale efectuate.
In fine, tot la punctul 6 din rechizitoriu s-a retinut ca inculpatii Tirle T. si Gavruta L., la data de 07.03.2007, au transmis în mod fictiv, părțile sociale ale societății . cetățeanului moldovean B. G., în scopul îngreunării urmăririi penale prin ascunderea documentelor contabile ale societății ca urmare a întocmirii actelor de predare-primire.
In fata instantei de judecata inculpatii, reprezentati de avocati alesi nu au recunoscut savarsirea faptelor mai sus imputate de catre procurori. Inculpatii Boncut I., B. F., Carasan A., P. F., S. E. D., B. B. si Filipas M., la termenul din data de 03.02.2011, nu au dorit sa dea declaratii, uzand de dreptul la tacere, iar inculpatul Hirtea C. a dat o declaratie (filele 87-95, vol, 1 dos. Inst). La termenul din data de 28.03.2011, au fost audiati inculpatii Gavruta L. si Tirle T., ocazie cu care au inteles sa dea declaratii si inculpatii S. E. si Carasan A. D. (filele 106-115 vol. 1 dos. Inst.). In continuare la termenul din data de 02.05.2011, au dat declaratii si inculpatii Boncut I., P. F., B. F., B. B. si Filipas M. P..
P. apelul declarat în termen legal, D.-S. Teritorial Oradea a solicitat desființarea sentinței penale nr. 895/2014 a fiind nelegală și dispunerea rejudecării cauzei în primă instanță de către Tribunalul Bihor, instanță competentă, potrivit articolului 36 litera c din Codul de procedură penală să soluționeze infracțiunile cu privire la care urmărirea penală a fost efectuată de D..
Se învederează că un prim motiv de nelegalitate a soluției adoptate de instanța de fond a constatat în omisiunea de a se pronunța cu privire la toate infracțiunile reținute în sarcina inculpaților Țârle T., Găvruța L., B. I., B. F., P. F. și C. A..
Mai arată că ,modalitatea de soluționare a laturii civile a fost una nelegală, prin obligarea tuturor inculpaților, în solidar, la plata unei sume totale care reprezintă prejudiciul total cauzat prin activitatea infracțională.
Apoi, aplicarea legii penale mai favorabile, așa cum s-a statuat prin decizia Curții Constituționale nr. 265/2014 nu a fost respectată în privința soluției dispuse față de inculpații Țârle T. și Găvruța L., în contextul în care s-a identificat ca lege penală mai favorabilă articolul 280 indice 1 din Legea nr. 31/1990, în timp ce regulile concursului de infracțiuni indicate ca fiind aplicabile au fost cele din vechiul cod penal, împrejurare ce converge spre ideea că nu a fost adoptat criteriul evaluării globale a legilor succesive, ci acela al aplicării instituțiilor juridice favorabile în mod autonom.
De asemenea, învederează că în ceea ce îl privește pe inculpatul F. M., cu toate că prin rechizitoriu în sarcina acestuia s-a reținut doar forma de incriminare prev la litera b a articolului 9 din Legea nr. 241/2005, în sentința primei instanțe s-a reținut și litera a din textul incriminator, aspect care este în măsură să confere caracter de nelegalitate hotărârii judecătorești.
Mai arată că sentința atacată are un caracter și de netemeinicie prin prima aplicării unor pedepse în regim suspensiv de executare inculpaților B. I., B. F., C. A., P. F., S. Euebiu, Hirțea C. și B. B.. Pentru toate aceste considerente, solicită admiterea, desființarea sentinței penale atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Bihor.
P. apelurile declarate în termen legal, inculpații Țârle T., Găvruța L., B. F., B. I., C. A. D. și P. F. F., au solicitat desființarea sentinței penale atacate ca fiind nelegală și netemeinică și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună achitarea inculpaților în baza dispozițiilor articolului 396 alineatul 5 raportat la articolul 16 literele a sau c din Codul de procedură penală.
În subsidiar, se solicită trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Bihor cu motivarea că este incident unul cazurile de nulitate absolută prevăzut de lege.
Inculpatul Hirțea C. G. a solicitat, în principal, desființarea sentinței penale atacate ca nelegală și netemeinică și rejudecarea cauzei în primă instanță, și în subsidiar, achitarea acestuia în baza dispozițiilor articolului 16 alineatul 1 literele a și c din Codul de procedură penală pentru considerentul că fapta nu există și nu există probe că inculpatul a săvârșit infracțiunea. Invocă circumstanțele personale ale inculpatului, acesta fiind medic stomatolog de aproape 13 ani, profesie pe care o exercită efectiv, cu o familie și doi copii minori. Arată că în timpul în care a fost asociat și administrator al . a achitat toate obligațiile datorate bugetului de stat, neputându-i fi imputat fapte care s-au întâmplat ulterior, în condițiile în care nu mai avea nicio calitate în firmă și nici nu a avut vreo legătură faptică activitatea acestei societăți, astfel cum rezultă și din declarațiile martorilor audiați în cauză. Solicită respingerea apelului declarat de DGRFP Cluj N.
Inculpații B. B. R. și F. M. P., au solicitat desființarea sentinței penale atacate și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună achitarea inculpatului B. B. R. în baza dispozițiilor articolului 16 alineatul 1 literele a și c din Codul de procedură penală și achitarea inculpatului F. M. P., în baza dispozițiilor articolului 16 alineatul 1 litera c din Codul de procedură penală.
Inculpatul S. E., nu se opune la trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Bihor, însă strict pentru respectarea principiului nemijlocirii procesului penal și solicită desființarea sentinței penale atacate și, în principal, achitarea inculpatului în temeiul articolului 16 alineatul 1 litera a din Codul de procedură penală pentru considerentul că fapta nu există, iar în subsidiar, achitarea acestuia, în temeiul prevederilor articolului 16 alineatul 1 litera c din Codul de procedură penală. Pe latura civilă, învederează că obligarea inculpatului la plata prejudiciului este nelegală datorită faptului că în prezenta cauză nu s-a dovedit și nu există nici un prejudiciu. Solicită a se constata nelegala hotărâre a instanței de fond întrucât deși i se impută inculpatului cel mai mic prejudiciu –aprox. 10.000 Euro – aceasta l-a obligat în solidar cu ceilalți inculpați la plata întregului prejudiciu reținut prin rechizitoriu, deși acesta nu a avut și nici nu i s-a imputat activitatea pe întreaga perioadă.
P. apelul declarat în termen legal, și partea civilă apelantă ANAF prin Direcția G. Regională A Finanțelor Publice Cluj N. prin AJFP BIHOR a solicitat admiterea în totalitate a acțiunii civile astfel cum a fost formulată.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de apel invocate, cât și din oficiu, potrivit dispozițiilor art. 412 și art.417 Cod procedură penală, curtea constată că aceasta prezintă vicii care nu pot fi remediate decât prin reluarea judecății de către prima instanță, potrivit motivelor arătate mai jos.
Într-adevăr prima instanță a omis să se pronunțe cu privire la toate infracțiunile reținute în sarcina inculpaților Țârte T., Găvruța L., B. I., B. F., P. F. și C. A. D., respectiv în sarcina inculpaților Țârte T. și Găvruța L. instanța s-a pronunțat doar în privința infracțiunii prev. de art.280/1 din legea nr.31/1990 și a unei singure infracțiuni de evaziune fiscală, în realitate în partea descriptivă al rechizitoriului s-au reținut un număr de 5 infracțiuni de evaziune fiscală în concurs cu infracțiunea prev. de art.280/1 din legea nr.31/1990.
În privința inculpaților B. I., B. F., P. F. și C. A. D. instanța s-a pronunțat cu privire la o singură infracțiune de evaziune fiscală, deși în partea descriptivă al rechizitoriului s-au reținut un număr de 4 infracțiuni de evaziune fiscală sub forma complicității.
Având în vedere că, nu se poate individualiza infracțiunea care a dus la condamnarea acestor inculpați, viciul procesual se extinde și asupra situației juridice a celorlalți inculpați.
Mai mult, prezența speță se deosebește de alte cauze în care instanța a omis să se pronunțe asupra unei pretenții sau alte acuzații, întrucât prin modul de soluționat a laturii penale nu se poate stabili pentru care infracțiuni de evaziune fiscală inculpații B. I., B. F., P. F. și C. A. D. au fost condamnați, motiv pentru care instanța nu știe ceea ce trebuie să suplinească ori să verifice în etapa deliberărilor.
Deși nu suntem în prezența unei nulități absolute se apreciază că sunt întrunite toate condițiile unei nulități relative invocate la primul termen de judecată după darea soluției primei instanțe, vătămare care nu numai că nu poate fi remediată decât prin desființarea sentinței pronunțate, ci impune reluarea judecății din etapa dezbaterii cauzei, iar toate actele efectuate până la acea dată rămân câștigate cauzei.
În vederea respectării dreptului la apărare ca o componentă al dreptului la un proces echitabil și pentru a nu fi privați inculpații de o cale de atac care să poarte asupra unor acuzații în privința cărora instanța de judecată să fi pronunțat o anumită soluție, respectiv pentru a se evita inconvenientul ca o anumită soluție contradictorie să fie dată pentru prima oară și definitiv în căile ordinare de atac fără să fie supusă unui filtru judiciar și care ar contraveni în mod cert exigențelor art.6 din CEDO, se impune imperios trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Bihor ținând seama de susținerile părților în căile de atac.
Desigur că CEDO nu creează ori nu dă dreptul părții interesate la o cale de atac, însă odată ce aceasta existentă în sistemul judiciar al unui stat parte trebuie implementată în mod real și coerent astfel încât orice pretenție sau acuzație dezlegată integral în primă instanță să poată fi supusă unui control judecătoresc real și eficient, de pe urma căruia să aibă de câștigat partea interesată în sensul că apărările sau contraargumentele sale au fost ,,auzite,, de două ori și nu că acestea au fost omise și neanalizate din varii motive de instanța de fond, întrucât în caz contrar aceasta ar putea fi privată de dreptul de acces la justiție care nu trebuie să fie iluzoriu sau formal, dimpotrivă trebuie să fie unul real și eficient care să,,cântărească,, pretențiile sau acuzațiile formulate în mod concret.
Se concluzionează că, soluția adoptată de către instanța de control judiciar nu este o adăugare la lege, ci o valorificare a dispozițiilor internaționale privind dreptul la judecarea echitabilă al cauzei, în sensul supunerii controlului judiciar existent în statul parte a unei soluții pronunțate în primă instanță, din punct de vedere al legalității și al temeiniciei ( potrivit legislației naționale) și nu a suplinirii unei soluții primare, noi, contradictorii și definitive necunoscute de către părți la momentul dezbaterilor cauzei, altminteri aceștia ar putea fi surprinși de soluția dată fără să existe un remediu procesual ordinar.
D. urmare, instanța va dispune potrivit dispozitivului de mai jos.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza articolului 421 punctul 2 litera b din Codul de procedură rap. la art.20 din Constituția României și art.6 din CEDO penală admite apelurile declarate de către D.- S. TERITORIAL ORADEA, inculpații Ț. T., GĂVRUȚA L., B. I., B. F., C. A. D., P. F. F., S. E. D., B. B. R., HIRȚEA C. G., F. M. P. și partea civilă apelantă ANAF P. DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE CLUJ N. P. AJFP BIHOR, împotriva sentinței penale nr.895 din 18.07.2014 a Judecătoriei Oradea pe care o desființează și trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Bihor ținând seama de considerentele prezentei decizii.
În baza art.275 alin.3 c.pr.penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina statului.
Din fondurile Ministerului Justiției se virează în favoarea Baroului Bihor suma de câte 200 lei, reprezentând onorarii parțiale pentru avocații M. M., B. I., Rukaj I., L. D., B. F., F. A., M. D., Agud G., conform delegațiilor nr. 5012/2014, 5019/2014, 5017/2014, 5011/2014, 5015/2014, 5016/2014, 5013/2014, 5014/2014.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședința publică, azi, 30.01.2015.
Președinte, Judecător,
A. L. FarkasȚarcă G.
Grefier,
S. A.
Red. dec. A.L.F./13.02.2015
Red. jud. fond. R. V.Ș.
Tehn.red. S.A./ 13.02.2015/ 18 exemplare/
Emise comunicări cu:
- D. – S. Teritorial Oradea
- Inculpatul apelant Țârle T. (2com)
- Inculpatul apelant Găvruța T.
- Inculpatul apelant B. I.
- Inculpatul apelant B. F.
- Inculpatul apelant C. A.
- Inculpatul apelant P. F. F.
- Inculpatul apelant S. E. D.
- Inculpatul apelant B. B. R.
- Inculpatul apelant Hirțea C. G.
- Inculpatul apelant F. M. P.
- Partea civilă apelantă DRGFP Cluj N.
- Partea civilă apelantă ANAF București
- Partea responsabilă civilmente intimată . prin Lichidator Judiciar Rva Insolvency Specialists Sppi
- Intimat - parte civilă M. Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală prin Autoritatea Națională a Vămilor - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Cluj.
← Furt calificat (art.229 NCP). Decizia nr. 28/2015. Curtea de... | Intervenirea unei legi penale noi (art.595 NCPP). Sentința nr.... → |
---|