Fals în înscrisuri sub semnătură privată (art. 290 C.p.). Decizia nr. 47/2015. Curtea de Apel ORADEA

Curtea de Apel ORADEA - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 47/2015 pronunțată de Curtea de Apel ORADEA la data de 26-01-2015 în dosarul nr. 5672/296/2013

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

Secția penală și pentru

cauze cu minori

Dosar nr._

Nr. operator de date cu caracter personal: 3159

DECIZIA PENALĂ NR. 47/A/2015

Ședința publică din data de 26 ianuarie 2015

Complet constituit din:

Președinte: A. L. F.

Judecător: Țarcă G.

Grefier: S. A.

S-a luat în examinare apelul penal declarat de inculpatul V. E., trimis în judecată pentru comiterea infracțiunilor de complicitate la înșelăciune, prev. și ped. de art. 48 Cod penal rap. la art. 244 alin. 1 și 2 Cod penal și complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. și ped. de art. 48 Cod penal rap. la art. 322 Cod penal, împotriva sentinței penale nr. 1027 din 30 iunie 2014 a Judecătoriei Satu M..

Se constată că dezbaterea pe fond asupra cauzei a avut loc la data de 20 ianuarie 2015, când părțile prezente au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, pronunțarea acesteia amânându-se pentru data 26 ianuarie 2015, zi în care s-a pronunțat prezenta decizie.

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND

Asupra apelului penal de față, pe baza actelor și lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 1027 din data de 30 iunie 2014 pronunțată de Judecătoria Satu M., în baza art.5 NCP s-a reținut ca lege penală mai favorabilă prevederile noului cod penal.

În baza art.48 NCP rap. la art.244 alin.1 și 2 NCP,cu aplicarea art. 41 alin.1 NCP și a art.5 NCP a fost condamnat inculpatul V. E., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune,la pedeapsa de 1 an închisoare.

În baza art.48 NCP rap. la art.322 NCP cu aplicarea art. 41 alin.1 NCP și a art.5 NCP, a fost condamnat inculpatul V. E. cu datele personale de mai sus, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată,la pedeapsa de 6 luni închisoare.

În baza art.38 alin.1 NCP și art.39 alin.1 lit.b NCP i-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare, la care a adaugat sporul de 1/3 din pedeapsa de 6 luni închisoare, respectiv 2 luni închisoare, inculpatul urmând a executa pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare.

În baza art.96 alin.4 NCP,cu aplicarea art.5 NCP s-a dispus revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare, aplicată prin SP 1409/07.07.2003 a Judecătoriei Satu M.,definitivă prin neapelare la data de 01.08.2003.

În baza art.96 alin.5 NCP rap.la art.43 alin.1 NCP, pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin SP 1409/07.07.2003 a Judecătoriei Satu M.,definitivă prin neapelare la data de 01.08.2003 s-a adăugat la pedeapsa de 1 an și 2 luni aplicată prin prezenta, inculpatul urmând a executa pedeapsa de 4 ani și 2 luni închisoare.

În baza art. 66 alin.1 lit.a și b NCP i-a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat,pe o perioadă de 2 ani de la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 65 alin. 1 NCP raportat la art. 66 alin.1 lit.a și b NCP i-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat,de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art.72 alin.1 NCP s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive din SP 1409/07.07.2003 a Judecătoriei Satu M.,definitivă prin neapelare la data de 01.08.2003,de la data de 14.05.2003 până la data de 08.07.2003.

În baza art.20 alin.7 NCPP s-a respins acțiunea civilă formulată de A. PORTOFOLIO SERVICING SRL,cu sediul în București,..9,sector 1.

În baza art.272 alin.1 NCPP s-a dispus virarea din contul Ministerului Justiției în contul Baroului de Avocați Satu M. a sumei de 100 lei reprezentând onorariu parțial cuvenit avocatului din oficiu Giczei A.,conform delegației nr.2185/2012 și a sumei de 50 lei reprezentând onorariu parțial cuvenit avocatului din oficiu V. C.,conform delegației nr.942/2013.

În baza art. 274 alin.1 NCPP l-a obligat pe inculpat la plata sumei de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu M. întocmit la data de 14.05.2012 în dosar nr. 574/P/2011 și înregistrat sub dosar nr. de mai sus au fost trimiși în judecată inculpații: K. R., F. Z. JANOS, I. M., ȘOVAGO D. și V. E., pentru săvârșirea infracțiunilor de:- complicitate la infracțiunea de înșelăciune, faptă prev. și ped. de art. 26 rap. la art. 215 alin.1,2,3, - complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură, faptă prev. și ped. de art. 26 rap. la art. 290 C.pen. cu aplic. art. 33 lit.a C.pen..

Prin sentința penală 781/27.05.2014 s-a dispus condamnarea inculpaților K. R., F. Z. JANOS, I. M., ȘOVAGO D. pentru aceleași infracțiuni dispunându-se disjungerea cauzei în ceea ce îl privește pe inculpatul V. E., cauza fiind înregistrată sub dosar nr._ la data de 28.05.2013.

În actul de sesizare al instanței s-a reținut în fapt că, la sfârșitul anului 2007 inculpații s-au înțeles să solicite un credit bancar, folosind în acest sens o adeverință de venit falsă. Astfel, în data de 5.X.2007, inculpata K. R. s-a prezentat la B. C. – Sucursala Satu M. solicitând un credit în valoare de 14.000 euro, sens în care a prezentat cartea de identitate precum și o adeverință din care rezulta că este angajată în calitate de agent de poliție la I.J.P.F. Satu M. și că realizează un venit lunar de 1.898 lei. Banii astfel obținuți au fost cheltuiți de învinuiți și de către inculpată.În cursul cercetărilor s-a stabilit că adeverința a fost executată în fals de către inculpatul F. Z. Janos, care din suma dobândită în aceste condiții a primit 3.000 euro.

Starea de fapt astfel descrisă a fost probată cu următoarele mijloace de probă: proces-verbal de sesizare f.9; notificare f.23; adeverință de venituri f.26; raport de constatare tehnico-științifică f.23-43; procese-verbale de confruntare f.44-51; cazierele judiciare și declarațiile învinuiților f.54-82; procese-verbale de prezentare a materialului de urmărire penală f.92-94 .

În cursul cercetării judecătorești a fost audiat inculpatul (f.75,dosar_ ) și martorii K. R.(f.67-69),I. M.(f.79),Șovago D.(f.80-81) și M. F.(f.f.87-88),s-a efectuat Raportul de constatare tehnico-științifică nr._/16.09.2013.

Din materialul probatoriu administrat în cele două faze ale procesului penal,instanța de fond a reținut următoarele:

Având probleme financiare și neavând loc de muncă,la propunerea martorului Șovago D., martora K. R. a fost de acord să solicite un credit bancar,folosind o adeverință de salariu falsificată.

În acest sens,însoțită de martorul Șovago D. s-a întâlnit cu inculpatul V. E., prin intermediul căruia l-a cunoscut pe numitul F. Z..

Ulterior,numitul F. Z. a întocmit adeverința de venit pe care martora a folosit-o la bancă.

La data de 05.10.2007 martora K. R. a încheiat contractul cu nr.4023/05.10.2007 cu BCR Satu M.,prin care a obținut un credit de 14.000 euro.Pentru obținerea creditului, martora a folosit adeverința de salariu,care atesta faptul că este angajată la IJPF Satu M. în calitate de agent de poliție,având un salariu lunar de 1898 lei(f.26 dosar UP).

Pentru a se prezenta la bancă, s-a aranjat pentru a arăta ca „o polițistă de frontieră”.În acest sens,a fost ajutată de inculpatul V. E. și soția acestuia,care i-a cumpărat haine,i-a împrumutat bijuterii și a dus-o la un salon,unde a fost coafată și i s-a aranjat manichiura.

Totodată,martora K. R. a fost însoțită la bancă de inculpatul V. E.,martorul Șovago D. și numitul F. Z..

După ridicarea celor 14.000 de euro de la bancă,martora K. R. a înmânat banii numitului F. Z.,care era împreună cu inculpatul V. E..

Fiind audiat,inculpatul V. E. nu recunoaște participarea la săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa, menționând că îl cunoaște pe martorul Șovago D. din penitenciar,dar nu l-a ajutat pe acesta să se întâlnească cu inculpatul F. Z.. Recunoaște însă că l-a însoțit pe F. Z. când s-a întâlnit cu martorii,însă justifică aceasta prin faptul că numitul F. Z. îi datora bani.A arătat că nu a participat la discuțiile martorilor cu F. Z.,iar în ziua în care au fost ridicați banii de la bancă a fost prezent întrucât a fost chemat de F. pentru a-i restitui datoria.A primit de la F. suma de 4800 lei,bani cu care îi era dator.

Implicarea sa la comiterea faptelor ce-i sunt reținute în sarcină rezultă din declarațiile martorilor K. R. și Șovago D..

Este adevărat că sunt aspecte care au fost prezentate diferit de către cei doi cu prilejul audierii lor.Însă,din coroborarea declarațiilor celor doi martori rezultă cu certitudine anumite aspecte,care dovedesc complicitatea inculpatului V. E. la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune și de fals material în înscrisuri oficiale .

Astfel,martorul Șovago D. și martora K. R. l-au abordat mai întâi pe inculpatul V. E.,care i-a pus în legătură cu numitul F..

În acest sens,instanța de fond a reținut că martorul Șovago D. a arătat în declarația dată la data de 23.04.2008 în faza de urmărire penală(f.78)-„m-am întâlnit cu V. E.,care m-a prezentat lui F. Z.….”În declarația dată în fața instanței la data de 21.01.2014,martorul a precizat:”în acest sens,am luat legătura cu inculpatul V. E.,pe care-l cunoșteam din penitenciar.Am discutat cu acesta împreună cu martora K. R.,iar inculpatul V. .ne-a pus în legătură cu numitul F.…”

Martora K. R. a arătat în declarația dată la data de 19.06.2008 în faza de UP(f.59) că „..într-una din zile am fost chemată la locuința lui Șovago…și acolo l-am cunoscut pe V. E..Din discuțiile purtate cu V. E.,acesta mi-a spus că mă va ajuta ,dar mai târziu, că în acea perioadă are probleme cu copilul…”În fața instanței,martora a menționat că „După o perioadă, am fost sunată de către Șovago,m-am deplasat la locuința acestuia de pe . copilul meu mai mic și după câtva timp a venit și inculpatul V.,însoțit de un copil de.-al lui.M-a întrebat dacă vreau să fac afaceri cu el…”.

Ulterior, au avut loc mai multe întâlniri,la care a participat și inculpatul V. E..Astfel,martorul Șovago a precizat: ”după câteva zile ne-am întâlnit cu F.,eu fiind cu K. R.,V. E. și un văr de al lui..”(f.78,dosar UP),iar în fața instanței a menționat „la o parte din întâlnirile lui K. am fost prezent,de vreo două ori s-a întâlnit cu inculpatul V.,iar apoi cu F..Discuțiile purtate la întâlnirile respective se refereau la modalitatea în care martora K. trebuia să procedeze pentru a lua bani de la bancă.” Martora K. a arătat:”peste circa o săptămână nu mai rețin exact,m-am întâlnit cu V. în Piața S.…La întâlnirea cu V. au mai participat Șovago….într-o zi fiind împreună cu Șovago …m-am întâlnit cu V. și cu vărul lui…”(f.59,dosar UP),iar în fața instanței a precizat:”am primit de la inculpatul V. cartea de identitate după vreo o lună,după care am stabilit mai multe întâlniri,întâlniri la care mă duceam împreună cu Șovago….Aproape la toate întâlnirile,,inculpatul V. era însoțit de vărul lui al cărui nume nu îl cunosc..”

De asemenea, a rezultat cu certitudine că martora K. R. s-a pregătit pentru a arăta ca „o polițistă de frontieră” cu ajutorul inculpatul V..Astfel,martorul Șovago a arătat „..F. și cu V. au spus că martora K. trebuie să fie aranjată înainte de a merge la bancă.A fost dusă la un salon de lângă Stadionul O.,unde a fost coafată,machiată și i s-a făcut manichiura…V. i-a dat bani ca să-și cumpere haine noi..”(f.78,dosar UP),”..înainte de se prezenta la bancă martora K. s-a întâlnit cu V. și cu încă o persoană care au ajutat-o să se pregătească,respectiv să se îmbrace și să se coafeze,pentru a se putea prezenta la bancă.”

Martora K. R. a precizat că „V.…a spus ca să merg la coafor să mă aranjez pentru ca să arăt ca o polițistă de frontieră.Împreună cu soția vărului lui V.,căreia acesta i-a dat bani,am mers la coaforul de lângă stadionul O. ,unde am fost coafată,mi s-a făcut manichiura…”(f.60 dosar UP),iar în fața instanței a arătat „..fără a reține cu exactitate știu că soția lui V. mi-a cumpărat un costum de culoarea untului,pantalon și sacou și pantofi.Din câte îmi amintesc,hainele au fost cumpărate înainte să ne deplasăm la coafor și le-am îmbrăcat la coafor.”(f.68).

Totodată,din coroborarea declarațiilor celor doi martori rezultă că s-au deplasat la bancă cu mașina inculpatului V.,care i-a însoțit, că acesta a fost de față când martora K. a venit cu banii ridicați de la bancă.

Cu privire la contradicțiile existente în declarațiile celor doi martori cu privire la persoana căreia i-a înmânat martora K. cartea de identitate,persoana care i-a dat dosarul cu acte folosit la bancă, și persoana căreia i-a dat geanta cu banii,instanța apreciază că nu prezintă relevanță în ce privește participarea inculpatului V. la săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa.Din probatoriul administrat rezultă cu certitudine că adeverința de venit folosită de martora K. pentru contractarea creditului bancar a fost întocmită de numitul F. Z.,acesta fiind condamnat definitiv pentru faptele săvârșite.

Totodată,în ceea ce privește susținerile contradictorii ale martorei cu privire la întâlnirile sale cu inculpatul F.,instanța constată că declarațiile sale în sensul că nu-l cunoaște pe inculpatul F. sunt nesincere,devreme ce prezența numitului F. la întâlnirile premergătoare contractării creditului bancar rezultă atât din declarațiile martorului Șovago,cât și din declarațiile inculpatului V..Fiecare din cei doi menționează că inculpatul V. a fost împreună cu numitul F. când i s-a dat martorei K. dosarul cu acte,cât și atunci când aceasta a revenit după ridicarea banilor de la bancă.

În concluzie, inculpatul V. E. a fost persoana abordată de la început de martorul Șovago pentru a face rost de o adeverință falsă pentru contractarea de către martora K. a unui credit bancar,acesta a luat legătura cu numitul F. care s-a ocupat de întocmirea adeverinței false,a participat la toate întâlnirile cu martora K.,iar mai apoi s-a implicat în „aranjarea acesteia” pentru a se prezenta la bancă,a însoțit-o cu mașina la bancă,iar ulterior a luat o parte din banii ridicați de la bancă.De altfel,inculpatul V. recunoaște faptul că a primit o parte din banii ridicați de la bancă de martora K.,însă motivează ca fiind bani pe care numitul F. îi datora.Instanța consideră că indiferent de realitatea susținerilor inculpatului V. în sensul că numitul F. îi datora bani,inculpatul V. s-a implicat cu intenție la săvârșirea unor infracțiuni,știind de la început că banii pe care urma să-i primească vor fi obținuți în mod ilicit.

Instanța de fond a mai reținut că încă din faza de urmărire penală,atât martorul Șovago,cât și martora K. au menționat că au fost amenințați de inculpatul V. pentru a ascunde implicarea sa la săvârșirea faptelor.

În ceea ce privește raportul tehnico-științific întocmit în cauză(f.56-60) ,față de recomandarea specialistului,în sensul interpretării cu grad de probabilitate a concluziilor formulate în sensul sincerității inculpatului la întrebările relevante,instanța nu-l va avea în vedere la soluționarea cauzei.

Față de cele reținute mai sus, instanța de fond a considerat că faptele inculpatului V. E. care, cu intenție, a mijlocit obținerea și folosirea adeverinței de venit false de către martora K. R.,cu scopul inducerii în eroare a unității bancare cu ocazia acordării unui credit întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de complicitate la infracțiunea de înșelăciune, faptă prev. și ped. de art. 26 rap. la art. 215 alin.1,2,3, C.pen. cu aplicarea art 37 lit. a C.pen și art. 83 C.pen. și complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată, faptă prev. și ped. de art. 26 rap. la art. 290 C.pen. cu aplicarea art 37 lit. a C.pen și art. 83 C.pen toate cu aplic. art. 33 lit.a C.pen…

Față de . NCP, instanța de fond a constatat că potrivit art.5 alin.1 NCP în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale,se aplică legea mai favorabilă,prin urmare va identifica legea mai favorabilă aplicabilă în speță.

Or, o atare reglementare impune ca,în cazul situațiilor tranzitorii,faptelor penale săvârșite sub imperiul vechii legi, mai favorabile, să le fie aplicabile dispozițiile acelei legi, care ultraactivează într-o asemenea situație, după cum, dimpotrivă, atunci când sunt mai favorabile dispozițiile legii noi,acestea să retroactiveze,aplicându-se și faptelor penale săvârșite sub imperiul legii anterioare.

În cauza de față, inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la înșelăciune și complicitate la fals material în înscrisuri sub semnătură privată.

Infracțiunea de complicitate la înșelăciune,prev. și ped. de art.26 rap. la art.215 alin.1,2 și 3 c.pen. sancționată cu închisoarea de la 3 ani la 15 ani,are corespondent în noul cod penal în dispozițiile art.48 rap. la art.244 alin.1 și 2 NCP,limitele de pedeapsă fiind de la 1 an la 5 ani închisoare.

Limitele de pedeapsă prevăzute de noul cod penal pentru infracțiunea de complicitate la fals material în înscrisuri sub semnătură privată,prev. de art.48 rap. la art.322 NCP, sunt de la 6 luni la 3 ani sau amenda,iar conform vechiului cod penal închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda.

Având în vedere limitele de pedeapsă mai reduse pentru infracțiunea de înșelăciune, infracțiunea cea mai gravă din concursul de infracțiuni reținut în sarcina inculpatului V. E.,instanța va reține ca lege penală mai favorabilă prevederile noului cod penal.

Conform art. 74 NCP stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

Astfel, pe de o parte, instanța de fond a avut în vedere gradul ridicat de pericol social al faptelor concretizat în valorile sociale care au fost vătămate –relațiile sociale de ordin patrimonial a căror naștere și dezvoltare este condiționată de buna-credință,de încrederea publică acordată puterii probante a înscrisurilor sub semnătură privată, dar și valoarea prejudiciului cauzat, respectiv suma de 16.684,05 euro,nerecuperat,circumstanțele comiterii faptei, faptul că inculpatul are antecedente penale. Sub acest aspect, instanța de fond a constatat că prin SP 1409/07.07.2003 a Judecătoriei Satu M.,definitivă prin neapelare la data de 01.08.2003(f.201-204,dosar_ ),inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare,aplicată pentru săvârșirea unor infracțiuni de același gen.

Față de acestea, instanța de fond a dispus condamnarea inculpatului V. E., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune,la pedeapsa de 1 an închisoare și pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată,la pedeapsa de: 6 luni închisoare.

Infracțiunile reținute în sarcina inculpatului sunt săvârșite în concurs real ,acestea fiind săvârșite de către inculpat ,înainte de fi fost condamnat definitiv pentru vreuna din ele astfel că, în baza art.38 alin.1 NCP și art.39 alin.1 lit.b NCP, i-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare, la care a adaugat sporul de 1/3 din pedeapsa de 6 luni închisoare,respectiv 2 luni închisoare,inculpatul urmând a executa pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare.

În baza art.96 alin.4 NCP ,cu aplicarea art.5 NCP,față de împrejurarea că a comis infracțiunile în perioada termenului de încercare, s-a dispus revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare, aplicată prin SP 1409/07.07.2003 a Judecătoriei Satu M.,definitivă prin neapelare la data de 01.08.2003.

În baza art.96 alin.5 NCP rap.la art.43 alin.1 NCP, pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin SP 1409/07.07.2003 a Judecătoriei Satu M.,definitivă prin neapelare la data de 01.08.2003 se adaugă la pedeapsa de 1 an și 2 luni aplicată prin prezenta,inculpatul urmând a executa pedeapsa de 4 ani și 2 luni închisoare.

În baza art. 66 alin.1 lit.a și b NCP i-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat,pe o perioadă de 2 ani de la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a considerat că raportat la natura faptelor săvârșite, interzicerea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat,sunt proporționale cu scopul urmărit și gradul de pericol social al faptei săvârșite .

Sub aspectul laturii civile, în baza art.20 alin.7 NCPP instanța de fond a respins acțiunea civilă formulată de A. PORTOFOLIO SERVICING SRL,având în vedere că potrivit adresei nr._/12.08.2009 a BCR(f.12,dosar UP),creanțele datorate băncii de martora K.,au fost vândute către DDM Europe AG,firmă ale cărei active erau administrate de . Services SRL,care la rândul său le-a cedat Agenției A. Portofolio Servicing,care s-a constituit parte civilă în cauză.

Prin apelul declarat în termen legal, inculpatul V. E. a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate și, rejudecând cauza, achitarea inculpatului în baza articolului 16 alineatul 1 litera c din Codul de procedură penală arătând că nu există probe că inculpatul a săvârșit infracțiunea.

Examinând sentința atacată atât prin prisma motivelor de apel invocate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit dispozițiilor art. 417 alin. 2 Cod procedură penală, curtea constată că, aceasta este legală și temeinică, sens în care apelul declarat de către inculpat va fi respins potrivit dispozitivului prezentei.

În prealabil trebuie arătat că, nu există vreun caz de incompatibilitate al judecătorului fondului, chiar dacă acesta a fost cel care a judecat cauza disjunsă întrucât în prima hotărâre pronunțată nu se referă la vinovăția inculpatului V. E. sau la alte aspecte care ar contura lipsa de obiectivitate și imparțialitate al judecătorului fondului. Oricum, hotărârea pronunțată nu este executorie atât timp cât nu este confirmată de instanța de control judiciar care examinează temeinicia și legalitatea acesteia.

Fără a relua în detaliu starea de fapt care a fost corect reținută de către prima instanță raportat la probatoriul administrat se constată în esență că, prin sentința penală 781/27.05.2014 s-a dispus condamnarea inculpaților K. R., F. Z. JANOS, I. M. și ȘOVAGO D. pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune și fals, dispunându-se disjungerea cauzei în ceea ce îl privește pe inculpatul V. E., cauza fiind înregistrată sub dosar nr._ la data de 28.05.2013.

În fapt s-a reținut că, la sfârșitul anului 2007 inculpații s-au înțeles să solicite un credit bancar, folosind în acest sens o adeverință de venit falsă. Astfel, în data de 5.X.2007, inculpata K. R. s-a prezentat la B. C. – Sucursala Satu M. solicitând un credit în valoare de 14.000 euro, sens în care a prezentat cartea de identitate precum și o adeverință din care rezulta că este angajată în calitate de agent de poliție la I.J.P.F. Satu M. și că realizează un venit lunar de 1.898 lei. Banii astfel obținuți au fost cheltuiți de inculpați. În cursul cercetărilor s-a stabilit că adeverința a fost executată în fals de către inculpatul F. Z. Janos, care din suma dobândită în aceste condiții a primit 3.000 euro.

Astfel, martorul Șovago a precizat în faza de urmărire penală că acesta s-a întâlnit cu F., K. R.,V. E. și cu un văr de al lui, aspect reiterat în fața instanței arătând că discuțiile purtate la întâlnirile respective se refereau la modalitatea în care martora K. urma să procedeze pentru a lua bani de la bancă, inculpatul V. ajutând-o să se pregătească, respectiv să se îmbrace și să se coafeze pentru a se putea prezenta la bancă. Același martor a arătat că ideea infracțională a aparținut inculpatului V. E. care i-a spus că dacă cunoaște o persoană interesată de obținerea unui credit bancar acesta o poate ajuta, martorul indicând pe numita K. R. ca fiind persoana interesată de obținerea unui credit, deși nu era angajată.

Martora K. R. a arătat că, s-a întâlnit în Piața S. cu inculpații V. și Șovago și mai apoi a primit de la primul cartea de identitate pe care i-a remis-o în urmă cu cca. o lună, stabilind mai multe întâlniri în care cadrul cărora inculpatul V. era însoțit de vărul său. Aceeași martoră a declarat că, inculpatul V. i-a spus să meargă la coafor ca să se aranjeze pentru a arăta ca o polițistă de frontieră, după care au mers la coaforul de lângă stadionul O. unde a fost coafată și i s-a făcut manichiura, plata fiind efectuată de către inculpat.

Ambii martori au declarat că, s-au deplasat la bancă cu mașina inculpatului V. care i-a însoțit și a fost de față când martora K. a venit cu banii ridicați de la bancă și încă din faza de urmărire penală aceștia au fost amenințați de inculpat pentru a ascunde implicarea sa în săvârșirea faptelor.

Deși inculpatul V. E. a recunoscut că l-a însoțit pe F. Z. când s-a întâlnit cu martorii, ca urmare a faptului că numitul F. Z. îi datora bani și că nu a participat la discuțiile martorilor cu F. Z., acesta a arătat că în ziua în care au fost ridicați banii de la bancă a fost prezent întrucât a fost chemat de F. pentru a-i restitui datoria primind de la acesta suma de 4800 lei, în realitate întreaga construcție a apărării devine irațională și confirmă implicarea sa în comiterea infracțiunilor reținute prin actul de inculpare.

Nu în ultimul rând se reține că, declarațiile martorilor K. R. și Șovogo D. care au fost inculpați în dosarul inițial au fost avute în vedere integral de către instanța de judecată și a dus prin sen.penală nr.781/2013 a Jud.Satu-M. definitivă prin dec.penală nr.709/2014 a CA Oradea la condamnarea acestora, cu reținerea art.320/1 alin.7 c.pr.penală din 1968 la pedepse cu închisoare în regim neprivativ de libertate pentru prima și în regim de detenție pentru următorul.

Instanța apreciază că, probele în apărare nu pot fi valorificate întrucât sunt contrazise restul probelor analizate mai sus care descriu o succesiune logică a evenimentelor privind implicarea inculpatului V. E. în activitatea infracțională care a făcut amenințări la adresa martorilor pentru a nu spune adevărul.

În mod corect prima instanță a reținut că, faptele inculpatului V. E. care, cu intenție, a mijlocit obținerea și folosirea adeverinței de venit false de către martora K. R.,cu scopul inducerii în eroare a unității bancare cu ocazia acordării unui credit întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de complicitate la infracțiunea de înșelăciune, faptă prev. și ped. de art. 26 rap. la art. 215 alin.1,2,3, C.pen. cu aplicarea art 37 lit. a C.pen și art. 83 C.pen. și complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată, faptă prev. și ped. de art. 26 rap. la art. 290 C.pen. cu aplicarea art 37 lit. a C.pen și art. 83 C.pen toate cu aplic. art. 33 lit.a C.pen. din 1968 fiind apreciate mai favorabile noile dispoziții penale atât sub aspectul limitelor de pedeapsă cât și a pedepsei rezultante obținute după contopire.

Instanța reține că pedepsele aplicate inculpatului V. E. au fost corect individualizate potrivit art.74 c.penal, impunându-se aplicarea unor pedepse egale cu minimul special al infracțiunilor comise, avându-se în vedere antecedența penală și atitudinea acestuia de nerecunoaștere a faptelor, modul și modalitatea de comitere a faptelor, caracterul premeditat al faptelor, numărul persoanelor implicate în activitate, precum și în urmările produse.

Întrucât infracțiunile care formează obiectul cauzei au fost comise în interiorul termenului de încercare al pedepsei de 3 ani închisoare, aplicată prin SP 1409/07.07.2003 a Judecătoriei Satu M.,definitivă prin neapelare la data de 01.08.2003, se impunea revocarea suspendării sub supraveghere a executării și executarea alăturat pedepsei stabilite în prezenta cauză.

D. urmare, va dispune potrivit dispozitivului de mai jos.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza articolului 421 punctul 1 litera b din Codul de procedură penală respinge ca nefondat apelul penal declarat de inculpatul apelant V. E., împotriva sentinței penale nr. 1027 din 30 iunie 2014 a Judecătoriei Satu M., pe care o menține în întregime.

Conform articolului 275 alineat 2 din Codul de procedură penală, obligă inculpatul apelant la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.

DEFINITIVĂ.

Pronunțată în ședința publică, astăzi 26 ianuarie 2015.

Președinte, Pt. Judecător,

A. L. FarkasȚarcă G.

aflată în concediu

de odihnă semnează

președintele

completului de judecată

Grefier,

S. A.

Red. dec. A.L.F./04.02.2015

Red. jud. fond. P. C. S.

Tehn.red. S.A./ 04.02.2015 /5 exemplare/

Emise comunicări cu:

- P. de pe lângă Curtea de Apel Oradea

- Inculpatul apelant V. E. (1 . civilă intimată A. P. Servicing București

← Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice (art.336 NCP)....		Ucidere din culpă (art.192 NCP). Decizia nr. 80/2015. Curtea de... →

Fals în înscrisuri sub semnătură privată (art. 290 C.p.). Decizia nr. 47/2015. Curtea de Apel ORADEA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Fals în înscrisuri sub semnătură privată (art. 290 C.p.). Decizia nr. 47/2015. Curtea de Apel ORADEA