Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 315/2015. Curtea de Apel ORADEA

Curtea de Apel ORADEA - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 315/2015 pronunțată de Curtea de Apel ORADEA la data de 23-04-2015

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

-Secția penală și pentru cauze cu minori

Dosar nr._

Operator de date cu caracter personal 3159

DECIZIA PENALĂ NR. 315/A/2015

Ședința publică din 23 aprilie 2015

Președinte: P. M.

Judecător: R. A.

Grefier: P. C.

Pe rol se află pronunțarea asupra apelurilor penale declarate de partea civilă R. I. SA Baia M., prin Sucursala A. și de inculpatul R. P., trimis în judecată pentru comiterea infracțiunilor de înșelăciune, prev. și ped. de art. 244 alin. 1 și 2 Cod penal și fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. și ped. de art. 322 alin. 1 Cod penal, împotriva sentinței penale nr. 1527 din 23 decembrie 2014 a Judecătoriei Oradea.

Se constată că apelurile au fost dezbătute în ședința publică din 7 aprilie 2015, când părțile prezente au pus concluzii, consemnate în încheierea din acea dată – care face parte integrantă din prezenta – și când s-a amânat pronunțarea hotărârii pentru azi, 23 aprilie 2015.

CURTEA DE APEL

Asupra apelurilor penale de față, pe baza actelor și lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 1527 din 23 decembrie 2015, Judecătoria Oradea, în baza art. 5 Cod penal s-a reținut, în mod global, ca fiind lege penală mai favorabilă legea nouă.

În baza art. 244 al. 1,2 Cod penal a fost condamnat inculpatul R. P., fiul lui I. și M., născut la data de 03.05.1970 în Gurahonț, jud. A., cu domiciliul în com. Vârfuri, ., jud. A., CNP_, pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune, la o pedeapsă de 1 an 4 luni închisoare.

În baza art. 244 al. 1,2 Cod penal cu aplicarea art. 35 al. 1, 36 al. 1 Cod penal a fost condamnat același inculpat, pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, la o pedeapsă de 2 ani 4 luni închisoare.

În baza art. 322 al. 1 Cod penal cu aplicarea art. 35 al. 1, 36 al. 1 Cod penal a fost condamnat același inculpat, pentru comiterea infracțiunii de falsuri în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, la o pedeapsă de 8 luni închisoare.

În baza art. 38 al. 1 și art. 39 al. 1 lit. b Cod penal i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani 4 luni închisoare, la care mai adăugat 1/3 din totalul celorlalte pedepse, respectiv 8 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare.

În baza art. 91 Cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și s-a stabilit un termen de supraveghere de 4 ani, conform dispozițiilor art. 92 Cod penal.

În baza art. 93 alin. 1 Cod penal a fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune A., la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. (2) lit. d) Cod penal i s-a impus condamnatului să execute următoarea obligație: să nu părăsească teritoriul României, fără acordul instanței.

În baza art. 93 alin. (3) Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere, s-a dispus ca inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 100 de zile lucrătoare.

În baza art. 91 alin. (4) Cod penal i s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 Cod penal.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b) Cod penal i s-a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 3 ani socotit conform art. 68 alin.1 lit.b Cod penal..

În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) Cod penal i s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

S-a constatat că persoana vătămată R. I. SA nu se constituie parte civilă în cauză.

În baza art. 19 și 397 Cod procedură penală rap. la art. 998 vechiul cod civil a fost obligat inculpatul R. P. să plătească părții civile C. A. B. Romania SA, cu sediul social în ., sect.1 București și sediul profesional ales în ..40-40 bis, sector 2 București, suma de 657.282, 9 lei cu titlu de despăgubiri civile

În baza art. 25 alin. 3 Cod procedură penală au fost desființate ca fiind false biletele la ordin emise la data de 28.04.2008 (fila 56 dos. u.p.), la data de 01.07.2008, 02.07.2008 și 05.08.2008 (aflate în copie la fila 34 dos. u.p.) iar în baza art. 112 al. 1 lit. b) Cod penal confiscă aceste acte în favoarea statului.

În baza art. 112 al. 1 lit. e Cod penal s-a confiscat de la inculpat suma de 40.066 lei.

În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul să plătească statului 4000 lei cheltuieli judiciare.

S-a constatat că, prin rechizitoriul nr. 1078/P/2011 din 29.05.2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, înregistrat la Tribunalul Bihor la 05.06.2012, a fost trimis în judecată inculpatul R. P. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în forma continuată, și de fals în înscrisuri sub semnătură privată în forma continuată, prev. de art. 215 alin. 1, 3 și 5 Cod penal din 1969 cu aplicarea art. 41, 42 Cod penal din 1969, și de art. 290 Cod penal din 1969 cu aplic. art. 41, 42 Cod penaldin 1969.

S-a apreciat că sunt incidente prev. art. 27 al. 1 lit. a Cod procedură penală, deoarece, după ce la data de 14.12.2007 a încheiat un contract de linie de credit cu partea vătămată Emporiki B. România SA, Sucursala A. pentru suma de 500.000 RON, împrumut garantat potrivit art. 11 lit. a, b, c și d din contract, la 01.07.2008, 02.07.2008 și 05.08.2008 inculpatul a menținut în eroare partea vătămată cu prilejul executării contractului sub aspectul solvabilității și capacității de rambursare a creditului emițând trei bilete la ordin false pentru suma totală de 98.500 RON, pe care le-a cesionat în favoarea băncii.

S-a reținut în sarcina inculpatului săvârșirea infracțiunilor în forma continuată și pentru că, ulterior, în vederea încheierii un contract de credit cu partea vătămată R. I.. Agenția Ineu, jud. A. pentru suma de 46.870 RON, împrumut garantat potrivit art. V lit. b, c și d din contract, la data de 28.04.2008 inculpatul a indus în eroare partea vătămată cu prilejul încheierii contractului de credit sub aspectul solvabilității și capacității de rambursare a creditului, emițând un bilet la ordin fals pentru suma de 24.253 RON, pe care l-a cesionat în favoarea băncii.

Tribunalul Bihor a apreciat că, sumele pe care inculpatul le-a înscris în titlurile de credit false și pagubele materiale cauzate ca urmare a săvârșirii infracțiunilor continuate de înșelăciune și fals sunt situate sub cuantumul prev. la art. 146 Cod penal, astfel încât prev. art. 215 al. 5 Cod penal nu sunt incidente.

Astfel, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei inculpatului R. P.,din infracțiunea continuată de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave prev. de art. 215 alin. 1, 2, 3 și 5 Cod penal cu aplicarea art. 41, 42 Cod penal, în infracțiunea continuată de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1, 2 și 3 Cod penal cu aplicarea art. 41, 42 Cod penal.

Prin sentința penală nr. 159/P/2012 a Tribunalului Bihor s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei privind pe inculpatul R. P., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de înșelăciune în forma continuată, și de fals în înscrisuri sub semnătură privată în forma continuată, prev. de art. 215 alin. 1, 2 și 3 Cod penal cu aplic. art. 41, 42 Cod penal și de art. 290 Cod penal cu aplicarea art. 41, 42 Cod penal, în favoarea Judecătoriei Oradea.

Inculpatul, în prezența apărătorului ales, nu a recunoscut comiterea faptelor.

Examinând actele și lucrările dosarului de urmărire penală, coroborate cu probele din cursul cercetării judecătorești, instanța a reținut în fapt următoarele:

Prin rezoluția de începere a urmăririi penale din data de 11.05.2009 confirmată prin rezoluția procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea s-a dispus începerea urmăririi penale față de inculpatul R. P.- administrator al . pentru comiterea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, faptă prev. și ped. de art. 290 din C.pen.

S-a reținut că inculpatul R. P. în calitate de administrator al . a completat în fals și a ștampilat mai multe bilete la ordin în numele . fără acordul administratorului acestei societăți, bilete care au fost apoi scontate la Emporiki B. și Ro C. I. SA pentru a se obține linii de credit, care fiind introduse la plată la Banca Transilvania au fost refuzate pentru motivul "specimenul de semnătură nu corespunde cu cel existent în bancă, emitentul nu recunoaște emiterea BO și nu cunoaște beneficiarul”.

Prin ordonanța din 01.07.2011 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, fiind competent din punct de vedere material.

Prin rezoluția de începere a urmăririi penale din 24 noiembrie 2011 confirmată prin rezoluția procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor s-a dispus începerea urmăririi penale față pe inculpatul R. P. și pentru infracțiunea de înșelăciune în formă continuată cu consecințe deosebit de grave, prev. și ped. de 215 al. 1,3 și 5 din Cod penal din 1969.

În urma probatoriului administrat în cauză s-a reținut că la 16 septembrie organele de poliție din cadrul IPJ Bihor Serviciul de Investigare a Fraudelor, în baza adresei nr. 4743/05.08.2008 a Băncii Transilvania SA, Sucursala Oradea s-au sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, faptă prev. și ped. de art. 215 al. 1,2,3 din Cod penal din 1969 de către reprezentantul legal al ., constând în aceea că la data de 28.04.2008 a fost emis un bilet la ordin în favoarea . și girat către Ro C. I. SA în sumă de 24.253 lei, cu scadența la 02.08.2008 care a fost refuzat la plată pentru motivul că "specimenul nu corespunde cu cel existent în baza de date a băncii".

La 14 noiembrie 2008, organele de poliție din cadrul IPJ Bihor Serviciul de Investigare a Fraudelor s-au sesizat din oficiu, în baza nr. 6441/03.11.2008 a Băncii Transilvania SA Sucursala Oradea, cu privire la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. și ped. de art. 215 al. 1,2,3 din Cod penal din 1969 de către reprezentantul legal al . constând în aceea că la 31.08.2008 a fost emis un bilet la ordin în favoarea . sumă de 22.500 lei fiind refuzat la plată pe motiv că "specimenul de semnătură nu corespunde cu cel existent în baza de date a băncii".

La 21 octombrie 2008 organele de poliție din cadrul IPJ Bihor-Serviciul de Investigare a Fraudelor s-au sesizat din oficiu, în baza adreselor 5778/23.09.2008, nr. 5777/23.09.2008 și nr. 5985/07.10.2008 ale Băncii Transilvania SA- Sucursala Oradea, cu privire la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prev. și ped. de art. 215 al. 1,2,3 din Cod penal din 1969 și fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. și ped. de art. 290 din Cod penal de către reprezentantul legal al ., constând în aceea că la 02.07.2008 au fost emise două bilete la ordin în favoarea . girate către Emporiki B. în valoare de 23.500, respectiv 15.000 lei, fiind refuzate la plată pe motiv " specimenul de semnătură nu corespunde cu cel existent în baza de date a băncii".

De asemenea, la 05.08.2007 a fost emis un bilet la ordin în favoarea . în sumă de 60.000 lei, girat către Emporiki B. cu scadența la 06.10.2008 fiind refuzat la plată pe motiv că " specimenul de semnătură nu corespunde cu cel existent în baza de date a băncii".

În urma verificărilor efectuate în cauză s-a constatat că între cele două societăți comerciale nu au existat relații comerciale și nu au fost emise facturi fiscale sau instrumente de plată care să ateste astfel de relații. Aceste aspecte sunt confirmate și de declarația numitului Nădrăguță I. administratorul ..

Acesta a arătat că societatea sa are ca obiect de activitate principal comerțul cu piatră ornamentală, iar între cele două societăți nu au existat nicio relație comercială. Nu își poate explica în ce condiții au fost emise biletele la ordin pe care a fost aplicată și ștampila societății. A ținut să precizeze că nu a avut vreo înțelegere cu inculpatul R. P. în ceea ce privește emiterea biletelor la ordin.

S-a reținut că declarația numitului G. D. vine să întărească cele relatate de partea vătămată, prin susținerea faptului că în cursul lunii aprilie 2008, la insistențele repetate ale inculpatului R. P. a acceptat să se deplaseze la sediul R. I. A., unde a încheiat un contract de credit bancar, în numele societății administrate de el, ., fiind scontat un bilet la ordin emis în numele ., pe care i l-a predat inculpatul R. P.. După obținerea creditului a vărsat suma de bani în contul .. În continuarea declarației sale a arătat că în cursul lunii august 200S a fost solicitat să se prezinte la sediul agenției R. I. din Ineu jud. A. unde i s-a adus la cunoștință că biletul la ordin prezentat la încheierea contractului a fost refuzat la plată datorită faptului că nu corespundea specimenul de semnătură depus pe bilet cu cel depus în bancă de către administratorul ..

Numitul G. D. arată că i-a cerut explicații inculpatului R. P. cu privire la situația creată, iar acesta nu a avut nicio motivație la cele expuse asigurându-l doar că îi va restitui banii la o dată ulterioară. Martorul nu a mai putut fi audiat în cursul cercetării judecătorești, plecând de la domiciliu.

Din adresa nr. 9286/03._ a Euroconsult SPRL, A., desemnată lichidator judiciar al . cu sediul în loc. Măgulicea ., jud. A., prin sentința comerciala nr. 223 pronunțată în ședința publică din 11.02.2009, în dosarul_, reiese că în calitatea mai sus amintită a procedat la notificarea inculpatului R. P. pentru predarea documentelor prevăzute în art. 28 din Legea 85/2006. În urma notificărilor inculpatul a predat o parte din documentele solicitate, însă solicitarea cu privire la predarea unor bilete la ordin a rămas fără rezultat.

În raportul de constatare tehnico-științifică grafică nr._ din 16.12.2011, s-a concluzionat că scrisul de completare depus pe copiile biletelor la ordin emise de către . la data de 01.07.2008, 02.07.2008 și 05.08.2008 reproduce scrisul executat de către inculpatul R. P..

În același raport, la punctul 2, s-a concluzionat că semnăturile depuse pe biletul la ordin emis de . la data de 28.04.2008 și pe copiile biletelor la ordin emise de . la data de 01.07.2008, 02.07.2008 și 05.08.2008 nu aparțin inculpatului R. P. sau numitului Nădrăguță I..

S-a notat că aceste concluzii au fost formulate pe baza presupunerii că documentele examinate reprezintă copii fidele ale actelor originale.

S-a procedat și la efectuarea unei constatări tehnico-științifice asupra comportamentului simulat privind pe inculpatul R. P., prin care să se stabilească dacă la întrebările relevante adresate, răspunsurile subiectului au provocat modificări psihologice specifice comportamentului simulat

Din interpretarea diagramelor poligraf s-a evidențiat că răspunsurile inculpatului R. P. la întrebările relevante ale cauzei notate cu numărul 7 respectiv 9 în testul de examinare au provocat modificări specifice comportamentului simulat. Modificările constatate în traseele fiziologice au fost ale traseelor respiratorii, ale traseului electrodermal, ale traseelor cardiovasculare. S-a mai evidențiat că răspunsurile inculpatului R. P. la întrebarea relevantă a cauzei nr. 4 nu a provocat modificări specifice comportamentului simulat, expertul criminalist specificând că subiectul prezintă numeroase tentative de eludare a probei, ar avea cunoștință de numele persoanei care a semnat biletele la ordin.

Numitul Nădraguță I. a refuzat să efectueze testul cu aparatul poligraf, după ce în prealabil a specificat că dorește să fie supus acestui test, motivând că nu se simte bine, memoria nu-i funcționează, nu își mai aduce aminte toate aspectele.

Inculpatul R. P., audiat fiind în cursul urmăririi penale, nu recunoaște comiterea faptelor reținute în sarcina sa. Arată că biletele la ordin i-au fost înmânate de către numitul Nădraguță I., semnate de acesta și ștampilate. De asemenea, inculpatul arată că biletul la ordin înmânat lui G. D. i-a fost predat semnat și ștampilat de către Nădraguță I. și nu cunoaște ce s-a întâmplat cu acesta.

Într-o altă declarație a sa inculpatul R. P. arată că biletele la ordin i-au fost înmânate de către administratorul Medardus SRL, ca și o garanție, în urma unor operațiuni comerciale ce au constat în livrarea de masă lemnoasă către societatea acestuia, dar și a altor operațiuni care nu au fost evidențiate în evidența contabilă a societății, înțelegerile dintre cei doi fiind doar verbale și amiabile.

În cursul urmăririi penale s-a procedat la confruntarea inculpatului R. P. cu numitul Nădraguță I. cu privire la împrejurările comiterii faptelor, însă cei doi și-au menținut declarațiile date la începutul cercetărilor și expuse în referat.

În cursul cercetării judecătorești inculpatul a declarat că nu recunoaște comiterea faptelor reținute în sarcina sa, recunoaște că biletele la ordin au fost completate de către el, însă susține că Nădrăguța I. le-a lăsat garanție, întrucât avea afaceri cu acesta. A arătat că numitul Nădrăguța I. i-a propus să cumpere împreună piatră ornamentală însă cu banii inculpatului după care să vândă piatra și profitul să îl împartă între ei. Pe factură trebuia să apară că piatra a fost achiziționată de către Medardus și să o vândă pe acte inculpatului, însă în realitate piatra a fost dusă la cineva în A.. Recunoaște că nu a încheiat niciun act în acest sens cu numitul Nădrăguță. Având în vedere că nu a avut încredere în Nădrăguță i-a cerut să îi garanteze banii acordați și contravaloarea a 10 tiruri de lemne și i-a solicitat să îi înmâneze 5 bilete la ordin, ulterior inculpatul garantând liniile de creditare solicitate cu aceste bilete la ordin. Susține că biletele la ordin erau semnate și ștampilate, iar inculpatul le-a completat ulterior. (filele 129-130 dos. instanță).

Audiat fiind în cursul cercetării judecătorești, martorul Nădrăguță I. a recunoscut că i-a făcut legătura cu niște oameni din . pentru a cumpăra piatră, însă afirmă că el nu a avut nimic de câștigat in această afacere, inculpatul a plătit piatra apoi a transportat-o în A. iar șoferul a primit suma de 1500 euro, fără ca martorul să aibă vreo implicare în această afacere. Arată că intenționa să încheie afaceri cu inculpatul dar s-a răzgândit întrucât au fost emise mai multe bilete la ordin în numele firmei sale, dar semnătura de pe biletul de ordin nu îi aparținea. Mai arată că nu a încheiat afaceri cu R. P. întrucât martorul nu avea bani.

Audiat fiind martorul C. V., propus de către inculpat, acesta arată că niciodată nu i-a văzut pe Nădrăguță și pe inculpat împreună, Nădrăguță nu cumpără lemne pentru var, el cumpără varul gata făcut. De asemenea arată că i-a vândut lui R. P. piatră, dar înțelegerea a fost făcută între șoferul inculpatului și un membru de familie a martorului (filele 219-220 dos. instanță).

Audiat fiind martorul M. I. acesta declară că numitul Nădrăguță l-a contractat să îl întrebe dacă nu vrea să îi vândă piatră inculpatului, martorul i-a dat piatra inculpatului fără să ceară însă nici un ban întrucât piatra îl incomoda și vroia să scape de ea.

S-a reținut că starea de fapt descrisă mai sus rezultă din coroborarea următoarelor mijloace de probă: rezoluții de începere a urmăririi penale, procese-verbale de sesizare din oficiu (f.7,30,39 dos.u.p.), adresă constituire de parte civilă și acte depuse de Emporiki B. și R. I., copie BO certificată pentru conformitate cu originalul, sesizări Banca Transilvania, refuz bancar, contractele de credit, rapoartele de constatare amintite mai sus, declarațiile martorilor amintiți mai sus.

În ceea ce privește legea penală mai favorabilă instanța a apreciat că se impune aplicarea în mod global, ca lege penală mai favorabilă legea nouă, cu toate că este vorba de săvârșirea a două infracțiuni de înșelăciune, fiind vorba de două unități bancare diferite, limitele de pedeapsă sunt mult reduse față de vechiul cod penal.

Astfel, instanța, în baza art. 5 Cod penal s-a reținut, în mod global, ca fiind lege penală mai favorabilă legea nouă.

Constatând vinovăția inculpatului, instanța, în baza art. 244 al. 1, 2 Cod penal l-a condamnat pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune, la o pedeapsă de 1 an 4 luni închisoare, în baza art. 244 al. 1,2 Cod penal cu aplicarea art. 35 al. 1, 36 al. 1 Cod penal la condamnat pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, la o pedeapsă de 2 ani 4 luni închisoare, iar în baza art. 322 al. 1 Cod penal cu aplicarea art. 35 al. 1, 36 al.1 Cod penal l-a condamnat pentru comiterea infracțiunii de falsuri în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, la o pedeapsă de 8 luni închisoare.

Faptele fiind comise în concurs, instanța, în baza art. 38 al. 1 și art. 39 al. 1 lit. b Cod penal i-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani 4 luni închisoare, la care s-a mai adăugat 1/3 din totalul celorlalte pedepse, respectiv 8 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare.

La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare, faptele comise de inculpat și pericolul social concret al acesteia, împrejurările în care au fost comise, cuantumul prejudiciul cauzat prin faptele inculpatului, iar pe de altă parte s-a avut în vedere lipsa antecedentelor penale ale inculpatului, fiind astfel aplicată o pedeapsă într-un cuantum corespunzător ținând seama de legea penală mai favorabilă.

Apreciind că nu se impune privarea de libertate a inculpatului, pedeapsa în sine fiind un avertisment pentru acesta, instanța, în baza art. 91 Cod penal a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și a stabilit un termen de supraveghere de 4 ani, conform dispozițiilor art. 92 Cod penal.

În baza art. 93 alin. (1) Cod penal instanța l-a obligat pe inculpat ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune A., la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. (2) lit. d) Cod penal instanța i-a impus condamnatului să execute următoarea obligație: să nu părăsească teritoriul României, fără acordul instanței.

În baza art. 91 alin. (4) Cod penal i s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 Cod penal.

S-a reținut că, în cursul urmăririi penale, Emporiki B. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 657.289, lei sumă ce provine din încheierea contractului de credit nr._, încheiat între Forest Rom SRL și Emporiki B. Sucursala A..

Prin adresa nr. 225/10.03.2011 R. I. Sa, Sucursala A. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 221.502,8 lei, reprezentând credit și dobânzi restante aferente mai multor contracte de creditare. Ulterior, în cursul cercetării judecătorești, făcându-se referire în mod expres doar la contractul reținut în cauză, nu la toate contractele pe care inculpatul l-a încheiat cu partea civilă R. I. precizează că nu se constituie parte civilă cu privire la acel contract (fila 276 dos. instanță).

Cu privire la această sumă, în urma verificărilor efectuate s-a stabilit că la baza încheierii celorlalte contracte de credit nu au stat și alte bilete la ordin emise în numele ., cu excepția celui emis la data de 28.04.2008 la Beiuș, cu scadența la 02.08.2008, girat către ., în valoare de 24.253 lei, bilet la ordin ce a fost refuzat la plată la Banca Transilvania cu precizarea "că nu corespunde specimenul de semnătură cu cel existent în bancă".

Astfel, în soluționarea laturii civile a cauzei, instanța va constata că persoana vătămată R. I. SA nu se constituie parte civilă în cauză.

În baza art. 19 și 397 Cod procedură penală rap. la art. 998 vechiul Cod civil instanța l-a obligat pe inculpatul R. P. să plătească părții civile C. A. B. Romania SA, cu sediul social în ., sect.1 București și sediul profesional ales în ..40-40 bis, sector 2 București, suma de 657.282, 9 lei cu titlu de despăgubiri civile

Având în vedere că R. I. nu s-a constituit parte civilă în cauză cu privire la contractul de credit reținut în cauză și având în vedere că inculpatul a beneficiat de o sumă în urma comiterii infracțiunii în dauna R. I., instanța, în baza art.112 al. 1 lit. e Cod penal a dispus confiscarea de la inculpat suma de 40.066 lei.

Împotriva sentinței penale mai sus arătate, în termen legal, au declarat apel partea civilă R. I. SA Baia M., prin Sucursala A. și inculpatul R. P..

Prin apelul declarat partea civilă R. I. SA a solicitat să se desființeze sentința în sensul de a se admite constituirea de parte civilă și a se dispune obligarea inculpatului la plata sumei de 221.502,80 lei. Susține apelanta că în mod eronat și lipsit de temei instanța de fond a reținut că au renunțat la constituirea ca parte civilă în cauză pentru prejudiciul suferit în cuantum de 221.502,80 lei.

Arată partea civilă că a încheiat cu inculpatul contractul de credit RO_ din 8 mai 2008, în baza căruia i-a acordat inculpatului un disponibil în cuantum de 40.066,00 lei, sumă care a fost pusă la dispoziția inculpatului în două tranșe și anume suma de 37.000 lei a fost virată în contul bancar al inculpatului în 9 mai 2008, fiind ridicată de reprezentantul societății debitoare de la ghișeul societății.

Mai arată partea civilă că inculpatul nu a ridicat în numele . nicio sumă de bani, astfel că partea civilă a considerat că prejudiciul produs societății de B. G. nu face obiectul cauzei deduse judecății, fapt pentru care la punctul 3 din adresa nr. 471/29.01.2014 a specificat că nu se constituie parte civilă cu privire la contractul RQ_ din 8 mai 2008.

Inculpatul a solicitat prin apelul declarat să se desființeze sentința în sensul de a se dispune achitarea inculpatului, în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b Cod procedură penală și a admiterii în parte a constituirii de parte civilă a C. A. B. România SA în limita a 98.500 lei și menținerea hotărârii atacate doar în ceea ce privește respingerea constituirii de parte civilă a R. I..

În motivarea apelului s-a arătat că întreaga acuzare se întemeiază pe folosirea de către inculpat fără drept a biletelor la ordin și a ștampilei . or, biletele la ordin i-au fost înmânate semnate și ștampilate de către administratorul acestei societăți, martorul Nădrăguță I.. Mai arată inculpatul că acest martor a dat declarații contradictorii și că din probele administrate în cauză rezultă cu certitudine că cei doi au făcut afaceri împreună. De asemenea, s-a arătat că martorul nu a declarat pierdute biletele la ordin și ștampila firmei, neputând, de altfel, preciza nici momentul în care a observat dispariția acestora. S-a mai făcut referire și la faptul că, potrivit raportului de constatare tehnico-științifică, scrisul de completare de pe biletele la ordin aparține inculpatului, însă semnăturile nu-i aparțin. În aceste condiții s-a apreciat că eventuala inducere în eroare a instituției bancare a avut loc fără vinovăția cerută de lege, inculpatul neavând reprezentarea faptului că induce banca în eroare.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei s-a susținut că soluția instanței de fond este nelegală sub aspectul admiterii în întregime a constituirii de parte civilă a C. Agricol B. România SA (fosta Emporiki B.) deoarece contractul de credit_ nu a fost încheiat în considerarea celor trei bilete la ordin.

Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de apel invocate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit art. 417 alin. 2 Cod procedură penală, curtea va constata că aceasta este temeinică și legală, iar apelurile declarate în cauză sunt nefondate și vor fi respinse ca atare, potrivit dispozitivului prezentei.

Instanța de fond a stabilit în mod corect starea de fapt și a stabilit vinovăția inculpatului apelant pe baza unei juste aprecieri a probelor administrate în cauză, dând faptelor comise de către acesta încadrarea juridică corespunzătoare și reținând, de asemenea, în mod corect, că inculpatului apelant îi sunt mai favorabile dispozițiile legii penale noi, ținând seama de condițiile de sancționare care sunt mai favorabile chiar și în prezența concursului de infracțiuni.

Din probele administrate în cauză, inclusiv din raportul de constatare tehnico-științifică grafică (filele 77-85 din dosarul de urmărire penală) rezultă că inculpatul R. P., în calitate de administrator al ., a completat în fals și a ștampilat mai multe bilete la ordin în numele ., fără acordul administratorului acestei societăți, bilete care au fost apoi scontate către Emporiki B. și Ro C. I. SA pentru a obține linii de credit, și că biletele la ordin introduse la plată la Banca Transilvania au fost refuzate pe motivul că specimenul de semnătură nu corespunde cu cel existent în baza.

Astfel, inculpatul apelant a emis în data de 28 aprilie 2008, un bilet la ordin în favoarea . și girat de către RO C. I. SA, în valoare de 24.253 lei, cu scadența la 2 august 2008, în data de 31 august 2008 a emis un bilet la ordin în favoarea ., în valoarea de 22.500 lei, iar în data de 2 iulie 2008 a emis două bilete la ordin în favoarea ., girate de către Emporiki B., în valoare de 23.500 lei, respectiv 15.000 lei, care au fost refuzate la plată deoarece specimenul de semnătură nu corespundea cu cel existent în baza de date a băncii.

Din verificările efectuate a rezultat că între . și . nu au existat relații comerciale, împrejurare confirmată, contrar susținerilor inculpatului apelant, și de martorul Nădrăguță I., administrator ., inclusiv prin declarația dată în fața instanței de fond (filele 184-188).

Administratorul ., martorul G. D. (filele 116, 117 din dosarul de urmărire penală), a arătat că, în cursul lunii aprilie 2008, la insistențele repetate ale inculpatului R. P. a acceptat să se deplaseze la sediul R. I. A., unde a încheiat un contract de credit bancar, în numele societății administrate de el, ., fiind scontat un bilet la ordin emis în numele ., pe care i l-a predat inculpatului R. P.. A mai arătat martorul că, după obținerea creditului, a vărsat suma de bani în contul . și că, în cursul lunii august 2008, a fost solicitat să se prezinte la sediul agenției R. I. din Ineu, unde i s-a adus la cunoștință că biletul la ordin prezentat la încheierea contractului a fost refuzat la plată datorită faptului că nu corespundea specimenul de semnătură depus pe bilet la ordin.

Inculpatul apelant R. P. a susținut în declarațiile date în faza de urmărire penală, că biletele la ordin i-au fost predate, semnate și ștampilate, de către martorul Nădrăgruță I. și că le-a completat în momentul scontării lor (file 97 din dosarul de urmărire penală). A mai susținut inculpatul că nu poate pune la dispoziția organelor de cercetare penală aceste bilete deoarece le-a pierdut în urma unui accident rutier pe care l-a avut în primăvara anului 2010, accident cu privire la care nu a sesizat Poliție Rutieră.

În declarația dată în fața instanței de fond (filele 129-130) că martorul Nădrăguță I. i-a dat, la cererea sa, 5 bilete la ordin, ca și garanție și că, în momentul în care a solicitat liniile de credit de la R. și Emporiki B., i-a spus martorului că dacă nu poate să-i plătească sumele respective, va avea posibilitatea să le depună atunci când va trebuie să garanteze creditele. A mai susținut inculpatul apelant că biletele la ordin erau semnate și ștampilate de către martor și că, la înțelegere cu acesta, a trecut sumele de bani și data și că în momentul în care a aflat că specimenul de semnătură nu corespunde cu cel din bancă, biletele la ordin depuse erau deja scadente.

Susținerile inculpatului apelant în sensul că biletele la ordin ce i-au fost predate de martorul Nădrăguță I. erau semnate și ștampilate sunt infirmate de concluziile raportului de constatare tehnico-științifică grafică, potrivit cărora deși scrisul olograf de completare depus pe copiile biletelor la ordin emise de . reproduce scrisul executat de inculpatul apelant, semnăturile depuse pe acestea nu-i aparțin nici inculpatului apelant, dar nici martorului Nădrăguță I..

Așa fiind, curtea va reține că faptele inculpatului apelant R. P. de a completa biletele la ordin în numele ., pe care le-a prezentat la Emporiki B. – Sucursala A. și Ro C. I. A., pentru încheierea unor contracte de linii de credit bancar, cauzându-le un prejudiciu, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. și ped. de art. 290 Cod penal 1969 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal 1969 și înșelăciune calificată cu consecințe deosebit de grave, prev. și ped. de art. 215 alin. 1, 2, 3 și 5 Cod penal 1969 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal 1969.

Pedepsele individuale ce i-au fost aplicate inculpatului apelant au fost corect individualizate iar pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare cu suspendarea executării pe durata unui termen de supraveghere de 4 ani corespunde, atât sub aspectul naturii, cât și al duratei sale, gravității faptei, pericolului social pe care îl prezintă persoana inculpatului apelant, precum și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența sancțiunii penale.

Curtea va reține că și latura civilă a fost corect soluționată. Într-adevăr, partea civilă R. I. SA a comunicat instanței, prin adresa nr._ că nu se constituie parte civilă în ceea ce privește contractul RQ_ din 8 mai 2008 deoarece acesta a fost încheiat între B. G. SRL în calitate de client și R. I. SA Agenția Ineu, deoarece se urmărește recuperarea sumei de la persoanele garante. Or, acesta este contractul care a fost garantat cu biletul la ordin în favoarea . și girat de către RO C. I. SA, în valoare de 24.253 lei, iar împrejurarea că Rocredti I. a încheiat alte contract de credit cu societatea administrată de inculpatul apelant R. P. nu are relevanță în cauză, câtă vreme, prin rechizitoriu, instanța a fost sesizată doar cu privire la biletul la ordin fals pentru suma de 24.253 lei, pe care inculpatul apelant l-a cesionat în favoarea băncii pentru a obține contractul de credit.

Așa fiind, în mod corect instanța de fond a constatat că R. I. SA nu s-a constituit parte civilă cu privire la contractul la baza căruia a stat biletul la ordin emis în fals de către ., girat de către ., în valoare de 24.253 lei.

Cât privește suma de 657.282,9 lei cu care . Româina SA, fosta Emporiki B. România SA s-a constituit parte civilă, aceasta reprezintă suma acordată prin contractul de credit nr._, încheiat cu ., contract ce a fost garantat cu biletele la ordin falsificate de către inculpatul apelant, în care acesta din urma avea calitatea de avalist, astfel că cererea formulată de inculpatul apelant de a se reduce suma ce a fost acordată cu titlul de daune materiale acestei părți civile la una egală cu totalul sumelor înscrise pe biletele la ordin false cu care s-a garantat linia de credit, nu poate fi primită.

Pentru considerentele ce preced, curtea apreciază că apelurile declarate de partea civilă R. I. SA Baia M. – Sucursala A. și de inculpatul apelant R. P. sunt nefondate și vor fi respinse ca atare, în baza art. 421 pct. 2 lit. b Cod procedură penală.

În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, vor fi obligați apelanții la plata sumei de câte 200 lei, cheltuieli judiciare în apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art. 421 pct. 2 lit. b Cod procedură penală,

RESPINGE ca nefondate apelurile penale declarate de către partea civilă R. I. SA Baia M., prin Sucursala A. și de către inculpatul R. P. împotriva sentinței penale nr. 1527 din 23 decembrie 2015 pronunțată de Judecătoria Oradea.

În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, obligă partea civilă apelantă și inculpatul apelant la plata sumei de câte 200 lei, cheltuieli judiciare în apel.

DEFINITIVĂ.

Pronunțată în ședința publică de azi, 23 aprilie 2015.

PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,

P. M. R. A.

GREFIER,

P. C.

red. decizie P. M., 30.04.2015

jud. fond Iancovics S.

tehnored. 5 ex., 30.04.2015, pc

← Eşalonarea plăţii amenzii penale. Art.497 NCPP. Sentința nr....		Alte modificări ale pedepsei. Art.585 NCPP. Decizia nr.... →

Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 315/2015. Curtea de Apel ORADEA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 315/2015. Curtea de Apel ORADEA