Omor (art.188 NCP). Decizia nr. 16/2015. Curtea de Apel ORADEA
Comentarii |
|
Decizia nr. 16/2015 pronunțată de Curtea de Apel ORADEA la data de 13-01-2015 în dosarul nr. 2229/83/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL O.
-Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal 3159
DECIZIA PENALĂ NR. 16/A/2015
Ședința publică din 13 ianuarie 2015
Președinte: P. M.
Judecător: R. A. – președintele instanței
Grefier: P. C.
P. de pe lângă Curtea de Apel O. a fost reprezentat de procuror S. T..
Pe rol se află judecarea apelurilor penale declarate de P. de pe lângă Tribunalul Satu M. și de inculpatul Nihcita G., trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii de omor, prev. și ped. de art. 188 alin. 1 Cod penal, împotriva sentinței penale nr. 190 din 6 octombrie 2014 a Tribunalului Satu M..
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat inculpatul apelant N. G., în stare de arest preventiv, asistat de apărătorul din oficiu, av. B. F., în baza delegației nr. 5272/2014, emisă de Baroul Bihor și a lipsit persoana vătămată intimată N. K. Erszebet.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, după care:
Instanța, din oficiu, a pus în discuție tardivitatea apelului declarat de inculpat.
Inculpatul apelant arată că minuta i-a fost comunicată în 9 octombrie 2014 și că a declarat apel după aproximativ o lună, deoarece nu a știut că trebuie să-l declare în termen de 10 zile.
În raport de dispozițiile art. 420 alin. 4 Cod procedură penală, președintele completului de judecată i-a adus la cunoștință inculpatului intimat că poate fi ascultat în fața instanței de apel, respectiv că are dreptul de a nu face nicio declarație, atrăgându-i totodată atenția că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa. Totodată i-au fost aduse la cunoștință dispozițiile art. 7 din Legea nr. 76/2008 privind prelevarea probelor biologice.
Inculpatul apelant N. G. arată că își menține declarația dată în fața instanței de fond, filele 22-23, unde a spus adevărul. De asemenea, inculpatul apelant și-a exprimat acordul pentru a-i fi prelevate probe biologice în vederea adăugării profilului genetic în SNDGJ.
Nefiind chestiuni preliminare, curtea le acordă părților cuvântul asupra apelurilor.
Procurorul solicită să se admită apelul declarat de parchet și să se desființeze sentința în sensul de majora pedeapsa ce i-a fost aplicată inculpatului. Arată că acesta a fost judecat potrivit procedurii în cazul recunoașterii vinovăției, iar în urma aplicării dispozițiilor art. 396 alin. 10 Cod procedură, limitele de pedeapsă sunt de la 6 ani și 8 luni la 16 ani și 8 luni închisoare. În raport de aceste limite de pedeapsă, de gravitatea infracțiunii, de periculozitatea inculpatului apelant, de sadismul de care acesta a dat dovadă, de conduita sa oscilantă, apreciază că pedeapsa ce i-a aplicată inculpatului apelant este prea mică. Solicită să se dispună și recoltarea de probe biologice de la inculpatul apelant în vederea introducerii profilului genetic în SNDGJ.
Solicită să se respingă ca și tardiv apelul inculpatului.
Apărătorul din oficiu al inculpatului apelant, av. B. Floretina, solicită să se respingă excepția tardivității apelului declarat de inculpat, să fie admis apelul și să se reducă pedeapsa ce i-a fost aplicată acestuia. Solicită să se respingă ca nefondat apelul declarat de parchet în ceea ce privește individualizarea pedepsei.
Inculpatul apelant N. G., solicită, în ultimul cuvânt, să i se aplice o pedeapsă cât mai favorabilă.
CURTEA DE APEL
Asupra apelului penal de față, pe baza actelor și lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 190 din 6 octombrie 2014, în baza art. 188 al. 1 Cod penal cu aplicarea art.199 al. 1 Cod penal și a art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală l-a condamnat pe inculpatul N. G., fiul lui G. și M., născut la 21.07.1966 în Satu M., cetățean român, necăsătorit, studii liceale, ocupația mecanic, stagiul militar satisfăcut, fără antecedente penale, posesor al CI . nr._, domiciliat în comuna Odoreu, ., jud. Satu M., CNP_, pentru săvârșirea infracțiunii de omor, la o pedeapsă de 12 ani închisoare.
În baza art. 65 Cod penal i s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art.66 al.1 lit. a) și b) Cod penal.
În baza art. 67 Cod penal i s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a), b) Cod penal pe o durată de 3 ani.
În baza art. 399 al.1 Cod de procedură penală s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului.
În baza art. 404 al. 4 lit. a Cod de procedură penală s-a dedus din pedeapsă durata arestării preventive din data de 11.05 2014 până la zi.
S-a constatat că în cauză partea vătămată N. K. E. nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza art. 274 al. 1 Cod de procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1000 lei cheltuieli judiciare către stat.
În baza art. 272 al. 1 Cod de procedură penală s-a dispus virarea din contul Ministerului Justiției în contul Baroului Satu M. a sumei de 200 lei pe seama av. B. S. C., reprezentând onorariu apărător din oficiu, conform delegației nr.1120, în faza de judecată și suma de 400 lei pe seama av. D. C., conform delegației nr. 94 pentru reprezentarea din oficiu în fază de urmărire penală.
S-a constatat că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu M. emis în dosar nr.189/P/2014 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului N. G., cu datele personale din dispozitiv, pentru săvârșirea infracțiunii de omor, faptă prev. și ped. de art. 188 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.199 alin.1 Cod penal.
În sarcina inculpatului s-a reținut în esență, că, în data de 9 mai 2014, orele 2100, organele de politie din cadrul I.P.J. Satu M. au fost sesizate telefonic prin apelul de urgență 112 despre faptul că, în comuna Odoreu, ., jud. Satu M. a avut loc un eveniment în cadrul familiei N., urmare căruia N. M. a decedat.
Echipa de cercetare s-a deplasat la fața locului și a constatat faptul că N. M., în vârstă de 81 ani, era decedată, cadavrul aflându-se în camera dinspre stradă a imobilului, iar in jurul cadavrului s-au identificat mai multe pete de culoare roșie care par a fi de sânge, pete identificate și la nivelul feței cadavrului.
Cu ocazia examinării exterioare a cadavrului s-au identificat mai multe porțiuni cu arsuri la nivelul coapselor, iar rochia cu care victima a fost îmbrăcată prezenta semne de ardere în părțile de jos.
De asemenea, la nivelul feței cadavrului s-au identificat multiple leziuni care au putut fi produse prin loviri intense cu corpuri contondente.
Examinând obiectele și bunurile găsite la fața locului s-a constatat faptul că locuința este compusă din două camere, accesul în locuință se face urcând mai multe trepte. S-au identificat mai multe obiecte purtătoare a unor urme de culoare brun roșcată care par a fi de sânge astfel: o șapcă la . pentru identificare prin tăblița nr. 1, un tricou bărbătesc de culoare albastră –tăblița nr. 3, un tricou bărbătesc cu dungi albastre și negre având mânecile de colare albă si care prezentau urme de culoare brun-roșcată, foto nr. 55, obiecte care aparțineau inculpatului N. G.. În prima cameră s-au identificat fire de natură piloasă (de păr) fixate prin tăblița nr. 4, resturi de îmbrăcăminte–tăblița nr. 7, în camera înspre stradă au fost identificate mai multe bucăți din ceramică provenite prin spargerea unei statuete–tăblițele nr. 10 și 11, două brichete: una brichetă culoare albastră și alta culoare roșie–tăblițele nr. 13 și 14, un vas metalic, de culoare albă, care prezintă deformare recentă în partea de jos–tăblița nr. 15 și un bol metalic –tăblița nr. 46. Toate obiectele descrise mai sus prezentau mai mult sau mai puțin evident pete de culoare brun-roșcată ducând la prezumția că au fost folosite în cadrul acțiunilor cu violență.
Toate obiectele descrise mai sus au fost ridicate pentru a fi examinate în laborator.
Tot cu ocazia cercetării la fața locului s-a constatat că inculpatul N. G. prezenta urme de culoare brun–roșcată atât la membrele superioare cât și la cele inferioare.
Raportul criminalistic de interpretare a urmelor, filele nr.127-165 de la dosar, confirmă împrejurarea că fapta a fost comisă prin multiple acte de violență folosindu-se corpurile contondente descrise mai sus, astfel cum a precizat în bună parte și inculpatul.
Raportul medico-legal de autopsie întocmit în cauză concluzionează că: moartea numitei N. M. a fost violentă; ea s-a datorat socului hemoragic și traumatic (cu aspirare de sânge în căile respiratorii superioare) consecutive plagilor profunde faciale, epicraniene și a fracturilor multiple dislocate le oaselor feței; leziunile traumatice constatat s-au putut produce prin loviri active repetate cu corpuri dure posibil pumnii, picioarele, bibelou spart, castron (obiecte găsite la fața locului); poziția dintre victimă –agresor a putut fi o poziție dinamică inițial ambii în ortostatism față în față, iar ultimele lovituri i-au fost aplicate victimei căzute la sol.
La examenul extern al cadavrului s-au mai constatat prezenta unor arsuri de gradul II și III parcelare prin flacără și contactul cu material textil aprins posibil survenite prin aprinderea îmbrăcămintei.
Sângele recoltat de la cadavru a conținut 17% HbCO (carboxihemoglobina) ceea ce atesta faptul că aprinderea hainelor a avut loc cu puțin timp înaintea instalării decesului, victima mai era în viață aflându-se deja în stare antefinem-comatoasă al socului hemoragic. Intoxicația cu monoxid de carbon în această concentrație, în sine, nu ar fi dus la instalarea decesului ci doar eventualele complicații care puteau surveni în evoluția plăgilor arse, în cazul supraviețuirii victimei.
Având în vedere gravitatea leziunilor traumatice suferite la nivelul capului și a feței care au fost tanatogeneratoare s-a apreciat că victima a putut supraviețui ulterior agresiunii suferite o perioadă de timp cuprinsă între 30 și 60 minute. Sângele recoltat de la cadavru a putut aparține grupei sanghină AB IV și nu a conținut alcool.”
Trecând la soluționarea cauzei, pe baza actelor și lucrărilor aflate în dosarul de urmărire penală nr. 189/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu M., precum și a dispozițiilor legale incidente în cauză, instanța de fond a reținut că dosarul cauzei a fost înregistrat la instanță sub dosar cu număr de mai sus, în data de 03.09.2014.
Prin încheierea dată în camera de consiliu din data de 24.09.2014, în procedura de cameră preliminară, s-a constatat legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, dispunându-se, totodată începerea judecății cauzei, cu fixarea termenului de judecată la data de 6.10.2014. Această încheiere a rămas definitivă prin necontestare.
La termenul de judecată din data de 6.10.2014, partea vătămată N. K. E., a arătat că nu se constituie parte civilă în cauză, nu are nici o pretenție materială și nici legate de cheltuielile de înmormântare ale victimei.
La același termen de judecată, prezent fiind în ședință publică în stare de arest preventiv și în prezența apărătorului desemnat din oficiu să asigure asistența juridică obligatorie a acestuia, inculpatul N. G. a solicitat judecata cauzei în procedură simplificată, arătând în acest sens, prin declarația dată și care se află la fila 22 că recunoaște săvârșirea faptei reținute în sarcina sa prin rechizitoriu, solicitând ca judecata să aibă loc doar pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.
După ce instanța a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege – art. 374 alin. 4 Cod procedură penală a dispus, prin dată în ședința publică din aceeași dată, 6.10.2014, judecarea cauzei pe baza recunoașterii vinovăției, conform art. 375 Cod procedură penală.
Cu privire la fapta reținută în sarcina inculpatului N. G., prin actul de sesizare a instanței, s-a reținut că fapta acestuia care la data de 9 mai 2014 i-a aplicat mai multe lovituri cu corpuri contondente mamei acestuia, victima N. M., creându-i leziuni în urma căreia a intervenit decesul acesteia din urmă, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 188 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 199 alin.1 Cod penal.
Săvârșirea acestei fapte de către inculpatul N. G., rezultă cu prisosință din probele administrate în faza de urmărire penală, respectiv procesul verbal de consemnare a plângerii sau denunțului oral; procesul verbal de cercetare la fața locului; planșa fotografică privind aspectele constatate cu ocazia cercetării la fața locului ; declarațiile de suspect și inculpat, declarațiile părții vătămate, declarațiile martorilor T. M., T. A., T. M., raportul medico-legal de autopsie, planșa fotografică efectuată cu ocazia autopsiei, raportul criminalistic de interpretare a urmelor.
În consecință, instanța de fond a reținut comiterea de către inculpatul N. G. cu vinovăție, a faptei reținute în sarcina sa, urmând a dispune condamnarea acestuia la pedeapsă cu închisoarea, pentru săvârșirea infracțiunii de omor comisă asupra unui membru de familie, faptă prevăzută și pedepsită de art. 188 alin. 1 raportat la art. 199 alin. 1 Cod penal.
Astfel, la individualizarea judiciară a pedepsei ce i-a fost aplicată inculpatului, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare și anume, împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, precum și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația socială a inculpatului.
S-a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 188 alin. 1 Cod penal raportat la art. 199 alin. 1 Cod penal, infracțiunea de omor comisă asupra unui membru de familie se pedepsește cu închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi, iar maximul special se majorează cu o pătrime, rezultând astfel limite cuprinse între 10 și 25 de ani.
Ca urmare a aplicării dispozițiilor art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, instanța a constatat că limitele de pedeapsă, reduse cu treime sunt între 6 ani și 8 luni (limita minimă) și 16 ani și 8 luni (limita maximă).
Pe cale de consecință, ținând seama de argumentațiile juridice de mai sus, de elementele de specificitate ale speței, de elementele de circumstanțiere în raport de poziția procesuală a inculpatului, de profilul juridic și psihocomportamental al acestuia, precum și de împrejurarea că prezenta cauză se judecă în procedura recunoașterii vinovăției conform art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, ce impune corelativ reducerea limitelor legale de pedeapsă cu o treime, instanța de fond i-a aplicat inculpatului N. G. o pedeapsa de 12 ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), b) Cod penal.
În ce privește modalitatea de executare a pedepsei aplicate, în raport cu cuantumul acesteia, natura și gravitatea deosebită a faptei, modul de acționare, s-a apreciat că se justifică aplicarea unei pedepse cu închisoarea în regim privativ de libertate, drept garanție ca activitatea de reeducare sa fie realizata iar scopul pedepsei sa fie pe deplin atins.
Pe cale de consecința, în baza art. 65 Cod penal i s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), b) Cod penal, apreciindu-se oportună și proporțională instituirea restricțiilor în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite, de elementele de circumstanțiere, de poziția procesuală a inculpatului, de profilul juridic și psihocomportamental al acestuia, împrejurări ce denotă o periculozitate deosebit de ridicată și un comportament nedemn a făptuitorului, incompatibil cu exercitarea acestor drepturi.
În privința stării de arest preventiv a inculpatului, s-a reținut că în raport cu gravitatea învinuirii care i se aduce inculpatului, modul concret de realizare a actelor infracționale, conduita judiciară a acestuia și necesitatea asigurării desfășurării în bune condiții a procesului penal, se impune ca procedura judiciară să fie continuată cu inculpatul în stare de arest preventiv, în condițiile în care, pe de o parte, nu s-au schimbat și nici nu au încetat temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive, iar pe de altă parte intervalul de timp care a trecut de la data luării măsurii arestului preventiv, se circumscrie termenului rezonabil, astfel cum acesta este înțeles prin prisma jurisprudenței instanței europene.
În acest context, s-a apreciat că, măsurile preventive alternative detenției provizorii nu sunt suficiente în cauză, desfășurarea în bune condiții a procesului penal, raportat la circumstanțele concrete ale speței, impunând în continuare derularea procesului cu inculpatul în stare de arest preventiv.
Prin urmare, în baza art. 399 alin. 1 Cod procedură penală, s-a mențint arestul preventiv față de inculpatul N. G. și s-a scăzut perioada executată pe durata reținerii și a arestului preventiv, respectiv de la data de 11.05.2014 la zi.
În ce privește latura civila a cauzei, instanța a constatat că nu s-au formulat pretenții civile în cauză de către partea vătămată N. K. E..
Împotriva sentinței penale mai sus arătate, în termen legal, a declarat apel P. de pe lângă Tribunalul Satu M., solicitând desființarea acesteia în sensul majorării pedepsei ce i-a fost aplicată inculpatului și a aplicării în cauză a dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 76/2008.
În motivarea apelului s-a arătat că, în raport gravitatea infracțiunii comise de inculpatul apelant, respectiv omorârea propriei mame, de periculozitatea inculpatului apelant, ce rezultă, printre altele, din modul de comitere a faptei și din sadismul de care a dat dovadă, de conduita oscilantă a acestuia, pedeapsa aplicată de prima instanță nu este îndestulătoare, condiții în care se impune majorarea acesteia spre maximul special astfel cum a fost redus ca urmare a aplicării dispozițiilor art. 396 alin. 10 Cod procedură penală.
Inculpatului N. G. i-a fost comunicată minuta sentinței penale mai sus arătate în data de 9 octombrie 2014 (fila 30 din dosarul instanței de fond).
În data de 26 noiembrie 2014, inculpatul a declarat apel împotriva sentinței (fila 2 din dosarul acestei instanțe), solicitând să-i fie redusă pedeapsa.
În ședința publică din 13 ianuarie 2015, curtea a pus în discuție, din oficiu, tardivitatea apelului declarat de inculpat.
Examinând sentința atacată atât prin prisma motivelor de apel invocate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit dispozițiilor art. 417 alin. 2 Cod procedură penală, curtea va constata că aceasta este temeinică și legală, sub aspectul reținerii stării de fapt, a vinovăției inculpatului apelant și a individualizării pedepsei ce i-a fost aplicată acestuia, apelul declarat de parchet urmând a fi admis numai sub aspectul aplicării dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 76/2008.
Instanța de fond a reținut în mod corect starea de fapt și a stabilit vinovăția inculpatului apelant pe baza unei juste aprecieri a probelor administrate în cauză, dând faptei comisă de către acesta încadrarea juridică corespunzătoare.
Probele administrate în cauză în faza de urmărire penală, care se coroborează cu declarația dată de inculpatul apelant în fața instanței de fond (filele 22-23), fac fără dubiu dovada faptului că inculpatul apelant a comis infracțiunea de omor pentru care a fost trimis în judecată.
Astfel, în data de 9 mai 2014, anterior orei 21,00, inculpatul apelant i-a aplicat mai multe lovituri victimei N. M., mama sa, în vârstă de 81 de ani, lovituri ce i-au creat leziuni în urma cărora a rezultat decesul acesteia.
Din declarația dată în faza de urmărire penală, în 10 mai 2014 (filele 59-60) rezultă că, pe fondul consumului de alcool, inculpatul apelant s-a certat cu mama sa, victima N. M., legat de avere, respectiv de un teren din Mihăieni, județul Satu M. și, pe fondul acestei discuții, inculpatul apelant s-a enervat și i-a aplicat victimei mai multe lovituri cu pumnii, în urma cărora victima a căzut la pământ. După acest moment, inculpatul apelant a fumat o țigară și pentru că victima i-a reproșat că a lovit-o, inculpatul s-a enervat din nou și a lovit-o pe victimă cu pumnii și picioarele peste tot corpul, iar ulterior a lovit-o cu un bibelou în cap victima căzând la pământ. Apoi, inculpatul folosindu-se de o brichetă a încercat să-i dea foc victimei, cu intenția de a incendia și casa, pentru ca astfel să ascundă fapta. În cele din urmă, inculpatul apelant și-a anunțat vecinii, care, la rândul lor au anunțat ambulanța și poliția.
Raportul medico-legal de autopsie efectuat în cauză a concluzionat că moartea victimei a fost violentă și s-a datorat leziunilor traumatice ce s-au putut produce prin loviri active repetate cu corpuri dure, posibil pumnii, picioarele, bibelou sau castron sparte, poziția agresor-victimă fiind una dinamică, inițial ambii fiind în otrostatism, față în față, ultimele lovituri fiindu-i aplicate victimei în timp ce aceasta era căzută la sol. De asemenea, la examenul extern al cadavrului victimei s-a constatat prezența unor arsuri de gradul II și III parcelare prin flacără și contactul cu material textil aprins, posibil survenite prin aprinderea îmbrăcămintei, iar sângele ce a fost recoltat de la cadavru a atestat faptul că aprindere hainelor a avut loc cu puțin timp înaintea instalării decesului, dar că victima, deși mai era în viață, era în stare antefinem-comatoasă.
Instanța de fond a admis cererea inculpatului apelant de judecare a cauzei potrivit procedurii simplificate în cazul recunoașterii vinovăției, făcând în mod corect aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 396 alin. 10 Cod procedură penală.
În ceea ce privește pedeapsa ce i-a fost aplicată inculpatului apelant, curtea apreciază că aceasta a fost corect și just individualizată și nu se impune majorarea ei.
Este adevărat că infracțiunea comisă este una gravă, atât prin modul de comitere, cât și prin prisma faptului că victima era mama inculpatului apelant, dar nu se poate omite împrejurarea că inculpatul apelant se afla sub influența alcoolului, nu are antecedente penale. De asemenea, trebuie să se țină seama și de comportamentul inculpatului apelant ulterior comiterii faptei, de vârsta acestuia, de nivelul de educație, precum și de mediul și condițiile în care părțile au conviețuit.
În raport de aceste din urmă circumstanțe, curtea apreciază că pedeapsa de 12 ani închisoare ce i-a fost aplicată inculpatului apelant de instanța de fond corespunde, sub aspectul naturii și duratei sale, gravității faptei, pericolului social pe care îl prezintă persoana inculpatului apelant, precum și aptitudinii sale de a se îndrepta sub influența sancțiunii penale neimpunându-se majorarea acesteia, considerent pentru care, sub acest aspect apelul declarat de parchet este nefondat.
În ceea ce privește aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 76/2008, curtea va reține că scopul prelevării probelor biologice în vederea introducerii în SNDGJ este prevenirea și combaterea infracțiunilor care aduc atingere gravă drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, precum și de a verifica și compara profilele genetice în vederea realizării schimbului internațional de date pentru prevenirea și combaterea infracțiunilor transfrontaliere.
În raport de natura infracțiunii dedusă judecății, curtea apreciază că se impune prelevarea de probe biologice de la inculpatul apelant, cu atât mai mult cu cât acesta și-a exprimat în fața acestei instanțe consimțământul în acest sens, considerent pentru care, în baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, se va admite apelul declarat de parchet și se va desființa sentința în parte sentința, în sensul că, în baza art. 7 din Legea nr. 76/2008, se va dispune prelevarea de la inculpatul apelant a probelor biologice în vederea adăugării profilului genetic în Sistemului Național de Date Genetice Judiciare (SNDGJ).
Referitor la apelul declarat de inculpat curtea va reține că, așa cum s-a reliefat anterior, acestuia i-a fost comunicată minuta sentinței penale atacate în data de 9 octombrie 2014 și cu toate acestea, inculpatul apelant a declarat apel în data de 26 octombrie 2014, nesocotind termenului imperativ de 10 zile, prevăzut de art. 410 alin. 1 Cod procedură penală.
Pentru motivele ce preced, în baza art. 421 pct. 1 lit. a teza I Cod procedură penală, se va respinge ca tardiv apelul declarat de inculpat care, în baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, va fi obligat la plata sumei de 100 lei, cheltuieli judiciare în apel.
În baza art. 272 Cod procedură penală, se va dispune plata onorariului pentru apărătorul din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală,
ADMITE apelul penal declarat de P. de pe lângă Tribunalul Satu M. împotriva sentinței penale nr. 190 din 6 octombrie 2014 a Tribunalului Satu M., pe care o desființează în parte, în sensul că:
În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 dispune prelevarea de la inculpatul apelant N. G. probelor biologice în vederea adăugării profilului genetic în SNDGJ.
Menține dispozițiile sentinței atacate care nu contravin prezentei decizii.
În baza art. 421 pct. 1 lit. a teza I Cod procedură penală,
RESPINGE ca tardiv apelul penal declarat de inculpatul N. G., ns. la 21.07.1966, din P. O., împotriva sentinței penale mai sus arătate.
În baza art. 422 Cod procedură penală deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive din 10 mai 2014 la zi.
În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, obligă inculpatul apelant la plata sumei de 100 lei, cheltuieli judiciare în apel.
Suma de 200 lei, onorariu pentru avocat din oficiu B. Floretina, conform delegației nr. 5272/2.12.2014, emisă de Baroul Bihor se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședința publică de azi, 13 ianuarie 2015.
PREȘEDINTE,JUDECĂTOR, GREFIER,
P. M. R. A. P. C.
red. decizie P. M., 23.01.2015
jud. fond M. L.
tehnored. 5 ex., 23.05.2015, pc
← Lovirea sau alte violenţe (art. 180 C.p.). Decizia nr. 86/2015.... | Furt calificat (art.229 NCP). Decizia nr. 3/2015. Curtea de Apel... → |
---|