Constituire grup infracţional organizat. Art.367 NCP. Decizia nr. 656/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI

Curtea de Apel PLOIEŞTI - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 656/2015 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 23-06-2015

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

Dosar nr._

DECIZIA NR. 656

Ședința publică din data de 23 iunie 2015

Președinte - F. T.

Judecător - L. C.

Grefier – R. E. B.

Ministerul Public a fost reprezentat de procuror S. G. din cadrul D.I.I.C.O.T. - S. Teritorial Ploiești

Pe rol fiind soluționarea apelurilor declarate de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – B. Teritorial Dâmbovița și de inculpații P. C. V., fiul lui D. L. și E., născut la data de 13 ianuarie 1989, domiciliat în ., .. 148, județul Dâmbovița și G. M. A., fiul lui V. și I., născut la data de 21 septembrie 1987, în prezent aflat în Penitenciarul Mărgineni, împotriva sentinței penale nr. 429 din data de 23 aprilie_ pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, prin care s-au dispus următoarele:

În baza art.386 alin.1 Cod procedură penală cu aplicarea art.5 Cod penal, a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor din infracțiunile prevăzute în art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 și art. 13 alin. 1,2,3 teza a II-a rap. la art. 12 alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin .2 Cod penal, ambele cu aplicarea art.33 alin.1 lit.a Cod penal (cazul inculpaților D. M., zis „M.” și P. C.-V.), respectiv din infracțiunile prevăzute de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003 cu aplic. art.99 și următoarele Cod penal și art.13 alin.1,2 și 3 teza a II-a rap. la art.12 alin.2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.99 și următoarele Cod penal, ambele cu aplicarea art.33 alin.1 lit.a Cod penal (cazul inculpatului Ș. A.-C.), în infracțiunile prevăzute de art.367 alin.1 Cod penal și art.211 alin.1 și 2 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal ( cel din 1969), ambele cu aplicarea art.38 alin.1 Cod penal (cazul inculpaților D. M. și P. C.-V.), respectiv în infracțiunile prev. de art.367 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.113 Cod penal și de art.211 alin.1 și 2 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal (cel din 1969) și art.113 Cod penal, ambele cu aplicarea art.38 alin.1 Cod penal (cazul inculpatului Ș. A.-C.).

În temeiul art. 367 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal, art.38 alin.1 Cod penal, art.75 alin.2 lit.b – 76 alin.1 Cod penal, a fost condamnat inculpatul D. M., zis „M.”, fiul lui S. și M., născut la 09.01.1974 în Moreni, jud. Dâmbovița, domiciliat în ., jud. Dâmbovița, CNP_, la o pedeapsă de 10 (zece) luni închisoare.

Conform art. 367 alin. 1 Cod penal rap. la art. 67 alin. 1 și 2 Cod penal cu aplicarea art. 12 din Legea nr. 187/2012, s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit.a ( dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice ), b (dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat) și f Cod penal (dreptul de a fi tutore sau curator), pe o perioadă de 1 (un) an.

Potrivit art. 386 alin. 1 Cod procedură penală, s-a schimbat încadrarea juridică din infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. 1 și 2 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal (cel din 1969), în infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal (cel din 1969).

În baza art. 211 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal (cel din 1969), art.38 alin.1 Cod penal, art.75 alin.2 lit.b – 76 alin.1 Cod penal, art.77 alin.1 lit.a – 78 alin.1 Cod penal cu referire la art.79 alin.3 Cod penal, a fost condamnat inculpatul D. M., zis „M.”, fiul lui S. și M., născut la 09.01.1974 în Moreni, jud.Dâmbovița, domiciliat în . Gura Ocniței, ., jud. Dâmbovița, CNP_, la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare.

În temeiul art. 211 alin. 1 Cod penal raportat la art. 67 alin. 1 și 2 Cod penal cu aplicarea art. 12 din Legea nr. 187/2012, s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute în art. 66 alin. 1 lit. a ( dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice), b (dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat) și f Cod penal (dreptul de a fi tutore sau curator), pe o perioadă de 1 (un) an.

Au fost contopite pedepsele principale stabilite și în baza art.34 alin.1 lit.b Cod penal (cel din 1969) cu aplicarea art.5 Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, anume 2 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. 3 lit. a Cod penal s-a aplicat inculpatului și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a) ( dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice ), b) (dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat) și f) Cod penal (dreptul de a fi tutore sau curator), pe o durată de 1 (un) an, care se va executa în condițiile art.68 alin.1 lit.b Cod penal.

Conform art. 86¹ Cod penal (cel din 1969) cu aplicarea art. 5 Cod penal, raportat la art. 16 alin. 2 din Legea nr. 187/2012, s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

Potrivit art. 86² Cod penal (cel din 1969), s-a stabilit un termen de încercare de 4 ani și 6 luni care se compune din durata pedepsei aplicată la care se adaugă un interval de timp de 2 (doi) ani.

În temeiul art. 86³ Cod penal (cel din 1969), pe durata termenului de încercare inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a)să se prezinte la S. de Probațiune Dâmbovița, la datele fixate de acest serviciu; b)să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

Potrivit disp. art.86³ alin.2 Cod penal (cel din 1969), măsurile de supraveghere prevăzute la literele b), c) și d) Cod penal se comunică Serviciului de Probațiune Dâmbovița.

În baza art. 86³ alin. 3 Cod penal (cel din 1969), s-a impus inculpatului ca pe durata termenului de încercare să să nu intre în legătură cu anumite persoane (cele care au calitatea de părți vătămate în prezenta cauză, respectiv de inculpați, cu excepția celor față de care se află în relații de rudenie).

S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.86⁴ Cod penal (cel din 1969), anume că în caz de neîndeplinire, cu rea credință, a măsurilor de supraveghere prevăzute de lege, ori a obligației impuse de instanță, ori în cazul în care în termenul de încercare săvârșește din nou o infracțiune, s-a dispus revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere și executarea în întregime a acesteia.

S-a constatat că în raport de modalitatea dispusă cu privire la executarea pedepsei principale (suspendarea sub supraveghere) și față de disp. art.68 alin.1 lit.b Cod penal, nu se aplică pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a,b și f Cod penal, prevăzută în art. 65 alin. 1 Cod penal.

Potrivit art. 117 Cod penal rap. la art.113, 114 alin.1 Cod penal, art.129 alin.1 și 134 Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod penal, s-a luat față de inculpatul Ș. A.-C., fiul lui A. și F., născut la 20.05.1995 în Târgoviște, jud.Dâmbovița, domiciliat în ., jud. Dâmbovița, CNP_, măsura educativă neprivativă de libertate a stagiului de formare civică, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.367 alin.1 și 211 alin.1,2 Cod penal rap. la art.41 alin.2 Cod penal, ambele cu aplicarea art.38 alin.1 Cod penal.

S-a stabilit ca inculpatul să participe la un curs de formare civică cu o durată de 2 (două) luni, organizarea, asigurarea participării și supravegherea pe durata cursului de formare civică, realizându-se sub coordonarea Serviciului de Probațiune Dâmbovița.

Potrivit art. 67 alin. 4 din Legea nr. 253/2013, includerea inculpatului într-un curs de formare civică se va efectua în cel mult 60 de zile de la punerea în executare a hotărârii conform art. 511 din Legea nr. 135/2010.

În baza art. 121 alin. 1 lit. a Cod penal, s-a impus ca inculpatului ca pe durata executării măsurii educative să respecte și următoarele obligații: să se prezinte la S. de Probațiune Dâmbovița la datele fixate de acest serviciu; să nu se apropie și să nu comunice cu părțile vătămate sau cu ceilalți inculpați din prezenta cauză, cu excepția celor față de care se află în grad de rudenie.

Potrivit art. 121 alin.3 Cod penal, supravegherea executării obligațiilor impuse de instanță s-a dispus să se facă de către S. de Probațiune Dâmbovița.

S-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării obligațiilor impuse și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul executării măsurii educative a stagiului de formare civică.

În baza art. 241 alin. 1 lit. a Cod procedură penală, s-a constatat încetată de drept măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara luată față de inculpatul Ș. A.-C., în cursul urmăririi penale prin ordonanța emisă de D. – B. Teritorial Dâmbovița la 26.04.2012 în dosarul nr.2/D/P/2012.

În temeiul art. 367 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal, art. 5 alin.2 lit.b – 76 alin.1 Cod penal, a fost condamnat inculpatul P. C.-V., fiul lui D. L. și E., născut la data de 13.01.1989 în Târgoviște, jud. Dâmbovița, domiciliat în . Voievozilor, .. 148, jud. Dâmbovița, CNP_, la pedeapsa de 8 (opt) luni închisoare.

Conform art. 367 alin. 1 Cod penal rap. la art. 67 alin.1 și 2 Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute în art. 66 alin. 1 lit. a ( dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice ) și b (dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat), pe o durată de 1 (un) an și care se va executa în condițiile art.68 alin.1 lit.b Cod penal.

În baza art. 396 alin.1 și 5 Cod procedură penală rap. la art.16 alin.1 lit.c Cod procedură penală, a fost achitat inculpatul P. C.-V., sub aspectul infracțiunii de trafic de minori prev. de art.211 alin.1,2 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal (cel din 1969).

În baza art.86¹ Cod penal (cel din 1969) cu aplicarea art.5 Cod penal, rap. la art.16 alin.2 din Legea nr.187/2012, s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

Potrivit art. 86 ² Cod penal (cel din 1969), s-a stabilit un termen de încercare de 2 ani și 8 luni care se compune din durata pedepsei aplicate la care se adaugă un interval de 2 (doi) ani.

Conform art. 86 ³ Cod penal ( cel din 1969), pe durata termenului de încercare, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la S. de Probațiune Dâmbovița, la datele fixate de acest serviciu; b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

Potrivit disp. art.86 ³ alin.2 Cod penal (cel din 1969), măsurile de supraveghere prevăzute la literele b), c) și d) Cod penal se comunică Serviciului de Probațiune Dâmbovița.

În baza art.86³ alin.3 Cod penal (cel din 1969), s-a impus inculpatului ca pe durata termenului de încercare să nu intre în legătură cu persoanele care au avut calitatea de coinculpați în prezenta cauză.

S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.86⁴ Cod penal (cel din 1969), anume că în cazul în care nu își îndeplinește, cu rea credință, măsurile de supraveghere prevăzute de lege ori obligația stabilită de instanță, ori în cazul în care în termenul de încercare săvârșește din nou o infracțiune, se va dispune revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere și executarea în întregime a acesteia.

S-a constatat că față de modalitatea dispusă cu privire la executarea pedepsei principale ( suspendare sub supraveghere) și față de disp. art.68 alin.1 lit.b Cod penal, nu se aplică pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a și b Cod penal, prevăzută de art.65 alin.1 Cod penal.

În baza art.72 alin.1 Cod penal, s-a computat din durata pedepsei aplicată, perioada reținerii cuprinsă în intervalul 26.04.2012 – 27.04.2012 și arestul preventiv începând cu 27.04.2012 și până la 19.11.2012.

Potrivit art. 397 alin. 1 Cod procedură penală rap. la art. 19 și 25 din același cod și la art. 1357, 1382 și 1383 Noul Cod Civil, s-au admis acțiunile civile formulate de către părțile vătămate – părți civile Beșea A. – M., domiciliată în T., . nr.79, ., ., județul Dâmbovița, D. B.-A., domiciliată în comuna Gura Ocniței, ., județul Dâmbovița și Alius M.-M., domiciliată în . Gura Ocniței, ., județul Dâmbovița și în consecință au fost obligați inculpații I. C.-A., G. M.-A., D. M., P. M.-C., B. A. - G., D. M., B. S.-C. și Ș. A.-C. (acesta în solidar și cu părțile responsabile civilmente Ș. A. și Ș. F., în solidar, la plata daunelor morale în sumă de câte 20.000 lei pentru fiecare dintre cele 3 (trei) părți vătămate, constituite părți civile.

Potrivit art. 19 alin. 3 Cod procedură penală rap. la art. 20 alin. 1 Cod procedură penală, s-a respins solicitarea reprezentantului Ministerului Public, privind acordarea de daune morale părților vătămate C. V.-Ș. și P. O.-M., luând act, potrivit disp. art.22 Cod procedură penală, de renunțarea din partea acestora, la pretențiile civile.

S-a luat act că partea vătămată G. E. L. ( fostă L.), domiciliată în ., ., județul Dâmbovița, nu s-a constituit parte civilă.

În baza art.274 alin.2 Cod procedură penală au fost obligați inculpații B. A.-G., G. M.-A., B. S.-C., D. M., P. M.-C., la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de câte 300 lei, pe inculpatul I. C.-A., la plata sumei de 500 lei cu același titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului, pe inculpații P. C.-V. și D. M., la plata sumelor de câte 5.300 lei (câte 5.000 lei reprezentând cheltuielile judiciare stabilite în faza urmăririi penale).

În baza art.274 alin.3 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul Ș. A.-C., în solidar cu părțile responsabile civilmente Ș. A. și Ș. F., domiciliați în . Gura Ocniței, ., jud. Dâmbovița, la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 5.300 lei (5.000 lei reprezentând cheltuielile judiciare stabilite pentru faza urmăririi penale).

Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 15.06.2015, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța de apel, având nevoie de timp pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului și totodată, pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 23.06.2015, când a dat următoarea decizie:

CURTEA

Deliberând asupra apelurilor penale de față, reține următoarele:

Prin sentința penală nr. 429 din data de 23 aprilie_ pronunțată de Tribunalul Dâmbovița s-au dispus următoarele:

În temeiul art. 367 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal, art.38 alin.1 Cod penal, art.75 alin.2 lit.b – 76 alin.1 Cod penal, a fost condamnat inculpatul D. M., la o pedeapsă de 10 (zece) luni închisoare.

Conform art. 367 alin. 1 Cod penal rap. la art. 67 alin. 1 și 2 Cod penal cu aplicarea art. 12 din Legea nr. 187/2012, s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit.a ( dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice), b (dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat) și f Cod penal (dreptul de a fi tutore sau curator), pe o perioadă de 1 (un) an.

Conform art. 86¹ Cod penal (cel din 1969) cu aplicarea art. 5 Cod penal, raportat la art. 16 alin. 2 din Legea nr. 187/2012, s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

Potrivit disp. art.86³ alin.2 Cod penal (cel din 1969), măsurile de supraveghere prevăzute la literele b), c) și d) Cod penal se comunică Serviciului de Probațiune Dâmbovița.

Potrivit art. 117 Cod penal rap. la art.113, 114 alin.1 Cod penal, art.129 alin.1 și 134 Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod penal, s-a luat față de inculpatul Ș. A.-C., măsura educativă neprivativă de libertate a stagiului de formare civică, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.367 alin.1 și 211 alin.1,2 Cod penal rap. la art.41 alin.2 Cod penal, ambele cu aplicarea art.38 alin.1 Cod penal.

Potrivit art. 121 alin.3 Cod penal, supravegherea executării obligațiilor impuse de instanță s-a dispus să se facă de către S. de Probațiune Dâmbovița.

În temeiul art. 367 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal, art. 5 alin.2 lit.b – 76 alin.1 Cod penal, a fost condamnat inculpatul P. C.-V., la pedeapsa de 8 (opt) luni închisoare.

În baza art.86¹ Cod penal (cel din 1969) cu aplicarea art.5 Cod penal, rap. la art.16 alin.2 din Legea nr.187/2012, s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

Potrivit art. 86 ² Cod penal (cel din 1969), s-a stabilit un termen de încercare de 2 ani și 8 luni care se compune din durata pedepsei aplicate la care se adaugă un interval de 2 (doi) ani.

Potrivit disp. art.86 ³ alin.2 Cod penal (cel din 1969), măsurile de supraveghere prevăzute la literele b), c) și d) Cod penal se comunică Serviciului de Probațiune Dâmbovița.

Potrivit art. 397 alin. 1 Cod procedură penală rap. la art. 19 și 25 din același cod și la art. 1357, 1382 și 1383 noul Cod civil, s-au admis acțiunile civile formulate de către părțile vătămate – părți civile Beșea A. – M., domiciliată în T., . nr.79, ., D. B.-A., domiciliată în ., județul Dâmbovița și Alius M.-M., domiciliată în . Gura Ocniței, ., județul Dâmbovița și în consecință au fost obligați inculpații I. C.-A., G. M.-A., D. M., P. M.-C., B. A. - G., D. M., B. S.-C. și Ș. A.-C. (acesta în solidar și cu părțile responsabile civilmente Ș. A. și Ș. F., în solidar, la plata daunelor morale în sumă de câte 20.000 lei pentru fiecare dintre cele 3 (trei) părți vătămate, constituite părți civile.

S-a luat act că partea vătămată G. E. L. ( fostă L.), domiciliată în ., ., județul Dâmbovița, nu s-a constituit parte civilă.

În baza art.274 alin.2 Cod procedură penală au fost obligați inculpații B. A.-G., G. M.-A., B. S.-C., D. M., P. M.-C., la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de câte 300 lei, pe inculpatul I. C.-A., la plata sumei de 500 lei cu același titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului, pe inculpații P. C.-V. și D. M., la plata sumelor de câte 5.300 lei ( câte 5.000 lei reprezentând cheltuielile judiciare stabilite în faza urmăririi penale ).

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – B. Teritorial Dâmbovița dat în dosarul nr.2/D/P/2012 la data de 23.05.2012, înregistrat inițial pe rolul Tribunalului Dâmbovița sub nr._ la data de 23.05.2012, au fost trimiși în judecată inculpații: I. C.-A., zis „A. Marmidă”, fiul lui G. și F., născut la 25.01.1988 în Ploiești, județul Prahova, domiciliat în . Gura Ocniței, ., județul Dâmbovița, CNP_, D. M., zis „G.” sau „M.”, fiul lui C. și D., născut la 08.06.1988 în Moreni, județul Dâmbovița, domiciliat în comuna Gura Ocniței, . Dâmbovița, CNP_, P. M.-C., fiica lui I.-F. și E., născută la 06.06.1987 în Târgoviște, județul Dâmbovița, domiciliată în ., județul Dâmbovița, CNP_, B. S.-C., zis „C.”, fiul lui G. și M., născut la 17.02.1980 în municipiul Târgoviște, județul Dâmbovița, domiciliat în ., ., județul Dâmbovița, CNP_, P. C.-V., fiul lui D. L. și E., născut la data de 13.01.1989 în Târgoviște, județul Dâmbovița, domiciliat în . Voievozilor, ..148, județul Dâmbovița, CNP_, B. A. - G., zis „B.”, fiul lui F. și L., născut la 31.05.1990 în Târgoviște, județul Dâmbovița, domiciliat în ., ., județul Dâmbovița, CNP_, D. S. M., zis „M.”, fiul lui S. și M., născut la 09.01.1974 în Moreni, județul Dâmbovița, domiciliat în ., județul Dâmbovița, CNP_ și Ș. A.-C., fiul lui A. și F., născut la 20.05.1995 în Târgoviște, județul Dâmbovița, domiciliat în . Gura Ocniței, ., județul Dâmbovița, CNP_, pentru comiterea infracțiunilor prev. de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003 și art.13 alin.1, 2 și 3 teza a II-a rap. la art.12 alin.2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal anterior și art.33 lit.a Cod penal anterior( art.99 și următoarele - cazul inculpatului Ș. A.-C.), constând în acea că în perioada 2011 – 2012 împreună cu B. D. L., s-au constituit într-un grup infracțional organizat având ca scop exploatarea sexuală a mai multor persoane minore de sex feminin, și în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, folosind acte de violență fizică și verbală ori acte de înșelăciune, au recrutat, transportat, transferat și găzduit pe persoanele vătămate minore P. O. M., Beșea A. M., D. B. A., A. M. M. și C. V. Ș. în scopul exploatării sexuale.

S-a reținut ca situație de fapt că în perioada 2011 – 2012, pe raza comunei Răzvad și în localitățile din împrejurimi, s-a constituit un grup infracțional organizat care a desfășurat activități pe linia traficului de minori, grupare condusă de B. D. L., zis „N.” și de către inculpatul P. C. V. și din care au mai făcut parte inculpații I. C.-A., zis „A. Marmidă”, G. M.-A., zis „M.”, D. S. M., zis „M.”, P. M.-C., Ș. A.-C., D. C. M., zis „G.” sau „M.”, B. S.-C., zis „C.” și B. A. - G., zis „B.”.

În privința inculpatului P. C. V., s-a reținut că în lipsa acestuia din urmă care este plecat în Spania, s-a implicat în activitatea infracțională a grupării, îndeplinind sarcinile trasate. În acest sens, s-a arătat că s-a asigurat de încheierea căsătoriei, între inculpatul G. M.-A. și persoana vătămată G. E. L. (fostă L.), mergând la un control ginecologic cu această persoană vătămată care datorită problemelor de sănătate pe care le avea era pusă în imposibilitate să practice prostituția în Spania.

S-a mai reținut, în același act de sesizare că acest inculpat, la cererea inculpatului B. D. L., s-a implicat în obținerea unui termen foarte scurt de către inculpatul G. M.-A. a actelor de identitate pentru persoana vătămată G. E. L., asigurându-i transportul la diverse instituții și legătura cu un funcționar de la Evidență a Populației Târgoviște precum și banii necesari eliberării actelor, tot acesta fiind cel care asigura banii necesari procurării de mâncare și țigări pentru minorele care se prostituau în casa inculpatului I. C.-A..

Cu privire la inculpatul I. C.-A., s-a reținut că a fost cel care a racolat în mod direct pe persoanele vătămate minore D. B. A., A. M. M., determinându-le, prin violență și amenințare, să practice prostituția, găzduindu-le, racolând diverși clienți pentru acestea cu care întrețineau relații sexuale, banii rezultați fiind împărțiți între acesta și inculpatul G. M.-A..

Cu privire la inculpații D. C. M. și P. M.-C., s-a reținut că s-au implicat în activitatea infracțională prin găsirea de clienți care să întrețină relații sexuale cu minorele găzduite de inculpatul I. C.-A., transportându-le de mai multe ori pe persoanele vătămate A. M. M., D. B. A. și P. O. M. pe raza municipiului Târgoviște și a comunei Băleni unde acestea au întreținut relații sexuale cu diverși clienți.

Referitor la inculpatul B. S.-C., s-a reținut că acesta practica în acea perioadă taximetria, în acest mod cunoscând persoane care solicitau tinere pentru întreținerea de relații sexuale, plasându-le unora dintre aceștia pe persoanele vătămate P. O. M. și A. M. M.. Tot în privința acestuia s-a mai reținut că le-a transportat pe minore de la locuința inculpatului I. C.-A. la diverse locuri de cazare sau locații ale clienților, sumele de bani obținute din practicarea prostituției fiind înmânate de acesta inculpatului I. C.-A., procentul care îi revenea fiind de 30 %.

Cu privire la inculpatul B. A. – G., s-a reținut că în cadrul grupării acesta a avut rolul de a găsi clienți pentru a întreține relații sexuale contracost cu persoanele vătămate – minore, primind o parte din banii obținuți din practicarea prostituției. Tot în privința acestui inculpat s-a reținut că a fost implicat în supravegherea minorelor transportându-le pe persoanele vătămate minore P. O. M. și Beșea A. M..

Cu privire la inculpatul D. S. M., s-a reținut că fiind unchiul inculpatului I. C.-A., era cel care se ocupa cu transportul minorelor pe ruta Târgoviște – Răzvad – Gura Ocniței, la solicitarea inculpatului I. transportându-le pe acestea la diverse locații, unde acestea au întreținut relații sexuale contracost, o parte din banii obținuți revenindu-i.

În privința inculpatului Ș. A.-C., fratele inculpatului I. C.-A., s-a reținut că acesta s-a implicat în activitatea infracțională prin supravegherea minorelor în locuința acestuia din urmă, apelând la violențe și amenințări atunci când persoanele vătămate nu îl ascultau.

S-a reținut ca situație de fapt că acest inculpat a avut rolul de a racola tinere care să practice prostituția, fiind cel care le-a adus în casa inculpatului I. C.-A. pe persoanele vătămate P. O. M., Beșea A. M. și G. E. L., ocupându-se de găsirea clienților cu care minorele au întreținut relații sexuale, acționând prin crearea unei aparențe relații de prietenie cu minorele, determinându-le prin înșelăciune să practice prostituția în beneficiul lui și al grupării, acționând sub stricta coordonare a liderului grupării – inculpatul B. D. L..

Prin încheierea pronunțată în dosarul nr._ la data de 26.09.2012, în conformitate cu disp. art.32 Cod procedură penală anterior, a fost dispusă reunirea cauzei cu numărul_ la cea cu numărul_ .

Prin încheierea pronunțată la data de 24.10.2012 în dosarul nr._ a fost dispusă disjungerea laturii penale și civile a cauzei în privința inculpaților P. C. V., D. S. M. și Ș. A.-C. precum și latura civilă în privința inculpaților I. C.-A., D. C. M., P. M.-C., B. S.-C., B. A. – G. și G. M.-A..

În privința acestor din urmă 6 (șase) inculpați, sub aspectul laturii penale a cauzei, a fost pronunțată sentința penală nr.397/01.11.2012.

După dispunerea măsurii disjungerii cauza a fost înregistrată sub nr._, din partea apărătorilor care au asigurat asistența judiciară a inculpaților ( atât a celor în privința cărora disjungerea a primit atât latura penală cât și latura civilă a cauzei cât și a celor în care disjungerea a fost dispusă numai sub aspectul laturii civile a cauzei) cât și a persoanelor vătămate, unele dintre acestea constituite și părți civile (excepție făcând G. E. L.), fiind depuse noi împuterniciri avocațiale.

Din partea Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Dâmbovița a fost depus la dosar referatul de evaluare întocmit în privința inculpatului minor Ș. A.-C..

În cauză au fost acordate mai multe termene de judecată – (13.11.2012, 11.12.2012, 14.01.2013, 19.02.2013, 15.03.2013, 09.04.2014), urmare lipsei de apărare constatată fie în privința unora dintre inculpați, fie în privința unora dintre persoanele vătămate, asistența judiciară a acestora (atât în cazul inculpaților cât și al persoanelor vătămate) fiind obligatorie în cauză.

La termenul din 22.04.2013, când procedura de citare a fost legal îndeplinită, atât inculpații cât și persoanele vătămate având asigurată asistența judiciară, a fost pusă în discuție cererea formulată de către reprezentantul Ministerului Public privitoare la caracterul nepublic al ședinței, declarându-se în conformitate cu disp. art.25 din Legea nr.678/2001 și art.290 alin.2 Cod procedură penală anterior, ședință secretă.

Prin aceiași încheiere, cu privire la regularitatea actului de sesizare a instanței, s-au menținut dispozițiile din încheierea pronunțată la 24.10.2012 în dosarul din care a fost dispusă disjungerea prezentei cauze, constatându-se că la acel moment (24.10.2012), verificarea actului de sesizare s-a realizat inclusiv în privința celor 3 inculpați, stabilindu-se că îndeplinește condițiile de formă cât și de conținut prev. de art. 263 și 264 Cod procedură penală anterior.

De asemenea, în privința disp. art.320 Cod procedură penală (aducerea la cunoștința persoanelor vătămate că se pot constitui părți civile în procesul penal), au fost menținute declarațiile care au fost făcute fie direct, fie prin intermediul apărătorilor desemnați din oficiu, cu privire la pretențiile civile pe care au înțeles să le formuleze.

În aceiași ședință, s-a declarat începută cercetarea judecătorească în cauză, dându-se citire actului de sesizare, fiindu-le aduse la cunoștință celor 3 inculpați dispozițiile art.70 alin.2 Cod procedură penală anterior, aceștia exprimându-și consimțământul de a da declarații.

Cu privire la modalitatea de ascultare, s-au aplicat disp. art.324 alin.2 Cod procedură penală anterior (ascultarea separată), dându-se eficiență disp. art.324 alin.3 Cod procedură penală anterior.

Inculpatul Ș. A.-C., a negat săvârșirea faptelor pentru care a fost trimis în judecată, precizând că dintre persoanele vătămate le cunoaște doar pe D. B. A. și C. V. Ș., fiind colegi în clasele primare și locuind în același . negat faptul că ar fi văzut-o pe vreuna dintre persoanele vătămate în compania vreunuia dintre inculpați, în domiciliul inculpatului I. C.-A., sesizând doar prezența numitei C. C..

Cu privire la persoana vătămată P. O. M. a arătat că nu o cunoaște, afirmație valabilă și în ceea ce îi privește pe inculpații G. M.-A. și P. C. V..

Inculpatul D. S. M., a negat la rândul acestuia săvârșirea vreuneia dintre faptele pentru care a fost trimis în judecată, susținând că le cunoaște pe persoanele vătămate D., C. și A., fiind din aceiași localitate.

A mai arătat inculpatul, că se ocupă cu taximetria de aproximativ 3 ani de zile, iar la începutul anului 2012 a fost sunat de către inculpatul I. C.-A. și rugat să le transporte pe persoanele vătămate D. și A. în Târgoviște, lăsându-le în intersecția de lângă Liceul Ienăchiță V., fapt care s-a repetat de 2 sau 3 ori.

A confirmat inculpatul prezența persoanelor vătămate în domiciliul inculpatului I. C.-A., susținând că din auzite a aflat că acestea practicau prostituția. De asemenea, a negat faptul că ar fi întrebuințat acte de violență împotriva vreuneia dintre persoanele vătămate sau că, vreuna dintre acestea a practicat prostituția în folosul său, primind bani pentru transportul realizat o singură dată de la inculpatul I. C.-A., în celelalte cazuri plata realizându-se de către persoanele vătămate.

Inculpatul P. C. V., a negat comiterea vreuneia dintre faptele pentru care a fost trimis în judecată, precizând că pe inculpatul I. C.-A. l-a cunoscut în domiciliul bunicilor, unde acest inculpat a efectuat unele lucrări, în aceleași împrejurări cunoscându-l și pe inculpatul G. M.-A..

A mai arătat inculpatul că într-adevăr a fost sunat de inculpatul B. D. L., care îi este tată și rugat să participe la cununia inculpatului G. M.-A. cu persoana vătămată G. E. L., fiind singura persoană vătămată pe care o cunoaște dintre cele menționate în actul de sesizare.

În legătură cu completarea declarației de la urmărire penală din data de 26.04.2012, a precizat că o astfel de completare a realizat-o fiind amenințat cu închisoarea.

A confirmat faptul că a înmânat bani inculpatului I., bani trimiși de inculpatul B. D. L., însă pentru lucrările pe care acesta le-a efectuat în domiciliul bunicilor.

La propunerea celor 3 inculpați au fost încuviințate probele cu înscrisuri și martori în circumstanțiere și pe situația de fapt, probe considerate legale cauzei potrivit disp. art.67 Cod procedură penală anterior.

Totodată, au fost încuviințate solicitările constând în audierea martorilor din actul de sesizare a instanței precum și a inculpaților care au uzat de procedura simplificată a judecății, în acest din urmă caz avându-se în vedere considerentele Deciziei nr.17/2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție într-un recurs în interesul legii.

De asemenea, a fost considerată utilă cauzei ascultarea persoanelor vătămate, sens în care pe numele acestora au fost emise mandate de aducere.

În urma încunoștințării probei cu înscrisuri din partea inculpatului P. C. V., s-au depus la dosar la termenul din 25.06.2013 mai multe astfel de înscrisuri reprezentate de: copia unui contract de muncă pe durată determinată tradus din limba spaniolă, copia unui contract de închiriere, mai multe facturi și bonuri fiscale.

La același termen a fost ascultată în prezența reprezentantului legal și a apărătorului din oficiu, persoana vătămată P. O. M. care și-a menținut declarația dată în fața procurorului. Cu privire la acuzațiile aduse celor 3 inculpați a precizat că în acea perioadă plecase de acasă, fiind prietenă cu persoana vătămată Beșea A. M. care îl cunoștea pe inculpatul G. M.-A., împreună mergând în locuința acestuia din urmă, la data respectivă fiind așteptate în Târgoviște de acest inculpat, luate din Parcul Chindia și duse în domiciliul din Răzvad al acestui inculpat care le-a promis că le va asigura cazarea și hrana, cu condiția să întrețină relații sexuale cu diverși bărbați.

A susținut persoana vătămată că în domiciliul acestui inculpat l-a cunoscut și pe inculpatul Ș. A.-C. care obișnuia să vină în acea casă pentru a sta cu acestea, inculpat care a avut o relație cu persoana vătămată A. M. M..

Aceiași persoană vătămată a declarat că întrucât inculpații I. C.-A. și G. M.-A. nu se aflau în permanență în domiciliu, inculpatul Ș. A.-C. era cel care stătea în permanență cu acestea pentru a nu pleca din acea casă.

Cu privire la inculpatul D. M. a precizat că l-a cunoscut în casa în care a fost dusă de inculpatul G. M.-A., fiind transportată de acesta din Răzvad în Târgoviște la diverse locații unde a întreținut relații sexuale cu diverși bărbați. A confirmat persoana vătămată că relațiile dintre acest inculpat și inculpații I. C.-A. și G. M.-A. erau unele apropiate.

Referitor la inculpatul P. C. V. a arătat că pe acesta nu l-a văzut niciodată, însă știe că era sunat de tatăl acestuia (B. L.) atunci când aceasta și celelalte persoane vătămate rămâneau fără bani, pentru a le pune la dispoziție banii de care aveau nevoie, aspect cunoscut de la persoana vătămată A. M. M. care avea o relație mai apropiată cu B. L..

A mai arătat persoana vătămată că inculpatul Ș. și D., cunoșteau că este minoră, și că la un moment dat a fost dusă de inculpatul I. C.-A. în domiciliul părinților acestuia din Gura Ocniței, aici fiind supravegheată în permanență de inculpatul Ș. A.-C..

Cu privire la prima declarație dată în faza urmăririi penale, a arătat că motivul pentru care nu și-o mai menține este acela că nu a beneficiat de asistență judiciară, referitor la sumele de bani obținute din practicarea prostituției a arătat că acestea erau date inculpatului I. C.-A., verificarea sumelor de bani încasate realizându-se de către inculpatul B. C.. A negat faptul că ar fi înmânat vreodată inculpatului Ș. A.-C. vreo sumă de bani.

A mai arătat aceiași persoană vătămată că știe de la persoana vătămată A. M. M. că inculpatul Ș. A.-C. a tras-o odată de păr, însă nu cunoaște și motivul.

La același termen, în raport de considerentele Deciziei nr.17/2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție într-un recurs în interesul legii au fost ascultați inculpații I. C.-A. și G. M.-A. și P. M.-C., în privința regulilor de procedură de la audiere, aplicându-se cele privitoare la ascultarea inculpaților și nu cele aplicabile în cazul martorilor, având în vedere că în prezenta cauză a fost menținută calitatea acestora de inculpați sub aspectul laturii civile a cauzei.

Fiind ascultat inculpatul I. C.-A. a arătat că în opinia acestuia, inculpatul Ș. A.-C. nu se face vinovat de săvârșirea niciuneia dintre faptele în raport de care acesta a fost trimis în judecată, prezența acestuia în domiciliul său datorându-se relației de rudenie existente între aceștia (frați), necunoscând motivul prezenței persoanelor vătămate în domiciliul său.

Cu privire la inculpatul D. M. a arătat că îi este unchi, la serviciile acestuia apelând atunci când trebuia să o ducă pe persoana vătămată P. O. M. în oraș. A arătat în acest sens că inculpatul o transporta pe persoana vătămată P. O. M. în fața Liceului Ienăchiță V., de aici aceasta fiind preluată de către inculpatul B. C..

Cu privire la inculpatul P. C. V. a arătat că acesta nu are nicio legătură cu cauza, nefiindu-i cerut niciodată de către B. L. să meargă la inculpatul P. pentru a-i cere bani.

În privința cununiei dintre inculpatul G. M. A. și G. E. L. a arătat că inculpatul P. C. V. a participat în calitate de martor precizând că nu își menține relatările făcute în legătură cu acest inculpat în cadrul declarației din 22.05.2012, o astfel de declarație fiindu-i luată după ce a petrecut mai bine de 14 ore la sediul parchetului.

A negat inculpatul faptul că acesta ori inculpatul G. M.-A. ar fi apelat la serviciile inculpatului Ș. A.-C. pentru a asigura paza persoanelor vătămate aflate în domiciliul acestuia.

Tot privitor la inculpatul P. a arătat că acesta nu cunoștea cu ce se ocupau aceștia, fiind prezent în domiciliul său doar o singură dată când i-a înmânat o sumă de bani pentru o lucrare pe care o efectuase pentru B. L. (construcția unei piscine).

Inculpatul G. M.-A. a precizat că inculpatul Ș. A.-C. venea în domiciliul inculpatului I. C.-A. pentru că sunt frați, neputând confirma sau infirma dacă știa cu ce se ocupau aceștia, existând perioade când stătea mai mult, nefiindu-i cerut acestuia să le păzească pe persoanele vătămate.

Cu privire la inculpatul D. M. a arătat că l-a cunoscut în casa inculpatului I. C.-A., acesta asigurând transportul în oraș al unora dintre persoanele vătămate, chiar acesta făcându-i o astfel de solicitare, confirmând faptul că un astfel de inculpat cunoaște cu ce se ocupă acesta și inculpatul I. C.-A..

A mai arătat inculpatul că pentru transportul persoanelor vătămate în oraș se apela fie la serviciile inculpatului D. M., fie la cele ale inculpatului B. S.-C., ambii șoferi de taxi, plata realizându-se fie de aceștia, fie, de persoanele vătămate.

Despre inculpatul P. C. V. a arătat că îl cunoaște, întrucât a locuit o perioadă de timp în domiciliul tatălui acestuia în localitatea Valea Voievozilor, însă acesta nu s-a implicat în activitatea desfășurată, participând la cununia cu persoana vătămată G. E. L. doar în calitate de martor.

În legătură cu întocmirea actului de stare civilă, activitate reținută în actul de sesizare, a arătat că l-a însoțit în oraș doar pentru a-i indica unde se fac buletinele, nerecunoscând nimic în legătură cu plecarea persoanei vătămate G. E. L. din țară.

A mai arătat inculpatul că la rândul acestuia și inculpatul D. M. se ocupa de găsirea de clienți pentru persoanele vătămate D., A. și P..

Inculpata P. M.-C. a precizat că l-a cunoscut pe inculpatul Ș. A.-C. în calitate de elev la Liceul „S. Haret” unde aceasta avea catedra, după care l-a mai văzut o singură dată în domiciliul din Răzvad al inculpatului I..

Cu privire la inculpatul D. M. a precizat că nu l-a văzut niciodată în domiciliul inculpatului I.. Cât îl privește pe inculpatul P. a arătat că l-a văzut prima oară când a fost chemată să dea declarații la D. - B. Teritorial Dâmbovița.

La același termen au fost ascultați martorii din lucrări C. C. G., R. L. E., L. M., E. G. D. și K. M..

Martora C. C. G. a arătat că nu își menține declarațiile date în faza urmăririi penale, motivul fiind acela că nu a beneficiat de serviciile unui avocat, fiind făcute presiuni asupra sa de către organul de urmărire penală.

A arătat martora că a locuit în domiciliul inculpatului I. C.-A. din toamna anului 2011 și până în februarie 2012, sesizând în domiciliul inculpatului prezența unora dintre persoanele vătămate, cu privire la care inculpatul I. C.-A. i-a precizat că motivul prezenței acestora în domiciliul său este acela că persoanele vătămate nu aveau unde să locuiască.

Cu privire la inculpatul Ș. A.-C. a precizat că l-a găsit o singură dată în domiciliul inculpatului I., acesta venind de la fotbal.

Referitor la inculpatul D. M. a arătat că l-a văzut de câteva ori în domiciliul inculpatului I., fiind chemat de acesta pentru a le transporta pe persoanele vătămate în oraș, cunoscând cu ce ocupă inculpatul I. C.-A..

Martora R. L. E. și-a menținut declarația dată în faza urmăririi penale, susținând că pe inculpatii Ș. A.-C. și D. M. nu i-a văzut în compania inculpatului P. C.-V..

Despre inculpatul G. M.-A. a precizat că acesta a efectuat diverse lucrări în curtea bunicilor inculpatului P., nesesizând existența unei prietenii între aceștia.

Martorul L. M. și-a menținut declarațiile date în faza urmăririi penale, susținând cu privire la inculpatul Ș. A.-C. că nu l-a văzut niciodată, iar cu privire la inculpații D. M. și P. C.-V. că i-a văzut la cununia inculpatului G. M.-A. cu fiica acestuia. A mai arătat că pe inculpatul P. C.-V. l-a mai văzut atunci când a fost chemat de inculpatul G. M.-A. pentru a-l însoți la buletine.

Martorii E. G. D. și K. M. și-au menținut declarațiile date în faza urmăririi penale, fiecare dintre aceștia susținând că nu îi cunoaște pe niciunul dintre cei 3 inculpați (Ș. A.-C., P. C.-V. și D. M.).

La termenul din 20.09.2013, din partea inculpatului Ș. A.-C. a fost administrată proba cu înscrisuri în circumstanțiere, fiind depuse în acest sens 2(două) caracterizări.

De asemenea a fost ascultată persoana vătămată C. V. Ș. care a precizat că își menține declarația dată în faza urmăririi penale în prezența avocatului desemnat din oficiu, susținând, privitor la inculpatul Ș. A.-C. că l-a văzut o singură dată în casa inculpatului I. C.-A..

Cu privire la inculpatul P. C.-V. a arătat că nu îl cunoaște și că nu l-a văzut niciodată atâta timp cât a locuit în casa inculpatului I. C.-A. în care au mai locuit persoanele vătămate Beșea și P..

Cu privire la inculpatul D. S. M. a arătat că îl cunoaște, fiind din aceiași localitate, acesta transportând-o odată sau de 2 (două) ori la domiciliu, fiind vecini.

Inculpatul D. M., audiat în cauză în raport de considerentele Deciziei nr.17/2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a precizat că în domiciliul inculpatului Ș. A.-C. a locuit o perioadă de timp persoana vătămată P. O. M., prezența acesteia în domiciliul lui nefiind una forțată ci urmare voinței acesteia.

Despre inculpatul P. C.-V. a arătat că îl cunoaște din vedere, auzind că a fost martor la cununia dintre G. M.-A. și G. E. L..

Inculpatul B. A. – G., audiat în aceleași condiții ca și inculpatul D. M. a precizat că își menține în totalitate declarația dată în faza urmăririi penale la data de 25.04.2012, cu excepția relatărilor făcute cu privire la inculpatul P. C.-V. pe care l-a confundat cu inculpatul B. L..

A arătat inculpatul că pe P. C.-V. nu l-a văzut niciodată în casa inculpatului I. C.-A. și nici în prezența persoanelor vătămate, susținând, privitor la declarația dată în faza urmăririi penale că nu i s-a adus la cunoștință conținutul acesteia înainte de a o semna.

Cu privire la inculpatul Ș. A.-C. a arătat că la domiciliul acestuia a locuit o perioadă de timp P. O. M., aflând dintr-o discuție avută cu această persoană vătămată că inculpatul Ș. A.-C. ar fi exercitat acte de lovire asupra acesteia, tot inculpatul Ș. A.-C. fiind cel care atunci când inculpatul I. C.-A. era plecat de acasă, mergea în domiciliul acestuia pentru a avea grijă de persoanele vătămate care locuiau acolo.

A mai arătat inculpatul că în casa lui I. C.-A. le-a văzut pe persoanele vătămate P. și A., despre inculpatul D. M. arătând că l-a văzut o singură dată în casa inculpatului I. C.-A. unde fusese chemat, fără a putea preciza motivul.

A susținut inculpatul că adevărul în legătură cu inculpatul P. C.-V. l-a spus în cadrul acestei declarații, nefiind influențat în a da această declarație.

Inculpatul B. S.-C., a precizat că nu îi cunoaște pe niciunul dintre cei 3 inculpați, în casa inculpatului I. C.-A. mergând dosar o singură dată pentru a o lua pe persoana vătămată P. O. M..

Martorii din lucrări, D. F., T. T. A., G. C. G., Z. Andradas, S. R., B. I. V., C. G. și V. G., audiați la același termen (20.09.2013) și-au menținut declarațiile date în faza urmăririi penale, susținând că nu cunosc pe niciunul dintre cei 3 inculpați (Ș. A.-C., D. M., P. C.-V.), ci doar pe inculpații G. M.-A., I. C.-A., B. A. – G., D. M.), cu excepția martorilor D. F. și B. I. V. care au susținut că îl cunosc pe inculpatul Ș. A.-C. pentru că sunt din aceiași localitate (cazul martorului D. F.) și pe inculpatul P. C.-V. pentru că a fost în domiciliul tatălui acestuia pentru montarea unei centrale (cazul martorului B. I. V.).

În cauză au fost acordate ulterior mai multe termene în vederea administrării probelor încuviințate dar și motivat de lipsa de apărare a unora dintre persoanele vătămate, respectiv a unora dintre inculpați, în ambele cazuri asistența judiciară fiind obligatorie.

La dosar, din partea Serviciului de Probațiune Dâmbovița a fost înaintată copia referatului de evaluare întocmit în privința inculpatului Ș. A.-C., referat depus inițial în dosarul nr._ din care a fost dispusă disjungerea prezentei cauze.

La termenul din 16.12.2013, la propunerea inculpatului D. S. M. au fost ascultați martorii S. M. și L. G..

Martorul S. M. a arătat că inculpatul D. S. M. practică taximetria, având o societate în acest sens. A mai arătat martorul în privința persoanelor vătămate că știe 3 dintre acestea, observându-le de multe ori stând la ocazie în Gura Ocniței sau în zona Liceului „Ienăchiță V.”, unde de altfel există stație de taxi, precizând că pe persoanele vătămate A. M. M. și D. B. A. le-a văzut urcându-se de mai multe ori în mașina inculpatului D. M., din zona Liceului „Ienăchiță V.”, la rândul acestuia, fiind taximetrist, transportându-le pe aceste persoane vătămate de la Gura Ocniței la Târgoviște, comanda fiind făcută de către acestea.

Fiind ascultat și în circumstanțiere, martorul a arătat că îl cunoaște pe inculpatul D. S. M. de aproximativ 10 ani de zile, fiind o persoană calmă, cu familie.

Martorul L. G. a confirmat la rândul acestuia că inculpatul D. S. M. practică taximetria, menționând că nu cunoaște niciun aspect în legătură cu acuzațiile reținute în privința acestui inculpat în actul de sesizare.

În circumstanțiere, a arătat că pe inculpatul D. S. M., l-a cunoscut în urmă cu aproximativ 2 ani de zile, fiind colegi de serviciu (taximetriști), acesta fiind căsătorit și având un copil minor în întreținere.

În ședința de la termenul din 17.01.2014 a fost administrată proba cu înscrisuri în circumstanțiere încuviințată la propunerea inculpatului P. C.-V., iar la termenul din 10.02.2014 au fost ascultați martorii din lucrări Ș. I. D. și T. F..

Martorul Ș. I. D. și-a menținut declarația dată în faza urmăririi penale, susținând că l-a cunoscut doar pe B. L.. Cu privire la inculpații Ș. A.-C. și D. M. a precizat că nu i-a văzut niciodată, iar cu privire la inculpatul P. C.-V. a precizat că l-a văzut o singură dată, în urmă cu 7 sau 10 ani fiind împreună cu B. L..

Martorul T. F. și-a menținut la rândul său declarația dată în faza urmăririi penale, fiind rugat de inculpatul G. M.-A. să găzduiască în imobilul deținut în Târgoviște 2 fete care au rămas acolo timp de o săptămână, fără a fi forțate de cineva.

La același termen de judecată înaintea ascultării celor 2 martori (10.02.2014), față de modificările legislative intervenite la 01.02.2014 și de disp. art.7 din Legea nr.255/2013, instanța și-a păstrat competența în soluționarea cauzei, constatându-se totodată că față de stadiul procesului (începerea cercetării judecătorești), nu sunt aplicabile disp. art.6 din același act normativ.

Totodată, au fost menținute dispozițiile cu privire la caracterul nepublic al ședinței de judecată, prin Legea nr.187/2012 nefiind abrogate disp. art.24 alin.1 din Legea nr.678/2001.

În privința inculpatului P. C.-V., față de care anterior datei de 01.02.2014, fusese dispusă măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara, măsură care în conformitate cu disp. art.16 alin.3 din Legea nr.255/2013 și-a produs efectele până la primul termen stabilit după . noilor coduri, procurorul de ședință a solicitat luarea față de acest inculpat a măsurii preventive a controlului judiciar.

Constatându-se îndeplinite cerințele art.214 alin.2 Cod procedură penală, s-a procedat la ascultarea inculpatului P. C.-V., care în declarația dată a arătat, că în opinia sa, nu se mai justifică luarea vreunei măsuri preventive dintre cele prevăzute de noul Cod de procedură penală, susținând că pe perioada cât s-a aflat sub incidența măsurii obligării de a nu părăsi țara și-a respectat obligațiile stabilite.

Cu privire la această cerere formulată de procuror, instanța de fond s-a pronunțat prin încheierea din 10.02.2014, dispunând respingerea cererii și constatarea, în condițiile art.16 alin.3 din Legea nr.255/2013, a încetării de drept a măsurii preventive a obligării de a nu părăsi țara, măsură luată față de inculpat prin decizia penală nr.1545/19.11.2012 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, în dosarul nr._ /a1, considerentele avute in vedere in dispunerea unei astfel de soluții regăsindu-se în cuprinsul încheierii pronunțată la data de 10.02.2014, încheiere devenită definitivă sub aspectul soluției pronunțată cu privire la cererea procurorului, prin neexercitarea căii de atac a contestației.

În ședința de la termenul din 26.03.2014 a fost ascultat martorul V. M., încuviințat la propunerea inculpatului D. S. M. care a precizat că le-a văzut pe persoanele vătămate odată dau de două ori în mașina inculpatului, neputând preciza cine făcea plata pentru acest transport și nici dacă inculpatul știa cu ce se ocupau persoanele vătămate și pe care le-a văzut urcându-se în mașina inculpatului din fața Liceului „Ienăchiță V.”.

A mai arătat martorul că îl cunoaște pe inculpat de peste 20 de ani, acesta are familie, este căsătorit, având o conduită bună în societate.

Din partea inculpatului Ș. A.-C., în completarea probei cu înscrisuri în circumstanțiere, au mai fost depuse și alte înscrisuri constatând în 4 (patru) caracterizări.

La același termen, după punerea în prealabil în discuție, a fost făcută aplicarea disp. art.,381 alin.7 rap. la art.383 alin.4 Cod procedură penală, în privința martorilor din lucrări P. G., B. F. și D. D., constatându-se imposibilitatea prezentării în instanță în vederea ascultării, dându-se citire depozițiilor acestora date în faza urmăririi penale.

Din partea procurorului de ședință, în aplicarea disp. art.5 din noul Cod penal, a fost solicitată schimbarea încadrării juridice din infracțiunile prev. de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, respectiv de art.13 alin.1, 2, 3 teza a II-a rap. la art.12 alin.2 lit.a din Legea nr.678/2001 în infracțiunile prev. de art.367 alin.1 și 3 din noul Cod penal, respectiv de art.211 alin.1 și 2 din același cod cu aplicarea art.41 – 42 Cod penal anterior și a art.77 alin.1 lit.a din noul Cod penal.

Deoarece niciunul dintre apărătorii inculpaților, respectiv cei desemnați pentru asigurarea asistenței juridice a persoanelor vătămate nu au solicitat amânarea cauzei în vederea pregătirii apărării, după ce în prealabil le-au fost aduse la cunoștință disp. art.386 Cod procedură penală, în conformitate cu disp. art.387 Cod procedură penală s-a declarat terminată cercetarea judecătorească, acordându-se cuvântul în dezbateri în conformitate cu disp. art.388 Cod procedură penală, în cadrul dezbaterilor fiind pusă totodată în discuție cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de procuror.

Deși au fost legal citate în instanță persoanele vătămate A. M. M., D. B. A., Beșea A. M. și G. E. L. nu s-au prezentat în instanță, nefiind posibilă prezentarea lor în instanță nici în urma mandatelor de aducere emise pe numele acestor părți vătămate, din cuprinsul proceselor verbale întocmite de către poliție, respectiv de către Inspectoratul Județean de Poliție reieșind că acestea numai locuiesc la adresele declarate în faza urmăririi penale, unele dintre acestea fiind plecate din țară.

În vederea deliberării atât cu privire la cererea de schimbare a încadrării juridice cât și cu privire la fondul cauzei, a fost dispusă în raport de disp. art.391 alin.1 și 2 Cod procedură penală, amânarea pronunțării.

Examinând actele și lucrările dosarului s-au reținut ca situație de fapt că în perioada 2011 – 2012, pe raza comunei Răzvad s-a constituit un grup infracțional organizat care a desfășurat activități pe linia traficului de minori, grup inițiat și coordonat de către B. D. L., zis „N.” și în raport de care cauza a fost disjunsă atât prin rechizitoriul emis în dosarul nr.2/D/P/2012 cât și prin cel emis în dosarul nr.45/D/P/2012, activitatea infracțională fiind desfășurată în principal prin intermediul inculpaților I. C.-A. și G. M.-A., aceștia fiind cei care le-au recrutat pe persoanele vătămate minore la acel moment, P. O. M., Beșea A. M., G. E. L., D. B. A. și A. M. M., determinându-le prin acte de înșelăciune și constrângere să practice prostituția, găzduindu-le și ocupându-se de găsirea de clienți, dar și prin intermediul inculpaților D. M., P. M.-C., B. S.-C. și B. A. – G., aceștia la rândul lor desfășurând în cadrul grupării activități de transport, găzduire a minorelor, vinovăția tuturor acestor inculpați în săvârșirea infracțiunilor de constituire grup infracțional organizat și trafic de minori fiind stabilită prin sentința penală nr.397/01.11.2012 pronunțată în dosarul nr._, sentință rămasă definitivă în privința soluției pronunțată sub aspectul laturii penale a cauzei prin decizia penală nr1735/ 22.05.2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Alături de inculpații mai sus menționați a căror vinovăție a fost stabilită prin hotărâre definitivă, în cadrul grupului au mai desfășurat activități ce se circumscriu atât infracțiunii de grup infracțional organizat cât și celei de trafic de minori și inculpații D. S. M., zis „M.” și Ș. A. C..

Astfel, în ceea ce privește infracțiunea de grup infracțional organizat, probele administrate în cauză confirmă faptul că cei 2 inculpați au aderat tacit la grupul inițiat de către B. L. zis „N.”, desfășurând activități ce se circumscriu infracțiunii de trafic de minori ș care le conferă calitatea de membrii ai grupului, grup a cărui existență a fost stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.

Cu privire la activitățile pe care inculpatul Ș. A. C. le-a desfășurat în cadrul grupului constituit, s-a reținut că acesta se ocupa de supravegherea persoanelor vătămate care se aflau în domiciliul inculpatului I. C.-A. cu care se afla în relație de rudenie, fiind fratele acestuia, supravegherea realizând-o atunci când absentau inculpații I. C.-A. și G. M.-A., trecând la aplicarea de „corecții”, atunci când vreuna dintre persoanele vătămate încercau să plece din acel imobil.

De asemenea, tot acest inculpat s-a ocupat de supravegherea persoanei vătămate - P. O. M. în perioada în care aceasta a fost dusă de către inculpatul I. C.-A. în domiciliul părinților săi din Gura Ocniței, tocmai datorită faptului că aflase că această persoană vătămată este căutată de poliție.

Această activitate desfășurată de inculpat în calitate de membru al grupului constituit este reținută în baza probatoriului administrat în faza urmăririi penale precum și în cursul cercetării judecătorești.

Au fost avute în acest sens în vedere declarațiile date de către persoana vătămată P. O. M. în faza urmăririi penale și în cursul cercetării judecătorești, declarația persoanei vătămate A. M. M. dată în faza urmăririi penale, declarația persoanei vătămate D. B. A. dată în faza urmăririi penale, declarația inculpatului B. A. – G. dată atât în faza urmăririi penale cât și în cursul cercetării judecătorești, în urma audierii acestuia în raport de considerentele Deciziei nr.17/2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Astfel, în declarația dată în cursul cercetării judecătorești la termenul din 25.06.2013, persoana vătămată P. O. M. a precizat că l-a cunoscut pe inculpatul Ș. A.-C., acesta având rolul de a le supraveghea pentru a nu părăsi imobilul atunci când inculpații I. C.-A. și G. M.-A. erau plecați.

Tot această persoană vătămată în cadrul aceleiași declarații a mai arătat că a fost supravegheată de inculpatul Ș. A.-C. în perioada în care s-a aflat în Gura Ocniței, aici fiind adusă de către inculpatul I. C.-A., pentru a nu fi depistată de poliție, întrucât părinții acesteia îi anunțaseră dispariția de la domiciliu.

Aceiași persoană vătămată a relatat că față de unele dintre persoanele vătămate inculpatul Ș. A.-C. s-a manifestat violent, amintind în acest sens pe persoana vătămată A. M. M..

La rândul acesteia persoana vătămată D. B. A. în declarația dată în faza urmăririi penale la data de 24.04.2012 a confirmat prezența inculpatului Ș. A.-C. în casa din Răzvad a inculpatului I. C.-A., în mai multe rânduri.

Persoana vătămată A. M. M. în declarația dată în faza urmăririi penale la data de 07.03.2012 a confirmat faptul că în casa din Răzvad, aceasta împreună cu o parte din celelalte persoane vătămate erau supravegheate, în lipsa inculpatului I. C.-A., de către fratele acestuia – inculpatul Ș. A.-C. care cunoștea cu ce se ocupă inculpatul I. C.-A., inculpat care, atunci când aceasta a încercat să părăsească locuința i-a interzis, bruscând-o și lovind-o.

Aceiași situație de fapt se regăsește relatată și în cadrul declarației dată la 24.04.2012.

Inculpatul B. A. – G. în declarația dată în faza urmăririi penale la data de 25.04.2012, a arătat privitor la inculpatul Ș. A.-C. că în cadrul grupului se ocupa cu „supravegherea” persoanelor vătămate aflate în casa inculpatului I. C.-A., atunci când acesta lipsea, exercitând asupra acestora acte de violență fizică sau verbală atunci când refuzau să se prostitueze sau când intenționau să fugă din casa inculpatului I. C.-A., afirmații pe care acesta le-a menținut și în cadrul declarației date în faza cercetării judecătorești.

Prezența inculpatului Ș. A.-C. în casa din Răzvad a inculpatului I. C.-A. în perioada în care aici se aflau persoanele vătămate P. O. M., Beșea A. M., A. M. M. și C. V. Ș. precum și faptul că acesta era cel care asigura supravegherea acestora este confirmată și de inculpații D. M. zis „G.” precum și de inculpatul D. S. M., zis”M.„ în declarațiile date de aceștia în faza urmăririi penale.

Prin urmare în prezența unor astfel de probe care confirmă fără nici un dubiu implicarea acestui inculpat în activitatea infracțională în scopul căreia a fost constituită gruparea, prin desfășurarea acestor activități aderând în mod tacit la grup, dobândind în acest mod calitatea de membru, prezumția de nevinovăție de care acesta beneficiază este anulată, așa încât urmează ca acesta să răspundă penal pentru faptele săvârșite.

Cu privire la calificarea juridică a faptelor în raport de care este reținută vinovăția inculpatului, având în vedere că de la momentul comiterii acestor fapte și până la momentul judecării în primă instanță au intervenit mai multe legi penale(. 01.02.2014 a noului Cod penal), prima instanță a constatat următoarele:

Prin actul de sesizare a instanței inculpatul Ș. A.-C. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire grup infracțional organizat și trafic de minori, fapte încadrate în drept, în disp. art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, respectiv în cele ale art.13 alin.1, 2, 3 teza a II-a rap. la art.12 alin.2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplic. art.41 – 42 Cod penal anterior, ambele cu alic. art.33 alin.1 lit.a din același cod și art.99 și următoarele Cod penal anterior.

Potrivit art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003 text de lege abrogat de pct.2 al art.187/2012, pedeapsa prevăzută de lege pentru o astfel de infracțiune era închisoarea de la 5 – 20 ani și interzicerea unor drepturi.

Infracțiunea de constituire de grup infracțional organizat este reglementată în prezent în art. 367 alin. 1 din noul Cod penal și este sancționată cu închisoarea de la 1 – 5 ani și interzicerea unor drepturi.

Potrivit art.13 alin.1, 2 3 teza a II-a rap. la art.12 alin.2 lit.a din Legea nr.678/2001, pentru infracțiunea de trafic de minori pedeapsa prevăzută de lege era închisoarea de la 7 – 18 ani și interzicerea unor drepturi.

Odată cu noile modificări legislative intervenite la data de 01.02.2014, art.12 și 13 din Legea nr.678/2001 au fost abrogate de pct.2 al art.94 in Legea nr.187/2012, infracțiunea fiind reglementată în noul Cod penal în art.211 alin.1 și 2 si pedepsită cu închisoarea de la 5 – 12 ani și interzicerea unor drepturi.

Reținându-se disp. art.99 și următoarele Cod penal anterior privitoare la minoritate (la data săvârșirii faptelor inculpatul Ș. A.-C. fiind minor), limitele de pedeapsă, în cazul ambelor infracțiuni se reduceau la jumătate în conformitate cu disp. art.109 Cod penal anterior.

Potrivit noului Cod penal, regimul răspunderii penale a minorului este prevăzut în art. 114 Cod procedură penală, dispoziții potrivit cărora față de minorul care la data săvârșirii infracțiunii avea vârsta cuprinsă între 14 – 18 ani se ia o măsură educativă, nemaifiind prevăzută aplicarea pedepsei.

În ceea ce privește conținutul constitutiv atât al infracțiunii de grup infracțional organizat cât și al infracțiunii de trafic de minori, potrivit noului Cod penal, nu există deosebiri față de reglementarea anterioară sub aspectul condițiilor de incriminare, renunțându-se doar la elementul circumstanțial agravant constând în săvârșirea faptei de două sau mai multe persoane împreună, element care însă se regăsește în circumstanța agravantă legală a săvârșirii faptei de 3 sau mai multe persoane împreună.

Prin urmare, raportat la art.5 din noul Cod penal, sub aspectul regimului sancționator, noul Cod penal este legea penală mai favorabilă, astfel că în aplicarea disp. art.5 din noul Cod penal, calificarea juridică dată faptelor comise de acest inculpat, de către instanța de fond este prevăzută de art.367 alin.1 din noul Cod penal cu aplic. art.113 din noul Cod penal, respectiv de art.211 alin.1 și 2 din noul Cod penal aplic art.113 din același cod și a art.41 – 42 Cod penal anterior ( legea penală mai favorabilă), ambele cu aplic. art.38 alin.1 din noul Cod penal, mijlocul prin care a fost reținută această nouă calificare, fiind cel prevăzut de disp. art.386 Cod procedură penală (schimbarea încadrării juridice).

Având în vedere regimul sancționator stabilit în vechiul Cod penal precum și pe cel stabilit potrivit noului Cod penal, instanța de fond a apreciat că în cauză, față de situația existentă (faptul că inculpatul a devenit între timp major, fiind în situația în care după comiterea infracțiunii și până la pronunțarea hotărârii inculpatul a împlinit vârsta de 18 ani), legea penală mai favorabilă este noul Cod penal care prevede posibilitatea aplicării în continuare numai a măsurilor educative, cu excluderea pedepselor.

Potrivit disp. art.114 alin.1 și 2 Cod procedură penală, față de minorul care la data săvârșirii infracțiunii, avea vârsta cuprinsă între 14 – 18 ani se ia o măsură educativă neprivativă de libertate sau o măsură educativă privativă de libertate.

Având în vedere conduita avută de inculpat înainte de săvârșirea faptelor, conduită ce rezultă din proba cu înscrisuri administrată în circumstanțiere, gradul de participație în cadrul grupului, vârsta, mențiunile din cuprinsul referatului de evaluare referitoare la nivelul de educație, situația familială și socială, situația educațională și profesională, prima instanță a apreciat că prin aplicarea unei măsuri educative neprivative de libertate dintre cele enumerate în noul Cod penal, scopul educativ al sancțiunii penale este atins și printr-o astfel de măsură educativă.

În acest sens, instanța de fond s-a orientat la măsura educativă a stagiului de formare civică, în alegerea unei astfel de măsuri educative instanța având în vedere obiectivul unei astfel de măsuri și care constă în sprijinirea inculpatului în conștientizarea consecințelor legale și sociale la care se expune în cazul săvârșirii de noi infracțiuni și responsabilizarea acestuia.

Cu privire la comportamentul său, în cadrul acestei măsuri prima instanță a stabilit ca inculpatul să participe la un curs de formare civică cu o durată de 2 (două) luni, organizarea, asigurarea participării și supravegherea pe durata cursului de formare civică, urmând a se realiza sub coordonarea Serviciului de Probațiune Dâmbovița.

În conformitate cu disp. art.121 lit.a Cod penal, prima instanță a stabilit ca inculpatul, pe durata executării măsurii educative, să respecte următoarele obligații: să se prezinte la S. de Probațiune Dâmbovița la datele fixate de acest serviciu și să nu se apropie și să nu comunice cu niciuna dintre persoanele vătămate sau cu ceilalți inculpați cu excepția celor care îi sunt rude.

De asemenea, prima instanță a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării obligațiilor și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul executării acestei măsuri.

Având în vedere faptul că în faza urmăririi penale față de acest inculpat a fost luată măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara, instanța de fond a constatat în condițiile art.241 alin.1 lit.a Cod penal, încetată de drept această măsură.

Alături de inculpații a căror vinovăție a fost stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă, în cadrul grupului a desfășurat activități ce se circumscriu infracțiunii de grup infracțional organizat și trafic de minori și inculpatul D. M., zis „M.”.

În ceea ce privește infracțiunea de grup infracțional organizat, probele administrate în cauză confirmă faptul că și acest inculpat a aderat tacit la acest grup, devenind membru al grupului prin activitatea desfășurată.

Astfel, acesta în cadrul grupului s-a ocupat alături de inculpații P. M.-C., D. M. zis „G.” și B. S.-C. de transportul persoanelor vătămate minore de la domiciliul inculpatului I. C.-A. la diverse locații unde acestea întrețineau relații sexuale cu diferiți clienți, transport pe care îl efectua la cererea inculpatului I. C.-A. dar și a inculpatului G. M.-A..

Activitatea desfășurată de către inculpatul D. S. M., zis „M.” în cadrul grupului este reținută în baza probatoriului administrat, reprezentat de declarațiile persoanelor vătămate P. O. M. șiAliuș M. M., declarațiile inculpaților I. C.-A. și G. M.-A. care se coroborează cu declarația dată de acesta în faza urmăririi penale, declarație din urmă (cea datată 03.05.2012) în care recunoaște că inculpatul I. C.-A. i-a solicitat în mai multe rânduri să le ia pe persoanele vătămate din domiciliul acestuia și să le transporte în oraș, la școală sau în alte zone.

Tot în cadrul acelei declarații, contrar celor relatate în cadrul declarației date în cursul cercetării judecătorești unde de asemenea a recunoscut că le-a transportat de 2 sau 3 ori pe persoanele vătămate în oraș în zona Liceului „Ienăchiță V.”, inculpatul a afirmat că inculpații G. M.-A. și I. C.-A. se ocupau cu traficul de minori, revenirea asupra declarației dată în cursul urmăririi penale în sensul că le-a transportat pe persoanele vătămate în considerentul că se ocupa cu taximetria, nefiind una credibilă și susținută de o justificare valabilă.

În cadrul declarației dată în cursul cercetării judecătorești, persoana vătămată P. O. M. confirmă acuzația reținută în actul de sesizare a instanței în privința acestui inculpat, susținând că l-a cunoscut pe acest inculpat în casa inculpatului I. C.-A. și că personal a fost transportată de acesta care în prealabil era sunat, la diverse locații unde aceasta a întreținut relații sexuale cu mai mulți bărbați.

În confirmarea unei astfel de situații de fapt, vin și declarațiile inculpaților I. C.-A. și G. M.-A. date în cursul cercetării judecătorești în cadrul cărora arată că inculpatul D. S. M., zis „M.”, cunoștea cu ce se ocupă cei doi, la cererea acestora asigurând transportul persoanelor vătămate către diverse locații unde acestea întrețineau relații sexuale.

Prin urmare, și în cazul acestui inculpat, probele administrate confirmă cu certitudine vinovăția sa, anulată fiind prezumția de nevinovăție, probele administrate nelăsând loc niciunui dubiu, așa încât urmează a răspunde penal pentru faptele săvârșite.

Cu privire la calificarea juridică ce urmează a fi dată faptelor în privința cărora i-a fost reținută vinovăția, aceasta în raport de disp. art.5 din noul Cod penal, întrucât de la momentul judecății au intervenit mai multe legi, prima instanță a constatat ca și în privința inculpatului Ș. A.-C. că legea penală mai favorabilă sub aspect sancționator este noul Cod penal, potrivit căruia limitele de pedeapsă pentru infracțiunile de grup infracțional organizat și trafic de minori reglementate în noul Cod penal în art.367 alin.1 și 2 și 211, sunt mai mici, atât limitele minime, cât și cele maxime.

În privința conținutului constitutiv în cazul ambelor infracțiuni, nu există deosebiri față de reglementarea anterioară – sub aspectul condițiilor de incriminare, renunțându-se în cazul infracțiunii de trafic de minori doar la elementul circumstanțial agravant constând în săvârșirea faptei de două sau mai multe persoane împreună, element care însă se regăsește în circumstanța agravantă legală prevăzută de art.77 lit.a din noul Cod penal.

În aplicarea disp. art.5 din noul Cod penal, instanța de fond, prin modalitatea prev. de art.386 Cod procedură penală,a procedat la o nouă calificare juridică a faptelor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, fapte care potrivit noului Cod penal sunt reglementate în art.367 alin.1 și 211 alin.1 și 2.

În ceea ce privește infracțiunea de trafic de minori, potrivit actului de sesizare, inculpatul a fost trimis în judecată fiind reținute modalitățile prevăzute de alin.1, 2 și 3 teza a II-a, ale art.13 din Legea nr.678/2001 (săvârșirea infracțiunii de trafic de minori prin acte de violență fizică sau verbală și prin acte de înșelăciune).

Potrivit calificării juridice dată potrivit reglementărilor din noul Cod penal, o astfel de infracțiune se circumscrie celei prevăzute de art.211 alin.1 și 2 rap. la art.210 alin.1 lit.a.

Probele administrate în cauză, atât în faza urmăririi penale cât și în cursul cercetării judecătorești nu confirmă însă faptul că modalitatea reținută în sarcina inculpatului (transportarea) și care constituie infracțiunea de trafic de minori în forma de bază, s-a realizat printr-una din modalitățile care califică o astfel de infracțiune, respectiv prin acte de violență fizică sau verbală și prin înșelăciune, astfel încât în conformitate cu disp. art.386 alin.1 din noul Cod de procedură penală, prima instanță a dispus schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art.211 alin.1 și 2 din noul Cod penal (calificare juridică dată în raport de disp. art.5 din noul Cod penal) în cea prevăzută de art.211 alin.1 din același cod (trafic de minori în forma de bază), răspunderea penală a acestui inculpat urmând a fi angajată sub aspectul săvârșirii unei astfel de infracțiuni alături de cea prev. de art.367 alin.1 din noul Cod penal, în privința căreia s-a făcut dovada vinovăției, prin activitatea desfășurată (transportarea persoanelor vătămate către locațiile unde acestea urmau să întrețină relații sexuale contra cost cu „clienții” găsiți de ceilalți inculpați), inculpatul aderând la acest grup și devenind membru al acestuia.

Abrogarea dispozițiilor art.12 și 13 din Legea nr.678/2001 nu este echivalentă cu dezincriminarea faptelor de trafic de minori, întrucât la data abrogării normelor acestor texte de lege a intrat în vigoare art.211 din noul Cod penal, care cuprinde cu excepția agravantei săvârșirea faptei de trei sau mai multe persoane împreună, toate celelalte elemente constitutive ale infracțiunii de trafic de minori, astfel încât apărarea inculpatului D. S. M. realizată prin unul dintre mandatarii avocați, nu a fost primită de prima instanță (apărarea privitoare la dezincriminarea faptelor).

La individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpatului în raport de fiecare dintre infracțiunile reținute, instanța de fond a avut în vedere pe lângă criteriile generale de individualizare a pedepsei prev. de disp. art.74 alin.1 din noul Cod penal și disp. art.75 alin.2 lit.b din același cod. În acest din urmă caz instanța de fond a avut în vedere în principal activitatea infracțională desfășurată de acest inculpat privită în raport de activitatea pe care au desfășurat-o ceilalți inculpați și care a fost una mult mai amplă.

De asemenea, având în vedere încadrarea juridică reținută în actul de sesizare în privința infracțiunii de trafic de minori (reținerea agravantei prev. de art.12 alin.2 lit.a din Legea nr.678/2001 – text de lege abrogat de pct.2 al art.94 din Legea nr.187/2012), cum prin noua reglementare s-a renunțat la prevederea acestui element circumstanțial agravant, element care se regăsește însă în circumstanța agravantă legală prevăzută de art.77 lit.a din noul Cod penal (săvârșirea faptei 3 (trei) sau mai multe persoane împreună), instanța de fond a reținut în cauză, în privința infracțiunii de trafic de minori și aceste din urmă dispoziții legale.

Totodată, prima instanță a reținut și incidența disp. art.38 alin.1 din noul Cod penal privitoare la concursul de infracțiuni precum și dispozițiile art.41 alin.2 Cod penal anterior (identificate ca fiind mai favorabile) și care reglementează infracțiunea continuată, dispoziții incidente sub aspectul infracțiunii de trafic de minori.

Având în vedere toate aceste criterii și împrejurări mai sus reținute, ținând seama de efectele pe care circumstanțele atenuante le au asupra pedepsei principale, (în cazul condamnării dispusă pentru infracțiunea prev. de art.367 alin.1 din noul Cod penal) precum și de disp. art.79 alin.3 din noul Cod penal care stabilesc modul de aplicare a pedepsei în cazul concursului între cauzele de atenuare și agravare a pedepsei (cazul condamnării dispusă pentru infracțiunea de trafic de minori unde alături de circumstanța atenuantă judiciară prev. de art.75 alin.2 lit.b Cod penal a fost reținută și circumstanța agravantă prev. de art.77 alin.1 lit.a din noul Cod penal), s-a apreciat de către instanța de fond că prin stabilirea unor pedepse către minimul special redus ca urmare a incidenței disp. art.76 alin.1 din noul Cod penal (cazul condamnării aplicată pentru infracțiunea prev. de art.367 alin.1 din noul Cod penal), respectiv ca urmare a aplicării disp. art.79 alin.3 din noul Cod penal (cazul condamnării aplicată pentru infracțiunea prev. de art.211 alin 1 Cod penal), scopul pedepsei poate fi atins, respectiv reeducarea inculpatului.

În privința dispozițiilor referitoare la concursul de infracțiuni instanța de fond a dat eficiență, în raport de disp. art.5 din noul Cod penal, prevederilor art.34 alin.1 lit.b Cod penal anterior, identificat ca lege penală mai favorabilă sub acest aspect.

Totodată, în conformitate cu disp. art.367 alin.1 și 211 alin.1 Cod penal actual, cum pentru fiecare dintre cele două infracțiuni reținute în sarcina inculpatului legea prevede și pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, ținând seama și de disp. art.12 din Legea nr.187/2012, în conformitate cu disp. art.67 alim.1 și 2 Cod penal actual, instanța de fond a aplicat inculpatului, alături de fiecare dintre pedepsele principale, față de natura infracțiunilor reținute și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a, b și f din noul Cod penal, pe o durată de câte 1 (un) an, stabilindu-se în conformitate cu disp. art.45 alin.3 lit.a din noul Cod penal aplicarea pedepsei complementare prev. de art.66 alin.1 li.ta, b și f din noul Cod penal, pe o durată de 1 (un) an și care se va executa în condițiile art.68 alin.1 lit.b din noul Cod penal.

În privința modalității de executare a pedepsei principale rezultante în urma aplicării disp. art.34 alin.1 lit.b Cod penal anterior, s-a apreciat de prima instanță, în raport de persoana inculpatului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, că pronunțarea condamnării constituie un avertisment pentru acesta și, chiar fără executarea pedepsei, acesta nu va mai săvârși infracțiuni.

De asemenea, instanța de fond a dat eficiență prin urmare dispozițiilor legale care reglementează suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, instituție prev. de art.86¹ Cod penal anterior, identificat ca fiind lege penală mai favorabilă în raport de sfera obligațiilor impuse inculpatului și a dispus suspendarea executării pedepsei principale, sub supraveghere, pe o perioadă stabilită în conformitate cu disp. art.86 ² Cod penal anterior.

Pe durata termenului pentru care a fost dispusă suspendarea executării pedepsei, inculpatul va trebui să respecte măsurile de supraveghere prevăzute de disp. art.86 ind.3 alin.1 lit.a) – d) Cod penal anterior precum și pe aceea de a nu intra în legătură cu persoanele vătămate sau cu ceilalți inculpați, cu excepția celor față de care se află în relații de rudenie.

Totodată, prima instanță a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor care reglementează revocarea suspendării și a constatat că în raport de modalitatea dispusă cu privire la executarea pedepsei principale și de disp. art.68 alin.1 lit.b din noul Cod penal, nu se aplică pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.65 alin.1 din noul Cod penal, aceasta motivat de faptul că potrivit textului de lege mai sus enunțat ,executarea pedepsei complementare începe la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

Or, potrivit disp. art.65 alin.3 din noul Cod penal, pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor dispuse ca și pedeapsă complementară se execută tot din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, în noul Cod penal nemaifiind reglementată suspendarea executării pedepsei accesorii.

Cu privire la inculpatul P. C.-V., prima instanță a reținut că la rândul acestuia a fost trimis în judecată prin același act de sesizare ( cel emis în dosarul nr.2/D/P/2012), alături de inculpații a căror vinovăție a fost stabilită prin sentința penală nr2397/1.11.2012 pronunțată în dosarul nr._ (I. C.-A., G. M.-A., P. M.-C., D. C. M., B. S.-C., B. A. – G.), precum și prezenta sentință (cazul inculpaților Suica Albrt C. și Dovancescu S. M.), pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.7 din Legea nr.39/2003 (grup infracțional organizat și trafic de minori prevăzută de art.13 alin.1, 2, 3 teza a II-a rap. la art.12 alin.2 lit.a din Legea nr.678/2001), constând în aceea că împreună cu ceilalți inculpați (cei mai sus indicați) s-a constituit într-un grup infracțional organizat având ca scop exploatarea sexuală a mai multor persoane minore de sex feminin, și totodată, folosind acte de violență fizică sau verbală si acte de înșelăciune, a recrutat, transportat, transferat și găzduit pe persoanele vătămate minore P. O. M., Beșea A. M., D. B. A., A. M. M., C. V. Ș., în scopul exploatării sexuale.

Concret, în cazul acestui inculpat, astfel cum rezultă din partea introductivă a rechizitoriului atunci când a fost descrisă situația de fapt, în raport de fiecare inculpat, s-a reținut ca fiind fiul lui B. D. L., zis „N.”, în lipsa acestuia, s-a implicat în activitatea infracțională a grupării, îndeplinind sarcinile „trasate” de tatăl acestuia, în acest sens asigurându-se de încheierea căsătoriei dintre inculpatul G. M.-A. și G. E. L., unde a participat în calitate de naș, în rezolvarea unor probleme medicale pe care această persoană vătămată le avea și care o împiedicau să practice prostituția în Spania precum și în obținerea actelor de identitate pentru această minoră, asigurându-i transportul inculpatului G. M. A. la diverse instituții, înmânându-i banii necesari eliberării actelor.

Tot în privința activității desfășurate de acest inculpat s-a mai reținut că a fost cel care asigura banii necesari procurării de mâncare și țigări pentru persoanele vătămate care se prostituau, în situațiile în care banii obținuți din prostituție nu erau suficienți.

Cu privire la calificarea juridică a acestor infracțiuni în raport de modificările intervenite la data de 01.02.2014, noul Cod penal fiind identificat ca lege penală mai favorabilă sub aspectul regimului sancționator, întrucât sub aspectul conținutului constitutiv, așa cum s-a arătat și la momentul analizării acestui aspect și în cazul celorlalți 2 inculpați, nu există deosebiri față de reglementarea anterioară sub aspectul condițiilor de incriminare, renunțându-se doar la două dintre variantele agravante prevăzute de Legea nr.678/2001 care însă nu au fost reținute în cauză (săvârșirea faptelor de către un membru de familie, respectiv urmarea constând în moartea sau sinuciderea victimei), se constată că, potrivit actualei reglementări, faptele astfel cum sunt descrise în actul de sesizare a instanței se încadrează în disp. art.367 alin.1, respectiv 211 alin.1 și 2 din noul Cod penal.

Ca și în cazul celorlalți 2 inculpați, instanța de fond a procedat la stabilirea acestei noi calificări juridice, uzându-se de instituția reglementată în art.386 alin.1 Cod procedură penală, respectiv schimbarea încadrării juridice.

Cu privire la infracțiunea prev. de art.367 alin.1 din noul Cod penal în raport de care a fost dispusă trimiterea în judecată a inculpatului instanța de fond a constatat următoarele:

Referitor la existența grupului infracțional organizat constituit în scopul exploatării sexuale a persoanelor vătămate minore, instanța de fond a reținut că existența acestuia a fost stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă, așa încât numai poate fi pusă în discuție la acest moment, ceea ce se impune a fi verificat fiind faptul dacă la rândul acestuia inculpatul P. C.-V. a inițiat acest grup, a aderat sau a sprijinit în vreun fel un astfel de grup, art.367 alin.1 din noul Cod penal (art.7 din Legea nr.39/2003) incriminând „inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat, aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup”.

Inițierea unui grup infracțional organizat înseamnă pregătirea sau organizarea unei asemenea structuri, inițiatorul fiind persoana care pune bazele unei pluralități constituite de infractori.

Constituirea unui grup infracțional organizat este o activitate prin care este înființată o organizație criminală și care vizează săvârșirea unor infracțiuni dintre cele enumerate în Legea nr.39/2003.

Aderarea la grupul infracțional organizat constă în dobândirea calității de membru al asocierii, aderare care se poate realiza expres (prin depunerea unui jurământ) sau tacit (prin desfășurarea unor activități din care rezultă că cel în cauză se consideră membrul grupului).

Sprijinirea grupului infracțional organizat înseamnă un ajutor, de orice fel acordat unui astfel de grup.

În privința acțiunii de inițiere și constituire a grupului, așa cum s-a reținut și în cadrul sentinței penale nr.397/01.11.2012 când a fost analizată situația celorlalți 6 inculpați care au uzat de procedura simplificată a judecății, aceasta a aparținut unei cu totul alte persoane, respectiv numitului B. L., zis „N.”.

Referitor la acțiunea constând în aderare, probele administrate în cauză și analizate atât în cadrul sentinței penale mai sus menționată cât și prin prezenta sentință, confirmă existența unei astfel de acțiuni în privința inculpaților I. C.-A., G. M.-A., P. M.-C., D. C. M., B. S.-C., B. A. – G., D. S. M. și Ș. A.-C. prin activitățile pe care le-au desfășurat (recrutare, găzduire, transportare).

În privința inculpatului P. C.-V., prima instanță a apreciat în raport de probatoriul administrat în cauză atât în faza urmăririi penale cât și în cursul cercetării judecătorești, că s-a făcut dovada acțiunii constând în sprijinirea unui astfel de grup infracțional.

Au fost avute aici în vedere de instanța de fond declarația persoanei vătămate P. O. M. dată atât în faza urmăririi penale cât și în cursul cercetării judecătorești; procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice înregistrate autorizat în cauză, purtate între G. M.-A. și B. D. L. la datele de 17.11.2011, 18.11.2011, 20.11.2011, 02.10.2011, 22.11.2011, declarația inculpatului B. A. – G. dată în faza urmăririi penale (cea din 22.05.2012), declarația inculpatului P. C.-V. dată în aceiași fază a procesului penal în care descrie activitățile pe care le-a întreprins la solicitarea numitului B. L., zis „N.” și care rezultă de altfel din redarea convorbirilor telefonice care s-au purtat între această persoană și G. M.-A. la datele mai sus indicate.

O parte dintre aspectele care au fost relatate de inculpatul B. A. – G. în cadrul declarației dată în faza urmăririi penale (acesta retractându-și în cursul cercetării judecătorești declarația), se regăsesc confirmate chiar de inculpatul P. C.-V. în declarația dată în aceiași fază a procesului penal.

În privința afirmației inculpatului B. A.–G., că inculpatul P. C.-V. a avut rolul de coordonator al grupului, o astfel de afirmație a precizat judecătorul fondului că, nu este susținută de celelalte probe administrate, așa încât nu se poate reține o astfel de acțiune, ci, doar pe cea care este susținută de probe și care constă în sprijinirea, prin acțiunile întreprinse, a acestui grup despre care avea cunoștință.

În ceea ce privește infracțiunea de trafic de minori, reținută în actul de sesizare a instanței ca fiind săvârșită în modalitățile - recrutare, transport, transferare, găzduire prin violență fizică și verbală și prin înșelăciune, probele administrate în cauză nu confirmă o astfel de situație de fapt.

Recrutarea, presupune acțiunea de racolare, de atragere, de ademenire a minorelor în scopul exploatării sexuale, acțiunea de transportare presupune deplasarea victimei traficului de minori dintr-un loc în altul prin diferite mijloace de locomoție în scopul exploatării acestora, transferarea presupune transferul victimelor traficului de minori de la o persoană care se ocupă cu săvârșirea unei astfel de infracțiuni la alta (preluarea victimei), iar găzduirea - adăpostirea unui minor într-o locuință.

În speță, prin probele administrate atât în faza urmăririi penale cât și în cursul cercetării judecătorești nu s-a făcut dovada că inculpatul P. C.-V. a săvârșit o astfel de infracțiune prin vreuna din modalitățile alternative prin care se realizează elementul material al laturii obiective.

În ceea ce privește activitatea reținută în actul de sesizare în privința acestui inculpat constând în aceea că împreună cu inculpatul G. M.-A. a mers la A. de unde au luat-o pe persoana vătămată G. E.-L. care urma să plece în Spania, prima instanță a apreciat că nu îndeplinește condițiile pentru a putea fi reținută în sarcina sa realizarea acțiunii de transportare.

De altfel, în raport de această persoană vătămată (G. E.-L.), prin actul de sesizare nu a fost făcută o trimitere în judecată, singurul inculpat în raport de care a fost formulată o astfel de acuzație în raport de această persoană vătămată fiind G. M.-A..

În articolul art.103 alin.2 Cod procedură penală se stipulează că în luarea deciziei asupra existenței infracțiunii și a vinovăției inculpatului, instanța hotărăște motivat, condamnarea dispunându-se doar atunci când instanța are convingerea că acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială.

Ca atare săvârșirea cu vinovăție a unei fapte prevăzute de legea penală și care prezintă pericol social trebuie stabilită pe bază de probe, prezumția de vinovăție prevăzută de art. 4 Cod procedură penală neputând fi anulată decât prin certitudinea instanței asupra vinovăției inculpatului, certitudine bazată pe probe neîndoielnice, așa încât atâta vreme cât nu s-a stabilit cu certitudine temeiurile răspunderii penale, aceasta nu poate avea loc.

Nefiind realizată dovada niciuneia dintre acțiunile care constituie elementul material al infracțiunii de trafic de minori în forma de bază (cea prevăzută de art.211 alin.1 din noul Cod penal – art.13 alin.1 din Legea nr.678/2001), este cert că nu pot fi puse în discuție existența vreuneia dintre variantele calificate ale unei astfel de infracțiuni.

În ceea ce privește infracțiunea de trafic de minore, instanța de fond a dat eficiență disp. art.396 alin.1 și 5 Cod procedură penală și a art.16 alin.1 lit.c din același cod și a dispus achitarea acestui inculpat.

La individualizarea pedepsei aplicată acestui inculpat în raport de infracțiunea sub aspectul comiterii căreia a fost reținută vinovăția sa (cea prevăzută de art.367 alin.1 din noul Cod penal, lege identificată ca fiind mai favorabilă în raport de regimul sancționator), prima instanță a avut în vedere pe lângă criteriile enumerate în art.74 din noul Cod penal și împrejurările privitoare la participația acestuia privită în raport cu a celorlalți inculpați și a dat incidență disp. art.75 alin.2 lit.b din noul Cod penal.

Ținând cont de criteriile generale de individualizare prevăzute în art.74 din noul Cod penal privitoare în primul rând la persoana inculpatului și având în vedere și efectul prevăzut de art.76 alin.1 din același cod, pe care circumstanțele atenuante îl au asupra pedepsei principale (reducerea limitelor de pedeapsă cu 1/3), prima instanță a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins și prin aplicarea unei pedepse egale cu minimul special rezultat în urma reducerii minimului prevăzut de lege cu 1/3 (efect al circumstanțelor atenuante).

În conformitate cu disp. art.67 alin.1 și 2 din noul Cod penal, instanța de fond a aplicat inculpatului și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a și b din noul Cod penal, pe o durată de 1 (un) an.

În privința modalității de executare a pedepsei aplicate, instanța de fond a apreciat în raport de persoana inculpatului și de conduita anterioară a acestuia, că aplicarea pedepsei este suficientă, și chiar fără executarea acesteia, inculpatul nu va mai comite alte infracțiuni, astfel că a dat eficiență dispozițiilor legale care reglementează suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

În aplicarea art.5 din noul Cod penal, prima instanță a dat eficiență dispozițiilor din vechiul Cod penal care reglementează o astfel de modalitate de individualizare judiciară a executării pedepsei, dispoziții identificate ca fiind mai favorabile în raport de sfera obligațiilor impuse inculpatului.

Dându-se eficiență prin urmare disp. art.86¹ Cod penal anterior, instanța de fond a stabilit în conformitate cu disp. art.86² din același cod un termen de încercare pe durata căruia inculpatul va trebui să respecte măsurile de supraveghere stabilite în art.86³ Cod penal anterior și totodată obligația de a nu intra în legătură cu niciuna dintre persoanele care au avut calitatea de persoane vătămate sau de inculpațiii în cauză.

De asemenea, instanța de fond a atras atenția inculpatului asupra prevederilor privitoare la revocarea suspendării efectuării pedepsei sub supraveghere în cazul în care nu va respecta măsurile de supraveghere ori obligația stabilită sau dacă va comite o nouă infracțiune în termenul de încercare.

Față de modalitatea dispusă cu privire la executarea pedepsei principale, prima instanță a constatat că nu se aplică pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor a căror interzicere a fost dispusă ca și pedeapsă complementară, tocmai urmare a faptului că această din urmă pedeapsă urmează a fi executată în condițiile art.68 alin.1 lit.b din noul Cod penal.

Având în vedere faptul că în cursul urmăririi penale a fost luată față de inculpat măsura preventivă a arestării preventive, măsură care a fost menținută și după trimiterea în judecată până la data de 19.11.2012 când a fost dispusă înlocuirea acestei măsuri cu aceea a obligării de a nu părăsi țara, măsură din urmă în privința căreia prin încheierea din 10.02..2014 s-a constatat încetarea de drept, instanța de fond a dispus în conformitate cu disp. art. 72 din noul Cod penal, computarea din durata pedepsei aplicate a timpului reținerii (26.04.2012 – 27.04.2012 conform ordonanței emisă de procuror la data de 26.04.2012 în dosarul nr.2/D/P/2012) precum și a arestului preventiv începând cu 27.04.2012 – 19.11.2012.

Cu privire la latura civilă a cauzei prima instanță a reținut că în cursul urmăririi penale persoanele vătămate Beșea A. M., D. B. A., P. O. M., A. M. M. și C. V. Ș. s-au constituit părți civile cu sumele de câte 20.000 lei (cazul persoanelor vătămate Beșea A. M. și D. B. A.), respectiv de câte 30.000 lei (cazul persoanei vătămate P. O. M., A. M. M. și C. V. Ș.), constituiri realizate în cadrul declarațiilor date în faza urmăririi penale.

În fața instanței, în cadrul dosarului inițial constituit, cel cu nr._ dosar din care a fost disjunsă prezenta cauză, în ședința din 24.10.2012 în urma aducerii la cunoștință a disp. art.320 Cod procedură penală anterior, persoanele vătămate Beșea A. M., D. B. A. și C. V. Ș., prezente fiind, în prezența apărătorilor desemnați, și-au menținut constituirile de părți civile realizate în faza urmăririi penale, aceiași fiind poziția și a persoanelor vătămate P. O. M. și A. M. M., exprimată prin apărătorii desemnați din oficiu.

În ceea ce o privește pe persoana vătămată C. V. Ș., aceasta a precizat că pretențiile le are în raport de toți inculpații cu excepția inculpaților P. C.-V. și B. S.-C.. Ulterior, după începerea cercetării judecătorești, la termenul la care au fost ascultate, persoanele vătămate P. O. M. și C. V. Ș. au declarat că renunță la pretențiile civile solicitate de la inculpați.

Cu privire la natura pretențiilor solicitate, potrivit declarațiilor făcute, acestea reprezintă daune morale, cu excepția sumei de 5.000 lei solicitată de persoana vătămată C. V. Ș. și cu titlu de daune materiale.

În cadrul declarațiilor date în procedura simplificată a judecății de către cei 6 inculpați (I. C.-A., G. M.-A., P. M.-C., D. M., B. S.-C., B. A. – G.) în dosarul nr._ la termenul din 24.10.2014, aceștia au fost de acord cu pretențiile solicitate de către persoanele vătămate, sub aspectul daunelor morale solicitate.

Având în vedere pozițiile exprimate de către inculpații I. C.-A., G. M.-A., P. M.-C., D. M. zis „G.”, B. S.-C. și B. A. – G., în cadrul declarațiilor date în procedura simplificată a judecății (termenul din 24.10.2012 – dosar nr._, inculpați a căror vinovăție a fost reținută prin hotărâre judecătorească definitivă), stabilindu-se vinovăția și în cazul inculpaților și D. S. M., zis „M.” si Ș. A.-C. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori, îndeplinite fiind condițiile răspunderii civile delictuale în cazul tuturor acestor inculpați și cum prin săvârșirea infracțiunii de trafic de minori – persoanelor vătămate – victime ale traficului de persoane li se cauzează un evident și cert prejudiciu moral, având în vedere consecințele negative suferite în plan fizic și psihic, importanța valorilor sociale lezate, instanța de fond a fi admis acțiunile civile exercitate de către persoanele vătămate D. B. A., A. M. M. și Beșea A. M. și pe cale de consecință a obligat în solidar cei 8 inculpați (excepție făcând P. C.-V. care sub aspectul infracțiunii de trafic de minori a fost achitat) la plata daunelor morale în sumă de câte 20.000 lei, sumă care este de natură să asigure pe de o parte o satisfacție morală pentru fiecare dintre persoanele vătămate, iar pe de altă parte respectarea limitelor îmbogățirii fără just temei.

Cu privire la persoanele vătămate C. V. Ș. și P. O. M., în conformitate cu disp. art.22 Cod procedură penală, prima instanță a luat act de renunțarea acestora la pretențiile civile solicitate, renunțarea realizată în prezența apărătorilor desemnați din oficiu dar și a reprezentanților legali ai acestora. S-a precizat în legătură cu acest aspect că potrivit art.19 alin.3 Cod procedură penală, când persoana vătămată are capacitate de exercițiu restrânsă acțiunea civilă se exercită de procuror, însă în cauză o astfel de constituire a existat, numai că persoanele vătămate au înțeles să renunțe, iar constituirea realizată de procuror cu ocazia dezbaterilor, este una care încalcă disp. art.20 alin.1 și 2 Cod procedură penală și prin urmare o astfel de cerere a fost respinsă.

În privința inculpatului Ș. A.-C., minor la data săvârșirii faptei, a fost obligat solidar cu părțile responsabile civilmente.

Referitor la persoana vătămată G. E.-L. instanța de fond a reținut că aceasta nu s-a constituit parte civilă în procesul penal, singurul inculpat care a fost trimis în judecată în raport de aceasta fiind G. M.-A..

Referitor la măsurile instituite în art.19 alin.1din Legea nr.678/2001, prima instanță a constatat că în privința inculpaților Ș. A.-C. și D. S. M., zis „M.” nu s-a realizat dovada încasării vreunei sume de bani.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel P. de pe lângă Înalta Curte de Casației și Justiție – D.I.I.C.O.T- B. Teritorial Dâmbovița și inculpații P. C. V. și G. M. A..

În motivarea căii de atac formulate, procurorul a susținut că sentința Tribunalului Dâmbovița este criticabilă sub mai multe aspecte:

1.Soluția de achitare a inculpatului P. C.-V. pentru infr. prev. de art. 211 alin.l și 2 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal, este nefondată, deoarece probele administrate în cauză confirmă vinovăția acestui inculpat și pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori.

Astfel, partea vătămată P. O.-M. a precizat cu prilejul audierii în faza de urmărire penală, precum și în fața instanței de control judiciar, că "pe inculpatul „P. C.-V., fiul lui B. L. zis „N." l-am cunoscut prin intermediul acestuia din urmă când am fost la el acasă în Valea Voievozilor. Știu de la M. că uneori C. îi mai lăsa bani la indicațiile tatălui său B. D.-L. zis „N." când nu aveam noi bani în casă. M. îi dădea banii lui lonescu C.-A. zis „A. Marmidă" care îi folosea pentru mâncare, țigări și alte cheltuieli".

Această declarație se coroborează cu declarația inculpatului B. A.-G. care a precizat că „P. C.-V. este fiul lui B. D.-L. zis „N." și locuiește în ., fiind adevăratul coordonator din umbră al grupării în lipsa tatălui său. Prin el se asigurau banii necesari procurării de mâncare și țigări pentru fetele ce se prostituau în casa lui A. Marmidă. Banii erau veniți din partea lui „Nașu". Tot C. era acela care se ocupa îndeaproape de orice problemă delicată ce apărea folosindu-se pentru rezolvarea acestora de relațiile și cunoștințele pe care le avea tatăl său. Știu că acesta a reușit să rezolve într-un timp foarte scurt problema actelor necesare plecării în Spania pentru G. M.-A. zis M. și pentru soția lui minoră G. E. L. (fostă L.)".

Aceleași aspecte le relevă și inculpatul I. C.-A. zis „A. Marmidă": „B. D. zis „N." a trimis-o pe E. cu niște persoane care făceau transport internațional. E. a fost oprită la vamă iar pentru o aduce acasă, acolo au plecat G. M.-A. zis „M.", fratele E., P. C.-V. care conducea mașina și avocatul P. (...). Am aflat ulterior că B. D.-L. zis „N." a plătit suma de 2.000 euro pentru a obține repede niște documente necesare la căsătoria E.. De fapt, cu câteva zile înainte de această căsătorie B. D.-L. zis „N." care plecase între timp în Spania l-a sunat pe P. C.-V. și i-a cerut să-i dea banii avocatului P., care i-a dat mai departe, în acest fel obținându-se respectivul document (...). P. C.-V. acționa numai la cerința tatălui său care îl suna și îi spunea ce să facă".

Aceste depoziții se coroborează și cu interceptările telefonice din 20.11.2011 ora 12:42:25 ce se regăsesc la pag. 58 din rechizitoriu nr.2/D/P/2012 al D.I.I.C.O.T. - B. Teritorial Dâmbovița unde se regăsește transcrisă convorbirea dintre B. D.-L. zis „N." și G. M.-A., primul comunicându-i celui de-al doilea „vorbesc eu cu C. de astăzi să-ți dea niște bani să te duci cu P. la...un cabinet ginecologic că are (neinteligibil)...mi-a zis că o și ustură, o și mănâncă, o și doare, o și..."

De asemenea, interceptarea din data de 21.11.2011, ora 14:13:07 reliefează implicarea inculpatului P. C.-V. în activitatea infracțională ce decurge din dialogul purtat între „Nașu,, și „Măița"; „Bă, de ce te cerți tu cu C., de ce te iei tu la ceartă cu C. ?! Acesta a negat această împrejurare dar B. D.-L. zis „N." a continuat: „… te-ai apucat ieri să ceri bani în gura mare în garaj de față cu toată lumea acolo... Ți-am zis eu ție vreodată ca să-i zici tu lu C. să schimbe bani ?! (...) tu i-ai spus schimbă că așa a zis N. să schimbi! Ți-am zis eu ție așa să-l pui pe ăla să schimbe, sâ-l forțezi și să te iei la ceartă cu el ?!"

Din conținutul interceptării - fila 70 din rechizitoriu rezultă evident cooperarea dintre inculpați dar și coordonarea pe paliere a acestora în activitatea infracțională desfășurată, reproșurile pe care Nașu i le face lui M. fiind edificatoare. : „Băi bulangiule, ți-am spus de brazi, ți-am spus de altceva ție, păi tu ceri în fiecare zi - inculpatului P. C.-V. - câte 2-3 sute de mii, vrei și mâncare, vrei și bani de șpagă pentru nu știu ce, vrei de toate..." „Și atunci?! De ce morții m...ifaci altceva, de ce te pui, te apuci tu să-i spui lu ăla ieri în garaj ?! (...) „ trebuie să știe ăia bătrânii sau trebuia să știe electricianul ce facem noi ?"

De altfel, implicarea inculpatului P. C.-V. în activitatea de trafic de minori este evidențiată și de convorbirea din data de 25.11.2011, ora 15:07:02 în cadrul căreia (rechizitoriu fila 93) inculpatului G. M.-A. i se reproșează de către B. D.-L. că a ascuns suma reală de bani pe care a încasat-o de la un client turc ca urmare a exploatării sexuale a uneia dintre minore, respectiv a „Oanei". Pentru a dovedi că acuzațiile sunt nefondate, G. M.-A. a afirmat: „Da, îl sun, îl sun și pe turc, îl sun pe turc, pe O. o pun că am număru lu ăla și pe ea o pun să vorbească, să nu zică că vorbesc eu. Ca să vedem care minte, că am vorbit cu B. mai adineaurâ și i-am zis lu B. ce a mai zis mă, dă-l mă în p...a mea că eprost, nu mă bag eu vărule, tu știi că eu nu vorbesc, da e prost Las că mă duc acuma eu acolo, cum termin, cum mă duc acolo cu C.. Să vedem care dintre noi minte, și îi fac și socoteala la bani prostului".

Arată procurorul că inculpatul P. este o “prelungire a autorității tatălui său”, fiind solicitat să gestioneze problemele legate inclusiv de sumele de bani obținute din practicarea prostituției de către persoanele vătămate în cadrul grupului infracțional.

Se mai arată că, deși tribunalul a făcut referire la o parte din aceste probe, respectiv convorbirile telefonice înregistrate autorizat în cauză la datele de 17.11,18.11, 20.11, 21.11.2011, nu le-a analizat cu atenție după cum fără nici o motivare nu le-a analizat pe celelalte la s-a făcut deja referire.

2. procurorul a mai criticat sentința instanței de fond susținând că s-a realizat o lex terția în speța dedusă judecății. Astfel se face trimitere la Decizia nr.265/2014 publicată în Monitorul Oficial Partea I nr.372/20.05.2014 a Curții Constituționale a României care a constatat că dispozițiile art.5 din Codul Penal intrat în vigoare la februarie 2014 sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile. Aceeași opinie a fost consacrată ulterior și în Decizia nr.5/26.05.2014 pronunțată de înalta Curte de Casație și Justiție - completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală care a decis că în aplicarea dispozițiilor art.5 Cod penal se are în vedere criteriul aprecierii globale a legii penale mai favorabile.

Ca atare, Tribunalul Dâmbovița pronunțând o hotărâre prin încălcarea acestor dispoziții, a realizat o combinare a dispozițiilor favorabile din legile succesive, respectiv legea sub imperiul căruia au fost săvârșite faptele și cea sub imperiul căruia au fost judecate aceste fapte.

Comparând limitele pedepselor prevăzute în cele două legi succesive, respectiv Codul penal de la 1969 și Codul penal intrat în vigoare la 1 februarie 2014 pentru infracțiunile reținute în sarcina celor trei inculpați dar și dispozițiile cuprinse în legile speciale precum și cele care reglementează concursul de infracțiuni (art. 33 - 34 vechiul Cod penal și art. 38 - 30 Noul Cod Penal) unitatea infracțiunii continuate (art.41 - 42 Vechiul Cod Penal și art. 35 - 36 Noul Cod Penal), se solicită ca instanța de apel să realizeze o aplicare globală a acestora și să pronunțe o hotărâre legală și vădit temeinică.

Apreciază că toate aceste aspecte nu au fost avute în vedere de judecătorul

fondului atunci când a soluționat cauza.

3. Procurorul a mai criticat faptul că Tribunalul Dâmbovița a ignorat viziunea Noului Cod Penal conform căreia instituția de drept material a unității infracțiunii continuate reglementată de art.35 alin.l este diferită de reglementarea anterioară cuprinsă în art.41 alin.2 Cod penal.

Practica judiciară precedentă a statuat că traficul de persoane, respectiv traficul de minori comis asupra mai multor subiecți pasivi în aceleași condiții de loc și timp constituie o infracțiune unică în formă continuată și nu mai multe infracțiuni aflate în concurs (decizia nr.XIX/2007 a înaltei Curți de Casație și Justiție - Secțiile Reunite).

Recalificând faptele deduse judecății potrivit legii noi pentru cei trei inculpați, tribunalul nu putea să mai rețină și dispozițiile art. 41 alin.2 Cod penal anterior. În acest context, determinat de faptul că subiecții pasivi ai infracțiunii de trafic de minori au fost în număr de șase, tribunalul ar fi trebuit să rețină un număr corespunzător de infracțiuni pentru care erau aplicabile dispozițiile art. 38 și 39 Cod penal.

De asemenea s-a susținut că traficul de minori în modalitatea normativă a Noului Cod Penal - art. 211 alin.l și 2 Cod penal trebuie raportată la dispozițiile art.210 alin.l lit. a) întrucât faptele au fost săvârșite prin constrângere și abuz de autoritate, probele administrate neprevăzând o astfel de calificare.

4- Soluția instanței de fond este vădit contradictorie pentru că deși reține în mod corect agravanta legală prev. de art. 77 alin.l lit.a) Cod penal, respectiv săvârșirea faptei de trei sau mai multe persoane împreună, pentru inculpatul Dovâncescu S. M. la încadrarea juridică a infracțiunii de trafic de minori pentru ceilalți doi inculpați, respectiv Ș. A.-C. și P. C.-V. omite să rețină aceleași dispoziții care nu sunt facultative și aceasta cu atât mai mult cu cât pentru cei cinci inculpați membrii ai grupului infracțional organizat care au înțeles să meargă în procedura simplificată de recunoaștere a învinuirii, condamnați prin s.p. 397/01.11.2012 de aceeași instanță, în aceeași compunere, au fost reținute alături de dispozițiile art.13 din Legea nr.678/2001 și dispozițiile art. 12 alin.2 lit. b) din același act normativ. Săvârșirea faptei de trei sau mai multe persoane împreună constituie o circumstanță reală care nu este condiționată de disjungerea cauzei și soluționarea ei ulterioară.

In speța dedusă judecății unde traficul de minori a fost comis de mai multe persoane, fiecare având câte un rol precis determinat astfel încât unii s-au ocupat de recrutare, alții de transport, alții de găzduire, toate aceste activității fiind făcute în scopul exploatării persoanelor vătămate minore.

5. A mai precizat procurorul că toți acești inculpați au acționat la săvârșirea infracțiunii împreună, șansele lor de reușită fiind mult mai mari, având mai multă

îndrăzneală cu efect intimidant ridicat asupra victimelor, apare vădit nelegală

dubla recalificare juridică a faptelor pe care tribunalul a făcut-o pentru

inculpatul Dovâncescu S. M. din art. 13 alin.1,2, 3 teza a 11-a rap.la

art.12 alin.2 lit.b) din Legea nr.678/2001 în art. 211 alin.l și 2 Cod penal iar

mai apoi din art. 211 alin.l și 2 Cod penal în art. 211 alin.l Cod penal.

Violența exercitată de unul dintre traficanți asupra minorului profită celorlalți traficanți căci săvârșirea faptei împreună nu impune ca toți inculpații să fie prezenți la locul săvârșirii infracțiunii, întrucât o conlucrare simultană se poate realiza și de la distanță (în acest sens I. G., traficul de Persoane 2010, pag. 289). Instanța de apel trebuie să reformeze sentința apelata și sub acest aspect.

6. Reținerea circumstanțelor atenuante pentru inculpații nu se justifică, cu atât mai mult cu cât, aceștia au negat săvârșirea faptelor,care au fost recunoscute însă în procedura simplificată de inculpații I. C.-A., Dovâncescu M., P. M.-C., B. S.-C. și B. A.-G. care au evidențiat și participația penală a inculpaților cercetați în prezenta cauză.

Solicită astfel, instanței de control judiciar să înlăture circumstanțele atenuante reținute în favoarea inculpaților Dovâncescu S, M. și P. C.-V..

7. Aceeași atitudine nesinceră s-a solicitat să fie avută în vedere în procesul de individualizare a sancțiunilor aplicate și față de inculpatul Șuica A.-C. care a săvârșit faptele în timpul minorității și a devenit major Ia momentul soluționării cauzei.

Aplicarea unei măsuri educative trebuie să fie realizată în raport de dispozițiile art, 74 Cod penal așa cum prevede dispozițiilor art. 134 din Noul Cod penal: executarea ei putând fi dispusă și într-un penitenciar, măsura educativă neprivativă de libertate aplicată nejustificându-se în raport de aceste criterii.

8. A mai arătat procurorul că judecătorul fondului ar fi trebuit să aplice dispozițiile suspendării executării pedepsei sub supraveghere așa cum sunt reglementate în art.91 Cod penal, iar nu conform art. 86/1 din codul penal anterior. De asemenea se apreciază că în raport de pericolul social concret al infracțiunilor săvârșite, de atitudinea nesinceră a inculpaților, modalitatea de individualizare a pedepselor pentru cei doi inculpați majori nu respectă cuantumul proporționalității și apreciază că instanța de apel trebuie să înlăture aceste dispoziții și să aplice inculpaților Dovâncescu S. M. și P. C.-V. pedepse în regim privativ de libertate.

9. În final procurorul a solicitat, obligarea inculpatului P. C.-V. în solidar cu ceilalți inculpați membrii ai grupului infracțional organizat la despăgubiri civile cu sumele cu care persoanele vătămate s-au constituit părți civile în procesul penal.

În motivarea căii de atac formulate, inculpatul P. C. V., a arătat că în mod greșit instanța de fond l-a condamnat pentru comiterea infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat prev. de art. 367 alin. 1 Cod penal.

Astfel, apreciază că, prin raportare la întregul ansamblu probator readministrat în condiții de oralitate, nemijlocire și contradictorialitate în cursul cercetării judecătorești nu rezultă ca apelantul-inculpat P. C. V. ar fi cunoscut părțile vătămate, cu excepția lui G. E. L. (fosta L.) lucru ce rezultă din declarațiile date pe parcursul procesului penal. Nici din valorificarea convorbitor telefonice nu rezultă aspecte suplimentare referitoare la presupusa activitate infracțională imputată inculpatului P. C. V. care, în opinia acuzării ar fi executat ordinele tatălui său, ci dimpotrivă convorbirile telefonice fac dovada ca aceste activități circumscrise infracțiunii de grup infracțional și de trafic de minori erau desfășurate de B. D. L., I. C. A., G. M. A. cu participarea celorlalți coinculpați Dovâncescu S. M., P. M. C., B. S. C., Dovâncescu C. M. si B. A. G..

Din conținutul convorbirilor telefonice redate în rechizitoriu la fila 103-104 rezultă că inculpatul B. A. G. poartă o discuție telefonică cu o persoană neidentificată din care se desprinde ideea că apelantul-inculpat P. C. V. cunoscut cu porecla "Forest" nu are nicio implicare în activitatea infracțională reținuta în sarcina sa "ala nu a făcut nimic, nu a fost niciodată cu noi, ala nu are nicio treabă”.

Examinând apelurile formulate, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a criticilor invocate, cât și sub toate aspectele conform art. 417 alin.2 Cod proc. penală, Curtea va lua act de retragerea apelului formulat de către inculpatul G. M. A. și va admite apelul Parchetului de pe lângă ICCJ – D.I.I:C.O.T – B. teritorial Dâmbovița, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

În ședința publică din data de 14-.12.2014 inculpatul G. M. A. a precizat că își retrage apelul formulat împotriva sentinței penale nr. 429 din 24.04.2014 a Tribunalului Dâmbovița și a solicitat ca instanța de control judiciar să ia act de această manifestare de voință.

Analizând celelalte două apeluri, instanța de control judiciar constată că, apelul inculpatului P. C. V. și primul motiv al apelului procurorului se referă la aspecte de fond ale cauzei, motiv pentru care vor fi examinate împreună. Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – B. Teritorial Dâmbovița dat în dosarul nr.2/D/P/2012 la data de 23.05.2012, înregistrat inițial pe rolul Tribunalului Dâmbovița sub nr._ la data de 23.05.2012, au fost trimiși în judecată inculpații: I. C.-A., zis „A. Marmidă”, D. M., zis „G.” sau „M.”, P. M.-C., B. S.-C., zis „C.”, P. C.-V., B. A. - G., zis „B.”, D. S. M., zis „M.”și Ș. A.-C., pentru comiterea infracțiunilor prev. de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003 și art.13 alin.1, 2 și 3 teza a II-a rap. la art.12 alin.2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal anterior și art.33 lit.a Cod penal anterior, constând în acea că în perioada 2011 – 2012 împreună cu B. D. L., s-au constituit într-un grup infracțional organizat având ca scop exploatarea sexuală a mai multor persoane minore de sex feminin, și în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, folosind acte de violență fizică și verbală ori acte de înșelăciune, au recrutat, transportat, transferat și găzduit pe persoanele vătămate minore P. O. M., Beșea A. M., D. B. A., A. M. M. și C. V. Ș. în scopul exploatării sexuale.

În privința inculpatului P. C. V., s-a reținut că în lipsa tatălui său B. D. L., apreciat ca fiind coordonatorul grupării infracționale, care este plecat în Spania, s-a implicat în activitatea infracțională a grupării, îndeplinind sarcinile trasate. În acest sens, s-a arătat că s-a ocupat de încheierea căsătoriei, între inculpatul G. M.-A. și persoana vătămată G. E. L. (fostă L.), mergând la un control ginecologic cu această persoană vătămată care datorită problemelor de sănătate pe care le avea era pusă în imposibilitate să practice prostituția în Spania.

Inculpatul P. C. V. considerând că nu este vinovat, nici de comiterea infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat prev. de art. 367 alin.1 Cod penal, pentru care a fost condamnat de către instanța de fond, a făcut trimitere la o convorbire telefonică pe care coinculpatul B. A. G. ar fi purtat-o cu o persoană necunoscută, în care ar fi precizat că acest apelant nu ar fi avut nici o implicare în derularea activității infracționale, a respectivului grup. În opinia sa, această convorbire telefonică ar dovedi faptul că nu este vinovat de comiterea nici uneia dintre infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată.

Contrar acestei susțineri, dar și a aprecierii judecătorului fondului, instanța de control judiciar consideră că din probele administrate, rezultă că inculpatul P. C. V. a comis atât infracțiunea de trafic de minore, cât și cea de aderare la grupul infracțional organizat constituit de tatăl său B. D. V..

În primul, rând, se constată atât din declarațiile coinculpaților I. C.-A., zis „A. Marmidă”, D. M., zis „G.” sau „M.”, P. M.-C., B. S.-C., zis „C.” și B. A. - G., zis „B.”, cât și din procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice că numitul B. D. L. zis „ N.” a fost cel care coordona grupul infracțional organizat, având ca scop exploatarea sexuală a mai multor persoane de sex feminin în special minore, în scopul practicării prostituției de către acestea în folosul acestor inculpați.

Referitor la inculpatul B. A. G. la care face referire inculpatul P. C. V. se constată că acesta în faza de urmărire penală, a declarat că „P. C.-V. este fiul lui B. D.-L. zis „N." și locuiește în ., fiind adevăratul coordonator din umbră al grupării în lipsa tatălui său. Prin el se asigurau banii necesari procurării de mâncare și țigări pentru fetele ce se prostituau în casa lui A. Marmidă. Banii erau veniți din partea lui „Nașu". Tot C. era acela care se ocupa îndeaproape de orice problemă delicată ce apărea folosindu-se pentru rezolvarea acestora de relațiile și cunoștințele pe care le avea tatăl său. Știu că acesta a reușit să rezolve într-un timp foarte scurt problema actelor necesare plecării în Spania pentru G. M.-A. zis M. și pentru soția lui minoră G. E. L. (fostă L.)".

Implicarea inculpatului P. C. V. în activitatea concretă a grupului infracțional organizat, deci și a scopului în care acesta a fost creat și anume traficul de minore, rezultă din procesele verbale de transcriere a convorbirilor telefonice purtate de membri grupului și chiar de către acest apelant cu unii dintre inculpați.

Astfel, în convorbirea din data de 17.11.2011dintre B. D. L. și G. M. A., la un moment dat, primul îi spune celui de-al doilea „ îl suni pe C. și merge cu voi!”.

Într-o altă convorbire telefonică purtată între aceleiași persoane la aceeași dată, însă în jurul orelor 21,31, B. D. L. îi spune lui G. M. A. „ Dă-i-o, dă-i-o pe P. ( G. fostă L. E. L. n.n) lui C. că și așa, a zis P. că-i place de el”.

În data de 20.11.2011 orele 12,42, într-o convorbire purtată între aceleași persoane, G. M. A. confirmă că inculpatul P. C. V. se află împreună cu A. ( inculpatul I. C. A.) în casa acestuia din urmă ( acolo unde erau cazate persoanele vătămate - minore, exploatate).

În data de 21.11.2011 orele 13,36, G. M. A. îi conformă lui B. D. L. că a primit 200 mii lei ROL de la C., bani ce erau necesari pentru a achiziționa anumite medicamente pentru persoana vătămată G. E. L..

De asemenea, într-o convorbire din aceeași dată, din jurul orelor 14,53, B. D. L., folosind expresii mai puțin ortodoxe, îl ceartă pe inculpatul G. M. A., reproșându-i că acesta din urmă i-a solicitat bani lui C., precizându-i printre altele „… Ți-am zis eu ție vreodată ca să-i zici tu lu C. să schimbe bani ?! (...) tu i-ai spus schimbă că așa a zis N. să schimbi! Ți-am zis eu ție așa să-l pui pe ăla să schimbe, să-l forțezi și să te iei la ceartă cu el ?!"

În data de 22.11.2011, orele 16,52 G. M. A. îi confirmă lui B. D. L. că se află împreună cu P. C. V. să ia medicamentele la care s-a făcut referire anterior.

Partea vătămată P. O. M., în declarațiile date în faza de urmărire penală, în fața instanței de fond, dar și în fața instanței de control judiciar, confirmă activitatea pe care inculpatul P. C. V. a avut-o în cadrul grupului organizat și anume aceea că, era în legătură permanentă cu coinculpații I. C. A. și G. M. A., iar în situațiile în care era necesar intervenea și le dădea acestora diverse sume de bani în vederea procurării de alimente și țigări pentru membrii grupului și pentru victime, dar și în alte situații, așa cum a fost cazul procurării actelor necesare căsătoriei formale dintre G. M. A. și G. ( fostă L.) E. L., de medicamente pentru persoanele vătămate, când era cazul, dar și în alte împrejurări.

Această parte vătămată P. O. M., împreună cu A. M. M., dar și cu inculpații I. C. A. și B. A. G. au confirmat faptul că P. C. V. a participat în calitate de martor la căsătoria dintre G. M. A. și G. ( fostă L.) E. L., eveniment care a avut loc doar pentru că aceasta din urmă să poată ieși mai ușor din România cu direcția Spania, acolo unde B. D. L., conform afirmațiilor celor de mai sus, ar deține un club unde, mai multe persoane de sex feminin ar practica relații sexuale contracost. De altfel, această parte vătămată nu a putut fi audiată în cauză, întrucât se află în Spania încă de la începutul anului 2012, unde a fost transportată de către G. M. A..

Din declarațiile inculpatului P. C. V. și ale coinculpaților G. M. A. și I. C. A., mai rezultă că, partea vătămată G. E. L. a fost oprită în vamă în momentul în care dorea să iasă din țară, iar de acolo a fost transportată în localitatea Răzvad, jud. Dâmbovița de către inculpatul P. C. V., care conducea autoturismul, G. M.-A., fratele părții vătămate. În autoturism, inculpatul P. C. V. a mai luat și un avocat, pentru ca acesta să se ocupe de toate formalitățile necesare în cazul în care existau anumite dificultăți ca părții vătămate să i se permită să părăsească acea zonă.

Toate aceste activități confirmă că inculpatul P. C. V. a comis infracțiunea de aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat, dar și de trafic de minore, atât în modalitatea transportului victimelor, dar și a cazării acestora întrucât el era cel care se ocupa într-o mai mare măsură la procurarea celor necesare existenței victimelor și a membrilor grupului infracțional organizat.

Celelalte motive ale apelului procurorului, cu excepția celui din urmă, ce vizează latura civilă vor fi soluționate în continuare, prin prisma celui de-al doilea motiv, prin care s-a invocat faptul că instanța de fond nu a făcut aplicarea prin sentința apelată doar a unei singure legi penale, toate având ca obiect încadrarea în drept a situației de fapt.

Între momentul începerii activității infracționale desfășurată de către toți membrii grupului infracțional și soluționarea definitivă a cauzei au intervenit mai multe legi penale.

Conform art. 5 alin. 1 Cod penal, “în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă”.

Prin Decizia nr. 265/2014 publicată în Monitorul Oficial Partea I nr.372/20.05.2014 Curtea Constituțională a României care a constatat că “dispozițiile art.5 din Codul Penal intrat în vigoare la februarie 2014 sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile”. Aceeași opinie a fost consacrată ulterior și în Decizia nr.5/26.05.2014 pronunțată de înalta Curte de Casație și Justiție - completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală care a decis că în aplicarea dispozițiilor art.5 Cod penal se are în vedere criteriul aprecierii globale a legii penale mai favorabile.

Din analiza sentinței apelate, se observă că instanța de fond, soluționând cauza a reținut atât dispoziții din Codul penal intrat în vigoare la 01.02.2014, cât și din Codul penal anterior.

Practica și doctrina sunt majoritare în momentul în care susțin că legea penală mai favorabilă unui inculpat și care se aplică într-o cauză, se determină prin raportare la întreaga situație juridică a persoanei respective. Astfel, este necesar să se țină cont atât de limitele de pedeapsă prevăzute de textele de lege incriminatoare, de pedepsele complementare sau accesorii ce pot fi impuse, de circumstanțele atenuante ce pot fi reținute, de circumstanțele de pot determina o stare de atenuare sau agravare a pedepsei, de modalitatea de individualizare a pedepsei și în cele din urmă, de modalitatea în care persoana se poate reabilita.

Comparând toate aceste criterii, Curtea consideră că legea penală anterioară datei de 01.02.2014 este mai favorabilă inculpaților, așa cum se va arăta în continuare:

În ceea ce privește inculpații majori Dovâncescu S. M. și P. C. V., din probele administrate se constată, așa cum a menționat și judecătorul fondului, că nu erau printre persoanele care au desfășurat activitățile principale în cadrul grupului, a exploatării minorelor, primul fiind cel care transporta cu autoturismul propriu minorele la diferiți clienți, iar cel de-al doilea, așa cum s-a menționat, transportând una dintre persoanele vătămate și contribuind la cazarea acestora prin asigurarea celor necesare traiului de zi cu zi.

De asemenea, se mai constată referitor la cei doi inculpați că anterior comiterii acestor fapte penale, au avut un comportament corect și demn în societate. Aceste împrejurări sunt apreciate de către instanța de control judiciar ca fiind circumstanțe atenuante ce pot fi reținute în sarcina celor doi inculpați, conform art. 74 lit. a) din Codul penal anterior.

Se mai constată că activitatea infracțională reținută în sarcina inculpaților privește traficul a șase persoane vătămate minore, ceea ce ar presupune șase acte materiale, în cadrul infracțiunii continuate conform art. 41 alin.2 Cod penal anterior, sau șase infracțiuni aflate în concurs real, conform art. 38 din Codul penal în vigoare.

Este evident că reținerea circumstanței atenuante prev. de art. 74 lit. a) din Codul penal anterior dar și dispozițiile art. 41 alin.2 Cod penal anterior sunt în favoarea celor doi inculpați.

Astfel în drept faptele inculpatului Dovâncescu S. M. pot fi încadrate ca întrunind elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, în modalitatea aderării, cu aplicarea disp. art.41 alin.2 Cod penal anterior, și de art. art.13 alin.1, 2 și 3 teza a II-a în modalitatea transportului, raportat la art.12 alin.2 lit.a) traficul fiind comis de mai multe persoane împreună, ambele din Legea nr.678/2001, cu aplicarea disp. art.41 alin.2 Cod penal anterior întrucât a comis mai multe acte materiale transportând în mai multe rânduri victimele în diverse locuri unde erau exploatate sexual.

Faptele inculpatului P. C. V. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, în modalitatea aderării, și sprijinirii, acesta aderând la grupul infracțional și sprijinindu-l așa cum s-a menționat mai sus, cu aplicarea disp. art.41 alin.2 Cod penal anterior deoarece s-au derulat mai multe astfel de acte materiale și de art. art.13 alin.1, 2 și 3 teza a II-a în modalitatea transportului (când a transportat-o pe G. E. L. de la graniță în loc. Răzvad, la medic pentru rezolvarea unor probleme de sănătate și în vederea obținerii actelor pentru/după căsătoria cu G. M. A.) și a cazării (în momentele când asigura banii necesari traiului victimelor în casa coinculpatului I. C. A.) raportat la art.12 alin.2 lit.a) traficul fiind comis de mai multe persoane împreună, ambele din Legea nr.678/2001, cu aplicarea disp. art.41 alin.2 Cod penal anterior întrucât a comis mai multe acte materiale.

Probele administrate în cauză confirmă că în cadrul grupului inculpatul Ș. A. C., fratele coinculpatului I. C. A., se ocupa de supravegherea persoanelor vătămate, ce se aflau în domiciliul fratelui său, aplicând asupra acestora diverse violențe, în special în situațiile în care acestea doreau să părăsească respectivul imobil.

Faptele acestui inculpat întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, în modalitatea aderării, și sprijinirii, acesta aderând la grupul infracțional și sprijinindu-l așa cum s-a menționat mai sus, cu aplicarea disp. art.41 alin.2 Cod penal anterior deoarece s-au derulat mai multe astfel de acte materiale și de art. art.13 alin.1, 2 și 3 teza a II-a în modalitatea cazării prin amenințări și violențe exercitate asupra victimelor raportat la art.12 alin.2 lit.a ambele din Legea nr.678/2001 traficul fiind comis de mai multe persoane împreună, ambele din Legea nr.678/2001, cu aplicarea disp. art.41 alin.2 Cod penal anterior întrucât a comis mai multe acte materiale, de amenințare și violență, toate cu aplicarea disp. cu art.99 și următ. Cod penal anterior, inculpatul fiind minor la data comiterii acestor infracțiuni.

La individualizarea sancțiunilor penale ce vor fi aplicate inculpaților Dovâncescu S. M. și P. C. V. instanța de control judiciar va avea în vedere activitatea infracțională a acestora, lipsa lor de antecedente penale, dar și faptul că inculpatul P. C. V. a fost o perioadă arestat preventiv.

Față de aceste circumstanțe se apreciază că reintegrarea acestora în societate va avea loc în condiții mai bune, în situația în care, pedeapsa închisorii ce le va fi aplicată, nu va fi executată în mod efectiv, ci sub coordonarea și supravegherea Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Dâmbovița.

Prin prisma acestei modalități de individualizare, se observă încă odată că legea penală mai favorabilă este codul penal anterior, deoarece nu prevede, printre altele obligarea inculpaților, la muncă în folosul comunității, activitate pentru care de altfel, nu și-au dat acordul în momentul, la care au fost audiați de către instanță.

Mai favorabil inculpaților este Codul penal anterior și pentru că la sfârșitul termenului de încercare impus conform art. 86/2, aceștia se vor reabilita de drept.

În concluzie, instanța de control judiciar apreciază că pentru cei doi inculpați majori, legea penală anterioară este mai favorabilă.

De asemenea, și pentru inculpatul Ș. A. C. legea penală anterioară este mai favorabilă, pentru următoarele motive.

Probele administrate în cauză confirmă că în cadrul grupului acest inculpat, fiind fratele coinculpatului I. C. A., se ocupa de supravegherea persoanelor vătămate, ce se aflau în domiciliul fratelui său, aplicând acestora diverse violențe, atât verbale dar și fizice, în special în situațiile în care acestea doreau să părăsească respectivul imobil.

Având în vedere această modalitate concretă de comitere a activității infracționale, instanța de control judiciar, apreciază ca fiind fondată critica procurorului prin care s-a precizat că reintegrarea socială a acestui inculpat poate avea loc doar prin aplicarea unei măsuri educative privative de libertate și nu a uneia neprivative de libertate, așa cum a dispus instanța de fond.

Pe de altă parte, art. 17 din Legea nr. 187/2012 arată că „în aplicarea dispozițiilor referitoare la legea penală mai favorabilă, intervenită în cursul procesului, o pedeapsă cu suspendarea executării pedepsei, aplicabilă potrivit Codului penal din 1969 este considerată mai favorabilă decât o măsură educativă privativă de libertate prevăzută de Codul penal”.

Având în vedere această dispoziție legală, instanța de control judiciar va aplica acestui inculpat minor, câte o pedeapsă cu închisoarea, pentru fiecare din cele două infracțiuni reținute în sarcina sa, iar executarea pedepsei rezultante stabilită conform art. 34 lit. b) Codul penal anterior va fi suspendată, în condițiile art. 81 și următoarele din Codul penal anterior.

Procurorul prin motivele de apel, a făcut referire la faptul că pentru inculpații Ș. A.-C. și P. C.-V. nu a fost reținută circumstanța agravantă prev. de art. 77 lit. a) Cod penal, respectiv săvârșirea faptei de trei sau mai multe persoane împreună.

Deoarece săvârșirea faptei de două sau mai multe persoane împreună este prevăzută ca și element circumstanțial de art. 12 lit. a din Legea nr.678/2001 nu se mai impune reținerea acesteia, ca și circumstanță agravantă.

În ceea ce privește obligarea inculpatului P. C. V. la plata în solidar cu ceilalți coinculpați membrii ai grupului la despăgubiri civile către persoanele vătămate constituite părți civile, instanța de control judiciar, apreciază că acest motiv de apel este nefondat.

Din activitatea infracțională reținută de către procuror, inculpatului P. C. V., în rechizitoriu – pag. 6 paragrafele 1-3 rezultă că acesta ar fi participat direct la traficarea persoanelor vătămate G. E. L. și P. O. M..

Prima dintre acestea, nu s-a constitui parte civilă în cauză, iar cea de-a doua, în fața primei instanțe, asistată de către mama sa, deoarece era minoră la acel moment, dar și în fața instanței de control judiciar majoră fiind, a precizat că renunță la constituirea de parte civilă pe care a formulat-o în faza de urmărire penală.

Având în vedere că instanța de fond a luat act de acest aspect, instanța de control judiciar, nu va mai relua manifestarea de voință expusă de partea vătămată P. O. M., la ultimul termen de judecată.

În consecință, pentru motivele mai sus expuse Curtea în baza art. 421 pct. 2 lit. b) c.p.p. va admite apelul formulată de P. de pe lângă ICCJ-D. B. teritorial Dâmbovița împotriva sentinței penale 429/23.04.2014 a Tribunalului Dâmbovița pe care o va desființează în parte în latură penală, după rejudecare, și în consecință:

Va descontopi pedeapsa rezultantă de 2 ani și 6 luni închisoare stabilită în sarcina inculpatului D. M., în pedepsele componente:

-de 10 luni închisoare pentru infracțiunea prev de art.367 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal, art.38 alin.1 Cod penal, art.75 alin.2 lit.b – 76 alin.1 Cod penal, și

-de 2 ani și 6 luni închisoare pentru infracțiunea prev. de art.211 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal anterior, art.38 alin.1 Cod penal, art.75 alin.2 lit.b – 76 alin.1 Cod penal, art.77 alin.1 lit.a – 78 alin.1 Cod penal cu referire la art.79 alin.3 Cod penal,

În baza art.386 alin.1 Cod procedură penală, va schimba încadrarea juridică din infracțiunea prevăzută de art.211 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal anterior și art.5 Cod penal, în infracțiunea prevăzută art.13 alin.1, 2 și 3 teza a II-a raportat la art.12 alin.2 lit.a ambele din Legea nr.678/2001, cu aplicarea disp. art.41 alin.2 Cod penal anterior și art.5 Cod penal. Va reține în favoarea inculpatului art. 74 lit. a) cod penal anterior și 76 lit. alin. 1 lit a) cod penal anterior și îl va condamna la 3 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. 64 lit. a) cu excepția dreptului de a alege și b) cod penal anterior cu titlu de pedeapsă complementară.

În baza art.386 alin.1 Cod procedură penală, va schimba încadrarea juridică din infracțiunea prevăzută art.367 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal în infracțiunea prev de de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, cu aplicarea disp. art.41 alin.2 Cod penal anterior și art. 5 cod penal. Va reține în favoarea inculpatului art. 74 lit. a) cod penal anterior și 76 lit. alin. 1 lit b) cod penal anterior și îl va condamna la 1 an închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. 64 lit. a) cu excepția dreptului de a alege și b) cod penal anterior cu titlu de pedeapsă complementară.

Conf. art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. 2 din codul penal anterior va contopi pedepsele mai sus aplicate, urmând ca inculpatul D. M. să execute pedeapsa cea mai grea aceea de 3 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. 64 lit. a) cu excepția dreptului de a alege și b) cod penal anterior cu titlu de pedeapsă complementară.

În ceea ce îl privește pe inculpatul P. C.-V. în baza art.386 alin.1 Cod procedură penală, va schimbă încadrarea juridică din infracțiunea prevăzută de art.211 alin.1,2 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal anterior, în infracțiunea prevăzută art.13 alin.1, 2 și 3 teza a II-a raportat la art.12 alin.2 lit.a) ambele din Legea nr.678/2001, cu aplicarea disp. art.41 alin.2 Cod penal anterior și art.5 Cod penal.

În baza art.13 alin.1, 2 și 3 teza a II-a raportat la art.12 alin.2 lit.a ambele din Legea nr.678/2001, cu aplicarea disp. art.41 alin.2 Cod penal anterior și art.5 Cod penal, cu aplic. art. 74 lit. a) cod penal anterior și 76 lit. alin. 1 lit a) cod penal anterior va condamna pe inculpatul P. C.-V., la 3 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. 64 lit. a) cu excepția dreptului de a alege și b) cod penal anterior cu titlu de pedeapsă complementară.

În baza art.386 alin.1 Cod procedură penală, va schimba încadrarea juridică stabilită inculpatului P. C.-V. din infracțiunea prevăzută art.367 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal în infracțiunea prev de de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, cu aplicarea disp. art.41 alin.2 Cod penal anterior și art. 5 cod penal. Va reține în favoarea inculpatului art. 74 lit. a) cod penal anterior și 76 lit. alin. 1 lit b) cod penal anterior și îl va condamnă la 1 an închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. 64 lit. a) cu excepția dreptului de a alege și b) cod penal anterior cu titlu de pedeapsă complementară..

Conf. art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. 2 din codul penal anterior va contopi pedepsele mai sus aplicate urmând ca inculpatul P. C.-V. să execute pedeapsa cea mai grea aceea de 3 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. 64 lit. a) cu excepția dreptului de a alege și b) cod penal anterior cu titlu de pedeapsă complementară.

Va constata că inculpatul P. C.-V. a fost reținut și arestat preventiv de la 26.04.2012 până la 19.11.2012.

Va aplica inculpaților D. M. și P. C.-V. cu titlu de pedeapsă acesorie interzicerea drepturilor prev. 64 lit. a) cu excepția dreptului de a alege și b) cod penal anterior.

În baza art.86 ¹ Cod penal anterior cu aplicarea art.5 Cod penal, rap. la art.16 alin.2 din Legea nr.187/2012, va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor aplicate inculpaților D. M. și P. C.-V..

În baza art.86² Cod penal anterior, va stabili un termen de încercare de 5 ani care se compune din durata pedepsei aplicate la care se adaugă un interval de câte 2 ani.

Conf. art. 71 alin. ultim cod penal anterior va dispune suspendarea executării pedepselor accesorii aplicate celor doi inculpați pe durata aceluiași termen de încercare.

În baza art.86 ³ Cod penal anterior, pe durata termenului de încercare, inculpații trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la S. de Probațiune Dâmbovița, la datele fixate de acest serviciu;

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art.86³ alin.3 Cod penal anterior, impune inculpaților ca pe durata termenului de încercare să respecte și următoarea obligație:

a) să nu intre în legătură cu persoanele care au avut calitatea de coinculpați și părți vătămate, în prezenta cauză.

Va atrage atenția inculpaților asupra dispozițiilor art.86⁴ Cod penal anterior, în cazul în care nu vor îndeplini, cu rea credință, măsurile de supraveghere prevăzute de lege ori obligația stabilită de instanță, ori în cazul în care în termenul de încercare se săvârșește din nou o infracțiune, se va dispune revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere și executarea în întregime a acesteia.

În baza art.386 alin.1 Cod procedură penală, va schimba încadrarea juridică stabilită inculpatului Ș. A.-C., din infracțiunea prevăzută de art.211 alin.1,2 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal anterior și art.5 Cod penal, în infracțiunea prevăzută art.13 alin.1, 2 și 3 teza a II-a raportat la art.12 alin.2 lit.a din Legea nr.678/2001, cu aplicarea disp. art.99 și următ. art. 41 alin.2 Cod penal anterior și art.5 Cod penal. Va reține în favoarea inculpatului art. 74 lit. a) cod penal anterior și 76 lit. alin. 1 lit b) cod penal anterior și îl condamnă la 1 an închisoare

În baza art.386 alin.1 Cod procedură penală, va schimbă încadrarea juridică din infracțiunea prevăzută art.367 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal în infracțiunea prev de de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, cu aplicarea disp. art. 99 și următ, art.41 alin.2 Cod penal anterior și art. 5 cod penal. Reține în favoarea inculpatului art. 74 lit. a) cod penal anterior și 76 lit. alin. 1 lit c) cod penal anterior și îl condamnă la 9 luni închisoare.

Conf. art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) ambele din codul penal anterior va contopi pedepsele mai sus aplicate urmând ca inculpatul Ș. A.-C. să execute pedeapsa cea mai grea aceea de 1 an închisoare.

Va aplica inculpatului Ș. A.-C. cu titlu de pedeapsă acesorie interzicerea drepturilor prev. 64 lit. a) cu excepția dreptului de a alege și b) cod penal anterior.

Va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei conf. art. 81 cod penal anterior pe durata unui termen de încercare de 3 ani stabilit conf art. 82,110 cod penal anterior.

Conf. art. 71 alin. ultim cod penal anterior va dispune suspendarea executării pedepsei accesorii aplicate pe durata aceluiași termen de încercare.

Va atrage inculpatului atenția asupra disp. art. 83 cod penal anterior, că în cazul în care în termenul de încercare săvârșește din nou o infracțiune, se va dispune revocarea suspendării executării pedepsei și executarea în întregime a acesteia.

Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței care nu sunt contrare prezentei decizii.

Conf. art. 421 pct. 1 lit. b) c.p.p. va respinge ca nefondat apelul inculpatului P. C.-V. formulat împotriva sentinței penale 429/23.04.2014 a Tribunalului Dâmbovița.

Conf. art. 415 c.p.p. se va lua act de retragerea apelului formulat de inculpatul G. M. A. împotriva aceleiași sentințe.

Văzând și disp. art. 275 alin. 2,3 c.p.p.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE :

Admite apelul formulată de P. de pe lângă ICCJ D. B. teritorial Dâmbovița împotriva sentinței penale 429/23.04.2014 a Tribunalului Dâmbovița pe care o desființează în parte în latură penală, după rejudecare, și în consecință:

Descontopește pedeapsa rezultantă de 2 ani și 6 luni închisoare stabilită în sarcina inculpatului D. M., zis „M.”, fiul lui S. și M., născut la 09.01.1974 în Moreni, jud.Dâmbovița, domiciliat în . Gura Ocniței, ., jud. Dâmbovița, CNP_ în pedepsele componente:

-de 10 luni închisoare pentru infracțiunea prev de art.367 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal, art.38 alin.1 Cod penal, art.75 alin.2 lit.b – 76 alin.1 Cod penal, și

În baza art.386 alin.1 Cod procedură penală, schimbă încadrarea juridică din infracțiunea prevăzută de art.211 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal anterior și art.5 Cod penal, în infracțiunea prevăzută art.13 alin.1, 2 și 3 teza a II-a raportat la art.12 alin.2 lit.a ambele din Legea nr.678/2001, cu aplicarea disp. art.41 alin.2 Cod penal anterior și art.5 Cod penal. Reține în favoarea inculpatului art. 74 lit. a) cod penal anterior și 76 lit. alin. 1 lit a) cod penal anterior și îl condamnă la 3 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. 64 lit. a) cu excepția dreptului de a alege și b) cod penal anterior cu titlu de pedeapsă complementară.

În baza art.386 alin.1 Cod procedură penală, schimbă încadrarea juridică din infracțiunea prevăzută art.367 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal în infracțiunea prev de de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, cu aplicarea disp. art.41 alin.2 Cod penal anterior și art. 5 cod penal. Reține în favoarea inculpatului art. 74 lit. a) cod penal anterior și 76 lit. alin. 1 lit b) cod penal anterior și îl condamnă la 1 an închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. 64 lit. a) cu excepția dreptului de a alege și b) cod penal anterior cu titlu de pedeapsă complementară.

Conf. art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. 2 din codul penal anterior contopeste pedepsele mai sus aplicate urmând ca inculpatul D. M. să execute pedeapsa cea mai grea aceea de 3 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. 64 lit. a) cu excepția dreptului de a alege și b) cod penal anterior cu titlu de pedeapsă complementară.

În ceea ce îl privește pe inculpatul P. C.-V. fiul lui D. L. și E., născut la data de 13 ianuarie 1989, domiciliat în ., .. 148, jud. Dâmbovița, în baza art.386 alin.1 Cod procedură penală, schimbă încadrarea juridică din infracțiunea prevăzută de art.211 alin.1,2 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal anterior, în infracțiunea prevăzută art.13 alin.1, 2 și 3 teza a II-a raportat la art.12 alin.2 lit.a) ambele din Legea nr.678/2001, cu aplicarea disp. art.41 alin.2 Cod penal anterior și art.5 Cod penal.

În baza art.13 alin.1, 2 și 3 teza a II-a raportat la art.12 alin.2 lit.a ambele din Legea nr.678/2001, cu aplicarea disp. art.41 alin.2 Cod penal anterior și art.5 Cod penal, cu aplic. art. 74 lit. a) cod penal anterior și 76 lit. alin. 1 lit a) cod penal anterior condamnă inculpatul P. C.-V., la 3 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. 64 lit. a) cu excepția dreptului de a alege și b) cod penal anterior cu titlu de pedeapsă complementară.

În baza art.386 alin.1 Cod procedură penală, schimbă încadrarea juridică stabilită inculpatului P. C.-V. din infracțiunea prevăzută art.367 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal în infracțiunea prev de de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, cu aplicarea disp. art.41 alin.2 Cod penal anterior și art. 5 cod penal. Reține în favoarea inculpatului art. 74 lit. a) cod penal anterior și 76 lit. alin. 1 lit b) cod penal anterior și îl condamnă la 1 an închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. 64 lit. a) cu excepția dreptului de a alege și b) cod penal anterior cu titlu de pedeapsă complementară..

Conf. art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. 2 din codul penal anterior contopeste pedepsele mai sus aplicate urmând ca inculpatul P. C.-V. să execute pedeapsa cea mai grea aceea de 3 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. 64 lit. a) cu excepția dreptului de a alege și b) cod penal anterior cu titlu de pedeapsă complementară.

Constată că inculpatul P. C.-V. a fost reținut și arestat preventiv de la 26.04.2012 până la 19.11.2012.

Aplică inculpaților D. M. și P. C.-V. cu titlu de pedeapsă acesorie interzicerea drepturilor prev. 64 lit. a) cu excepția dreptului de a alege și b) cod penal anterior.

În baza art.86 ¹ Cod penal anterior cu aplicarea art.5 Cod penal, rap. la art.16 alin.2 din Legea nr.187/2012, dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor aplicate inculpaților D. M. și P. C.-V..

În baza art.86² Cod penal anterior, stabilește un termen de încercare de 5 ani care se compune din durata pedepsei aplicate la care se adaugă un interval de câte 2 ani.

Conf. art. 71 alin. ultim cod penal anterior dispune suspendarea executării pedepselor acesorii aplicate celor doi inculpați pe durata aceluiași termen de încercare.

În baza art.86 ³ Cod penal anterior, pe durata termenului de încercare, inculpații trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la S. de Probațiune Dâmbovița, la datele fixate de acest serviciu;

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art.86³ alin.3 Cod penal anterior, impune inculpaților ca pe durata termenului de încercare să respecte și următoarea obligație:

a) să nu intre în legătură cu persoanele care au avut calitatea de coinculpați și părți vătămate, în prezenta cauză.

Atrage atenția inculpaților asupra dispozițiilor art.86⁴ Cod penal anterior, în cazul în care nu vor îndeplini, cu rea credință, măsurile de supraveghere prevăzute de lege ori obligația stabilită de instanță, ori în cazul în care în termenul de încercare se săvârșește din nou o infracțiune, se va dispune revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere și executarea în întregime a acesteia.

În baza art.386 alin.1 Cod procedură penală, schimbă încadrarea juridică stabilită inculpatului Ș. A.-C., din infracțiunea prevăzută de art.211 alin.1,2 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal anterior și art.5 Cod penal, în infracțiunea prevăzută art.13 alin.1, 2 și 3 teza a II-a raportat la art.12 alin.2 lit.a din Legea nr.678/2001, cu aplicarea disp. art.99 și următ. art. 41 alin.2 Cod penal anterior și art.5 Cod penal. Reține în favoarea inculpatului art. 74 lit. a) cod penal anterior și 76 lit. alin. 1 lit b) cod penal anterior și îl condamnă la 1 an închisoare

În baza art.386 alin.1 Cod procedură penală, schimbă încadrarea juridică din infracțiunea prevăzută art.367 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal în infracțiunea prev de de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, cu aplicarea disp. art. 99 și următ, art.41 alin.2 Cod penal anterior și art. 5 cod penal. Reține în favoarea inculpatului art. 74 lit. a) cod penal anterior și 76 lit. alin. 1 lit c) cod penal anterior și îl condamnă la 9 luni închisoare.

Conf. art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) ambele din codul penal anterior contopeste pedepsele mai sus aplicate urmând ca inculpatul Ș. A.-C. să execute pedeapsa cea mai grea aceea de 1 an închisoare.

Aplică inculpatului Ș. A.-C. cu titlu de pedeapsă acesorie interzicerea drepturilor prev. 64 lit. a) cu excepția dreptului de a alege și b) cod penal anterior.

Dispune suspendarea condiționata a executării pedepsei conf. art. 81 cod penal anterior pe durata unui termen de încercare de 3 ani stabilit conf art. 82 cod penal anterior.

Conf. art. 71 alin. ultim cod penal anterior dispune suspendarea executării pedepsei acesorii aplicate pe durata aceluiași termen de încercare.

Atrage inculpatului atenția asupra disp. art. 83 cod penal anterior, că în cazul în care în termenul de încercare săvârșește din nou o infracțiune, se va dispune revocarea suspendării executării pedepsei și executarea în întregime a acesteia.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței care nu sunt contrare prezentei decizii.

Respinge ca nefondat apelul inculpatului P. C.-V. formulat împotriva sentinței penale 429/23.04.2014 a Tribunalului Dâmbovița.

Ia act de retragerea apelului formulat de inculpatul G. M. A. împotriva aceleiași sentințe.

Obligă inculpații G. M. A. și P. C.-V. la plata a câte 600 lei cheltuieli judiciare către stat.

Dispune plata sumei de 150 lei reprezentând onorariu avocat desemnat din oficiu pentru partea vătămată P. O. M., și de câte 400 lei cu același titlu pentru D. M., G. M. A. și Ș. A.-C..

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 23 iunie 2015.

Președinte, Judecător

T. F. C. L.

Grefier,

R. E. B.

Red.FT/Tehnored.BER

01.iulie 2015

2Ex./30.06.2015

Dosar fond -_ Tribunalul Dâmbovița

Judecător fond - S. N.

Operator de date cu caracter personal;

Notificare nr.3113/2006

← Înşelăciunea. Art.244 NCP. Decizia nr. 538/2015. Curtea de...		Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 1064/2015. Curtea... →

Constituire grup infracţional organizat. Art.367 NCP. Decizia nr. 656/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Constituire grup infracţional organizat. Art.367 NCP. Decizia nr. 656/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI