Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 357/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI

Curtea de Apel PLOIEŞTI - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 357/2015 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 01-04-2015

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR._

DECIZIA PENALĂ NR.357

Ședința publică din data de 01 aprilie 2015

PREȘEDINTE – V. M.

JUDECĂTOR - I. S.

GREFIER – E. V.

Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel Ploiești

a fost reprezentat de procuror C. I. P.

Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de inculpatul R. C. G., fiul lui C. și D., născut la data de 14 februarie 1980 în municipiul Ploiești, cu același domiciliu, ..5 - 7, ., ., sector 3 și fără forme legale în comuna Șirna, ., împotriva sentinței penale nr.3650 din 12 decembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești, prin care în temeiul art. 396 alin. 2 C.p.p. si art. 396 alin. 10 C.p.p. raportat la art. 87 alin. 1 din O.U.G. 195/2002 rep., cu aplicarea art. 37 alin. 1, lit. a C. pen. 1969 si a art. 5 C. pen., a fost condamnat inculpatul Rosescu C. G., la pedeapsa de 8 luni închisoare, pentru fapta din data de 04.05.2013.

În temeiul art.71 Cod penal 1969 interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a și lit. b Cod penal 1969, cu exceptia dreptului de a alege pe durata executarii pedepsei.

În baza art. 61 alin. 1 teza II-a C.pen. 1969, s-a revocat liberarea condiționată a inculpatului Rosescu C. G. din executarea pedepsei de 3 ani închisoare stabilită prin s.p. nr. 376/2010 a Tribunalului București, definitivă prin d.p. nr. 1788/2011 a Înaltei Curți de Casație si Justiție.

În temeiul art. 61 alin. 1 teza III-a C.pen.1969, s-a contopit pedeapsa de 8 luni închisoare stabilită în prezenta cauza cu restul de pedeapsă rămas neexecutat de 368 zile închisoare, în final inculpatul executând pedeapsa de 368 zile închisoare.

În baza art.71 Cod penal 1969, s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, teza II-a și b Cod penal anterior, pe durata executării pedepsei.

În temeiul art. 396 alin. 2 C.p.p. si art. 396 alin. 10 C.p.p. raportat la art. 89 alin. 1 din O.U.G. 195/2002 rep., cu aplicarea art. 37 alin. 1, lit. a C. pen. 1969 si a art. 5 C. pen., a fost condamnat acelasi inculpat la pedeapsa de 1 an si 4 luni închisoare, pentru fapta din data de 04.05.2013.

În baza art.71 Cod penal 1969, s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a și lit. b Cod penal 1969, cu exceptia dreptului de a alege pe durata executarii pedepsei.

În temeiul art. 61 alin. 1 teza II-a C.pen. 1969, s-a revocat liberarea condiționată a inculpatului Rosescu C. G. din executarea pedepsei de 3 ani închisoare stabilită prin s.p. nr. 376/2010 a Tribunalului București, definitivă prin d.p. nr. 1788/2011 a Înaltei Curți de Casație si Justiție.

În baza art 61 alin 1 teza III-a C.pen.1969, s-a contopit pedeapsa de 8 luni închisoare stabilită în prezenta cauza cu restul de pedeapsa rămas neexecutat de 368 zile închisoare, în final inculpatul executând pedeapsa de 1 an si 4 luni închisoare.

În temeiul art.71 Cod penal 1969, s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, teza II-a, și b Cod penal anterior pe durata executării pedepsei.

În baza art. 36 alin. 1 raportat la art. 33 lit. a si 34 lit. b C. pen. 1969, s-au contopit pedepsele principale de 1 an si 4 luni închisoare, respectiv 368 zile închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an si 4 luni închisoare, în regim de detenție.

În temeiul art.71 Cod penal 1969, s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, teza II-a, și b Cod penal anterior pe durata executării pedepsei.

În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1.200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

La apelul nominal făcut în ședință publică la a răspuns apelantul - inculpat R. G. C., pentru care a răspuns avocat ales S. D. A. M. din Baroul Prahova, conform împuternicirii avocațiale nr._/03.03.2015, aflată la fila 10 dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Avocat S. D. A. M. având cuvântul pentru apelantul - inculpat R. G. C., arată că la dosarul cauzei nu se află fișa de cazier judiciar actualizată a acestuia, solicitând a se efectua o adresă la Poliția municipiului Ploiești - Serviciul Cazier Judiciar, în acest sens, întrucât este necesară pentru a se vedea dacă inculpatul a mai săvârșit între timp alte fapte penale, urmând a se aprecia de către instanța de control judiciar asupra acestei cereri.

Curtea, apreciază că nu este cazul a se efectua o adresă către Serviciul Cazier Judiciar și respinge cererea formulată de d-na avocat S. D. A. M..

Avocat S. D. A. M. având cuvântul pentru apelantul - inculpat R. G. C., nu mai are cereri de formulat și nici excepții de invocat, solicitând acordarea cuvântului în susținerea apelului. Depune la dosar în copie xerox - un înscris din care rezultă că inculpatul a plecat cu avionul din Dortmund la 31 martie 2015, orele 15,10 și a sosit la București - Aeroportul Henri C. la orele 18,50, aflat la fila 23.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, arată că nu are cereri de formulat și nici excepții de invocat și solicită acordarea cuvântului în dezbateri.

Curtea, ia act că nu sunt cereri de formulat și nici excepții de invocat și față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților.

Avocat S. D. A. M. având cuvântul pentru apelantul - inculpat R. G. C., solicită admiterea apelului și reducerea pedepsei sub minimul special pentru faptele reținute în sarcina acestuia, întrucât sancțiunile nu au fost pronunțate cu respectarea legii, pedeapsa aplicată fiind prea aspră față de circumstanțele personale și reale.

Invocă disp.art.74 lit.c - 76 lit.d Cod penal din 1969 și solicită diminuarea pedepsei, având în vedere că după săvârșirea faptelor a recunoscut că a condus autoturismul sub influența băuturilor alcoolice, s-a prezentat ori de câte ori a fost chemat în fața organelor de urmărire penală, precum și acte în circumstanțiere, respectiv: contractul de muncă pentru muncitori și angajați tradus din limba germană, aflat la filele 50 - 51, declarațiile vecinilor inculpatului și prietenilor, aflate la filele 73 - 78 dosar fond.

Susține că în prezent apelantul - inculpat R. G. C. este o persoană reintegrată în mediul social și cu părinții săi, desfășoară activități lucrative în Germania unde a încheiat un contract pe perioadă nedeterminată, realizează venituri substanțiale și urmează să se căsătorească.

În raport de cele ce preced, solicită reducerea pedepsei, întrucât își va atinge scopul sancționator și preventiv și a se amâna pronunțarea, urmând a se avea în vedere că inculpatul a venit în țară în data de 31 martie 2015.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, pune concluzii de respingere a apelului declarat de inculpatul R. G. C. și menținerea ca legală și temeinică a sentinței penale nr. 3650 din 12 decembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești, este cunoscut cu antecedente penale și a recunoscut săvârșirea faptei.

Astfel, arată că prima instanță a făcut o corectă individualizare a pedepsei aplicată inculpatului, fiind orientată spre minim și redusă, având în vedere că a recunoscut săvârșirea faptei și este cunoscut cu antecedente penale.

CURTEA,

Asupra apelului penal de față ;

Examinând actele și lucrările dosarului, constată urătoarele:

Prin sentința penală nr.3650 din 12 decembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în temeiul art. 396 alin. 2 C.p.p. si art. 396 alin. 10 C.p.p. raportat la art. 87 alin. 1 din O.U.G. 195/2002 rep., cu aplicarea art. 37 alin. 1, lit. a C. pen. 1969 si a art. 5 C. pen., a fost condamnat inculpatul Rosescu C. G., fiul lui C. și D., născut la data de 14.02.1980 în București, sector 2, CNP_, domiciliat în București, .. 5-7, . B, ., fără forme legale în comuna Șirna, . la pedeapsa de 8 luni închisoare, pentru fapta din data de 04.05.2013.

În temeiul art.71 Cod penal 1969 interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a și lit. b Cod penal 1969, cu exceptia dreptului de a alege pe durata executarii pedepsei.

În baza art.71 Cod penal 1969, s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, teza II-a și b Cod penal anterior, pe durata executării pedepsei.

În baza art.71 Cod penal 1969, s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a și lit. b Cod penal 1969, cu exceptia dreptului de a alege pe durata executarii pedepsei.

În temeiul art.71 Cod penal 1969, s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, teza II-a, și b Cod penal anterior pe durata executării pedepsei.

În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1.200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin Rechizitoriul nr. 5199/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul R. C. G. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. si ped. de art. 87 alin. 1 si art. 89 alin. 1 din O.U.G. 195/2002 rep., fiecare cu aplicarea art. 37 alin. 1, lit. a C. pen., ambele cu aplicarea art. 33 alin. 1 lit. a C. pen.

În actul de sesizare s-a reținut, în esență, că la data de 04.05.2013, în jurul orei 19:20, a condus autoturismul marca BMW 525 cu numărul de înmatriculare_, pe DJ101E, pe raza localității Gorgota din judeșul Prahova, având în sânge o îmbibație alcoolica peste limita legala, a acroșat cu oglinda laterala dreapta pe numitul N. V., care se deplasa pe bicicleta, acesta din urma căzând la pământ, suferind leziuni traumatice, după care a părăsit locul producerii accidentului, iar la o distanta de cca 3 km a părăsit partea carosabila si a intrat in coliziune cu gardul Căminului Cultural Gorgota.

Situația de fapt mai sus menționată s-a susținut cu următoarele mijloace de probă: proces verbal de cercetare la fața locului însoțit de planșe fotografice, schița locului accidentului, rezultat testare cu aparatul alcooltest, buletin analiza toxicologica-alcoolemie nr. 818/819/07.05.2013, raport expertiza medico-legală, adresa_/06.11.2013 a IPJ Prahova - Serviciul Rutier, proces-verbal si CD cu înregistrările camerelor video ale Căminului Cultural Gorgota, declarații martori N. V., A. L. M., declarații inculpat.

Înainte de începerea cercetării judecătorești instanța a adus la cunoștința inculpatului posibilitatea pe care o are de a solicita ca soluționarea cauzei să se facă în procedura recunoașterii învinuirii, în baza probelor care au fost administrate în faza de urmărire penală, în măsura în care acesta își însușește aceste probe si recunoaște fapta astfel cum a fost descrisă în actul de sesizare.

Inculpatul prin apărător a arătat la termenul din 06.11.2014, că înțelege să se prevaleze de dispoz. art 374 alin 4 c.p.p si judecata să aibă loc în procedura recunoașterii învinuirii, învederând instanței că își însușește probele administrate în faza de urmărire penală si le cunoaște, nemaisolicitând administrarea altor probe noi, cu excepția ȋnscrisurilor .

Înainte de a i se lua o declarație, dând eficiență dispozițiilor art.374 alin 2 C.proc.pen, s-a explicat inculpatului în ce constă învinuirea ce i se aduce prin actul de sesizare al instanței, declarația inculpatului fiind consemnata în scris si atașată la dosarul cauzei.

Instanța, având în vedere dispozițiile art. 374 alin.4 Cod procedură penală, referitoare la împrejurarea că până la începerea cercetării judecătorești, daca se considera lămurita, iar inculpatul recunoaște în totalitate si necondiționat faptele reținute în sarcina sa si nu mai solicita probe noi fiind de acord cu cele administrate în cursul urmăririi penale pe care le cunoaște si le însușește, a admis cererea formulata de catre acesta, procedând la soluționarea cauzei în procedura recunoașterii învinuirii.

Analizând materialul probator administrat în cauză pe parcursul urmăririi penale, dat fiind ca inculpatul a înțeles sa se prevaleze de procedura recunoașterii învinuirii, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt.

La data de 04.05.2013, în jurul orei 10:00 învinuitul A. L.-M. împreună cu inculpatul Rosescu C. G. s-au deplasat cu autoturismul marca BMW de culoare neagra cu numărul de înmatriculare_, condus de cate A. L.-M., proprietarul autoturismului pe raza comunei Butimanu, județul Dâmbovița, la pescuit. Aceștia au consumat băuturi alcoolice, respectiv bere, pana in jurul orei 18:30, când s-au hotărât să se deplaseze în . R. C.-G. locuia fără forme legale. Învinuitul A. M. L. i-a încredințat inculpatului Rosescu C.-G. autoturismul marca BMW de culoare neagra cu numărul de înmatriculare_ pentru a-l conduce deși consumaseră băuturi alcoolice.

În jurul orei 19:20, ajungând pe drumul județean 101 E, pe raza localității Gorgota, județul Prahova, în dreptul imobilului nr. 213, inculpatul Rosescu C.-G. a acroșat cu oglinda laterala dreapta a autoturismului pe numitul N. V., care se deplasa pe bicicleta, pe același sens de mers, însă în direcție opusă, acesta din urma căzând la pământ si suferind leziuni traumatice. Inculpatul si-a continuat deplasarea, părăsind locul producerii accidentului, iar la o distanta de circa 3 km a părăsit partea carosabila si a intrat in coliziune cu gardul Căminului Cultural Gorgota.

Ulterior, la fața locului s-a deplasat o ambulanță care i-a transportat pe cei doi la Spitalul Județean de Urgență Ploiești pentru acordarea de îngrijiri medicale, ocazie cu care inculpatului R. C. G. i-au fost prelevate probe de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.

Din buletinul de analiză toxicologică a alcoolemiei nr. 818/819/07.05.2013 rezultă că la ora 22:25, inculpatul avea o alcoolemie de 0.95 g/litru alcool pur în sânge iar la ora 23.25, 0.75 g/litru alcool pur în sânge.

Conform raportului de expertiza medico-legala nr. 1689/i/2013 privind calculul retroactiv al alcoolemiei inculpatul ar fi avut la data de 04.05.2013, ora 20:35, o alcoolemie teoretica în descreștere de cca. 1, 30 g/l alcool pur în sânge.

Mai mult, din adresa I.J.P. Prahova - Serviciul Rutier a rezultat că inculpatul nu avea dreptul de a conduce autoturisme pe drumurile publice, acesta neefectuând demersurile necesare în vederea recâștigării dreptului de a conduce, după expirarea perioadei în care a avut suspendata exercitarea dreptului de a conduce.

Astfel, declarația inculpatului care a recunoscut fapta reținută în sarcina sa, astfel cum a fost descrisa in actul de sesizare se coroborează cu celelalte mijloace de probă, respectiv cu proces verbal de depistare, rezultatul alcoolemiei ȋn aerul expirat, cerere de analiză toxicologică a alcoolemiei și proces verbal de recoltare a probelor, buletin de examinare clinică, creează convingerea instanței că vinovăția a fost stabilită dincolo de orice dubiu rezonabil, mijloacele de proba fiind suficiente si lămuritoare sub aspectul situației de fapt.

S-a constatat că în speță, se impune a se aplica principiul mitior lex, principiu potrivit căruia în cazul situațiilor determinate de succesiunea legilor penale se va aplica legea penală mai favorabilă.

Principiul activității legii penale presupune, ca regulă generală, aplicarea legii tuturor infracțiunilor săvârșite în timpul cât aceasta se află în vigoare. Acest principiu este indisolubil legat de cel al legalității, care reprezintă o caracteristică specifică statului de drept, motiv pentru care legiuitorul constituant a statuat în art.1 alin.(5) că „În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie”.

În materie penală, art.23 alin.(12) din Legea fundamentală consacră regula potrivit căreia „Nicio pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condițiile și în temeiul legii.” De la această regulă sunt admise două excepții, constând fie în retroactivitatea, fie în ultraactivitatea legii. Aceste excepții se aplică în situațiile de tranziție determinate de succesiunea legilor penale, atunci când o infracțiune este săvârșită sub imperiul legii penale anterioare însă făptuitorul este urmărit penal, judecat ori execută pedeapsa sub imperiul noii legi penale.

Pentru identificarea concretă a legii penale mai favorabile trebuie avute în vedere o . criterii care tind fie la înlăturarea răspunderii penale, ori a consecințelor condamnării, fie la aplicarea unei pedepse mai mici. Aceste elemente de analiză vizează în primul rând condițiile de incriminare, apoi cele de tragere la răspundere penală și, în sfârșit, criteriul pedepsei.

În acest sens, Curtea Constituțională a statuat că „Determinarea caracterului «mai favorabil» are în vedere o . elemente, cum ar fi: cuantumul sau conținutul pedepselor, condițiile de incriminare, cauzele care exclud sau înlătură responsabilitatea, influența circumstanțelor atenuante sau agravante, normele privitoare la participare, tentativă, recidivă etc.

Așa fiind, criteriile de determinare a legii penale mai favorabile au în vedere atât condițiile de incriminare și de tragere la răspundere penală, cât și condițiile referitoare la pedeapsă. Cu privire la aceasta din urmă pot exista deosebiri de natură (o lege prevede ca pedeapsă principală amenda, iar alta închisoarea), dar și deosebiri de grad sau cuantum privitoare la limitele de pedeapsă și, evident, la modalitatea stabilirii acestora în mod concret.”

Cât privește determinarea concretă a legii penale mai favorabile, Curtea Constituțională a statuat că „aceasta vizează aplicarea legii, și nu a dispozițiilor mai blânde, neputându-se combina prevederi din vechea și din noua lege, deoarece s-ar ajunge la o lex terția, care, în pofida dispozițiilor art.61 din Constituție, ar permite judecătorului să legifereze” (Decizia nr.1.470 din 8 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.853 din 2 decembrie 2011).

Față de împrejurarea ca inculpatul a fost trimis in judecata pentru săvârșirea a doua infracțiuni în concurs, precum și în stare de recidivă postcondamnatorie, stări de agravare a pedepsei al căror tratament sancționator este mai favorabil, conform Codului penal 1969, s-a apreciat ca lege penala mai favorabila inculpatului Rosescu C. G. C. pen. 1969.

Având ȋn vedere că prin Decizia nr 265/6 mai 2014, publicată ȋn M.Of 372/20.05.2014 Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile art.5 din actualul Cod penal, în interpretarea care permite instanțelor de judecată, în determinarea legii penale mai favorabile, să combine dispozițiile Codului penal din 1969 cu cele ale actualului Cod penal, contravine dispozițiilor constituționale ale art.1 alin.(4) privind separația și echilibrul puterilor în stat, precum și ale art.61 alin. (1) privind rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării și s-a pronunțat in sensul că dispozițiile art.5 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile, s-a considerat ca lege mai favorabila pentru inculpatul Rosescu C. G. Codul penal 1969.

În drept, fapta inculpatului Rosescu C.-G. care în data de 04.05.2013, în jurul orei 19:20, a condus autoturismul marca BMW 525 cu numărul de înmatriculare_, pe DJ 101 E, pe raza localității Gorgota din județul Prahova, având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, a acroșat cu oglinda laterală dreapta pe numitul N. V., care se deplasa pe bicicleta, acesta din urma căzând la pământ, suferind leziuni traumatice, după care a părăsit locul producerii accidentului, iar la o distanta de cca 3 km a părăsit partea carosabila si a intrat in coliziune cu gardul Căminului Cultural Gorgota, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul cu o îmbibație alcoolică mai mare de 0.80 mg/litru alcool pur în sânge și părăsirea locului accidentului fără încuviințarea organelor de politie, fapta prev. de art. 89 alin. 1 din O.U.G. 195/2002 rep ,fiecare cu aplicarea art. 37 alin. 1, lit. a C. pen., ambele cu aplicarea art. 33 alin. 1 lit. a C. pen. 1969.

Sub aspectul laturii obiective, acțiunea inculpatului de a conduce autoturismul pe drumurile publice după ce în prealabil a consumat cantități considerabile de alcool întrunește elementul material al infracțiunii prev. de art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 republicată, iar acțiunea inculpatului de a părăsi locul faptei după producerea unui accident soldat cu vătămarea corporală a numitului N. V., întrunește elementul material al infracțiunii prev. de art. 89 alin. 1 din O.U.G. 195/2002 rep.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârșit faptele cu intenție indirectă, prevăzând posibilitatea de a avea o alcoolemie mai mare decât limita legală în momentul în care s-a urcat la volan dar acceptând acest lucru.

Prin sentința penală nr. 2010 a Tribunalului București, definitivă prin decizia penală nr. 1788/2011 a Î.C.C.J., inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 26 rap. la art. 257 C. pen, fiind arestat la data de 06.05.2011 si eliberat condiționat la data de 02.05.2013, cu un rest de pedeapsa de 368 zile, faptele din prezentul dosar fiind săvârșite în intervalul de timp aferent restului de pedeapsa.

Constatând că infracțiunile prev. si ped. de art. 87 alin. 1 și art. 89 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 republicată există, si că a fost săvârșită de inculpat cu vinovăția specifică, în baza art. 396 alin. 1 și 2 Cod proc. pen., s-a dispus condamnarea acestuia pentru săvârșirea acestora.

La individualizarea pedepsei aplicată inculpatului pentru infracțiunea reținută în sarcina sa, s-au avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art.72 al.1 C.p. și s-a ținut seama, în acest sens, de limitele de pedeapsa fixate în textul de incriminare, de gradul de pericol social concret al infracțiunii având în vedere circumstanțele reale ale faptei și împrejurările săvârșirii acesteia, de modalitatea de comitere a infracțiunii, precum și circumstanțele personale ale inculpatului.

În cadrul procesului complex de individualizare a sancțiunii penale, s-a apreciat că activitatea infracțională trebuie raportată nu numai la pericolul social concret al faptei comise, dar și la urmările ei (în speță urmarea imediată fiind starea de pericol creată), la ansamblul condițiilor în care au fost săvârșită, precum și la orice element de natură să caracterizeze persoana inculpatului care este cunoscut cu antecedente penale și a recunoscut săvârșirea faptei.

În conformitate cu aceste criterii, s-a apreciat că fapta inculpatului prezintă un pericol social mediu, ținând cont de conduita acestuia, ca participant la trafic, iar raportat la celelalte circumstanțe, s-a avut în vedere în procesul de individualizare al pedepsei atitudinea procesuala adoptată de către inculpat pe parcursul urmăririi penale, cât și în fața instanței de recunoaștere a săvârșirii faptelor.

Față de împrejurarea că inculpatul înainte de începerea cercetării judecătorești a solicitat judecarea in procedura recunoașterii învinuirii, înțelegând să pledeze pentru recunoașterea vinovăției, asumându-și în totalitate fapta reținută în sarcina sa prin actul de sesizare al instanței, văzând dispozițiile art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, s-a apreciat că inculpatul poate beneficia de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsa prevăzute de lege.

Raportat la circumstanțele reale și personale ale cauzei și limitele de pedeapsă stabilite de lege si având în vedere si dispozițiile procedurale, s-a aplicat o pedeapsă orientată spre minimul special, așa încât, în temeiul art. 396 alin. 2 C.p.p. si art. 396 alin. 10 C.p.p. raportat la art. 87 alin. 1 din O.U.G. 95/2002 rep., cu aplicarea art. 37 alin. 1, lit. a C. pen. 1969 si a art. 5 C. pen., a fost condamnat inculpatul Rosescu C. G. la pedeapsa de 8 luni închisoare, pentru fapta din data de 04.05.2013.

În baza art. 61 alin 1 teza a II A C.P.. 1969 va revoca liberarea condiționată a inculpatului R. C. G. din executarea pedepsei de 3 ani închisoare stabilita prin s.p. nr. 376/2010 a Tribunalului București, definitivă prin d.p. nr. 1788/2011 a Înaltei Curți de Casație si Justiție.

În temeiul art. 61 alin. 1 teza III-a C.pen. 1969, s-a contopit pedeapsa de 8 luni închisoare stabilită în prezenta cauză cu restul de pedeapsă rămas neexecutat de 368 zile închisoare, în final inculpatul executând pedeapsa de 368 zile închisoare.

În baza art. 396 alin. 2 C.p.p. si art. 396 alin. 10 C.p.p. raportat la art. 89 alin. 1 din O.U.G. 195/2002 rep., cu aplicarea art. 37 alin. 1, lit. a C. pen. 1969 si a art. 5 C. pen., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 an si 4 luni închisoare, pentru fapta din data de 04.05.2013.

În temeiul art. 61 alin. 1 teza II-a C.pen. 1969, s-a revocat liberarea condiționată a inculpatului R. C. G. din executarea pedepsei de 3 ani închisoare stabilită prin s.p. nr. 376/2010 a Tribunalului București, definitivă prin d.p. nr. 1788/2011 a Înaltei Curți de Casație si Justiție, iar în baza art. 61 alin. 1 teza III-a C.pen.1969, s-a contopit pedeapsa de 8 luni închisoare stabilită în prezenta cauză cu restul de pedeapsă rămas neexecutat de 368 zile închisoare, în final inculpatul executând pedeapsa de 1 an si 4 luni închisoare.

În baza art. 36 alin 1 raportat la art. 33 lit. a si 34 lit. b C. pen. 1969, s-au contopit pedepsele principale de 1 an si 4 luni închisoare, respectiv 368 zile închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an si 4 luni închisoare, în regim de detenție.

S-a apreciat că aplicarea unei astfel de pedepse este de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art. 52 din Codul penal, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare eficient.

În ceea ce privește pedeapsa accesorie, potrivit art. 71 alin. 2 C.pen., aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 litera a, b si c C.pen. intervine de drept în cazul aplicării pedepsei închisorii. Totuși, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului în aplicarea art. 8 din Conventia pentru apărarea drepturilor si libertăților fundamentale si art. 3 din Protocolul nr.1 din Convenție, în principiu prin hotărârea pronunțată în cauzele Hirst v.Marea Britanie si S. si P. v. România, jurisprudența cu caracter general - obligatoriu potrivit art.20 din Constituție. raportat la art.46 din Convenție, s-au interzis inculpatului doar acele drepturi prev. de art. 64 C.p., față de care inculpatul s-a făcut nedemn de a le mai exercita.

Astfel, față de pericolul social dovedit în săvârșirea faptei și față de persoana inculpatului, astfel cum acestea au fost reținute, s-a apreciat că acesta este nedemn de a mai exercita drepturile prev. de art. 64 litera a si b, respectiv dreptul de a fi ales in autoritățile publice sau în funcții elective publice, precum și cel de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat.

În consecință, s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 71, 64 litera a si b C.pen., cu excepția dreptului de a alege, pe durata executării pedepsei, atât pe lângă pedepsele principale, cât și pe lângă pedeapsa rezultantă.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel, în termen legal, inculpatul R. G., care prin apărător ales a criticat-o ca fiind netemeinică sub aspectul individualizării pedepselor, arătând că pedeapsa rezultantă de 1 an și 4 luni închisoare este prea aspră, fiind aplicată de către instanța de fond fără a se ține seama de circumstanțele personale și reale ale acestuia.

S-a solicitat admiterea apelului, desființarea în parte a sentinței și aplicarea unei pedepse situată sub limita minimă prevăzută de textul de lege, prin reținerea disp.art.74 lit.c - art.76 lit.b Cod penal anterior.

Curtea, verificând hotărârea atacată, conform art.420 alin.8 pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei în raport de critica invocată și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, așa cum prevăd disp.art.417 alin.2 Cod procedură penală, constată că apelul declarat de inculpatul R. C. G. este nefondat, așa cum se va arăta în continuare:

Cu privire la situația de fapt, instanța de control judiciar constată că aceasta a fost reținută corect de către judecătorul fondului, așa cum a fost expusă pe larg mai înainte, în sensul că la data de 04 mai 2012, inculpatul R. C. G. a condus autoturismul marca „BMW” pe drumurile publice de pe raza comunei Gorgota, județul Prahova, având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală ocazie cu care a produs un eveniment rutier, în sensul că a acroșat cu oglinda laterală dreapta pe numitul N. V. care se deplasa pe bicicletă, acesta din urmă căzând la pământ, după care inculpatul a părăsit locul accidentului și la o distanță de circa 3 km., din cauza stării de ebrietate în care se afla, a părăsit partea carosabilă și a intrat cu autovehiculul în coliziune cu gardul căminului cultural din localitate.

Situația de fapt și vinovăția inculpatului au fost reținute pe baza declarațiilor de recunoaștere ale inculpatului, care înainte de începerea cercetării judecătorești a solicitat ca judecata să aibă loc în condițiile prev.de disp.art.374 alin.4 Cod procedură penală, pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, coroborate cu procesul verbal de cercetare la fața locului, planșe foto, rezultatul testării cu aparatul alcooltest marca”Drager” buletinul de analiză toxicologică alcoolemie (0,95 gr.%o) și cu declarațiile martorului I. V..

Și încadrarea juridică a faptelor este legală, aspecte față de care nu s-au formulat critici.

Critica ce vizează individualizarea pedepselor este neîntemeiată.

În procesul de individualizare, instanța de fond a ținut seama de toate criteriile prev.de art.74 Cod penal, de modul și condițiile concrete în care au fost săvârșite faptele, de starea de pericol creată, de elementele ce caracterizează persoana făptuitorului, în sensul că este recidivist, dar și de împrejurarea că a recunoscut și regretat faptele săvârșite.

În opinia Curții, pedeapsa rezultantă de 1 an și 4 luni închisoare, care să fie executată în regim privativ de libertate este o pedeapsă bine individualizată, corespunde rolului preventiv educativ prevăzut de lege și nu ser justifică reținerea de circumstanțe atenuante, așa cum s-a solicitat și coborârea pedepsei sub limita minimă prevăzută de textul de lege.

Pe cale de consecință, hotărârea primei instanțe fiind legală și temeinică din toate punctele de vedere, apelul declarat de inculpatul R. C. G., apare ca nefondat și va fi respins în consecință, conform art.421 pct.1 lit.b Cod procedură penală.

Văzând și disp.art.275 alin.2 Cod procedură penală,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul R. C. G., fiul lui C. și D., născut la data de 14 februarie 1980 în municipiul Ploiești, cu același domiciliu, ..5 - 7, ., ., sector 3 și fără forme legale în comuna Șirna, ., împotriva sentinței penale nr.3650 din 12 decembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești.

Obligă inculpatul la 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei, onorariu parțial pentru apărătorul din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului Prahova.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică astăzi, 01 aprilie 2015.

Președinte Judecător

V. M. I. S.

Grefier

E. V.

Red.VM

Tehnored.EV

4 ex./20.04.2015

dos.f._ Judecătoria Ploiești

j.f. I. B.

Operator de date cu caracter personal

Notificare nr.3113/2006

← Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 355/2015. Curtea...		Proxenetismul. Art.213 NCP. Decizia nr. 58/2015. Curtea de Apel... →

Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 357/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 357/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI