Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 1064/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1064/2015 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 02-11-2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR.1064
Ședința publică din data de 02 noiembrie 2015
PREȘEDINTE – I. S.
JUDECĂTOR –P. M. F.
GREFIER - E. V.
Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel Ploiești
a fost reprezentat de procuror C. I. P.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de inculpatul L. N., împotriva sentinței penale nr. 556 din data de 20 martie 2015 pronunțată de Judecătoria Ploiești - Secția penală, în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul - parte civilă Ț. A., personal, lipsă fiind apelantul - inculpat L. N., pentru care a răspuns avocat din oficiu N. M. din Baroul Prahova, conform delegației avocațiale nr._/22.09.2015, aflată la fila 31 dosar și intimații - persoane vătămate L. I. și O. A..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că prin intermediul serviciului registratură s-a depus la dosar, prin fax, adresa înregistrată sub nr._/29.10.2015 (fila 45) emisă de Administrația Națională a Penitenciarelor, prin care comunică instanței că numitul L. N., nu figurează încarcerat în unitățile subordonate acestei instituții.
S-a prezentat în instanță intimatul - persoană vătămată Ț. A. și având cuvântul, precizează că nu are nicio pretenție.
Avocat N. M. având cuvântul pentru apelantul - inculpat L. N., arată că nu are cereri de formulat și nici excepții de invocat și solicită acordarea cuvântului în susținerea apelului.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, arată că nu are cereri de formulat și nici excepții de invocat și solicită acordarea cuvântului în dezbateri.
Curtea, ia act că nu sunt cereri de formulat și nici excepții de invocat și față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților.
Avocat N. M. având cuvântul pentru apelantul - inculpat L. N., critică sentința penală nr. 556 din data de 20 martie 2015 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepsei rezultante de 3 ani închisoare ce i-a fost aplicată, fiind condamnat în lipsă, întrucât nu s-a prezentat în fața instanței de fond.
Precizează însă, că la urmărirea penală inculpatul L. N. a recunoscut săvârșirea infracțiunilor în fața procurorului care a instrumentat cauza, fiind asistat de avocat, manifestând regret față de cele întâmplate.
Solicită a se avea în vedere că persoanele vătămate O. A., Ț. A., nu s-au constituit parti civile în cauză, partea civilă L. I. constituidu-se parte civilă cu suma de 1.900 lei, cu titlu de daune materiale, fiind admisă acțiunea civilă față de acesta din urmă.
Totodată, solicită a se ține cont și de memoriul depus la dosar (fila 123 dosar fond) de C. N., concubina apelantului - inculpat și din care rezultă că are șase copii minori și îi întreține singură, iar acesta este recidivist.
Față de cele mai sus expuse, solicită admiterea apelului și reindividualizarea pedepsei în raport de circumstanțele reale și personale, dar și de poziția procesuală a inculpatului L. N..
Intimatul - persoană vătămată Ț. A. având cuvântul, arată că lasă la aprecierea instanței cu privire la soluția ce o va pronunța.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, pune concluzii de respingere ca nefondat a apelului declarat de inculpat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței penale nr. 556 din data de 20 martie 2015 pronunțată de Judecătoria Ploiești.
Astfel, susține că instanța de fond a făcut o corectă individualizare judiciară a pedepsei aplicată inculpatului, orientată spre minimul prevăzut de lege, având în vedere cele trei infracțiuni reținute în sarcina sa, este cunoscut cu antecedente penale, anterior fiind condamnat pentru același gen de infracțiuni.
CURTEA,
Asupra apelului penal de față ;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 556 din data de 20 martie 2015 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în baza art. 208 al. 1-209 alin.l, lit. e, g ,i Cod Penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen si art. 37 al. 1 lit. a Cp.din 1968cu aplic. art. 5 C.P., a fost condamnat inculpatul L. N., fiul lui G. si M., născut la data de 23.06.1971 în ., domiciliat în com. Păcureti, ., jud. Prahova, C.N.P._, cetățean român, fara ocupație, necăsătorit, recidivist, pentru infracțiunea de furt calificat în stare de recidivă postcondamnatorie, la pedeapsa de 3 ani, faptă din perioada mai 2010- august 2010.
În temeiul art.71 alin.1 și 2 C.pen. din 1968, s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor: de a fi ales în autorități publice sau în funcții elective publice și de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b C.pen., pe durata executării pedepsei principale.
În baza art.61, alin.1 teza a doua C.pen., s-a revocat liberarea condiționată din executarea pedepsei de 4 ani si 3 luni închisoare, aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 157/08.09.2008 a Judecătoriei Vălenii de M. din care s-a constatat rămas nexeecutat restul de 422 zile.
În temeiul art.61 alin.1 teza a treia C.pen., s-a contopit restul neexecutat de 422 zile cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată în prezenta cauză, inculpatul urmând să execute pedeapsa ce mai grea- 3 ani închisoare.
În baza art.71 alin.1 și 2 C.pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor: de a fi ales în autorități publice sau în funcții elective publice și de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b C.pen., pe durata executării pedepsei principale.
În temeiul art. 397 raportat la art.19, art. 86 C.pr.pen., art. 1381 C.civ., a fost admisă în totalitate acțiunea civilă exercitată de partea civilă L. I., domiciliat în comuna Drăgănești, ., județul Prahova.
A fost obligat inculpatul L. N. la plata către partea civilă L. I. a sumei de 1.900 lei, cu titlu de daune materiale.
S-a luat act că persoanele vătămate O. A., Ț. A., nu s-au constituit parti civile în cauză.
Pentru a hotărî prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești nr. 4923/P/2010, verificat sub aspectul legalității și temeiniciei, a fost trimis în judecată inculpatul L. N., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat prev de art. 208 alin. 1 - art .209 alin. 1 lit. e, g si i C. pen., cu aplic. art. 41 alin. 2 C. pen. si art. 37 alin. 1 lit a C. pen. din 1968 cu aplic. art. 5 CP.
În actul de sesizare a instanței s-a reținut, în esență, că în perioada mai 2010 - august 2010, inculpatul L. N. a comis singur, atât pe timpul zilei cât si pe timpul nopții, un număr de doua furturi din autoturisme, folosind ca mod de operare spargere geam si forțare sisteme de asigurare si un furt de moped ce se afla depozitat pe scara blocului 138 de pe . Ploiești.
Pe parcursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: plângeri si declarații părți vătămate, proces verbal de cercetare la data locului si planșe foto, declarații învinuit, declarații martori, procese verbale de reconstituire.
În ceea ce privește inculpatul L. N., acesta nu a putut fi audiat, fiind trimis în judecată și judecat în lipsă, deși s-au făcut numeroase demersuri în acest sens și în vederea asigurării prezenței sale la judecată (fiind citat pentru fiecare termen de judecată la adresa de domiciliu cu care figurează în baza de date a SEIP și prin afișare la ușa instanței, în lipsa unui loc de muncă cunoscut instanței, pentru fiecare termen fiind emise și mandate de aducere pe numele acestuia la adresele cunoscute și fiind efectuate verificări în bazele de date ale ANP și ale IGPR pentru a se cerceta o eventuală stare de deținere sau arest preventiv a inculpatului).
În ceea ce privește probele noi administrate, inculpatul și Ministerul Public nu au solicitat administrarea de probe noi.
Pe parcursul cercetării judecătorești au fost administrate următoarele mijloace de probă: fisa de cazier judiciar a inculpatului, adrese pentru verificări în bazele de date ale ANP și ale IGPR pentru a se cerceta o eventuală stare de deținere sau arest preventiv a inculpatului, declarațiile martorilor L. Onorel și S. I., persoana vătămată L. I..
Analizând probele administrate în cauză, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:
Din materialul probator administrat în cauză a rezultat faptul că inculpatul L. N., singur atât pe timpul zilei cât si pe timpul nopții, în perioada mai 2010 - august 2010, a comis un număr de două furturi din autoturisme, folosind ca mod de operare spargere geam si forțare sisteme de asigurare si totodată acesta a mai sustras un moped ce se afla depozitat pe scara blocului 138 de pe . Ploiești, după cum urmează:
1). În data de 08.05.2010, în jurul orei 13.30, inculpatul L. N. singur, s-a deplasat pe . Ploiești, unde se afla staționat autoturismul marca Renault Symbol, cu numărul de înmatriculare_, proprietatea părții vătămate O. A. G., unde cu un fragment de bujie pe care îl avea asupra sa a spart geamul portierei stânga spate, iar de pe bancheta spate a autoturismului a sustras o borseta ce conținea un telefon mobil marca „Nokia 2610” si mai multe documente ce aparțineau soțului persoanei vătămate. Ulterior comiterii faptei inculpatul L. N. a ascuns borseta sub bluza de trening cu care era îmbrăcat, îndreptându-se către Gara de Vest din municipiul Ploiești, unde a aruncat borseta cu documentele oprind asupra sa telefonul mobil marca „Nokia 2610” si încărcătorul aferent.
A doua zi de la comiterea faptei inculpatul L. N. s-a întâlnit cu vărul său, numitul B. G., căruia i-a vândut telefonul mobil furat în schimbul sumei de 50 lei fără a-i spune că acesta provine dintr-o infracțiune de furt.
Fiind audiat martorul B. G., a declarat că în luna mai a anului 2010, în timp ce se afla de serviciu la .. s-a întâlnit cu vărul său,inculpatul L. N., care i-a oferit spre vânzare un telefon mobil marca Nokia 2610 contra sumei de 50 lei. Întrebâdu-1 de unde are telefonul inculpatul i-a declarat că este al lui personal si că îl vinde întrucât are nevoie de bani, motiv pentru care martorul B. G. 1-a achiziționat. În urma audierii acestuia a declarat că în prezent nu-1 mai deține întrucât s-a defectat.
Persoana vătămată O. A. a declarat că nu se mai constituie parte civilă în procesul penal, (dosar nr. 4923/P/2010).
2). În noaptea de 22/23.06.2010, inculpatul L. N. singur si pe timpul nopții s-a deplasat pe . Ploiești, unde a observat la parterul blocului nr. 138 un moped marca „Peugeot” de culoare portocalie având apărătorile argintii ocazie cu care s-a hotărât să sustragă bunul în cauză.
Inculpatul L. N. a pătruns pe casa scării, a sustras mopedul ce se afla neasigurat si pe care 1-a împins până în zona benzinăriei OMV de pe . Ploiești unde a încercat să-l pornească însă nu a reușit acest lucru întrucât era defect. Văzând acestea, inculpatul a împins scuterul până în liziera amplasată în apropierea Gării de Vest, Ploiești unde 1-a abandonat.
A doua zi, inculpatul L. N. a oferit spre vânzare mopedul vărului său, numitul B. G., care îl rugase în prealabil să-i facă rost de o bicicletă la un pret mai redus dar acesta a refuzat să cumpere mopedul întrucât inculpatul L. N. i-a spus că mopedul este furat.
Ulterior, inculpatul L. N. si-a contactat telefonic fratele, în persoana numitului L. Onorel căruia i-a spus că are de vânzare un moped fără a-i spune de unde provine si rugându-1 pe acesta să-i facă rost de un cumpărător. La scurt timp fratele inculpatului, împreună cu numitul Săram V., din comuna Soimari, ., jud. Prahova, care conducea o dubă de culoare roșie, s-a prezentat la locul stabilit respectiv în apropierea lizierei din zona Gării de Vest Ploiești, unde în baza unei datorii mai vechi avute de numitul L. Onorel la magazinul pe care îl administrează S. V., i-a oferit mopedul în cauză.
Inculpatul L. N. împreună cu numitul S. V. au încărcat mopedul în duba pe care cel din urmă o conducea, de fată la cele mai susmenționate aflându-se si numitul B. G..
Cu ocazia audierii în faza de urmărire penală, numitului L. Onorel, care se află în prezent deținut în Penitenciarul Ploiești, acesta a declarat faptul că în cursul lunii iunie 2010 a fost contactat telefonic de fratele său, numitul L. N. care 1-a rugat să găsească un cumpărător întrucât oferea spre vânzare un moped de culoare portocalie.
Întrucât, avea o datorie la magazinul administrat de numitul S. V. i-a oferit în schimb mopedul în cauză, deplasându-se cu cel din urmă, care conducea o dubă de culoare roșie până la locul indicat de fratele său, respectiv în zona lizierei unde se afla fratele său împreună cu B. G.. Aici fratele său împreună cu S. V. a încărcat mopedul în duba cu care se deplasase, după care au plecat în zona Halelor Centrale unde s-au despărțit.
Fiind audiat numitul S. V., acesta nu a recunoscut faptul că a achiziționat mopedul în cauză, declarând că nu îi cunoaște pe inculpatul L. N. si martorul L. Onorel.
De asemenea, a fost audiat numitul B. G. care a susținut cele declarate de verii săi, întrucât a fost de fată la cele întâmplate.
Fiind audiată numita D. I. din comuna Soimari, ., județul Prahova, vecina numitului S. V., a declarat că la sfârșitul lunii iunie 2010 1-a văzut pe vecinul său conducând un moped de culoare roșie având apărătorile argintii, însă în prezent nu mai locuiește în satul Măgura, motiv pentru care nu 1-a mai văzut pe numitul S. V. si nici nu cunoaște dacă acesta mai deține mopedul în cauză.
3). În noaptea de 06/07.08.2010, același inculpat, singur si pe timp de noapte se afla ., unde se afla parcat autoturismul marca Daewoo Cielo, cu numărul de înmatriculare_, proprietatea persoanei vătămate Ț. A., iar cu o șurubelniță pe care o avea asupra sa a forțat yala portbagajului si din interiorul acestuia a sustras roata de rezervă, cricul si cheia de roti. Ulterior comiterii faptei, din nou s-a deplasat până în zona lizierei situată în apropierea Gării de Vest din Ploiești unde a abandonat bunurile sustrase pentru a nu fi depistat cu ele asupra sa de către organele de politie.
A doua zi a revenit la locul unde abandonase bunurile sustrase, le-a luat după care s-a deplasat cu un mijloc de transport în comun până în zona de nord a municipiul Ploiești, în zona autogării, unde 1-a observat pe numitul S. I. din Oras Boldesti-Scăieni, ., județul Prahova, pe care îl cunoștea de mai mult timp întrucât acesta era șofer de autobuz pe traseul cu care făcea naveta inculpatul L. N., si i-a oferit spre vânzare acestuia din urmă bunurile sustrase contra sumei de 10 lei.
Fiind audiat numitul S. I., a declarat că în cursul lunii august 2010 a cumpărat de la inculpatul L. N. o roată de rezervă, un cric si o cheie de roți contra sumei de 10 lei, bunuri despre care nu știa că provin dintr-o faptă de furt, întrucât inculpatul L. N. îi declarase că aparțin unchiului său.
Despre bunurile în cauză numitul S. I., a declarat că nu le mai deține întrucât s-au degradat si le-a aruncat.
Persoana vătămată Ț. A. a declarat că nu se mai constituie parte civilă în procesul penal.(dosar 8207/P/2010).
Audiat fiind în cursul urmăririi penale, inculpatul L. N. a recunoscut săvârșirea faptelor, declarații care se coroborează cu celelalte probe administrate in cauza. Totodată, în cauză s-a efectuat reconstituirea activității infracționale a inculpatului, ocazie cu care acesta a indicat modul de comitere al faptelor.
Deși a fost legal citat, inculpatul L. N. nu s-a prezentat în vederea audierii.
În drept, instanța a analizat legea aplicabilă, având în vedere succesiunea mai multor legi penale, de la data comiterii infracțiuni, respectiv a Codului penal din 1968 și a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, art. 5 Cod penal, instituind obligația de aplicare a legii penale mai favorabile.
De asemenea, s-au avut în vedere și decizia Curții Constituționale nr. 265/2014, prin care s-a stabilit că dispozițiile art. 5 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile.
În același sens, Înalta Curte de Casație și Justiție, prin hotărârea nr. 5/2014 pronunțată de completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept a stabilit că legea penală mai favorabilă trebuie aplicată global și nu pe instituții.
Față de cele menționate, deși între dispozițiile art. 228 alin. CP, prevede limite de pedeapsă mai mici, având în vedere tratamentul sancționator al infracțiunii continuate si al recidivei postcondamnatorii, s-a considerat lege mai favorabilă dispozițiile Codului penal din 1968.
În drept s-a apreciat că, faptele inculpatului L. N. care, prin 3 acte materiale, realizate în perioada mai 2010- august 2010, în baza aceleiași rezolutii infractionale, a sustras singur, atât pe timpul zilei cât si pe timpul nopții, bunuri din două autoturisme, prin spargerea geamului si forțarea sistemelor de asigurare si a sustras un moped ce se afla depozitat pe scara blocului 138 de pe . Ploiești, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin.l - 209 alin.l lit e, g si i C.pen cu aplic, art. 41 alin.2 C.pen. din 1968 cu aplic. art. 5 C.P.
Astfel, din probele administrate în cursul urmăririi penale a rezultat că, prin fapta sustragere și însușire pe nedrept de bunuri aparținând părților civile a fost realizat elementul material al infracțiunii de furt calificat, constând în acțiunea de luare a bunurilor mobile din posesia sau detenția altor persoane, fără consimțământul acestora. Au fost realizate astfel cele două acte specifice acțiunii de luare, și anume, deposedarea, și respectiv împosedarea.
De asemenea, coroborarea probelor mai sus enumerate a dovedit existența unei urmări imediate ce constă în prejudiciul realizat, precum și raportul de cauzalitate între fapta săvârșită și urmarea socialmente periculoasă produsă (paguba).
În privința laturii subiective, inculpatul a săvârșit infracțiunile de furt calificat cu intenție directă, în sensul art. 16 alin. 3 lit. a Cod penal, având reprezentarea faptelor lor și urmărind producerea rezultatului, bunurile fiind luate în scopul însușirii pe nedrept, mai exact, în scopul de a fi ulterior comercializate pentru a face rost de bani sau pentru a fi consumate.
S-au reținut circumstanțele agravante prevăzută de:
- art.209, alin.1 lit.e C.pen. faptele au fost săvârșite în public,
- art.209, alin.1 lit.g C.pen. faptele au fost săvârșite în timpul nopții, deoarece la momentul comiterii faptelor, întunericul luase în mod efectiv locul luminii, instalându-se condițiile ambientale specifice nopții.
- art.209, alin.1 lit.I C.pen., acțiunile de sustragere a bunurilor părții vătămate au fost săvârșite prin escaladarea gardului, respectiv efracție .
S-a reținut forma continuată a infracțiunii (art.41, alin.2 C.pen. din 1968), întrucât inculpatul a săvârșit actele de sustragere a unor bunuri, prezentând fiecare conținutul aceleiași infracțiuni de furt calificat (prevăzută de art.208, alin.1- art.209, alin.1 lit.e,g,i C.pen.), la intervale diferite de timp (în perioada mai 2010- august 2010), dar în realizarea aceleiași rezoluții, dedusă din unitatea locului, unitatea modului de operare, unitatea de scop și unitatea de timp.
Astfel fiind, s-a reținut că fapta intenționată din prezenta cauză, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 1 (un) an, fiind comisă de către inculpata S. V. înlăuntrul termenului de încercare deci în timpul executării pedepsei aplicată acestuia prin sentința penală anterior menționata, mai exact, pentru o infracțiune intenționată, fără a fi incident niciunul din cazurile prevăzute de art. 38 C.pen. anterior si fără a se fi împlinit termenul de reabilitare, a fost săvârșită în stare de recidivă postcondamnatorie reglementată de art. 37 alin. 1 lit. a C.pen..
La individualizarea pedepsei stabilită în sarcina inculpatului, s-au avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
S-a reținut că inculpatul a avut de la început intenția de a sustrage bunuri din autoturisme(intenție inițială), că în acest sensa încercat să deschidă mai multe autoturisme din care să sustragă bunuri, că fapta a fost săvârșită în loc public, în noapte, prin efracție.
Pe de altă parte, s-a avut în vedere valoarea redusă a bunurilor sustrase și faptul că nu au fost recuperate în natura lor.
Cu privire la persoana inculpatului, s-a reținut gradul ridicat de dezvoltare psihică și intelectuală, determinat de educația școlară (studii medii), ce i-a permis să înțeleagă de la început caracterul antisocial al faptelor și care ar fi trebuit să-l împiedice să comită fapte de furt. De asemenea, inculpatul a mai fost condamnat.
În consecință, s-a apreciat că pentru sancționarea și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni este necesară aplicarea unei pedepse de 3 ani închisoare.
Având în vedere starea de recidivă a inculpatei, în baza art.61 alin.1 teza a doua C.pen., s-a revocat liberarea condiționată din executarea pedepsei de 4 ani si 3 luni închisoare, aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 157/08.09.2008 a Judecătoriei Vălenii de M., din care s-a constatat rămas nexeecutat restul de 422 zile.
În temeiul art.61, alin.1 teza a treia C.pen., s-a contopit restul neexecutat de 422 zile cu pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată în prezenta cauză, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea - 3 ani închisoare.
În temeiul art. 397 raportat, la art. 19, 86 C.pr.pen., art. 1381 C.civ., a fost admisă în totalitate acțiunea civilă exercitată de partea civilă L. I. și obligat inculpatul L. N. la plata către partea civilă L. I. a sumei de 1.900 lei cu titlu de daune materiale.
S-a luat act că persoanele vătămate O. A. și Ț. A., nu s-au constituit părți civile în cauză.
În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 800 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Onorariul apărătorului din oficiu al inculpatului, în cuantum de 200 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul L. N., dar fără a depune la dosar motivele de apel ori de a se prezenta în fața instanței pentru a-și susține oral calea de atac.
Cu ocazia dezbaterilor judiciare, apărătorul din oficiu pentru inculpat a solicitat reindividualizarea pedepsei aplicate, în sensul reducerii acesteia, cu motivarea că inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor în faza de urmărire penală și are șase copii minori în întreținere.
Examinând hotărârea atacată în raport de probele administrate în cauză, de criticile invocate de apărătorul din oficiu, dar și din oficiu, conform art. 417 Cod procedură penală, Curtea va constata ca apelul este nefondat.
Astfel, în ceea ce privește situația de fapt, Curtea constată că aceasta a fost corect reținută de prima instanță și anume că, în esență, în perioada mai – august 2010, inculpatul L. N. a sustras bunuri din autoturismele persoanelor vătămate O. A. G. și Tigui A., prin spargerea geamului portierei și respectiv prin forțarea sistemului de închidere al portbagajului, iar la data de 22/23.06.2010 a sustras un moped marca Peugeot aparținând persoanei vătămate L. I., bun pe care i l-a dat în schimbul unei datorii numitului S. V..
Faptele pentru care inculpatul a fost trimis în judecată și condamnat de prima instanță rezultă cu certitudine din probele administrate în cauză, respectiv declarații persoane vătămate, proces verbal de cercetare la fața locului și planșe foto, declarațiile martorilor B. G., L. Onorel (fratele inculpatului), S. V., D. I., S. I. și declarațiile inculpatului date în faza de urmărire penală.
De menționat faptul că în fața instanței de fond și apel, inculpatul nu s-a prezentat, el fiind trimis în judecată în lipsă, așa cum reiese din actul de sesizare.
În ceea ce privește individualizarea pedepsei, Curtea constată că, prima instanță a ținut seama greșit de criteriile prevăzute de art. 74 Cod penal, iar nu de art.72 din Codul penal anterior, deși această legea a fost considerată justificat mai favorabilă, datorită tratamentului penal mai sever al recidivei postcondamnatorii și al condițiilor de existență a infracțiunii continuate, care în noul cod penal s-ar transforma în concurs de infracțiuni datorită pluralității de subiect pasiv.
Astfel, ținând seama de gradul de pericol social, reliefat conform art. 72 raportat la art. 181 din Codul penal anterior, de modul și mijloacele de săvârșire (pe timp de noapte, prin spargerea geamului cu ajutorul unui fragment de bujie ce se afla în posesia sa, ceea ce denotă pregătirea permanentă pentru o eventuală sustragere din auto), de scopul urmărit (dobândirea unor bunuri pe cale ilicită), de urmarea produsă (prejudicierea persoanei vătămate cu contravaloarea bunurilor sustrase și distrugerea autovehiculelor), de persoana inculpatului, care nu este la primul conflict cu legea penală, fiind anterior condamnat prin sentința penală nr. 157/2008 a Judecătoriei Vălenii de M. și liberat condiționat la data de 21.04.2010, cu un rest neexecutat de 422 file închisoare, instanța de apel apreciază că pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată de prima instanță (la minimul special prevăzut de legea veche) nu este nici pe departe prea aspră.
Față de aceste considerente și neexistând alte motive de nelegalitate și/sau netemeinicie, Curtea, în baza art. 421 pct. 1 lit. b) Cod procedură penală, va respinge ca nefundat apelul inculpatului.
Văzând și dispozițiile art. 275 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul L. N., fiul lui G. și M., născut la data de 23 iunie 1971 în ., domiciliat în comuna Păcureți, ., județul Prahova și fără forme legale în ., la concubina sa - C. N., CNP_, împotriva sentinței penale nr.556 din 20 martie 2015 pronunțată de Judecătoria Ploiești.
Obligă apelantul - inculpat la 560 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care, 260 lei, onorariu apărător din oficiu ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului Prahova.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 02 noiembrie 2015.
Președinte Judecător
I. S. P. M. F.
Grefier
E. V.
Red.PMF
Tehnored. E.V./D.G.
7 ex./2.12.2015
dos.f._ /2015 Judecătoria Ploiești
j.f. C. C.
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3113/2006
| ← Constituire grup infracţional organizat. Art.367 NCP. Decizia... | Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP.... → |
|---|
