Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 355/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI

Curtea de Apel PLOIEŞTI - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 355/2015 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 01-04-2015

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR._

DECIZIA PENALĂ NR.355

Ședința publică din data de 01 aprilie 2015

PREȘEDINTE – V. M.

JUDECĂTOR - I. S.

GREFIER – E. V.

Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel Ploiești

a fost reprezentat de procuror C. I. P.

Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de partea civilă DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE PLOIEȘTI prin ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE TÂRGOVIȘTE, cu sediul în municipiul Târgoviște, Calea Domnească, nr.166, județul Dâmbovița, împotriva sentinței penale nr.1276 din 05 decembrie 2014 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, prin care în baza disp.art. 9 alin.1 lit.b din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea disp. art. 41 alin.2 din vechiul Cod penal, a disp. art. 74¹ alin.1 și 2 rap. la disp. art. 91 lit.c din vechiul Cod penal și a disp. art. 5 alin.2 din Codul penal în vigoare, s-a aplicat inculpatului T. N. D., fiul lui G. și D., născut la data de 23 mai 1981 în municipiul Târgoviște, județul Dâmbovița, domiciliat în ., .. 116, județul Dâmbovița, CNP_ sancțiunea administrativă a amenzii în sumă de 1000 lei.

În temeiul disp.art. 9 alin.1 lit.b din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea disp. art. 41 alin.2 din vechiul Cod penal, a disp. art. 74¹ alin.1 și 2 rap. la disp. art. 91 lit.c din vechiul Cod penal și a disp. art. 5 alin.2 din Codul penal în vigoare, s-a aplicat inculpatului Ș. G. D., fiul lui I. și S., născut la 14.03.1981 în municipiul București, domiciliat în București, ., nr. 11 A, sector 4, CNP_, aflat în Penitenciarul Jilava, sancțiunea administrativă a amenzii în sumă de 1000 lei.

A fost respinsă acțiunea civilă formulată de către Agenția Națională de Administrare Fiscală, cu sediul în București, ., sector 5, reprezentată de către Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Ploiești, cu sediul în Ploiești, .> nr. 22, județul Prahova prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Dâmbovița, cu sediul în Târgoviște, ..166, județul Dâmbovița, constatând că prejudiciul cauzat de către inculpați bugetului general consolidat al statului, în sumă de 105.658 de lei, compus din 98.989 lei TVA și 6669 lei – impozit pe profit a fost integral acoperit, așa după cum atestă chitanța . nr._ emisă de către Trezoreria Târgoviște la data de 6.11.2014

De asemenea, a fost respinsă cererea formulată de către Agenția Națională de Administrare Fiscală, reprezentată de către Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Ploiești prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Dâmbovița privind luarea unor măsuri asigurătorii, inculpații T. N. D. și Ș. G. D. nedeținând bunuri imobile.

S-a luat act că inculpatul Ș. G. D. se află în executarea pedepsei de 3 ani închisoare care i-a fost aplicată prin sentința penală nr. 91 pronunțată de către Tribunalul Dâmbovița la data de 4 martie 2013 în dosarul nr._, definitivă prin decizia nr. 1204 pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 3.04.2014, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de disp.art. 9 alin.1 lit.b din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.41 alin.2 din vechiul Codul penal.

A fost obligat fiecare inculpat la 780 lei cheltuieli judiciare către stat, incluzând și cheltuielile aferente fazei urmăririi penale.

La apelul nominal făcut în ședință publică la au răspuns intimații - inculpați T. N., personal și asistat de avocat ales B. C. din Baroul Dâmbovița, conform împuternicirii avocațiale nr._/01.04.2015, aflată la fila 15 dosar și Ș. G. D., aflat în stare de arest, personal și asistat de avocat din oficiu Elenga Luz P. din Baroul Prahova, conform împuternicirii avocațiale nr._/06.03.2015, aflată la fila 10 dosar, lipsă fiind apelanta - parte civilă Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Ploiești prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Dâmbovița

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Avocat Elenga Luz P. având cuvântul pentru intimatul - inculpat Ș. G. D., după ce în prealabil cu acordul instanței a luat legătura cu acesta, precizează că este arestat în altă cauză și arată că nu are cereri de formulat și nici excepții de invocat, solicitând acordarea cuvântului în dezbateri.

Avocat B. C. având cuvântul pentru intimatul - inculpat T. N., arată că nu are cereri de formulat și nici excepții de invocat, solicitând acordarea cuvântului în dezbateri.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, arată că nu are cereri de formulat și nici excepții de invocat și solicită acordarea cuvântului în dezbateri.

Curtea, ia act că nu sunt cereri de formulat și nici excepții de invocat și față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților.

Avocat Elenga Luz P. având cuvântul pentru intimatul - inculpat Ș. G. D., solicită respingerea ca nefondat a apelului declarat de partea civilă Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Ploiești prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Dâmbovița și menținerea ca legală și temeinică a sentinței penale nr.1276 din 05 decembrie 2014 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița.

Astfel, susține că prejudiciul reținut în cauză a fost achitat în întregime de cei doi intimați - inculpați până la data de 06 noiembrie 2014, faptele fiind săvârșite în perioada octombrie 2008 - martie 2009.

În acest sens, arată că în motivarea hotărârii apelate (pag.9 - fila 173 dos.fond) s-a reținut că a fost achitată în întregime de către inculpați, până la soluționarea cauzei în primă instanță - contravaloarea prejudiciului cauzat bugetului general consolidat al statului, în funcție de care s-a realizat și încadrarea juridică a faptelor pentru care au fost trimiși în judecată, făcând referire la disp.art.74/1 alin.1 Cod penal și disp.art.10 din Legea nr.241/2005.

Avocat B. C. având cuvântul pentru intimatul - inculpat T. N., solicită respingerea ca nefondat a apelului declarat de partea civilă Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Ploiești prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Dâmbovița și menținerea ca legală și temeinică a sentinței penale nr.1276 din 05 decembrie 2014 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița.

Susține că pentru fapta prevăzută de disp.art. 9 alin.1 lit.b din Legea nr. 241/2005, prejudiciul cu care a fost sesizată instanța, a fost stabilit în baza unei expertize efectuată la momentul întocmirii rechizitoriului și nu printr-o analiză contabilă.

În opinia sa, chiar dacă societatea inculpaților mai înregistrează și alte debite, la acest moment nu face obiectul cauzei, soluția pronunțată de prima instanță fiind legală, temeinică și corectă și aceeași cu a Curții de Apel Ploiești, care a stabilit în mod similar în alte cauze.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, pune concluzii de respingere a apelului declarat de partea civilă Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Ploiești prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Dâmbovița și menținerea ca legală și temeinică a sentinței penale nr. 1276 din 05 decembrie 2014 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, susținând că în mod corect s-a luat act de sesizarea instanței și de nota de constatare formulată de partea civilă Administrația Județeană a Finanțelor Publice Dâmbovița.

Intimatul - inculpat T. N. D. având ultimul cuvânt, arată că lasă la aprecierea instanței cu privire la soluția ce o va pronunța.

Intimatul - inculpat Ș. G. D. având ultimul cuvânt, arată că lasă la aprecierea instanței cu privire la soluția ce o va pronunța.

CURTEA,

Asupra apelului penal de față ;

Examinând acele și lucrările dosarului constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 1276 din 05 decembrie 2014 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în baza disp.art. 9 alin.1 lit.b din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea disp. art. 41 alin.2 din vechiul Cod penal, a disp. art. 74¹ alin.1 și 2 rap. la disp. art. 91 lit.c din vechiul Cod penal și a disp. art. 5 alin.2 din Codul penal în vigoare, s-a aplicat inculpatului T. N. D., fiul lui G. și D., născut la data de 23 mai 1981 în municipiul Târgoviște, județul Dâmbovița, domiciliat în .. 116, județul Dâmbovița, CNP_ sancțiunea administrativă a amenzii în sumă de 1000 lei.

A fost obligat fiecare inculpat la 780 lei cheltuieli judiciare către stat, incluzând și cheltuielile aferente fazei urmăririi penale.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că prin Rechizitoriul întocmit de către procuror la data de 31 iulie 2013 în dosarul nr. 3096/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgoviște, a fost pusă în mișcare acțiunea penală față de inculpații T. N. D. și Ș. G. D., ambii fiind trimiși în judecată, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de disp. art. 9 alin 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea disp. art. 41 alin 2 din vechiul Cod penal.

S-a reținut de către procuror că în perioada 29 mai 2008 - 31 decembrie 2009, inculpații T. N. D. și Ș. G. D., reprezentanți legali ai . SRL, au livrat mărfuri în valoare de 620.000 lei către diverși beneficiari, operațiuni comerciale pe care nu le-au înregistrat în contabilitatea societății, sustrăgând-se astfel de la îndeplinirea obligațiilor fiscale - plata TVA în suma de 98.989 lei și a impozitului pe profit în sumă de 6.669 lei .

La data de 9 octombrie 2007 învinuiții Ș. G. D. și S. C. C., au încheiat un contract de comodat cu I. D. – C.N.P._, persoană decedată la acea dată, obiectul contractului fiind o cameră din apartamentul nr. 20, situat în mun. București, sect. 5, .. 11, ., . comodantul o punea la dispoziția persoanelor menționate mai sus, cu titlul gratuit, în vederea stabilirii sediului social al . SRL, înscris care a fost folosit la înființarea acestei societăți.

S-a stabilit de către procuror că faptele învinuiților T. N. D. și Ș. G. D. au fost dovedite prin următoarele mijloace de probă: declarațiile acestora, istoricul . SRL, adresa nr._ din 21 iulie 2009 emisă de către ANAF - Administrația Finanțelor Publice a sectorului 5 București, cererea de deschidere de cont a . SRL la Banca Transilvania – Sucursala Valahia Târgoviște, specimenele de semnătură pentru inculpați, rulajul contului deschis de către . SRL la Banca Transilvania și raportul de expertiză contabilă întocmit în cauză.

Din istoricul . SRL a rezultat că T. N. D. și Ș. G. D., sunt asociați ai acesteia, care are ca obiect secundar de activitate comerțul cu ridicata al pieilor brute și pieilor prelucrate, administrator fiind Ș. G. D..

Deși a declarat că nu s-a ocupat efectiv de activitatea firmei, sarcină care îi revenea lui Ș. G. D., inculpatul T. N. D. a precizat că ridica banii din contul societății și folosea ștampila acestuia, adăugând că nu a desfășurat nici activități în privința înregistrării în contabilitatea societății a operațiunilor comerciale care au fost desfășurate, determinat de faptul că cel care trebuia să întocmească actele contabile era Ș. G. D..

Alimentarea contului deschis de către . SRL la Banca Transilvania era realizată de către beneficiarii pieilor vândute de către T. N. D., pe bază de factură fiscală și aviz de însoțire a mărfii, aspect care a rezultat din declarațiile acestuia din urmă.

La rândul său, Ș. G. D. a precizat că nici el nu s-a ocupat de activitatea firmei, nedeținând niciodată documentele contabile ale acesteia, banii fiind ridicați din conturile societății de către T. N. D..

În cuprinsul rechizitoriului se menționează și că, așa după cum atestă adresa nr._ din 2 iulie 2009, emisă de către ANAF – Administrația Finanțelor Publice a sectorului 5 București, . SRL nu a depus declarații și bilanțuri la organele fiscale.

Societatea și-a deschis cont la Banca Transilvania – Sucursala Valahia Târgoviște, alimentat ca urmare a unor livrări de marfă către diverși beneficiari, persoanele autorizate să dispună de contul curent al societății fiind ambii învinuiți, iar sumele de bani fiind ridicate de către T. N. D. (documentele puse la dispoziție de Banca Transilvania).

În raportul de expertiză contabilă întocmit în cauză, s-a consemnat că . nu a depus nicio declarație privind obligațiile fiscale la organele specializate în perioada 29 mai 2008-31 decembrie 2009, cu toate că a încasat prin virament pentru mărfurile livrate beneficiarilor suma de 620.000 lei, pentru care datorează bugetului de stat 105.658 lei din care 98.989 lei TVA iar 6.669 lei impozit pe profit.

În urma coroborării probelor administrate, procurorul a concluzionat că în perioada 29 mai 2008 - 31 decembrie 2009 inculpații T. N. D. și Ș. G. D., reprezentanții legali ai . au livrat mărfuri către OPTIMA TOTAL INVEST, GAZO și GAZO PEL TRADE, menționate în anexa 3 a raportului de expertiză tehnică-judiciară din faza urmăririi penale în valoare de 620.000 lei, operațiuni comerciale care nu au fost înregistrate în contabilitatea societății, cei doi sustrăgându-se astfel de la îndeplinirea obligațiilor fiscale – (plata TVA în suma de 98.989 lei și plata impozitului pe profit în sumă de 6669 lei).

Cu toate că administratorul societății era Ș. G. D., în fapt, acte de administrare a efectuat și inculpatul T. N. D..

În drept, faptele inculpaților T. N. D. și Ș. G. D. care în perioada 29 mai 2008 - 31 decembrie 2009, în calitate de administratori - reprezentanți legali ai . SRL au livrat mărfuri în valoare de 620.000 lei către diverși beneficiari, prin neînregistrarea în contabilitatea societății a acestor operațiuni comerciale sustrăgându-se de la achitarea către bugetul de stat a sumei de 98.989 lei cu titlu de TVA și a sumei de 6669 lei cu titlu de impozit pe profit, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de disp. art. 9 alin 1 lit. b din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea disp. art. 41 alin 2 din vechiul Cod penal.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița la data de 9 august 2013 sub nr._ .

La termenul din data de 28 octombrie 2013, instanța a dispus citarea în cauză a Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

Prin adresa nr._ din 21 noiembrie 2013, A.N.A.F., Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Ploiești reprezentată prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Dâmbovița, s-a constituit parte civilă cu suma de 105.658 lei, plus obligațiile fiscale accesorii calculate până la data acoperirii integrale a prejudiciului cauzat bugetului de stat.

În cuprinsul cererii s-a precizat că majorările de întârziere sunt parte componentă a prejudiciului cauzat bugetului consolidat al statului, având în vedere natura lor dublă - sancționatorie (pentru neplata la termen a sumelor datorate) și reparatorie (pentru despăgubirea statului urmare a încasării cu întârziere a debitului), în conformitate cu disp. art. 119 și urm. din Codul de procedură fiscală.

Prin aceeași cerere, s-a solicitat instituirea unor măsuri asigurătorii privind executarea silită și vânzarea bunurilor potrivit disp. art. 163-169 din Codul de procedură penală, și obligarea inculpaților în solidar cu partea responsabilă civilmente la acoperirea contravalorii prejudiciului.

Prin încheierea din data de 17 februarie 2014, în conformitate cu disp. art. 344 alin 2 din Codul de procedură penală, s-a dispus trimiterea cauzei judecătorului de cameră preliminară în vederea verificării competenței și legalității sesizării, precum și verificării legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

Prin aceeași încheiere s-a comunicat inculpaților și apărătorilor aleși ai acestora termenul stabilit în camera preliminară, potrivit disp. art. 344 alin 1 din Codul de procedură penală.

Totodată, s-a solicitat Inspectoratului Județean de Politie al Județului Dâmbovița comunicarea fisei cazierului judiciar actualizat a inculpatului Ș. G. D..

Prin cererea înregistrată la data de 10 martie 2014 inculpatul Ș. G. D. a solicitat refacerea raportului de expertiză contabilă efectuată în cauză în faza urmăririi penale, arătând că, deși a depus la dosar toate actele contabile privind situația financiară a . SRL în perioada 29 mai 2008-31 decembrie 2009, expertul nu a luat în calcul și aceste înscrisuri.

În același timp, inculpatul a considerat că suma pentru care A.N.A.F. s-a constituit parte civilă nu este cea corectă.

Cu adresa nr. 301/VIII/1/2014 P. de pe lângă Tribunalul Dâmbovița a comunicat instanței că în dosarul nr. 3096/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgoviște, administrarea probei cu expertiză contabilă judiciară s-a făcut cu respectarea tuturor dispozițiilor legale în materie, cu mențiunea că o nouă expertiză, ca și alte probe, pot fi solicitate în cursul judecății.

Prin încheierea pronunțată la data de 11 aprilie 2014, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării Tribunalului Dâmbovița prin Rechizitoriul întocmit în dosarul nr. 3096/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgoviște, precum și a administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, dispunând începerea judecății și citarea părților pentru termenul din data de 12 mai 2014.

Judecătorul de cameră preliminară a apreciat că cererea formulată de către inculpatul Ș. G. D., privind efectuarea în cauză a unei noi expertize contabile urmează să fie pusă în discuția părților după începerea judecății, în ședință publică, în conformitate cu disp. art. 374 alin 6 din Codul de procedură penală.

Pe de altă parte, s-a menționat că revine tribunalului, în conformitate cu disp. art. 36 alin 1 lit. c¹ din Codul de procedură penală, competenta de a judeca infracțiunea prev de disp. art. 9 alin 1 lit. b din legea nr. 241/2005, pentru săvârșirea căreia au fost trimiși în judecată inculpații T. N. D. și Ș. G. D., precum și că este legală sesizarea Tribunalului Dâmbovița prin rechizitoriul întocmit de către procuror la data de 31 iulie 2013 în dosarul nr. 3096/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgoviște, aceasta fiind realizată cu respectarea disp. art. 263 și 264 alin 3 din vechiul cod de procedură penală, actul în discuție îndeplinind toate cerințele de formă și de conținut și cuprinzând toate datele referitoare la persoana inculpaților, la faptele reținute în sarcina lor și la încadrarea juridică a acestora, fiind menționate și numele și prenumele persoanelor care urmează să fie citate în instanță și indicate calitatea lor în proces și locul la care va fi îndeplinită procedura de citare .

Judecătorul de cameră preliminară a mai constatat că rechizitoriul întocmit în cauză a fost verificat sub aspectele legalității și temeiniciei de către prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgoviște .

În conformitate cu disp. art. 4 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală „actele de procedură îndeplinite înainte de . Codului de procedură penală, cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare la data îndeplinirii lor rămân valabile, cu excepțiile prevăzute de prezenta lege”.

S-a evidențiat și faptul că administrarea probelor și efectuarea actelor de urmărire penală, au fost realizate cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare la acea dată, apărătorii inculpaților nesemnalând mijloace de probă care să fi fost obținute în mod nelegal, sau care să fi fost realizate prin întrebuințarea unor mijloace de constrângere în sensul disp. art. 64 alin 2 sau 68 alin 1 din vechiul Cod de procedură penală (eventuala nulitate relativă a expertizei fiind acoperită în condițiile în care inculpații nu au invocat-o până la închiderea procedurii în camera preliminară, în baza disp. art. 282 alin 3 din Codul de procedură penală).

Aceasta, întrucât potrivit disp. art. 4 alin 2 din Codul de procedură penală „nulitatea oricărui act sau oricărei lucrări efectuată înainte de . legii noi poate fi invocată numai în condițiile Codului de procedură penală”.

La termenul din data de 12 mai 2014, s-a dispus citarea inculpatului Ș. G. D. la Penitenciarul Rahova, iar ulterior și la Penitenciarul Jilava, acesta aflându-se în executarea unei pedepse privativă de libertate pronunțată ..

După efectuarea unei prezentări succinte a rechizitoriului de către grefier, la termenul din data de 10 iulie 2014, în conformitate cu disp. art. 374 alin 2, 3 și 4 din Codul de procedură penală, președintele completului a explicat inculpaților în ce constă învinuirea care li se aduce, înștiințându-i cu privire la dreptul de a nu face nicio declarație și atrăgându-le atenția că tot ceea ce declară poate fi folosit și împotriva lor precum și cu privire la dreptul de a solicita ca judecata să aibă loc exclusiv pe baza probelor administrate în faza urmăririi penale, cu efectele prevăzute de disp. art. 396 alin 10 din Codul de procedură penală, inculpatul Ș. G. D., solicitând să fie judecat în procedura simplificată prevăzută de disp. art. 375 alin 1 din Codul de procedură penală.

În declarația pe care a dat-o inculpatul a arătat că recunoaște în totalitate fapta pentru care a fost trimis în judecată, pe baza probelor administrate în faza urmăririi penale, a cărei încadrare juridică îi este cunoscută, pentru a putea beneficia de disp. art. 396 alin 10 din Codul de procedură penală.

După punerea în discuție a cererii formulate de către inculpat și luarea concluziilor procurorului de ședință și pe cele ale apărătorului inculpatului, instanța a admis această cerere.

Fiind audiat la același termen de judecată, inculpatul T. N. D. a arătat că menține în totalitate declarațiile pe care le-a dat în faza urmăririi penale, recunoscând că împreună cu inculpatul Ș. G. D. a înființat . SRL al cărei obiect de activitate l-a constituit comerțul cu piei de bovine, el fiind și cel care s-a ocupat de vânzarea mărfii, activitate în schimbul căreia primea un comision de 1.000 lei vechi pentru un Kg. de piei. Tot el a fost cel care a întocmit facturile în vederea vânzării mărfurilor, cumpărătorii efectuând plata acestora prin intermediul Băncii Transilvania.

După ce ridica banii din contul societății îi remitea lui Ș. G. D., pe care îl considera administratorul firmei și care cumpăra cu aceste sume alte materiale, fiecare dintre ei folosind câte o ștampilă.

Nu s-a ocupat de înregistrarea acestor operații comerciale în contabilitatea . SRL și nici nu are cunoștință de existența unor astfel de evidențe, întrucât convenise cu Ș. G. D. ca acesta să se ocupe de contabilitatea firmei.

A luat cunoștință, urmare a lecturării rechizitoriului întocmit în cauză, că în perioada anilor 2008-2009 în care . și-a desfășurat activitatea, a fost încasată pentru mărfurile livrate beneficiarilor suma de aproximativ 600.000 lei, având însă credința că plățile către bugetul de stat a TVA și a impozitului pe profit erau la zi, determinat de faptul că avea încredere în inculpatul Ș. G. D..

Știa că situațiile contabile trebuia să fie depuse la organele fiscale, însă aceasta era obligația celuilalt inculpat, căruia îi și comunicase că el se ocupă exclusiv de vânzarea mărfurilor, având interesul de a obține comisioane în schimbul acestei activități.

La solicitarea instanței, cu adresa din 25.07.2014, Judecătoria Sectorului 5 București a comunicat copia sentinței penale nr. 1832 pronunțată la data de 26.05.2004 în dosarul nr._/2003 definitivă prin decizia penală nr. 930/26.07.2004 a Tribunalului București Secția a II a Penală, prin care inculpatul Ș. G. D. a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 8 ani închisoare, din executarea căreia a fost liberat condiționat la data de 31.01.2006 cu un rest de 731 de zile închisoare neexecutate, prin sentința penală nr. 237 pronunțată de către Judecătoria G. la data de 26.01.2006.

Totodată, au fost comunicate copiile sentințelor penale nr. 132 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița la 01.04.2003 în dosarul nr. 5908/2002 și nr. 91 pronunțată de către Tribunalul Dâmbovița la data de 04.03.2013 în dosarul nr._, modificată prin decizia penală nr. 223/19.11.2013 a Curții de Apel Ploiești, definitivă prin decizia nr. 1204/03.04.2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

La termenul din data de 07.11.2014, a fost depusă la dosar chitanța . 271 nr._ emisă de Trezoreria Municipiului Târgoviște – Administrația Finanțelor Publice, atestând achitarea în contul 20A_3152476 a sumei de_ lei de către inculpatul T. N. D., care a confirmat că aceasta include și contribuția inculpatului Ș. G. D. la plata despăgubirilor stabilite în cuprinsul rechizitoriului întocmit de către procuror la data de 31.07.2013 în dosarul nr. 3096/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgoviște (reprezentând TVA și impozit pe profit).

Față de achitarea integrală de către inculpații T. N. D. și Ș. G. D., foști reprezentanți legali ai . SRL, a contravalorii prejudiciului cauzat bugetului consolidat al statului, prin sustragerea de la plata sumei obligațiilor fiscale - a sumei de 98.989 lei cu titlu de TVA și a sumei de 6669 lei, impozit pe profit, corespunzător livrării către diverși beneficiari a unor mărfuri în sumă de 620.000 lei în perioada 29.05.2008 – 31.12.2009, instanța apreciază că ei se află în situația prevăzută de disp. art. 74¹ alin. 1 și 2 teza a II a din vechiul Cod penal, configurându-se ideea că pentru ei, în condițiile în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei, au intervenit una sau mai multe legi penale, legea penală mai favorabilă, este cea anterioară.

Pentru identificarea concretă a legii penale mai favorabile așa cum s-a statuat și prin decizia Curții Constituționale nr. 265 din 06.05.2014 publicată în Monitorul Oficiul nr.372 din 20.05.2014, trebuie să se aibă în vedere o . criterii care tind fie la înlăturarea răspunderii penale, ori a consecințelor condamnării, fie la aplicarea unei pedepse mai mici vizând în primul rând condițiile de incriminare, apoi cele de tragere la răspundere penală și, în sfârșit, criteriul pedepsei.

Au fost avute în vedere și dispozițiile Legii nr. 241/2005 în forma în vigoare la data comiterii de către inculpați a infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată care, de asemenea, este mai favorabilă acestora.

Potrivit disp. art.5 alin. 2 din Codul penal „dispozițiile alin. 1 se aplică și actelor normative ori prevederilor din acestea declarate neconstituționale, precum și ordonanțelor de urgență aprobate de Parlament cu modificări sau completări ori respinse, dacă în timpul când acestea s-au aflat în vigoare, au cuprins dispoziții penale mai favorabile”.

Totodată, în conformitate cu disp. art. 74¹ alin. 2 teza a II a din vechiul Cod penal, „dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții (până la soluționarea cauzei în primă instanță) este de până la 50.000 euro în echivalentul monedei naționale, se aplică o sancțiune administrativă, care se înregistrează în cazierul judiciar”.

Prin decizia nr. 573/2011 (M.O. nr. 363 din 25.05.2o11) Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 74¹ din vechiul Cod penal sunt neconstituționale, motivat, pe o parte de faptul că prin condiționarea reducerii limitelor de pedeapsă de un anumit moment procesual până la soluționarea cauzei în primă instanță, este afectat principiul egalității cetățenilor în fața legii, prevăzut de art. 16 alin. 1 din Constituție, iar pe de altă parte, că atât alin. 1 cât și alin. 2 al art. 74¹ folosesc o terminologie ambiguă, imprecisă, de natură să lipsească de previzibilitate norma supusă controlului”, însă acestora li s-a dat eficiență în virtutea art. 5 alin. 2 din noul Cod penal, determinat de faptul că în timpul în care s-a aflat în vigoare, a cuprins dispoziții penale mai favorabile care pot fi aplicate celor doi inculpați.

Tribunalul a mai constatat și că infracțiunea pentru care inculpații au fost trimiși în judecată, prevăzută de disp. art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005, se regăsește printre cele enumerate de disp. art. 74¹ alin. 1 din Codul penal anterior, făcând parte dintre infracțiunile economice prevăzute în legi speciale prin care s-a pricinuit o pagubă.

Textul amintit vizează săvârșirea unei astfel de infracțiuni, ceea ce presupune îndeplinirea de către faptele comise de către inculpați a tuturor elementelor constitutive prevăzute de lege.

Numai inculpatul Ș. G. D. a solicitat să fie judecat în procedura simplificată prevăzută de disp. art.375 din Codul de procedură penală numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, recunoscând în totalitate fapta reținută în sarcina sa.

Inculpatul T. N. D. a negat că ar fi comis infracțiunea prevăzută de disp. art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005, susținând că a înființat împreună cu inculpatul Ș. G. D. - . SRL, însă el s-a ocupat exclusiv de vânzarea pieilor de bovine în schimbul unor comisioane.

În mod evident însă, așa după cum a confirmat și inculpatul Ș. G. D. (care figura în acte ca administrator al . SRL) și inculpatul T. N. D. a efectuat acte de administrare, pe care în parte și indirect acesta le-a și recunoscut.

Astfel, el a deținut una dintre ștampilele societății și a retras în mai multe rânduri sume de bani din contul societății deschis la Banca Transilvania – Sucursala Valahia Târgoviște (alimentat de către diverși beneficiari ai livrărilor unor cantități de piei de animale), fiind singurul care a ridicat aceste sume deși și inculpatul Ș. G. D. era autorizat să efectueze astfel de acte.

Pe de altă parte, niciodată acest din urmă inculpat nu s-a ocupat de activități care țineau de evidența contabilă a firmei . SRL, nefiind depuse declarații privind obligațiile fiscale în perioada 29.05.2008 – 31.12.2009.

De altfel, însuși efortul de a achita împreună cu inculpatul Ș. G. D. o sumă importantă datorată bugetului de stat, echivalează cu o recunoaștere a infracțiunii pentru săvârșirea căreia a fost trimis în judecată.

Ș. G. D. a declarat că nu a deținut niciodată documente contabile care să aparțină . SRL, declarație care alături de înscrisurile emise de către Banca Transilvania, conduc la concluzia că atât el cât și inculpatul T. N. D. au livrat mărfuri unor beneficiari în sumă de 620.000 lei, fără să înregistreze aceste operațiuni în evidențele contabile, sustrăgându-se astfel de la plata către bugetul statului a sumelor datorate de către . SRL cu titlu de TVA și de impozit pe profit, aspecte confirmate și prin raportul de expertiză întocmit în faza urmăririi penale de către expertul contabil C. N..

În drept, faptele comise de către inculpați realizează elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de disp. art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea disp. art. 41 alin. 2 din Codul penal anterior.

Însă, prin voința legiuitorului, în condițiile incidenței disp. art.5 alin. 2 din Codul penal în vigoare, inculpaților nu le vor fi aplicate pedepse cu închisoarea, astfel cum prevăd disp. art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 în forma anterioară Codului penal care a intrat în vigoare la 01.02.2014, ci sancțiuni administrative, în conformitate cu disp. art. 74¹ alin. 2 teza a II a din Codul penal anterior.

Aceasta, determinat de faptul că a fost achitată în întregime de către inculpați, până la soluționarea cauzei în primă instanță-contravaloarea prejudiciului cauzat bugetului general consolidat al statului, în funcție de care s-a realizat și încadrarea juridică a faptelor pentru care ei au fost trimiși în judecată (și disp. art. 74¹ alin. 1 din Codul penal, făcând trimitere tot la „prejudiciul cauzat”, fără luarea, prin urmare, în calcul și a accesoriilor solicitate de către partea civilă - dobânzi și penalități de întârziere, ca de altfel și disp. art. 10 din legea nr. 241/2005 nemodificată).

Tribunalul, a constatat că dispozițiile legale invocate anterior - art. 74¹ alin 1 și 2 teza a II-a din vechiul Cod penal – prejudiciul cauzat și recuperat fiind de până la 50.000 Euro în echivalentul monedei naționale, sunt profitabile, deopotrivă ambilor inculpați, dată fiind contribuția amândoura la achitarea sumei de 105 658 lei către bugetul consolidat al statului, și solidaritatea obligației în raporturile cu creditorul, plata creanței conducând la stingerea acesteia în privința ambilor codebitori solidari.

Un alt argument pentru dezlegarea în sensul menționat a chestiunii în discuție este și faptul că valoarea acestora nu ar putea fi stabilită decât în urma administrării unei expertize, dar și acela că în urma modificărilor și completărilor aduse Legii nr. 241/2005 prin Legea nr. 187 din 24 octombrie 2012 și Legea nr. 255/19 iunie 2013, prin disp. art. 10 se statuează, în cazul infracțiunilor prevăzute la articolele 8 și 9, că numai achitarea integrală a pretențiilor civile în cursul urmăririi penale sau al judecații, până la primul termen de judecată, fac posibilă reducerea la jumătate a limitelor pedepselor prevăzute de lege, ceea ce ar presupune și plata accesoriilor.

De altfel, în sensul expus, este și practica instanței superioare – Curtea de Apel Ploiești.

Pe cale de consecință, în baza disp. art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 (în forma anterioară intrării în vigoare a noului Cod penal la data de 01.02.2014), cu aplicarea disp. art. 41 alin. 2 din vechiul Cod penal, a disp. art. 5 alin. 2 din Codul penal în vigoare, a disp. art. 74¹ alin. 1 și 2 teza a II a din vechiul Cod penal și a disp. art. 91 lit. c din vechiul Cod penal, s-a aplicat fiecăruia dintre inculpați o amendă administrativă în sumă de 1000 lei.

A fost respinsă acțiunea civilă exercitată de către ANAF, constatându-se că prejudiciul cauzat bugetului de stat de către inculpați în sumă de 105.658 lei (compus din 98.989 lei TVA și 6669 lei impozit pe profit, a fost integral acoperit, așa după cum atestă chitanța . 271 nr._ emisă de către Trezoreria Târgoviște la data de 06.11.2014.

Totodată, s-a respins cererea formulată de către ANAF privind luarea unor măsuri asiguratorii, inculpații T. N. D. și Ș. G. D. nedeținând bunuri imobile.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel partea civilă Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Ploiești prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Târgoviște, care prin motivele depuse în scris la dosar, critică soluția ca fiind nelegală și netemeinică sub aspectul modului în care a fost rezolvată latura civilă a cauzei.

Astfel, se arată că în mod nejustificat instanța de fond a respins acțiunea civilă formulată, reținând că prejudiciul a fost achitat în condițiile în care, în cererea de constituire a solicitat cuprinderea în cuantumul prejudiciului a majorărilor de întârziere, conform art.119 și urm. Cod procedură fiscală, respectiv neplata în termen (ca sancțiune) a sumelor stabilite drept despăgubiri civile de către inculpații T. N. D. și Ș. G. D., cât și sancțiunea reparatorie, respectiv încasarea cu întârziere a debitelor sale.

S-a solicitat admiterea apelului, desființarea în parte a sentinței atacate în latură civilă, în sensul obligării inculpaților în solidar, la plata sumelor reprezentând majorări de întârziere ca fiind în plus în sfera prejudiciului, până la data plății efective.

Critica este neîntemeiată.

Soluționând cauza penală privind pe inculpații T. N. D. și Ș. G. D., trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prev.de art.9 alin.1 lit.b din Legea nr.241/2005 cu aplic. disp. art.41 alin.2 Cod penal, rap.la art.91 lit.c Cod penal anterior și art.5 alin.2 din Noul Cod penal, instanța de fond a dispus sancționarea acestora cu amenda administrativă, în cuantum de câte 1.000 lei.

Prin aceeași sentință penală, a fost respinsă acțiunea civilă formulată de către Agenția națională de Administrare Fiscală, reprezentată de Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Ploiești prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Târgoviște, constituită parte civilă în cauză, constatând că prejudiciul cauzat de către inculpați la bugetul general consolidat al statului în sumă de 105.658 lei, compus din 98.989 lei TVA și 6.669 lei impozit pe profit, a fost integral acoperit, așa cum s-a dovedit prin chitanța emisă de Trezoreria Târgoviște, depusă la dosar la data de 06 noiembrie 2014.

În opinia instanței de control judiciar, nu se justifică obligarea inculpaților T. N. D. și Ș. G. D. și la plata majorărilor de întârziere în sfera prejudiciului conform art.119 și urm. Cod procedură fiscală, deoarece, așa cum a constatat și instanța de fond, prejudiciul a fost achitat integral de către inculpați, potrivit chitanței emisă de Trezoreria Târgoviște la data de 06 noiembrie 2014.

Cum inculpații au achitat integral prejudiciul la data când sumele stabilite prin raportul de expertiză au devenit lichide și exigibile, se apreciază că și latura civilă a cauzei a fost corect soluționată de instanța de fond, așa încât, apelul declarat de partea civilă se privește ca fiind nefondat și va fi respins în consecință, conform art.421 pct.1 lit.b Cod procedură penală.

Văzând și disp.art.275 alin.2 Cod procedură penală,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul declarat de partea civilă DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE PLOIEȘTI prin ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE TÂRGOVIȘTE, cu sediul în municipiul Târgoviște, Calea Domnească, nr.166, județul Dâmbovița, împotriva sentinței penale nr.1276 din 05 decembrie 2014 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița.

Obligă apelanta la 500 lei cheltuieli judiciare către stat, din care, 300 lei onorariu pentru apărător din oficiu al inculpatului - intimat Ș. G. D., deținut în Penitenciarul - Ploiești - arestat în altă cauză.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică astăzi, 01 aprilie 2015.

Președinte Judecător

V. M. I. S.

Grefier

E. V.

Red.VM

Tehnored.EV

7 ex./20.04.2015

dos.f._ Tribunalul Dâmbovița

j.f. L. L.

Operator de date cu caracter personal

Notificare nr.3113/2006

← Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 384/2015. Curtea...		Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 357/2015.... →

Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 355/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 355/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI