Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 1070/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI

Curtea de Apel PLOIEŞTI - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 1070/2015 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 02-11-2015

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR._

DECIZIA PENALĂ NR. 1070

Ședința publică din data de 02 noiembrie 2015

Președinte – S. P. B.

Judecător – E. N.

Grefier – B. Năvîrcă

Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel Ploiești

a fost reprezentat de procuror M. T.

Pe rol fiind pronunțarea asupra apelurilor declarate de P. DE PE L. JUDECĂTORIA TÂRGOVIȘTE și inculpații D. C., L. I.,Ș. V., D. E. N., P. I., S. L. G., B. R. C., B. S., împotriva sentinței penale nr. 3 din 12.01.2015 și încheierilor de îndreptare a erorii materiale pronunțate în datele de 11 februarie 2015 și 05 martie 2015 în dosarul nr._/315/2011 al Judecătoriei Târgoviște.

Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 19 octombrie 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la 30 octombrie 2015, când din același motiv a amânat din nou pronunțarea la data de 2 noiembrie 2015, când a dat următoarea decizie.

CURTEA

Asupra apelurilor penale de față;

Examinând actele și lucrările dosarului, constată;

Prin sentința penală nr. 3 din 12.01.2015, îndreptată prin încheierea din 11 februarie 2015 dată în dosarul nr._/315/2011 al Judecătoriei Târgoviște pronunțată de Judecătoria Târgoviște au fost condamnați inculpații:

I. Ș. V., fiul lui G. și A., născut la 20.08.1979, în P., domiciliat în comuna Moroieni, . în comuna Răzvad, . Dâmbovița, la pedepsele de 2 ani închisoare pentru înșelăciune, prev. de art. 215, al.1, 2, 3, Cod penal 1969 și 2 luni închisoare pentru uz de fals, prev. de art. 291 Cod penal 1969, ambele cu aplic. art. 33, lit. a) Cod penal 1969 și art. 5 NCP comb. cu art. 396, al.10 rap. la art. 374, al.4, Cod proc. penală, fapte din septembrie 2006.

În baza art. 36, al.2, Cod penal 1969, s-a descontopit pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare aplicată acestuia prin sentința penală nr. 138/04.06.2008 a Judecătoriei P., definitivă prin decizia penală nr. 643/05.10.2009 a Curții de Apel Ploiești, în pedepsele componente de 5 ani închisoare pentru tâlhărie, prev. de art. 211, al.2, Cod penal 1969 și 6 luni închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 86, al.1, din OUG nr. 195/2002, săvârșite la data de 15/16.01.2008.

Constatându-se că ultimele infracțiuni sunt concurente cu cele stabilite în cauză, s-a dispus contopirea tuturor pedepselor de mai sus, aplicându-se pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare, sporită cu 1 an închisoare, în final, inculpatul Ș. V. având de executat, în total, pedeapsa de 6 ani închisoare.

Potrivit art. 71 Cod penal 1969, s-a interzis exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64, lit. a) teza a II a și lit. b) Cod penal 1969, ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 36, al.3 Cod penal 1969 s-a dedus din pedeapsa aplicată, perioada executată de la 16.01.2008 la 17.05.2011.

II. MIHALCIU (R.) R. C., fiica lui M. și T., născută la 16.12.1984, în municipiul Târgoviște, județul Dâmbovița, domiciliată în ., la pedepsele de 2 ani închisoare pentru înșelăciune, prev. de art. art. 244, al.1, 2, NCP și 6 luni închisoare pentru uz de fals, prev. de art. art. 323 NCP, ambele cu aplic. art. 38 și art. 5 NCP, fapte din august 2006, urmând ca potrivit art. 39, al.1, lit. b) NCP aceasta să execute pedeapsa rezultantă de 2 ani și 3 luni închisoare.

În baza art. 67 NCP s-a interzis exercitarea drepturilor prevăzute la art. 66, al.1, lit. a) și b) NCP pe o perioadă de 2 ani de la executarea pedepsei, inculpatei, ca pedeapsă complementară.

Conform art. 65 NCP s-a interzis inculpatei exercitarea drepturilor prevăzute la art. 66, al.1, lit. a) și b) NCP pe durata executării pedepsei, ca pedeapsă accesorie.

III. D. E. N., fiica lui D. și E. L., născută la data de 28.07.1985, în municipiul Târgoviște, județul Dâmbovița, domiciliată în comuna Șotânga, ., la pedepsele de 8 luni închisoare pentru înșelăciune, prev. de art. 244, al.1, 2, NCP și o lună închisoare pentru uz de fals, prev. de art. art. 323 NCP, ambele cu aplic. art. 38 și art. 5 NCP comb. cu art. 396, al.10 rap. la art. 374, al.4, Cod proc. penală, fapte din septembrie 2006, urmând ca potrivit art. 39, al.1, lit. b) NCP aceasta să execute pedeapsa rezultantă de 8 luni și 10 zile închisoare.

În baza art. 67 NCP s-a interzis exercitarea drepturilor prevăzute la art. 66, al.1, lit. a) și b) NCP pe o perioadă de 2 ani de la executarea pedepsei, inculpatei, ca pedeapsă complementară.

Conform art. 65 NCP s-a interzis inculpatei exercitarea drepturilor prevăzute la art. 66, al.1, lit. a) și b) NCP pe durata executării pedepsei, ca pedeapsă accesorie.

IV. P. I., fiica lui C. și M., născută la 09.08.1970, în ., domiciliată în municipiul Târgoviște, Calea București, .. 40, ., la pedepsele de 2 ani închisoare pentru înșelăciune, prev. de art. 215, al.1, 2, 3, Cod penal 1969 și 2 luni închisoare pentru uz de fals, prev. de art. 291 Cod penal 1969, ambele cu aplic. art. 33, lit. a) Cod penal 1969 și art. 5 NCP comb. cu art. 396, al.10 rap. la art. 374, al.4, Cod procedură penală, fapte din august 2006.

În baza art. 85 Cod penal 1969, s-a anulat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 130/15.03.2010 a Judecătoriei Târgoviște, definitivă prin decizia penală nr.214/08.11.2010 a Tribunalului Dâmbovița și constatându-se starea de concurs de infracțiuni, în baza art. 33, lit. a) – 34, al.1, lit. b) Cod penal 1969 s-a dispus contopirea acestora, inculpata urmând să execute în final, pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

Potrivit art. 71 Cod penal 1969, s-a interzis exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64, lit. a) teza a II a și lit. b) Cod penal 1969, ca pedeapsă accesorie.

V. S. L. G., fiul lui I. și F., născut la 24.11.1971, în municipiul Târgoviște, județul Dâmbovița, cu același domiciliu, .. 82, la pedepsele de 3 ani și 3 luni închisoare pentru înșelăciune, prev. de art. 215, al.1, 2, 3, Cod penal 1969 și 6 luni închisoare pentru uz de fals, prev. de art. 291 Cod penal 1969, ambele cu aplic. art. 33, lit. a) Cod penal 1969 și art. 5 NCP, fapte din septembrie 2006.

În baza art. 36, al.2, Cod penal 1969, s-a descontopit pedeapsa rezultantă de 3 ani și 3 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 176/28.02.2013 a Judecătoriei Târgoviște, definitivă prin nerecurare la data de 15.03.2013, în pedepsele componente de 3 ani și 3 luni închisoare pentru tâlhărie, prev. de art. 211, al.2, Cod penal 1969 și 6 luni închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 86, al.1, din OUG nr. 195/2002, săvârșite la data de 15/16.01.2008.

Constatându-se că ultimele infracțiuni sunt concurente cu cele stabilite în cauză, s-a dispus contopirea tuturor pedepselor de mai sus, aplicându-se pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 3 luni închisoare, sporită cu 6 luni închisoare, în final, inculpatul S. L. G. având de executat, în total, pedeapsa de 3 ani și 9 luni închisoare.

Ca urmare s-a anulat mandatul de executare nr. 470/2013 al Judecătoriei Târgoviște și s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare pentru pedeapsa de 3 ani și 9 luni închisoare, menținându-se celelalte dispoziții ale primei hotărâri de condamnare.

Potrivit art. 71 Cod penal 1969, s-a interzis exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64, lit. a) teza a II a și lit. b) Cod penal 1969, ca pedeapsă accesorie.

VI. B. R. C., fiul lui I. și E., născut la 14.12.1968, în București, domiciliat în municipiul Târgoviște, Calea București, ., județul Dâmbovița, la două pedepse de câte 1 an și 6 luni închisoare pentru fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 320, al.1 NCP și fals material în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 NCP, precum și de 2 ani și 6 luni închisoare pentru complicitate la înșelăciune, prev. de art. 244, al.1, 2, NCP, toate în formă continuată ( câte 11 acte materiale), cu aplic. art. 35, art. 41, art. 48 și art. 5 NCP, săvârșite în perioada iulie – septembrie 2006, urmând ca potrivit art. 39, al.1, lit. b) NCP aceasta să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 67 NCP s-a interzis exercitarea drepturilor prevăzute la art. 66, al.1, lit. a) și b) NCP pe o perioadă de 2 ani de la executarea pedepsei, inculpatei, ca pedeapsă complementară.

Conform art. 65 NCP s-a interzis inculpatei exercitarea drepturilor prevăzute la art. 66, al.1, lit. a) și b) NCP pe durata executării pedepsei, ca pedeapsă accesorie.

VII. B. S., fiica lui D. și S., născută la 23.04.1964, în Târgoviște, județ Dâmbovița, domiciliată în Târgoviște, .. 8, ., la pedepsele de 2 ani închisoare pentru înșelăciune, prev. de art. 215, al.1, 2, 3, Cod penal 1969 și 2 luni închisoare pentru uz de fals, prev. de art. 291 Cod penal 1969, ambele cu aplic. art. 33, lit. a) Cod penal 1969 și art. 5 NCP comb. cu art. 396, al.10 rap. la art. 374, al.4 Cod proc. penală, fapte din august 2006.

În baza art. 36, al.2, Cod penal 1969 s-a descontopit pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare aplicată acesteia prin sentința penală nr. 636/14.10.2009 a Judecătoriei Sectorului 5 București, definitivă prin decizia penală nr. 681/A/11.12.2009 a Tribunalului București, Secția I Penală, în pedepsele componente de 3 ani închisoare pentru înșelăciune, prev. de art. 215, al.1, 2, 3, Cod penal 1969 și 9 luni închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 84, pct.3 din Legea nr.59/1934, săvârșite la data de 12.10.2006.

Constatându-se că ultimele infracțiuni sunt concurente cu cele stabilite în cauză, s-a dispus contopirea tuturor pedepselor de mai sus, aplicându-se pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, sporită cu 6 luni închisoare, în final, inculpata B. S. având de executat, în total, pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare.

Potrivit art. 71 Cod penal 1969, s-a interzis exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64, lit. a) teza a II a și lit. b) Cod penal 1969, ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 36, al.3 Cod penal 1969 s-a dedus din pedeapsa aplicată, perioada executată de la 07.01.2011 la 20.11.2012.

VIII. D. C., fiul lui Longinus și E., născut la 02.11.1962, în ., domiciliat în municipiul Târgoviște, . M., ., la pedepsele de un an închisoare pentru tentativă de înșelăciune, prev. de art. 20 rap. la art. 215, al.1, 2, 3, Cod penal 1969 și 2 luni închisoare pentru uz de fals, prev. de art. 291 Cod penal 1969, ambele cu aplic. art. 33, lit. a) Cod penal 1969 și art. 5 NCP comb. cu art. 396, al.10 rap. la art. 374, al.4 Cod proc. penală, fapte din septembrie 2006.

În baza art. 36, al.2, Cod penal 1969, s-a descontopit pedeapsa rezultantă de 5 ani și 6 luni închisoare, aplicată acestuia prin sentința penală nr. 212/05.02.2013 a Judecătoriei Sectorului 5 București, definitivă prin decizia penală nr. 239/R/04.03.2013 a Tribunalului București, Secția a II a Penală, în pedepsele componente: 5 ani închisoare pentru furt calificat, prev. de art. 208, al.1 – 209, al.1, lit. e), g), i ) cu aplic. art. 41 Cod penal 1969(fapte din perioada 26/27.01._12) și 1 an și 6 luni închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 86, al.1, din OUG nr.195/2002(faptă din 10.02.2012), 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 796/23.08.2011 a Judecătoriei Sectorului 1 București, definitivă prin decizia penală nr. 2454/13.12.2011 a Curții de Apel București, Secția I Penală; 5 ani închisoare aplicată pentru furt calificat prev. de art. 208, al.1 – 209, al.1, lit. a), g), i), cu aplic. art. 37, lit. b) Cod penal 1969, faptă din 13.03.2008, prin sentința penală nr. 242/28.02.2012 a Judecătoriei Sector 1 București, definitivă prin decizia penală nr. 1839/27.09.2012 a Curții de Apel București, Secția a II a Penală și 6 luni spor de contopire.

Constatându-se că ultimele infracțiuni sunt concurente cu cele stabilite în cauză, s-a dispus contopirea tuturor pedepselor de mai sus, aplicându-se pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare, după care reindividualizându-se sporul de 6 luni aplicat prin sentința penală nr. 212/05.02.2013 a Judecătoriei Sectorului 5 București și s-a aplicat un spor de 1 an, inculpatul D. C. având de executat, în total, pedeapsa de 6 ani închisoare.

Potrivit art. 71 Cod penal 1969, s-a interzis exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64, lit. a) teza a II a și lit. b) Cod penal 1969, ca pedeapsă accesorie. .

De asemenea, în baza art. 36, al.3 Cod penal 1969 s-a dedus din pedeapsa stabilită, perioada executată de la 10.02.2012 la zi.

Ca urmare s-a anulat mandatul de executare nr. 262/11.03.2013 al Judecătoriei Sectorului 5 București și s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare pentru pedeapsa de 6 ani închisoare, menținându-se celelalte dispoziții ale hotărârilor de condamnare anterioare.

IX. L. I., fiul lui M. și V., născut la 28.03.1964, în municipiul Târgoviște, județul Dâmbovița, cu același domiciliu .. 31 A, ., la pedepsele de 3 ani închisoare și pentru complicitate la înșelăciune, prev. de art. 26 rap. la art. 215, al.1, 2, 3, Cod penal 1969, 6 luni închisoare pentru complicitate la uz de fals, prev. de art. 26 rap. la art.291 Cod penal 1969,( câte 8 acte materiale); două pedepse de câte 8 luni închisoare pentru complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 26 rap. la art. 288 Cod penal 1969 și fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 26 raportat la art. 290 Cod penal 1969, ( câte 11 acte materiale); 1 an și 6 luni închisoare pentru tentativă la înșelăciune, prev. de art. 20 raportat la art. 215, al.1, 2, 3, Cod penal 1969 și 3 luni închisoare pentru complicitate la uz de fals (câte 2 acte materiale), toate cu aplic. 41 alin.2, art.37 lit. b, art. 33, lit. a) Cod penal 1969, art. 5 NCP comb. cu art. 396, al.10 rap. la art. 374, al.4 Cod proc. penală, fapte din perioada iulie-septembrie 2006.

În baza art. 36, al.2, Cod penal 1969 s-a descontopit pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare, aplicată acestuia prin sentința penală nr.1590/16.05.2014 a Judecătoriei Ploiești, definitivă prin decizia penală nr. 258/30.06.2014 a Tribunalului Prahova, în pedepsele componente:

- 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 456/06.03.2012 a Judecătoriei Târgu J., definitivă prin decizia penală nr. 2105/04.11.2013 a Curții de Apel C., pentru înșelăciune, prev. de art. 215, al.1, 2, cu aplic. art. 37, lit.a) și b) Cod penal 1969, faptă din 13.07.2009;

- 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 761/06.12.2012 a Judecătoriei Târgoviște, definitivă prin decizia penală nr. 380/15.03.2013 a Curții de Apel Ploiești, pentru infracțiunea prev. de art. 194, al.2, Cod penal 1969, faptă din perioada 20.06.2012 – 17.07.2012 ;

- 530 zile rest neexecutat din pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64, lit. a), b) Cod penal 1969, aplicată prin sentința penală nr. 927/07.10.2009 a Judecătoriei Moreni, ca urmare a aplicării art. 61 Cod penal 1969, pedeapsă descontopită în pedepsele componente de:

- 5 ani și 6 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64, al.1, lit. a, teza II-a și lit. b Cod penal, stabilită prin sentința penală nr. 505/7.10.2008 a Tribunalului Dâmbovița, definitivă prin nerecurare, compusă din patru pedepse de câte 5 ani și 6 luni închisoare pentru trei infracțiuni prev. de art. 13, al.1 din Legea nr. 678/2001 și o infracțiune, prev. de art. 12, al.2 din Legea nr. 678/2001, toate cu aplic. art. 37, lit. b Cod penal, fapte din perioada octombrie 2006-martie 2007:

- 5 ani închisoare stabilită prin sentința penală nr. 1152/5.11.2008 a Judecătoriei Moreni, definitivă prin decizia penală nr. 31/10.03.2009 a Tribunalului Dâmbovița, compusă din 5 ani închisoare pentru art. 26 rap. la art. 215 al.1, 2, 3, Cod penal și două pedepse de câte 1 an închisoare pentru art. 26 rap. la art. 288 al.1, Cod penal, respectiv prev. de art. 26 rap. la art. 291 teza I Cod penal, toate cu aplic. art. 41, al.2, art. 37, al.1, lit. b și art. 75, lit. a, Cod penal, fapte din noiembrie 2007.

Potrivit art. 71 Cod penal 1969, s-a interzis exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64, lit. a) teza a II a și lit. b) Cod penal 1969, ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 36, al.3 Cod penal 1969 s-a dedus din pedeapsa aplicată, perioada executată de la 13.07.2009 la 13.12.2011 și de la 17.07.2012 la 03.07.2014.

X. În latură civilă, în baza art. 397 raportat la art. 20 și art. 25 Cod proc. penală, s-au fost admis acțiunile civile exercitate de persoanele vătămate, dispunându-se obligarea inculpaților B. R. C. și L. I., în solidar, la plata sumei de 103.729,05 lei cu titlu de despăgubiri pentru daune materiale, din care respectiv:

- suma de 7.172,24 lei în solidar cu inculpata B. S., către partea civilă R. B. – S. Dâmbovița;

- suma de 44.186,84 lei către partea civilă B. – S. Județeană Dâmbovița din care: - suma de 12.865,19 lei în solidar cu inculpatul Ș. V.; - suma de 7516,43 lei în solidar cu inculpata D. E. N.; - suma de 16.005,22 lei în solidar cu inculpatul S. L. G.; suma de 7800 lei în solidar cu inculpata Mihalciu (R.) R. C.;.

- suma de 52.370 lei în solidar inculpata P. I., către partea civilă S. S. prin reprezentant legal ..

De asemenea, s-a dispus și anularea înscrisurilor falsificate folosite în activitatea infracțională, respectiv: adeverințele de venit nr. 301/17.08.2006 și nr. 132/28.07.2006, emise de ., adeverințele de salariu nr. 45/05.09.2006, nr. 48/18.09.2006, nr. 41/29.08.2006, adeverință de salariu nr. 47/08.09.2006, nr. 44/01.09.2006, emise de . și adeverință de salariu nr. 118/11.09.2006, emisă de ., depuse în dosarul de urmărire penală, vol.1, filele130-139.

În fine, conform art. 274 alin.2 Cod proc. penală inculpații au fost obligați la plata sumei de câte 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Cererea formulată la data de 15.02.2015 de inculpatul Ș. V. prin care s-a solicitat îndreptarea erorii materiale pretins a fi strecurate la punctul I din minuta sentinței penale nr. 3/12.01.2015 a Judecătoriei Târgoviște, în sensul precizării restului rămas neexecutat din pedeapsa de 6 ani închisoare stabilită prin sentința penală nr. 138/2008 a Judecătoriei P., definitivă prin decizia penală nr. 643/2009 a Curții de Apel Ploiești, menționării existenței sau inexistenței unui mandat de executare emis în baza acesteia și după caz anularea acestuia, s-a respins ca neîntrunind dispozițiile art. 278 Cod proc. penală, prin încheierea din data de 05 martie 2015.

Pentru a hotărî astfel, pe baza materialul probator administrat în cauză, rezumând, prima instanță a reținut următoarea stare de fapt;

Prin rechizitoriul nr. 3348/P/2006 din data de 14.09.2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgoviște, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:

- Ș. V., Mihalciu (R.) R. C., D. E. N., B. S., P. I. și S. L. G., pentru infracțiunile de înșelăciune prev. de art. 215, al.1, 2, 3, Cod penal 1969 și de uz de fals, prev. de art. 291 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 33, lit. a) din același cod;

- B. R. C. pentru infracțiunile de fals material în înscrisuri oficiale, în formă continuată, prev. de art. 288, al. 1 Cod penal 1969, de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 Cod penal 1969 și complicitate la înșelăciune ( câte 11 acte materiale), prev. de art. 26, raportat la art. 215, al.1, 2, 3, Cod penal 1969, toate în formă continuată, cu aplicarea art. 41, al.2, art. 37, lit. b) și art. 33, lit. a) Cod penal 1969;

- D. C., pentru tentativă la infracțiunea de înșelăciune, prev. de art. 20 raportat la art. 215, al.1, 2, 3 Cod penal 1969 și uz de fals, prev. de art. 291 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 33, lit. a) din același cod;

- L. I., pentru complicitate prev. de art. 26 Cod penal 1969, la infracțiunile de înșelăciune, prev. de art. 215, al.1, 2, 3, (8 acte materiale), uz de fals, prev. art. 291 Cod penal 1969(8 acte materiale), fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 288 Cod penal 1969(11 acte materiale), fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 Cod penal 1969(11 acte materiale), tentativă la infracțiunea de înșelăciune, (2 acte materiale), prev. de art. 20 rap. la art. 215, al.1, 2, 3, Cod penal 1969 și uz de fals prev. de art. 20 rap. la art. 291 Cod penal 1969, (2 acte materiale), toate în formă continuată, cu aplic. art. 41, al. 2, art. 37, lit. b) și art. 33, lit. a) Cod penal 1969.

Prin actul de sesizare organele de urmărire penală au reținut că în luna septembrie 2006, în timp ce se afla în Parcul Mitropoliei din Târgoviște, inculpatul D. C. a fost abordat de către o femeie care s-a prezentat ca fiind P. C., aceasta oferindu-se să îl angajeze pe postul de agent de vânzări cu un salariu de 1400 lei iar ca schimb să o ajute să obțină un credit de la B. –S. Târgoviște, necesar pentru a putea face plata salariaților.

Fiind de acord să cu solicitarea făcută, inculpatul D. C. a primit de la aceasta mai multe documente, o adeverință și o carte de muncă în copie, pe care ulterior le-a predat unui funcționar bancar, însă în ziua de 21.09.2006 când a mers la bancă pentru a verifica dacă i-a fost aprobat creditul, a fost reținut de către poliție.

S-a mai stabilit că la îndemnul unor persoane din anturajul inculpatului B. R. C., între care și inculpatul L. I., în această manieră au acționat și ceilalți inculpați care, având promisiunea obținerii fie a unor venituri importante, fie a unui loc de muncă sigur, au fost ușor de influențat în scopul obținerii de credite, banii fiind împărțiți între ei.

Astfel, în perioada iulie – septembrie 2006, prin încredințarea de documente false, inculpatul L. I. a ajutat pe inculpații Ș. V., D. E. N., S. L. G., Mihalciu R., P. I. și B. S., să inducă în eroare funcționari bancari din cadrul părților civile B. Târgoviște, Agenția Chindia, Raifeissen Târgoviște și BRD Târgoviște, obținând ilegal credite.

Același inculpat L. I. l-a sprijinit în activitatea infracțională pe inculpatul B. R. C., actele materiale constând în contrafacerea scrierii și a subscrierii de pe adeverințe de salariu și cărți de muncă.

Separat de acestea, în aceeași perioadă el însuși s-a prezentat la sediile BRD Târgoviște și U. Târgoviște, unde a depus documente ce atestau în mod fals că este angajat al persoanei juridice . SRL Târgoviște, încercând prin acest mod să obțină fraudulos un împrumut pentru nevoi personale, cererile fiinddu-i însă respinse întrucât înscrisurile prezentate ridicau suspiciuni de falsificare.

La rândul său, în perioada iulie – septembrie 2006, inculpatul B. R. C. a emis copii de pe cărți de muncă pe numele coinculpaților Ș. V., D. E. N., S. L. G., Mihalciu R., P. I., B. S., L. I., respectiv Găvățoiu G., L. E. S., U. I., sens în care a contrafăcut semnăturile administratorilor persoanelor juridice . SRL Târgoviște, . și . și a aplicat pe acestea ștampile falsificate, având în impresiuni denumirile acestora și avizate prin ștampila purtând impresiunile falsificate ale inspectorului ITM Dâmbovița.

De asemenea, în perioada iulie – septembrie 2006, același inculpat B. R. C. a emis adeverințe de salariat pe inculpaților Ș. V., D. E. N., S. L. G., Găvățoiu G., Mihalciu R., L. E. S., P. I., U. I., B. S., L. I., persoane care în realitate, nu erau angajate ale societăților . SRL Târgoviște, . și ., sens în care a contrafăcut semnăturile administratorilor și a aplicat pe acestea ștampile falsificate având în impresiuni denumirile societăților comerciale amintite.

În aceeași perioadă, acesta a pus la dispoziția coinculpaților Ș. V., D. E. N., S. L. G., Găvățoiu G., Mihalciu R., L. E. S., P. I., U. I., B. S., L. I., documentele oficiale și sub semnătură privată falsificate, înscrisuri cu care respectivii au indus în eroare funcționari bancari și au obținut ilegal credite.

Astfel, în cursul lunii septembrie 2006 s-au prezentat la B. S. Târgoviște unde, folosind documente false ce atestau faptul că sunt salariați la . Târgoviște:

- inculpatul D. C. care a încercat să inducă în eroare personalul băncii pentru a obține în mod fraudulos un credit bancar, hotărârea infracțională neconsumându-se datorită suspiciunilor funcționarilor bancari cu privire la autenticitatea acestora;

-inculpatul Ș. V. a indus în eroare personalul băncii, obținând în mod fraudulos un credit bancar în sumă de 12.000 lei;

-inculpatul S. L. G. a indus în eroare personalul băncii, obținând în mod fraudulos un credit bancar în sumă de 15.000 lei;

-inculpata D. E. N., a indus în eroare personalul băncii, obținând în mod fraudulos un credit bancar în sumă de 7.000 lei.

Tot în luna august 2006, folosind documente false ce atestau că sunt salariate la . Târgoviște, ., inculpatele R. (Mihalciu) R. C.(prima), P. I. și B. S.(secundele), s-au prezentat la sucursalele B. S. Târgoviște, BRD și Raifeissen, din municipiul Târgoviște, de unde prin inducerea în eroare a personalul au obținut în mod fraudulos câte un credit bancar în sumă de 8.700 lei, respectiv în sumă de 23.300 lei și în sumă de 6879 lei.

Prima instanță a constatat că, prezentându-li-se materialul de urmărire penală, în prima fază procesuală inculpații Ș. V., L. I., D. C., R. (Mihalciu) R. C., D. E. N. și P. I. au recunoscut acuzațiile aduse, inculpaților S. L. G., B. R. C. și B. S., sustrăgându-se de la cercetărilor, prin plecarea în străinătate.

Poziția procesuală a fost menținută și în etapa judecății de către inculpații Ș. V., L. I., D. C., D. E. N., B. S. și P. I., care au recunoscut învinuirea și au solicitat ca judecata să aibă loc în procedura simplificată, în baza probelor administrate la urmărirea penală, cererile fiind admise, cu consecința reducerii limitelor de pedeapsă.

Întrucât ceilalți inculpați, R. (Mihalciu) R. C., S. L. G. și B. R. C. nu și-au exprimat o astfel de opțiune, s-a procedat la administrarea probatoriului din cursul urmăririi penale, rezultând situația reținută prin rechizitoriu, dovedită prin declarațiile martorilor din acte, precum și înscrisurile aflate la dosar, coroborate cu celelalte declarații ale celorlalți inculpați.

D. consecință, stabilindu-se că faptele pentru care cei nouă inculpați au fost trimiși în judecată constituie infracțiuni și au fost săvârșite de către aceștia, prima instanță a dispus condamnarea la pedepse cu închisoarea, ținându-se seama de criteriile generale de individualizare prevăzute atât în noua reglementare penală cât și în cea veche, potrivit legii identificate mai favorabile pentru fiecare dintre aceștia.

Astfel, raportat la regimul concursului de infracțiuni și existența unor condamnări definitive pentru fapte concurente cu cele deduse judecății, în cazul inculpaților D. C., Ș. V., P. I., B. S., și S. L. G., s-a apreciat legea veche ca fiind mai favorabilă, dispunându-se condamnarea acestora pentru înșelăciune, prev. de art. 215, al.1, 2, 3, Cod penal 1969 și uz de fals prev. de art. 291 Cod penal 1969 cu aplic. art. 33 lit. a din același cod (autorat la câte 2 fapte consumate ultimii 4, tentativă al primul) comb. cu art. 374 alin. 4 și art. 396 alin. 10 NCPP( primii patru).

În aceleași condiții a fost condamnat și inculpatul L. I. pentru complicitate prev. de art. 26 Cod penal 1969, la infracțiunile de înșelăciune, prev. de art. 215, al.1, 2, 3, (8 acte materiale), uz de fals, prev. art. 291 Cod penal 1969(8 acte materiale), fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 288 Cod penal 1969(11 acte materiale), fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 Cod penal 1969(11 acte materiale), tentativă la infracțiunea de înșelăciune, (2 acte materiale), prev. de art. 20 rap. la art. 215, al.1, 2, 3, Cod penal 1969 și uz de fals prev. de art. 20 rap. la art. 291 Cod penal 1969, (2 acte materiale), toate în formă continuată, cu aplic. art. 41, al. 2, art. 37, lit. b) și art. 33, lit. a) Cod penal 1969 comb. cu art. 374 alin. 4 și art. 396 alin. 10 NCPP.

Cât privește pe inculpații Mihalciu (R.) R. C., D. E. N. și B. R. C., s-a recunoscut ca fiind mai favorabilă legea penală intervenită în cursul judecății, ținându-se seama de reducerea limitelor de pedeapsă prevăzute de Noul Cod penal pentru infracțiunea de înșelăciune, tratament sancționator apreciat mai blând chiar prin aplicarea dispozițiilor art.43 alin.5 NCP privind recidiva atrase de executarea unei pedepse cu închisoarea, respectiv lipsa antecedentelor penale (primele două).

Ca urmare, s-a dispus condamnarea inculpatelor Mihalciu (R.) R. C. și D. E. N., în baza art.244 alin.1 și 2, art.323, cu aplic. art.38 alin.1 și art.5 NCP, la pedepse cu închisoarea orientate spre limita minimă specială (după caz, rezultată prin aplicarea disp. art.374 alin.4 comb. cu art.396 alin.10 Cod proc. penală – secunda).

Pentru considerentele menționate, faptele stabilite în sarcina inculpatului B. R. C. au fost încadrate în complicitate prev. de art. 48 NCP, la infracțiunile de a înșelăciune prev. de art. 244, al.1, 2, NCP, ( câte 11 acte materiale), fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 320, al.1 NCP și fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 NCP, toate în formă continuată și săvârșite în stare de recidivă conform art. 35, art. 41 și art. 5 NCP.

La individualizarea pedepselor aplicate inculpaților R.(Mihalciu) R. C., D. E. N., P. I., B. R. C., Ș. V., L. I., D. C., S. L. G. și B. S., ca și cuantum și modalitate de executare s-a ținut seama de criteriile generale determinate în art. 72 Cod penal 1969, după caz art. 74, art. 39, art. 36 și art. 41 NCP, respectiv de natura și gravitatea faptelor săvârșite, antecedentele penale ale coinculpați, participația stabilită în aducerea la îndeplinire a rezoluției infracționale, perseverența manifestată în încălcarea legii penale, condamnările definitive suferite prin sentințele anterioare și pentru infracțiuni concurente, chiar de aceeași natură și modalitate de operare, cuantumul prejudiciului produs societăților bancare și nerestituirea creditelor de care au beneficiat încă din anul 2006.

D. consecință, conform art. 36 alin. 3 Cod penal 1969, după descontopirea pedepselor rezultante intrate sub autoritate de lucru judecat, s-a dispus contopirea pedepselor componente repuse în individualitatea lor cu pedepsele aplicate pentru faptele deduse judecății, aplicându-se pedeapsa cea mai grea la care, pentru ultimii cinci inculpați s-a adăugat un spor de închisoare, motivat de perseverența manifestată la nerespectarea legii penale, respectiv:

-Ș. V.: s-a descontopit pedepsa rezultantă de 5 ani închisoare stabilită prin sentința penală nr. 138/04.06.2008 a Judecătoriei P., definitivă prin decizia penală nr. 643/05.10.2009 a Curții de Apel Ploiești, în pedepsele aplicate pentru cele două infracțiuni săvârșite la data de 15/16.01.2008, iar în urma recontopirii s-a aplicat pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare sporită la 6 ani închisoare;

-S. L. G.: s-a descontopit pedeapsa rezultantă de 3 ani și 3 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 176/28.02.2013 a Judecătoriei Târgoviște, definitivă prin nerecurare la data de 15.03.2013, în pedepsele componente de 3 ani și 3 luni închisoare pentru tâlhărie, prev. de art. 211, al.2, Cod penal 1969 și 6 luni închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 86, al.1, din OUG nr. 195/2002, săvârșite la data de 15/16.01.2008, iar după recontopirea acestora cu pedepsele stabilite în cauză s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 3 luni închisoare, sporită cu 6 luni închisoare;

-B. S.: s-a descontopit pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 636/14.10.2009 a Judecătoriei Sectorului 5 București, definitivă prin decizia penală nr. 681/A/11.12.2009 a Tribunalului București, Secția I Penală, în pedepsele componente de 3 ani închisoare pentru înșelăciune, prev. de art. 215, al.1, 2, 3, Cod penal 1969 și 9 luni închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 84, pct.3 din Legea nr.59/1934, săvârșite la data de 12.10.2006, după care constatându-se că sunt concurente cu cele stabilite în cauză, s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, sporită cu 6 luni închisoare;

-D. C.: s-a descontopit pedeapsa rezultantă de 5 ani și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 212/05.02.2013 a Judecătoriei Sectorului 5 București, definitivă prin decizia penală nr. 239/R/04.03.2013 a Tribunalului București, Secția a II a Penală, în pedepsele componente: 5 ani închisoare pentru furt calificat, prev. de art. 208, al.1 – 209, al.1, lit. e), g), i ) cu aplic. art. 41 Cod penal 1969(fapte din perioada 26/27.01._12) și 1 an și 6 luni închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 86, al.1, din OUG nr.195/2002(faptă din 10.02.2012), 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 796/23.08.2011 a Judecătoriei Sectorului 1 București, definitivă prin decizia penală nr. 2454/13.12.2011 a Curții de Apel București, Secția I Penală; 5 ani închisoare aplicată pentru furt calificat prev. de art. 208, al.1 – 209, al.1, lit. a), g), i), cu aplic. art. 37, lit. b) Cod penal 1969, faptă din 13.03.2008, prin sentința penală nr. 242/28.02.2012 a Judecătoriei Sector 1 București, definitivă prin decizia penală nr. 1839/27.09.2012 a Curții de Apel București, Secția a II a Penală și 6 luni spor de contopire.

Constatându-se că ultimele infracțiuni sunt concurente cu cele stabilite în cauză, s-a dispus contopirea tuturor pedepselor de mai sus, aplicându-se pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare, după care reindividualizându-se sporul de 6 luni aplicat prin sentința penală nr. 212/05.02.2013 a Judecătoriei Sectorului 5 București și s-a aplicat un spor de 1 an, în final inculpatul D. C. având de executat, în total, pedeapsa de 6 ani închisoare.

- L. I.: s-a descontopit pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr.1590/16.05.2014 a Judecătoriei Ploiești, definitivă prin decizia penală nr. 258/30.06.2014 a Tribunalului Prahova, în pedepsele componente:

Stabilindu-se că ultimele infracțiuni sunt concurente cu cele stabilite în cauză, s-a dispus contopirea tuturor pedepselor, aplicându-se pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare, sporită cu 1 an închisoare.

Cât privește, pe inculpata P. I., în baza art. 85 Cod penal 1969 s-a anulat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 130/15.03.2010 a Judecătoriei Târgoviște, definitivă prin decizia penală nr.214/08.11.2010 a Tribunalului Dâmbovița și constatându-se starea de concurs de infracțiuni, în baza art. 33, lit. a) – 34, al.1, lit. b) Cod penal 1969 s-a dispus contopirea acestora, aplicându-se pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

D. consecință, potrivit art. 71 Cod penal 1969, pentru fiecare dintre inculpații D. C., L. I.,Ș. V., P. I., S. L. G., B. S., s-a interzis exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64, lit. a) teza a II a și lit. b) din același cod ca pedepse accesorii.

Totodată, în baza art. 36, al.3 Cod penal 1969 s-au dedus din pedepsele aplicate, perioadele executate conform hotărârilor definitive, respectiv: de la 16.01.2008 la 17.05.2011 pentru inculpatul Ș. V.; de la 07.01.2011 la 20.11.2012 pentru inculpata B. S.; de la 10.02.2012 la zi pentru inculpatul D. C.; de la 13.07.2009 la 13.12.2011 și de la 17.07.2012 la 03.07.2014 pentru inculpatul L. I..

De asemenea s-au anulat mandatele de executare: nr. 470/2013 al Judecătoriei Târgoviște emis pentru inculpatul S. L. G.; nr. 262/11.03.2013 al Judecătoriei Sector 5 București emis pentru inculpatul D. C. și nr. 262/11.03.2013 al Judecătoriei Sector 5 București pentru inculpatul L. I., dispunându-se emiterea unor noi mandat de executare pentru pedepsele stabilite în prezenta sentință și menținându-se celelalte dispoziții ale hotărârilor anterioare de condamnare.

Separat de cele ce preced, referitor la inculpații Mihalciu R. R. C., D. E. N. și B. R. C., individualizarea pedepsei principale de executat s-a realizat în conformitate cu disp. art. 39 alin. 1 lit. b NCP, respectiv la pedepsele celei mai grele stabilite pentru infracțiunea de înșelăciune, s-a adăugat fracția de o treime din cuantumul pedepselor aplicate pentru celelalte infracțiuni reținute în sarcină.

Pe de altă parte, ținându-se seama de natura infracțiunilor stabilite în sarcină, modalitatea de executare efectivă a rezoluției infracționale (toți), faptul că s-a sustras cercetării judecătorești după ce, în cursul urmăririi penale a recunoscut acuzațiile (prima), respectiv multitudinea actelor materiale (ultimul), pentru fiecare din cei 3 inculpați în conformitate cu art. 67 NCP s-au aplicat pedepsele complementare privind interzicerea exercitării drepturilor prevăzute la art. 66, al.1, lit. a) și b) NCP pe o perioadă de 2 ani, de la data executării pedepselor principale.

Ca urmare, potrivit art. 65 NCP pentru aceeași inculpați s-au pedepsele accesorii privind interzicerea exercițiului drepturilor exercițiului drepturilor interzise ca și pedepse complementare.

În latură civilă, prima instanță a stabilit că prin acțiunile desfășurate, cei 9 inculpați au obținut credite în mod ilegal, de la trei societăți bancare iar până în prezent nu au efectuat plata ratelor stabilite pentru rambursarea acestora, astfel că persoanele vătămate s-au constituit părți civile în procesul penal, în cazul persoanei vătămate BRD – Groupe Societe Generale SA, care a cesionat, transmis și vândut portofoliul de creanțe neperformante către partea civilă SE CAPITAL S., acțiunea civilă fiind exercitată prin reprezentantul legal ..

Constatându-se că cea mai mare parte dintre inculpați au recunoscut săvârșirea infracțiunilor, precum și prejudiciile pe care le-au produs patrimoniului bancar, confirmate și prin înscrisurile depuse în cursul urmăririi penale, în baza art. 397 raportat la art. 20 și art. 25 Cod proc. penală, prima instanță a admis acțiunile civile exercitate în cauză.

Astfel, s-a dispus obligarea inculpaților B. R. C. și L. I., în solidar, la plata sumei de 103.729,05 lei cu titlu de despăgubiri pentru daune materiale, din care respectiv:

- suma de 7.172,24 lei în solidar cu inculpata B. S., către partea civilă R. B. – S. Dâmbovița;

- suma de 52.370 lei în solidar inculpata P. I., către partea civilă S. S. prin reprezentant legal ..

Împotriva acestei sentințe și încheierilor de îndreptare a erorilor materiale, pronunțate în cauză, în termenul legal, au declarat apeluri P. de pe lângă Judecătoria Târgoviște și inculpații D. C., L. I., Ș. V., D. E. N., P. I., S. L. G., B. R. C. și B. S..

I. Calea de atac exercitată de parchet, astfel cum a fost completată prin concluziile procurorului de ședință, a vizat nelegalitatea soluției adoptate la primul grad de jurisdicție, respectiv:

- condamnarea inculpatei D. E. N. pentru infracțiunea de uz de fals la pedeapsa de o lună închisoare, situată sub limita minimă de două luni închisoare rezultată prin reducerea cu o treime conform art. 396 alin. 10 rap. la art. 374 alin. 4 Cod proc. penală, a aceleia prevăzute de art. 323 cu aplic. art. 38 alin. 1 și art. 5 NCP, situație ce a atras și nelegalitatea pedepsei rezultante determinate conform art. 39 alin. 1 lit. b NCP, respectiv adăugându-se un spor de 10 zile închisoare, în loc de 20 zile închisoare la pedeapsa cea mai grea de 8 luni închisoare stabilită pentru înșelăciune prev. de art. 244 alin. 1 și 2 cu aplic. art. 5 NCP și art. 396 alin. 10 rap. la art. 374 alin. 4 Cod proc. penală;

- contrar materialului instrumentat la urmărirea penală și rechizitoriului nr. 3348/P/2006 emis la 14.09.2011 de P. de pe lângă Judecătoria Târgoviște, deși nu a fost trimis în judecată, inculpatul B. R. C. a fost condamnat și pentru tentativă la infracțiunea de înșelăciune;

II. Prin apelurile declarate inculpații Ș. V., P. I., D. C., L. I., S. L. G., B. S., D. E. N. și B. R. C., au susținut că sentința primei instanțe este nelegală și netemeinică, întrucât:

- printr-o incompletă analiză a probelor administrate și greșită interpretare a dispozițiilor art.5 NCP, deși faptele stabilite în sarcină au fost săvârșite în perioada iulie - septembrie 2006, nelegal, primii șase inculpați au fost condamnați și pentru infracțiunea de uz de fals, deoarece față de limitele de pedeapsă prevăzute de art. 291 Cod penal 1969, după sesizarea primei instanțe, respectiv în cursul anului 2014 s-au împlinit termenele privind prescripția specială, menționate în art. 124 rap. la art. 122 alin. 1 lit. d) din același cod, cauză ce înlătură răspunderea penală și impunea încetarea procesului penal pornit împotriva acestora;

- pedepsele stabilite pentru autorat, respectiv participație la infracțiunea de înșelăciune, (tentativă, după caz forma consumată, autorat sau complicitate), sunt prea severe raportat la gravitatea concretă a faptelor, determinată de cuantumul prejudiciului produs părților civile, lipsa antecedentelor penale la momentul săvârșirii acestora, conduita sinceră adoptată în cursul procesului, acceptarea judecății în procedură abreviată conform art. 375 rap. la art. 374 alin. 4 NCPP (mai puțin inculpații S. L. G. și B. R. C.), respectiv executarea altor pedepse stabilite pentru fapte concurente (inculpații S. L. G., P. I., Ș. V., D. C., L. I.), precum și finalizarea tragerii la răspundere penală după o perioadă de circa nouă ani;

- în cazul inculpaților B. S., Ș. V., S. L. G., P. I., D. C. și L. I., față de datele factuale și personale anterior menționate, nu se justifică adăugarea nici a sporurilor de pedeapsă, întrucât reinserția socială ar putea fi realizată numai prin executarea pedepsei rezultante stabilită conform art.34 alin. 1 lit. b Cod penal 1969, eventual prin reducerea cuantumului acestora.

Separat, inculpatul apelant Ș. V. a susținut că sentința atacată este nelegală și netemeinică, având în vedere că:

- între dispozitivul sentinței și partea expozitivă a acesteia există neconcordanțe în ce privește individualizarea pedepsei de executat, în sensul că potrivit art. 36 alin. 2 Cod penal 1969 s-a dispus contopirea pedepselor stabilite pentru faptele deduse judecății cu acelea aplicate prin sentința penală nr. 138/2008 a Judecătoriei P., definitivă prin decizia penală nr. 643/05.10.2009 a Curții de Apel Ploiești, pedeapsa rezultantă de executat s-a stabilit aplicându-se aceea de 5 ani închisoare, determinată pentru infracțiunea de tâlhărie reținută în ultima hotărâre și sporită cu un an închisoare, deși conform art. 39 Cod penal 1969 se impunea ca respectivul cumul juridic să se realizeze numai raportat la restul de 609 zile neexecutat ca efect al liberării condiționate;

- la stabilirea pedepselor judiciare pentru faptele deduse judecății nu s-au acordat circumstanțe atenuante deși acesta a avut o bună conduită anterior săvârșirii acestora, le-a recunoscut și a acceptat să fie judecat în procedura abreviată prev. de art.320/1 Cod proc. penală anterior;învinuirii;

- deși legea penală veche, recunoscută ca și mai favorabilă conform art. 5 NCP nu prevede aplicarea de pedepse complementare, în baza art. 71 Cod penal 1969 prima instanță a dispus interzicerea exercițiului drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II-a și lit. b din același cod;

- pentru considerentele anterior menționate, la încadrarea juridică a faptelor, în loc de prevederile art. 396 alin. 10 NCPP, trebuiau menționate disp. art. 320/1 Cod proc. penală anterior, favorabile acestuia conform art. 5 NCP;

- față de deciziile ÎCCJ - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, pronunțate anterior publicării Decizia nr. 265/05.05.2014 a Curții Constituționale, în sensul că aplicarea legii favorabile se face potrivit principiului analizei separate a fiecăreia dintre instituțiile de drept incidente în litigiu penal respectiv, prima instanță trebuia să încadreze faptele stabilite în sarcina inculpatului Ș. V. conform dispozițiilor Noului Cod penal, după care să dispună încetarea procesului penal, constatându-se intervenția prescripției speciale a răspunderii penale.

În consecință, apelanții parchet și inculpați P. I., D. C., L. I., D. E. N., S. L. G., B. R. C. și B. S., au solicitat admiterea căilor de atac exercitate, desființarea sentinței primei instanțe în parte, în latură penală și pronunțarea unei noi hotărâri prin care, în rejudecare, pe fond, să se dispună înlăturarea aspectelor de nelegalitate și netemeinicie anterior menționate.

Separat, apelantul inculpat Ș. V. a solicitat ca, în situația în care în cadrul controlului judecătoresc ierarhic se va aprecia că nu a intervenit prescripția răspunderii penale conform Codului penal 1969 pentru infracțiunile stabilite în sarcină și încadrate potrivit Noului Cod penal, în ceea ce-l privește să se desființeze în tot sentința atacată și să se trimită cauza pentru rejudecare la aceeași instanță, în vederea pronunțării unei hotărâri în acord cu motivele de apel invocate în scris și susținute oral.

Verificând sentința primei instanțe și încheierile de îndreptare a erorii materiale pronunțate ulterior deliberării, pe baza actelor și materialului din dosarul cauzei, raportat la motivele de reformare invocate prin apelurile exercitate de P. de pe lângă Judecătoria Târgoviște și inculpații Ș. V., P. I., D. C., B. S., D. E. N., L. I., B. R. C. și S. L. G., astfel cum a fost precizate cu ocazia judecății acestora, precum și sub toate aspectele de fapt și de drept conform art.418 rap. la art.417 alin.2 Cod proc. penală, rezultă că într-adevăr, acestea sunt afectate de nelegalitate și netemeinicie, dar numai în limitele și pentru argumentele de fapt și de drept ce se vor expune în continuare.

Faptele, împrejurările săvârșirii acestora și vinovăția celor opt inculpați apelanți, cum pe larg s-au expus în precedente, s-au stabilit corect, găsindu-și corespondent în probele administrate la urmărirea penală, (însușite conform art. 320/1 Cod proc. penală anterior, preluat de art.374 alin. 4 și art 396 alin.10 NCPP, în vigoare la data sesizării instanței de către primii șase), ce au fost complet analizate și just apreciate.

S-au avut în vedere documentațiile privind încheierea contractelor de creditare depuse de către părțile civile B. - S. Județeană Dâmbovița, R. B. - S. Județeană Dâmbovița și SE Kapital SRL prin reprezentant legal . (succesor în drepturi urmare cesionării creanței de către persoana vătămată BRD – Group Societe Generale SA), cererile de credit completate de persoanele fizice inculpate, graficele de rambursare, contractele de credit bancar, scoringurile de apreciere pentru acordarea creditelor solicitate, adeverințele de venituri și vechime în muncă, pretins a fi eliberate de persoanele juridice SC Dragosilv . Serv SRL Târgoviște, ..

De asemenea, s-au reținut ca și concludente pentru aflarea adevărului rapoartele de constatare tehnico-criminalistică întocmit de IPJ-Serviciul Criminalistic privind stabilirea paternității mențiunilor efectuate, inclusiv a amprentelor ștampilelor aplicate pe copiile carnetelor de muncă și adeverințele de salariu folosite în activitatea infracțională, declarațiile celor șase coinculpați care au înțeles să fie judecați în procedura recunoașterii învinuirii, declarațiile martorilor C. V., P. D., P. C., S. C. D., E. D., U. I., Găvățoiu G. E., I. (L.) E. S. (scoși de sub urmărire penală și sancționați cu amendă administrativă prin același rechizitoriu), relațiile transmise de către ITM Dâmbovița, procesele verbale încheiate de organele de poliție cu ocazia prinderii în flagrant a inculpatului D. C., precum și fișele de antecedente penale eliberate de Serviciul de cazier Judiciar al poliției competente.

Efectuând propriul examen asupra acestor probe, pertinente pentru stabilirea vinovăției în cazul infracțiunilor de înșelăciune, săvârșite prin fals și uz de fals, în dauna societăților bancare, cu ocazia operațiunilor de încheiere a contractelor de creditare a persoanelor fizice, la exercitarea controlului judecătoresc ierarhic, se constată ca fiind dovedit, dincolo de orice îndoială rezonabilă că într-adevăr, inculpații apelanți Ș. V., P. I., D. C., B. S., D. E. N., L. I., B. R. C. și S. L. G., sunt autorii faptelor pentru care au fost trimiși în judecată.

S-a probat astfel că, prin intermediul altor persoane (parte rămase neidentificate) între care și inculpatul L. I. și asumarea promisiunii mincinoase privind obținerea de venituri importante sau a unui loc de muncă sigur, în perioada iulie - septembrie 2006, inculpatul B. R. C. a reușit să obțină consimțământul a o . făptuitori, între care și inculpații apelanți Ș. V., P. I., D. C., B. S., D. E. N., L. I. și S. L. G., pentru a se prezenta la sucursalele diferitelor societăți bancare de pe raza municipiului Târgoviște și a obține credite bancare, pe baza unei documentații falsificate, banii respectivi fiind împărțiți între aceștia.

Ca urmare, în concret actele de executare au constat în aceea că:

I. Inculpatul L. I.:

- a ajutat pe inculpații Ș. V., D. E. N., S. L. G., Mihalciu R., P. I. și B. S., prin încredințarea de documente false, modalitate în care aceștia au reușit să inducă în eroare funcționarii bancari din cadrul persoanelor juridice B. Târgoviște – Agenția Chindia, R. Târgoviște și BRD Târgoviște, obținând ilegal creditele solicitate;

- a sprijinit activitatea infracțională desfășurată de inculpatul B. R. C., prin contrafacerea scrierii și subscrierii de pe adeverințele de salariu și cărțile de muncă, el însuși prezentându-se la sediile BRD Târgoviște și U. Târgoviște cu documente care atestau în fals că este angajat al persoane juridice . SRL Târgoviște, ultimele acte materiale rămânând în faza de tentativă datorită respingerii cererii de creditare, în contextul suspiciunilor de falsificare ridicate de acestea;

II. inculpatul B. R. C.:

- a contrafăcut semnăturile administratorilor persoanelor juridice SC Dragosilv . Serv SRL Târgoviște și ., aplicându-le pe copiile cărților de muncă emise pe numele inculpaților Ș. V., D. E. N., S. L. G., P. I., B. S., L. I., Mihalciu R., precum și al martorilor Găvățoiu G. E., U. I., L. E. S.;

- a aplicat pe copiile cărților de muncă menționate ștampile falsificate având în impresiuni denumirile celor trei persoane juridice și avizate prin ștampila purtând impresiunile falsificate ale inspectorului ITM Dâmbovița;

- a contrafăcut semnăturile administratorilor persoanelor juridice menționate în cuprinsul unor adeverințe de salariu emise pentru aceeași inculpați și martori, persoane care în realitate nu erau angajate ale societăților respective, aplicând în același timp și ștampile falsificate având în impresiuni denumirile celor trei agenți economici;

- a pus la dispoziție documentele oficiale și sub semnătură privată astfel falsificate, (copii cărți de muncă și adeverințe de salariu), coinculpaților și martorilor menționați în precedente, înscrisuri cu care aceștia din urmă au indus în eroare funcționarii bancari și au obținut credite ilegale.

Modalitatea de operare a avut ca urmare prejudicierea sectorului bancar de către coinculpații L. I. și B. R. C., prin intermediul apelanților inculpați și intimatei inculpate Mihalciu (R.) R. C., cu suma de 100.729.05 lei, aferentă creditelor bancare încasate de aceștia din urmă, respectiv:

- partea civilă R. B. - S. Dâmbovița: suma de 7.172,24 lei privind creditul în sumă de 6.879 lei obținut de inculpata B. S. în luna august 2006;

- partea civilă B. - S. Județeană Dâmbovița: suma de 44.186,84 lei privind creditele bancare în sumă de: - 12.000 lei obținută de inculpatul Ș. V. (septembrie 2006); - 7.000 lei obținută de inculpata D. E. N. (septembrie 2006); - 15.000 lei obținută de inculpatul S. L. G. (septembrie 2006) și 8.700 lei obținută de inculpata - intimată Mihalciu (R.) R. C. (august 2006);

- persoana vătămată BRD - S. Târgoviște, (creanță cedată părții civile S. S. prin reprezentant legal .): suma de 52.370 lei privind creditul în sumă de 23.300 lei obținut de inculpata P. I..

Cât privește pe inculpatul D. C., acesta a recunoscut și a rezultat din probele administrate, că acostat fiind de o femeie prezentată sub numele de P. C., în timp ce se afla în parcul Mitropoliei din Târgoviște, sub aceeași promisiune, respectiv angajarea pe postul de agent de vânzări cu un salariu de 1.400 lei lunar, în luna septembrie 2006 a acceptat ca în schimb să primească mai multe documente (adeverință și copie de pe o carte de muncă) și să efectueze demersuri în vederea obținerii unui credit în interesul acesteia, de la B. – S. Târgoviște.

S-a confirmat și faptul că, după predarea documentației unui funcționar bancar din cadrul persoanei juridice indicate, prezentându-se la sediul sucursalei pentru a verifica dacă s-a aprobat creditul solicitat, în ziua de 21 septembrie 2006 acesta a fost reținut de organele de poliție, astfel că rezoluția infracțională nu s-a finalizat, rămânând în faza de tentativă.

Încadrarea juridică dată faptelor, în concurs de infracțiuni compus din înșelăciune și uz de fals, prev. de art. 215 alin. 1,2 și 3 și prev. de art. 291 Cod penal 1969 cu aplic. art. 34 lit. a din același cod și art. 5 NCP (câte 2 fapte) pentru inculpații S. L. G., Ș. V., P. I., B. S., D. C. (cu aplic. art. 20), comb. cu art. 396 alin. 10 rap. la art. 374 alin. 4 Cod proc. penală (primii patru), respectiv complicitate la infracțiunile de înșelăciune, în formă continuată (8 acte materiale), prev. de art. 215, al.1, 2, 3, Cod penal 1969, uz de fals (8 acte materiale), prev. de art. 291 Cod penal 1969, fals material în înscrisuri oficiale (11 acte materiale), prev. de art. 288 Cod penal 1969, fals în înscrisuri sub semnătură privată (11 acte materiale), prev. de art. 290 Cod penal 1969, tentativă la infracțiunea de înșelăciune, în formă continuată (2 acte materiale), prev. de art. 20 rap. la art. 215, al.1, 2, 3, Cod penal 1969 și a complicitate la infracțiunea de uz de fals (2 acte materiale), prev. de art. 291 Cod penal 1969, toate cu aplic. art. 41, al. 2, art. 37, lit. b) și art. 33, lit. a) Cod penal 1969, pentru inculpatul L. I., este legală.

Contrar susținerilor inculpatului Ș. V., prin avocatul ales, în cazul celor 6 inculpați, Codul penal în vigoare la data desfășurării activității infracționale (iulie-septembrie 2006), reprezintă legea penală favorabilă având în vedere interpretarea dată aplicării disp. art.5 NCP prin Decizia nr. 265/05.05.2014 a Curții Constituționale publicată în Monitorul Oficial partea I din 20.05.2014, obligatorie pentru instanțele judecătorești potrivit art.31 din Legea nr.47/1992 modificată.

Prin urmare, în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, determinarea legii mai favorabile se va face prin alegerea uneia dintre legile succesive, ținându-se seama de criteriul global de apreciere a întregului litigiu penal, indiferent că este vorba de o infracțiune sau un concurs de infracțiuni, este aplicabilă sau nu o cauză care împiedică punerea în mișcare sau exercitare a acțiunii penale, nefiind permisă deci, combinarea prevederilor din legi penale succesive cu privire la condițiile de existență și sancționare ale infracțiunilor respective ori alte instituții autonome, inclusiv aceea a prescripției răspunderii penale după cum sunt sau nu mai favorabile inculpatului.

În speță, din analiza comparativă a tratamentului sancționator prevăzut pentru infracțiunile reținute în sarcina celor 6 inculpați apelanți, incriminate de ambele coduri penale, calculul pedepsei în cazul recunoașterii învinuirii, stabilirea pedepsei principale în caz de concurs de infracțiuni, precum și condițiile de exercitare a acțiunii penale, rezultă că, deși conform art.244 NCP, înșelăciunea săvârșită prin mijloace frauduloase este pedepsită mult mai blând, respectiv cu închisoarea de la un an la 5 ani, Codul penal 1969 reprezintă legea penală mai favorabilă, întrucât:

- pedepsele judiciare determinate în primă instanță pentru infracțiunea de înșelăciune (sancționată cel mai sever de legea penală) se încadrează în limitele legale, înscrise sub art. 244 alin. 1 și 2 NCP(primul), respectiv rezultate prin aplic.disp.art.396 alin.10 rap.la art. 374 alin. 4 Cod proc. penală (ultimii 5), iar în raport de criteriile de individualizare enumerate sub art.72 Cod penal sunt juste, satisfăcând cerințele impuse de natura, gravitatea și frecvența faptelor săvârșite, gradul de participație la activitatea infracțională, modalitatea de operare, segmentul de activitate lezat și persoana inculpaților, inclusiv antecedentele penale;

-în caz de concurs de infracțiuni, conform art.34 alin.1 lit.b Cod penal 1969 pedeapsa rezultantă de executat, se stabilește prin cumul juridic, în timp ce potrivit art.39 alin.1 lit.b NCP, la pedeapsa cea mai grea aplicată pentru una dintre infracțiunile concurente, în mod obligatoriu se adaugă prin cumul aritmetic, un spor de pedeapsă, reprezentând fracția de 1/3 din totalul pedepselor aplicate pentru infracțiunile de uz de fals (ultimii 5), fals material în înscrisuri oficiale și fals în înscrisuri sub semnătură privată (primul);

-potrivit art.124 Cod penal 1969 în interpretarea dată prin Decizia nr1092/31.01.2012 a Curții Constituționale, publicată în M.Of.nr.67/31.01.2013 în caz de succesiune de legi penale, pentru infracțiunile comise anterior adoptării Legii nr.63/2012, publicată în M.Of. nr.258/19.04.2012, prescripția înlătură răspunderea penală, oricâte întreruperi ar interveni, dacă termenul prevăzut la art.122 este depășit cu încă jumătate; în schimb, conform art. 155 alin. 4 NCP o atare cauză atrage stingerea acțiunii penale numai dacă termenul de 5 ani determinat în baza art. 153 – art. 154 alin. 1 lit. d NCP a fost depășit cu încă o dată;

- din conținutul art.15 din Legea nr.187/2012 modificată pentru punerea în aplicare a Legii nr.286/2009, privind Codul penal rezultă că regimul suspendării condiționate a executării pedepsei aplicate în baza Codul penal 1969, inclusiv sub aspectul anulării se menține, este acela prevăzut de legea penală abrogată.

- potrivit art. 3 și 7 din Legea nr. 255/2013, Codul de procedură penală pus în aplicare la 01 februarie 2014 se aplică tuturor cauzelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești, iar în situația în care cercetarea judecătorească a fost începută anterior, judecata se face potrivit legii noi, deci și în prezenta cauză în care cei 6 inculpați au fost trimiși în judecată conform rechizitoriului întocmit la 14 septembrie 2011, iar la momentul intrării în vigoare deja fusese citit actul de sesizare și parte dintre aceștia fuseseră ascultați în ședință publică.

Așadar, motivul de reformare invocat de inculpatul Ș. V., în sensul nelegalei încadrări a faptelor stabilite în sarcină, prin reținerea dispozițiilor art. 396 alin. 10 rap. la art. 374 alin. 4 NCPP, în loc de art. 320¹ Cod proc. penală anterior, în vigoare la data săvârșirii faptelor (septembrie 2006), nu este întemeiat.

De altfel, conținutul ambelor legi penale este identic, vizând cauza legală de reducere cu o treime a limitelor prevăzute de textele incriminatorii, în situația recunoașterii vinovăției și acceptării judecății în procedura abreviată, exclusiv pe baza probelor administrate la urmărirea penală.

Și încadrarea juridică a faptelor stabilite în sarcina inculpaților D. E. N. și B. R. C., respectiv înșelăciune prev. de art. 244 alin. 1 și 2 și uz de fals prev. de art. 323 NCP cu aplic. art. 38 alin. 1 și art. 5 NCP (primul) și în concurs de infracțiuni compus din fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 320 alin. 1 NCP, fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 NCP și complicitate la înșelăciune prev. de art. 48 rap. la art. 244 alin. 1 și 2 NCP (câte 11 acte materiale), toate în formă continuată conform art. 35 alin. 1 NCP, art. 41, art. 38 și art. 5 NCP, este legal.

Pentru argumentele de fapt și de drept expuse în precedente, inclusiv jurisprudența internă adoptată după publicarea Deciziei nr. 265/05.05.2014 a Curții Constituționale, în cazul acestora legea favorabilă o reprezintă Codul penal pus în aplicare la 01 februarie 2014, întrucât tratamentul sancționator instituit prin art. 244 alin. 2 NCP este esențial mai blând, înșelăciunea fiind pedepsită cu închisoarea de la 1 până la 5 ani, față de închisoarea de la 3 până la 15 ani prev. de art. 215 alin. 1, 2 și 3 Cod penal 1969, iar prin dispozițiile art. 290 din același cod, prin disp. art. 322 NCP pedeapsa închisorii în cazul infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată a fost majorată de la 2 ani la 3 ani.

Pe de altă parte, apelul exercitat de parchet vizează exclusiv legalitatea pedepsei aplicate inculpatei D. E. N. pentru infracțiunea de uz de fals, astfel că față de pedeapsa de 8 luni închisoare stabilită pentru infracțiunea concurentă de înșelăciune, chiar prin admiterea căii de atac, pedeapsa rezultantă de executat conform art. 39 alin. 1 lit. b NCP se situează sub limita de 2 ani închisoare ce s-ar determina în cazul reținerii disp. art. 215 alin. 1, 2 și 3 Cod penal 1969 comb. cu art. 396 alin. 10 rap. la art. 374 alin. 4 Cod proc. penală.

Referitor la apelantul inculpat B. R. C., se constată că reținându-se vinovăția pentru săvârșirea a 3 infracțiuni concurente, între care și una de înșelăciune calificată, chiar dacă fiind recidivist, potrivit art. 41 comb. cu art. 43 alin. 5 NCP, limitele speciale ale pedepselor prevăzute de art. 244 alin. 2, respectiv art. 322 și art. 320 NCP, se majorează cu jumătate, pedeapsa rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare determinată în primă instanță conform art. 39 alin. 1 lit. b NCP cu aplic. art. 5 NCP (deci orientată spre limita maximă specială) se situează sub limita pedepsei ce s-ar stabili în cazul reîncadrării infracțiunii de înșelăciune conform art. 215 alin. 1-3 cu aplic. art. 37 lit. b Cod proc. penală.

Aceasta avându-se în vedere că față de perseverența adoptată la încălcarea legii penale (câte 11 acte materiale) și rolul determinant deținut în îndeplinirea rezoluției infracționale de către ceilalți 8 coinculpați, în cadrul operațiunii de individualizare a pedepselor instanța ar fi obligată să se orienteze spre limita maximă prevăzută în textele incriminatorii, astfel cum s-a procedat și la primul grad de jurisdicție.

Motivul de apel invocat de procurorul de ședință în completarea acelora expuse în scris, vizând greșita condamnare a inculpatului B. R. C. pentru tentativă la infracțiunea de înșelăciune, nu este fondat.

Din examinarea minutei și dispozitivului sentinței penale apelate rezultă cu certitudine că în sarcina acestuia s-a reținut vinovăția pentru săvârșirea infracțiunilor anterior menționate, respectiv autorat la infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale, fals material în înscrisuri sub semnătură privată și complicitate la înșelăciune prev. de art. 48 rap. la art. 244 alin. 1 și 2 cu aplic. art. 38 alin. 1 și 41 NCP (câte 11 acte materiale), nu tentativă la infracțiunea de înșelăciune, deci judecata s-a desfășurat în limitele sesizării conform rechizitoriului nr. 3348/P/2006 emis la 14 septembrie 2011 de P. de pe lângă Judecătoria Târgoviște.

Cât privește stabilirea răspunderii penale, față de starea de fapt și dispozițiile legale incidente în speță, detaliate în precedente, sub un prim aspect Curtea constată că sentința primei instanțe este nelegală întrucât recunoscându-se că legea veche este mai favorabilă pentru faptele reținute în sarcină, în mod greșit inculpații P. I., B. S., S. L. G., Ș. V., D. C. și L. I. au fost condamnați și pentru infracțiunile de fals prev. de art. 291 Cod penal 1969 (toți), respectiv fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 288 Cod penal 1969 și fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art.290 Cod penal 1969 (ultimul), pedepsite cu închisoarea de până la 2 ani sau amendă (prima), până la 5 ani (a doua), respectiv până la 3 ani sau amendă (ultima).

D. consecință, stabilindu-se că acestea au fost săvârșite în perioada august-septembrie 2006, se impunea a se constata că până la data judecății cauzei în fond (12 ianuarie 2015) a intervenit o cauză de împiedicare a continuării exercitării acțiunii penale puse în mișcare prin rechizitoriul nr. 3348/P/2006 emis la 14.09.2011 de P. de pe lângă Judecătoria Târgoviște, întrucât în lunile februarie 2014 (primele două), după caz, martie 2014 (următorii 4), întrucât s-a împlinit termenul de 7 ani și 6 luni calculat conform art.124 rap. la art.122 alin.1 lit.d Cod penal 1969 privind prescripția specială a răspunderii penale.

Prin urmare, motivul de apel invocat în principal, prin căile de atac exercitate de cei 6 inculpați este fondat, urmând a fi admis.

Criticile formulate de inculpații P. I., B. S., Ș. V., D. C., S. L. G., L. I. și B. R. C. vizând individualizarea cuantumului pedepselor stabilite pentru infracțiunile reținute în sarcină, respectiv înlăturarea ori reaprecierea sporurilor de pedeapsă aplicate prin sentința apelată, nu sunt întemeiate.

Cum s-a argumentat și în considerentele acesteia, în concret, faptele săvârșite prezintă gravitate ridicată determinată de natura și modalitatea de operare folosită pentru aducerea a îndeplinire a rezoluției infracționale, perseverența manifestată la încălcarea legii penale (ultimii doi), dar și conduita adoptată după întreruperea activității infracționale, consecință a actelor de investigație efectuate de poliția judiciară (toți), respectiv neachitarea ratelor stabilite pentru rambursarea creditelor obținute în mod fraudulos ori sustragerea de la judecată prin părăsirea teritoriului statului român și stabilirea într-o altă țară din spațiul european, profitându-se de dreptul la libera circulație (inculpații S. L. G. și B. R. C.).

Or, potrivit disp. art. 74 NCP, respectiv art. 72 Cod penal 1969, este știut că în situația infracțiunilor contra patrimoniului, la stabilirea pedepselor judiciare, inclusiv ca întindere și modalitate de executare, instanțele judecătorești sunt obligate să țină seama nu numai de cuantumul efectiv al pagubei suferite de persoana vătămată, dar în egală măsură și de pericolul social concret prezentat de inculpat pentru ordinea publică, segmentul de activitate lezat și antecedentele penale, toate demonstrând rezistență la programele derulate pentru reinserția socială, respectiv realizarea funcției retributive necesară asigurării siguranței publice.

Nici în cadrul controlului judecătoresc ierarhic, în raport de datele factuale menționate, nu se identifică vreun temei legal care să justifice reducerea cuantumului pedepselor principale, înlăturarea sau reaprecierea sporurilor de pedeapsă, stabilite la primul grad de jurisdicție, deoarece nu poate fi neglijat trecutul infracțional al celor 7 inculpați, care, chiar dacă la data săvârșirii infracțiunilor, obiect al prezentei cauze nu aveau antecedente penale, ulterior aceștia au fost condamnați și au executat pedepse privative de libertate, respectiv;

-inculpata P. I. a fost condamnată la pedeapsa de 3 ani închisoare suspendată conform art. 81, 82 Cod penal 1969, tot pentru infracțiunea de înșelăciune în formă continuată, prev. de art. 215 alin. 2 cu aplic art. 41 Cod penal 1969, prin sentința penală nr. 130/2010 a Judecătoriei Târgoviște, iar pedeapsa de executat este stabilită conform art. 34 alin. 1 lit. b din același cod, consecință a anulării beneficiului conform art. 15 din Legea nr. 187/2012 modif. pentru punerea în aplicare a noului Cod penal;

- inculpații Ș. V. și S. L. G. au fost condamnați și au executat pedepse stabilite prin sentințele penale nr. 138/2008 a Judecătoriei P., respectiv nr. 176/2013 a Judecătoriei Târgoviște pentru infracțiuni de Tâlhărie săvârșite în ianuarie 2008, deci în timpul efectuării urmăriri penale în prezenta cauză;

- inculpații D. C., L. I. și B. R. C. au suferit multiple condamnări (cel puțin câte 17) totalizând peste 20 ani închisoare fiecare, pentru infracțiuni de furt calificat, înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1,2,3 Cod penal 1969, (secundul) inclusiv tâlhărie, fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals privind identitatea, trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 2 și art. 13 din Legea nr. 678/2001, art. 194 alin. 2 Cod penal 1969, aplicate de instanțe din competența Tribunalului București, respectiv Tribunalului Dâmbovița și alte state ale Uniunii Europene (ultimul), reținându-se săvârșirea acestora în cursul urmăririi penale din prezenta cauză (2006-2009);

- inculpații B. R. C. și L. I. au săvârșit multiple acte materiale esențiale și determinante pentru obținerea beneficiilor financiare, ei fiind aceia care au conceput și coordonat activitatea infracțională primul fiind autorul contrafacerii semnăturilor și ștampilelor aplicate pe copiile cărților de muncă și adeverințelor de venituri, înmânate mai multor persoane, atrase în executarea rezoluției, prin promisiunea mincinoasă a asigurării unui loc de muncă ori venituri substanțiale între care și ceilalți 7 inculpați trimiși în judecată în prezenta cauză.

- inculpata B. S. a executat pedeapsa de 3 ani închisoare tot pentru înșelăciune prev. de art. 215 alin. 2 Cod penal 1969 pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București prin sentința penală nr. 636/2009, deci săvârșită în timpul urmăririi penale derulată în prezenta cauză.

Nu este justificată nici critica formulată de inculpatul Ș. V. prin avocatul ales, vizând calculul pedepsei rezultante de executat conform art. 39 Cod penal 1969, dispozițiile invocate de acesta reglementând stabilirea pedepsei judiciare în cazul recidivei postcondamnatorii.

Or, în prezenta cauză sunt incidente dispozițiile art. 36 alin. 1-3 Cod penal 1969 privind contopirea pedepselor pentru infracțiuni concurente săvârșite de o persoană fizică, atunci când după ce a fost condamnat definitiv inculpatul este judecat ulterior pentru o infracțiune concurentă, situație în care pedeapsa rezultantă se stabilește conform disp. art. 34 din același cod, iar dacă a executat în total sau în parte pedeapsa aplicată prin hotărârea anterioară ceea ce s-a executat se scade din durata pedepsei aplicate pentru infracțiunile concurente, astfel cum s-a procedat și prin sentința primei instanțe.

Prin urmare, nu există nicio contradicție între dispozitivul sentinței adoptate în primă instanță și partea expozitivă a acestuia cu privire la individualizarea pedepsei rezultante deoarece potrivit prevederilor legale menționate în această situație operațiunea de contopire nu se efectuează între restul de 609 zile închisoare neexecutată din pedeapsa de 5 ani închisoare stabilită prin sentința penală nr. 138/2008 a Judecătoriei P., consecința liberării condiționate la data de 17 mai 2011, ci între pedepsele componente stabilite pentru pluralitatea infracțională intrată sub puterea lucrului judecat și faptele reținute în prezenta cauză.

Și critica vizând înlăturarea pedepsei complementare privind interdicția exercițiului dreptului prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza II-a și lit. b Cod penal 1969 nu este fondată, atâta timp cât din conținutul minutei și dispozitivului sentinței penale apelate nu se constată aplicarea unei astfel de pedepse în cazul inculpatului apelant Ș. V., ci numai a pedepsei accesorii impusă de prevederile art. 71 din același cod atunci când se pronunță o condamnare la pedeapsa închisorii.

Individualizarea pedepselor aplicate inculpatei D. E. N., s-a realizat însă, printr-o greșită interpretare a dispozițiilor art. 74 NCP, astfel că atât criticile formulate în apelul declarat de parchet, cât și de aceasta sunt fondate.

Într-adevăr, pedeapsa de o lună închisoare stabilită pentru infracțiunea de uz de fals prev. de art. 323 cu aplic. art. 5 NCP și art. 396 alin. 10 rap. la art. 374 alin. 4 NCPP, este nelegală, întrucât în lipsa atenuării răspunderii penale conform art. 75 NCP, aceasta se situează sub fracția de o treime rezultată din deducerea cu o treime a limitei minime specială de 3 luni închisoare, ceea ce echivalează cu încălcarea principiului legalității sancțiunilor de drept penal impus de art. 2 alin. 2 din același cod.

Pe de altă parte, având în vedere că apelanta inculpată se află la primul conflict cu legea penală, că ulterior a înțeles ca timp de circa 9 ani să se supună normelor ce reglementează comportamentul într-o societate guvernată de statul de drept, a recunoscut și regretat faptele încă din cursul urmăririi penale, s-a prezentat în fața organelor judiciare la orice solicitare contribuind la aflarea adevărului, declarând că acceptă să presteze muncă neremunerată în folosul comunității și a produs un prejudiciu în sumă de 7000 lei, se justifică concluzia că atât funcția retributivă cât și siguranța publică pot fi realizate fără executarea pedepsei rezultante, respectiv prin suspendarea acesteia conform art. 91 NCP și impunerea măsurilor de supraveghere prev. de art. 93 alin. 1 – 3 din același cod.

Concluzionând, constatându-se că motivele de apel invocate de parchet și inculpații Ș. V., D. C., P. I., S. L. G., B. S., D. E. N. și L. I. sunt întemeiate în parte și în limitele mai sus menționate, se va proceda la admiterea acestora și desființarea sentinței penale nr. 3 din 12 ianuarie 2015 precum și a încheierilor de îndreptare a erorii materiale pronunțate în datele de 11 februarie 2015 și 05 martie 2015, în dosarul penal nr._/315/2011 al Judecătoriei Târgoviște, în parte în latură penală, iar în rejudecare se va pronunța o nouă hotărâre conform art.421 pct.2 lit. a) Cod proc. penală.

Astfel, sub un prim aspect, se vor descontopi pedepsele rezultante stabilite la primul grad de jurisdicție pentru apelanții inculpați Ș. V., P. I., S. L. G., B. S., D. C. și L. I., în pedepsele componente aplicate pentru infracțiunile de înșelăciune și uz de fals (toți șase), precum și fals material în înscrisuri oficiale și fals în înscrisuri sub semnătură privată, obiect al prezentei cauze și pedepsele aplicate prin hotărârile definitive anterioare, înlăturându-se dispozițiile art. 33 lit. a și art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal 1969, respectiv:

- inculpatul Ș. V.: 5 ani închisoare și 6 luni închisoare stabilite prin sentința penală nr. 138/04.06.2008 a Judecătoriei P., definitivă prin decizia penală nr. 643/05.10.2009 a Curții de Apel Ploiești; sporul de pedeapsă de un an închisoare;

- inculpata P. I.: 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 130/15 martie 2010 a Judecătoriei Târgoviște, definitivă prin decizia penală nr. 214/08.11.2010 a Tribunalului Dâmbovița;

- inculpatul S. L. G.: 3 ani închisoare și 3 ani și 3 luni închisoare stabilite prin sentința penală nr. 176/28.02.2013 a Judecătoriei Târgoviște, definitivă prin nerecurare și sporul de pedeapsă de 6 luni închisoare;

- inculpata B. S.: 3 ani închisoare și 9 luni închisoare stabilite prin sentința penală nr. 636/14.10.2009 a Judecătoriei Sector 5 București, definitivă prin decizia penală nr. 681/A/11.12.2009 a Tribunalului București – Secția I penală și sporul de pedeapsă de 6 luni închisoare;

- inculpatul D. C.: 5 ani închisoare și 1 an și 6 luni închisoare stabilite prin sentința penală nr. 736/03.08.2012 a Judecătoriei Sector 1 București, 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 242/28.02.2012 a Judecătoriei Sector 1 București, 4 ani închisoare și 1 an și 6 luni închisoare stabilite prin sentința penală nr. 796/23.08.2011 a Judecătoriei Sector 1 București, definitivă prin nerecurare, pedepse contopite și la care s-a adăugat un spor de 6 luni închisoare prin sentința penală nr. 212/05.02.2013 a Judecătoriei Sector 5 București, definitivă prin decizia penală nr. 239/R/04.03.2013 a Tribunalului București - Secția a II-a penală;

- inculpatul L. I.: pedepsele componente stabilite prin sentințele penale, a căror contopire s-a dispus conform art. 36 alin. 2 Cod penal anterior prin sentința penală nr. 1590/16.05.2014 a Judecătoriei Ploiești, definitivă prin decizia penală nr. 258/30.06.2014 a Tribunalului Prahova, respectiv:

- 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 456/06.03.2012 a Judecătoriei Târgu J., definitivă prin decizia penală nr. 2105/04.11.2013 a Curții de Apel C.;

- 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 761/06.12.2012 a Judecătoriei Târgoviște, definitivă prin decizia penală nr. 380/15.03.2013 a Curții de Apel Ploiești;

- trei pedepse de câte 5 ani și 6 luni închisoare, stabilite prin sentința penală nr. 505/7.10.2008 a Tribunalului Dâmbovița, definitivă prin nerecurare, 5 ani închisoare și două pedepse de câte 1 an închisoare, stabilite prin sentința penală nr. 1152/5.11.2008 a Judecătoriei Moreni, definitivă prin decizia penală nr. 31/10.03.2009 a Tribunalului Dâmbovița (toate contopite prin sentința penală nr. 927/07.10.2009 a Judecătoriei Moreni, stabilindu-se pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64, al.1 lit. a, teza II-a și lit. b Cod penal, din a cărei executare s-a liberat condiționat conform art. 61 Cod penal anterior cu un rest de 530 zile închisoare).

Având în vedere că potrivit dispozițiilor art. 291 alin. 1, art. 288 și art. 290 Cod penal infracțiunile de uz de fals, fals material în înscrisuri oficiale și fals în înscrisuri sub semnătură privată, sunt pedepsite cu închisoarea de până la 2 ani sau amendă, 5 ani, respectiv 3 ani, fiind săvârșite de inculpatele B. S. și P. I., în luna august 2006, de inculpații Ș. V., S. L. G. și D. C. în luna septembrie 2006 iar de inculpatul L. I. în perioada iulie – septembrie 2006, se constată că acțiunea penală pusă în mișcare împotriva acestora nu mai poate fi exercitată deoarece în lunile februarie 2014 (primele două), respectiv martie 2014 (ultimii patru), s-a împlinit termenul de 7 ani și 6 luni calculat conform art. 124 rap. la art. 122 alin. 1 lit. b Cod penal 1969, în interpretarea dată prin Decizia nr. 1092/2012 a Curții Constituționale, privind prescripția răspunderii penale.

Ca urmare, în baza 396 alin. 6 și art. 17 alin. 2 teza ultimă rap. la art. 16 alin. 1 lit. f Cod proc. penală comb. cu art. 124 și art. 122 alin. 1 lit. d Cod penal 1969 cu aplic. art. 5 NCP se va dispune încetarea procesul penal pornit împotriva celor șase coinculpați, pentru săvârșirea infracțiunilor anterior menționate, constatându-se intervenția unei cauze care împiedică continuarea exercitării acțiunii penale, atrăgând stingerea acesteia în cursul judecății.

Față de cele ce preced și argumentele de fapt și de drept vizând individualizarea pedepselor, Curtea apreciază că pedepsele stabilite la primul grad de jurisdicție în cazul celorlalte infracțiuni reținute în sarcina apelanților inculpați Ș. V., P. I., S. L. G., B. S., D. C. și L. I. sunt juste, astfel că se va dispune condamnarea acestora în cuantumul determinat prin sentința primei instanțe iar în baza art. 36 alin. 2 și 3 comb. cu art. 33 lit. a Cod penal 1969 se va proceda la recontopirea acestora cu pedepsele aplicate prin hotărârile definitive.

Pentru aceleași considerente la pedepsele rezultante stabilite conform art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal 1969 în cazul inculpaților Ș. V., L. I., D. C., S. L. G. și B. S. se vor adăuga și sporurile de câte un an închisoare (primii trei), respectiv de câte 6 luni închisoare (ultimii doi), întrucât față de perseverența manifestată la încălcarea legii penale în perioada infracțională dedusă judecății cât și ulterior întreruperii acesteia la intervenția poliției judiciare, concretizate prin condamnări definitive pentru infracțiuni contra patrimoniului, inclusiv de aceeași natură ori de gravitate ridicată (secundul), nu se identifică vreun motiv legal pentru înlăturarea ori reducerea acestora și cu atât mai mult atenuarea răspunderii penale conform art. 74 Cod penal 1969 (primul).

Aceasta cu atât mai mult cu cât în ce privește pe apelantul inculpat L. I. în cadrul controlului judecătoresc ierarhic de legalitate, se constată că pedeapsa rezultantă de executat a fost greșit calculată în sensul că, deși s-a constatat că pedeapsa cea mai grea aplicată prin sentința penală nr. 505/2008 a Tribunalului Dâmbovița este aceea de 5 ani și 6 luni închisoare (trei pedepse stabilite pentru infracțiunile de trafic de persoane săvârșite în perioada 2006 – 2007), conform art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal 1969 s-a reținut că pedeapsa rezultantă cea mai grea este de 5 ani închisoare, care a fost sporită cu un an închisoare, urmând să execute în final 6 ani închisoare.

O astfel de nelegalitate, în lipsa apelului exercitat de parchet sub acest aspect, nu poate fi îndreptată la al doilea grad de jurisdicție deoarece s-ar încălca dispozițiile art. 418 alin. 1 NCPP, agravându-se situația apelantului L. I. în propria cale de atac.

De asemenea, referitor la inculpata P. I., după constatarea intervenției prescripției speciale a răspunderii penale și încetarea procesului penal pentru infracțiunea de uz de fals, menținându-se anularea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 130/15 martie 2010 a Judecătoriei Târgoviște, definitivă prin decizia penală nr. 214/08.11.2010 a Tribunalului Dâmbovița, potrivit art. 85 Cod penal 1969 și art. 12 din Legea nr. 187/2002 republicată, aceasta se va adăuga la pedeapsa de 2 ani stabilită pentru infracțiunea de înșelăciune, reținută în cauză.

Prin urmare, potrivit considerentelor anterior detaliate, în final, conform art. 34 alin. 1 lit. b Cod proc. penală apelanții inculpați Ș. V., L. I., D. C., urmează să execute pedepsele rezultante de câte 6 ani închisoare, inculpatul S. L. G. pedeapsa rezultantă de 3 ani și 9 luni închisoare, inculpata B. S. pedeapsa rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare, iar inculpata P. I. pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare.

Cât privește pe apelanta inculpată D. E. N., se va proceda la descontopirea pedepsei principale de 8 luni și 10 zile închisoare în pedepsele componente de 8 luni închisoare pentru înșelăciune prev. de art. 244 alin.1, 2 și 1 lună închisoare uz de fals prev. de art. 323, ambele comb. cu art. 396 alin. 10 rap. la art. 374 alin.4 NCPP și art. 5 NCP și 10 luni închisoare spor de pedeapsă.

Stabilindu-se că pedeapsa de 1 lună închisoare aplicată pentru infracțiunea de uz de fals este nelegală, fiind dozată sub limita minimă rezultată din aplicarea disp. art. 396 alin. 10 rap. la art. 374 alin.4 NCPP, se va dispune majorarea acesteia la 2 luni închisoare, fracția rezultată din reducerea cu o treime a limitei minime speciale de 3 luni închisoare prevăzută de art. 323 NCP.

Se va menține pedeapsa de 8 luni închisoare stabilită la primul grad de jurisdicție pentru infracțiunea de înșelăciune, urmând ca în baza art. 38 alin.1 și art. 39 alin.1 lit. b) NCP să se aplice pedeapsa cea mai grea de 8 luni închisoare, la care se adaugă un spor de 20 zile închisoare (o treime din pedeapsa de 2 luni închisoare), astfel că în final aceasta va executa pedeapsa de 8 luni și 20 zile închisoare.

Pe de altă parte, apreciindu-se că aplicarea acestei pedepse este suficientă și, chiar fără executare acesteia, condamnata D. E. N. nu va mai comite alte infracțiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pe o perioadă determinată, conform art.91 Cod penal se va dispune suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 8 luni și 20 zile închisoare pe durata termenului de 2 ani stabilit conform art.92 alin.1 din același cod.

Pe cale de consecință, în baza art.93 Cod penal, pe durata acestui termen de supraveghere, apelanta inculpată va fi obligată să respecte măsurile de supraveghere prevăzute în alin. 1 lit. a,b,c,e, a căror executare se va face de către Serviciul de Probațiune Dâmbovița.

În temeiul art.93 alin.2 Cod penal, aceasta va fi obligată ca pe parcursul aceluiași termen să nu părăsească teritoriul României fără acordul instanței iar potrivit art.93 alin.3 Cod penal, va presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul Primăriei comunei Șotânga - Administrația publică locală.

Ca urmare, se va atrage atenția condamnatei asupra dispozițiilor art.96 NCP privind revocarea suspendării pedepsei sub supraveghere în cazul nerespectării cu rea credință a măsurilor de supraveghere sau neexecutării obligațiilor impuse ori stabilite prin prezenta decizie, neîndeplinirii obligațiilor civile stabilite în sarcină prin sentința primei instanțe, respectiv săvârșirii unei noi infracțiuni, descoperită până la împlinirea termenului pentru care s-a pronunțat condamnarea la pedeapsa închisorii.

Pedeapsa complementară aplicată inculpatei D. E. N. conform art. 67 NCP, în sensul interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 66, al.1 lit. a) și b) NCP pe o perioadă de 2 ani, prin sentința apelată se va menține, apreciindu-se ca fiind necesară raportat la natura și frecvența infracțiunilor stabilite în sarcină, inclusiv neacoperirea pagubei produs patrimoniului bancar până în prezent, urmând a fi executată potrivit art. 68 alin. 1 lit. b din același cod, respectiv de la data pronunțării prezentei decizii prin care s-a dispus suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei principale.

Totodată, față de aceste ultime prevederi ce reglementează regimul executării pedepsei complementare a interzicerii exercițiului unor drepturi, în cazul suspendării executării pedepsei sub supraveghere, în lipsa preluării conținutului disp. art. 71 alin. 5 Cod penal 1969 privind suspendarea și a pedepsei accesorii pe durata termenului de supraveghere, în Noul Cod penal recunoscut ca lege favorabilă în cazul acestei apelante inculpate, Curtea va înlătura dispoziția primei instanțe privind aplicarea art.65 Cod penal rap. la art.66 alin.1 lit.a și b Cod penal referitoare la pedeapsa accesorie.

Restul dispozițiilor sentinței penale și încheierilor de îndreptare a erorii materiale pronunțate în dosarul nr._ al Judecătoriei Târgoviște, stabilite la primul grad de jurisdicție și care nu contravin prezentei decizii, se vor menține, constatându-se că sunt juste și conforme prevederilor legale incidente în materie.

De asemenea, în baza art. 421 pct. 1 lit. b) Cod proc. penală se va respinge, ca nefondat apelul declarat de inculpatul B. R. C., împotriva acestora, constatându-se că în ceea ce îl privește prima instanță a făcut o corectă interpretare a dispozițiilor art. 74 NCP privind individualizarea pedepsei, astfel cum s-a detaliat în precedente.

În fine, față de dispozițiile art. 275 alin. 3 rap. la art. 274 alin. 1 NCPP, ce reglementează suportarea cheltuielilor judiciare avansate de stat inclusiv pentru asistența juridică obligatorie, se va dispune obligarea apelantului inculpat B. R. C. la plata sumei de 960 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 470 lei reprezintă onorariu pentru avocatul desemnat din oficiu ce va fi avansat din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului Prahova.

Cheltuielile judiciare avansate de stat aferente apelurilor declarate de parchet și inculpații Ș. V., D. E. N., P. I., S. L. G., B. S., D. C. și L. I., vor rămâne în sarcina statului, astfel că sumele de câte 470 lei onorariu avocat oficiu desemnat pentru fiecare dintre inculpații apelanți D. C., D. E. N. și L. I., precum și sumele de câte 120 lei onorariu parțial cuvenit avocatului desemnat din oficiu pentru inculpatele apelante B. S. și P. I., până la prezentarea avocaților aleși, vor fi suportate din fondul Ministerului Justiției, urmând a fi virate în contul Baroului Prahova.

Cererea formulată de avocatul T. Louana din cadrul Baroului Prahova privind acordarea onorariului parțial, până la prezentarea avocatului ales, pentru asistența juridică din oficiu a apelantului inculpat Ș. V., se va respinge ca neîntemeiată.

Sub acest aspect, Curtea constată că din actele procedurale instrumentate în fața instanței de apel nu rezultă că avocatul respectiv a efectuat prestații specifice asistenței juridice obligatorii, atâta timp cât delegația de asistență judiciară obligatorie nr._ a fost emisă de Baroul Prahova la data de 29 mai 2015 (fila 54), dată la care existau deja depuse la dosarul cauzei împuternicirea avocațială . nr._/2015 privind contractul de asistență juridică încheiat de apelantul inculpat Ș. V. cu avocatul ales precum și motivele de apel formulate în scris, ambele înregistrate sub nr._/25 mai 2015, (depuse la filele 48, 53).

Pe de altă parte, din conținutul încheierilor de ședință privind ședințele indicate de aceasta se constată că la termenele de judecată din datele de 03 iunie 2015, 09 iulie 2015, 11 august 2015, 08 septembrie 2015, 28 septembrie 2015 (indicate în cererea formulată), apelantul Ș. V. a fost reprezentat de avocatul ales D. D., iar potrivit delegației de asistență juridică emisă la 29 mai 2015, petenta avocată T. Louana a asigurat asistență juridică numai pentru inculpatul L. I..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art.421 pct.2 lit. a) Cod proc. penală, admite apelurile declarate de P. DE PE L. JUDECĂTORIA TÂRGOVIȘTE și inculpații Ș. V., D. C., P. I., S. L. G., B. S., D. E. N. și L. I., împotriva sentinței penale nr. 3 din 12 ianuarie 2015 precum și a încheierilor de îndreptare a erorii materiale pronunțate în datele de 11 februarie 2015 și 05 martie 2015, în dosarul penal nr._/315/2011 al Judecătoriei Târgoviște.

Desființează sentința primei instanțe în latură penală în parte și rejudecând pronunță o nouă hotărâre în sensul că:

I. Descontopește pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare aplicată inculpatului Ș. V. fiul lui G. și A., născut la 20.08.1979, domiciliat în comuna Răzvad, . Dâmbovița, în pedepsele componente de 2 ani închisoare aplicată pentru înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1,2 și 3 Cod penal anterior și art. 5 NCP, 2 luni închisoare aplicată pentru uz de fals prev. de art. 291 Cod penal anterior și art. 5 NCP, ambele cu aplic. art. 396 alin. 10 rap. la art. 374 alin. 4 NCPP, reținute în cauză; 5 ani închisoare și 6 luni închisoare stabilite prin sentința penală nr. 138/04.06.2008 a Judecătoriei P., definitivă prin decizia penală nr. 643/05.10.2009 a Curții de Apel Ploiești; sporul de pedeapsă de un an închisoare;

Înlătură dispozițiile art. 33 lit. a și art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal 1969 privind faptele stabilite prin prezenta sentință.

În baza art. 215 alin. 1,2 și 3 Cod penal anterior, art. 5 NCP și art. 396 alin. 1 și 10 rap. la art. 374 alin. 4 NCPP condamnă pe inculpatul Ș. V. pentru infracțiunea de înșelăciune la pedeapsa de 2 ani închisoare iar conform art. 36 alin. 2 Cod penal 1969 și art. 5 NCP dispune contopirea acesteia cu pedepsele de 5 ani închisoare și 6 luni închisoare stabilite prin sentința penală nr. 138/04.06.2008 a Judecătoriei P., definitivă prin decizia penală nr. 643/05.10.2009 a Curții de Apel Ploiești, iar în baza art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal 1969 și art. 5 NCP, aplică pedeapsa cea mai grea de 5 (cinci) ani închisoare, la care se adaugă un spor de 1 an închisoare, în final acesta urmează să execute pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare.

II. Descontopește pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare aplicată inculpatei P. I. fiica lui C. și M., născută la data de 09.08.1970, domiciliată în municipiul Târgoviște, Calea București, .. 7, ., în pedepsele componente de 2 ani închisoare aplicată pentru înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1,2 și 3 Cod penal anterior și art. 5 NCP, 2 luni închisoare aplicată pentru uz de fals prev. de art. 291 Cod penal anterior și art. 5 NCP, ambele cu aplic. art. 396 alin. 10 rap. la art. 374 alin. 4 NCPP, reținute în cauză și 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 130/15 martie 2010 a Judecătoriei Târgoviște, definitivă prin decizia penală nr. 214/08.11.2010 a Tribunalului Dâmbovița.

În baza art. 396 alin. 6 și art. 17 alin. 2 teza ultimă rap. la art. 16 alin. 1 lit. f Cod proc. penală comb. cu art. 124 și art. 122 alin. 1 lit. d Cod penal 1969 cu aplic. art. 5 NCP încetează procesul penal pornit împotriva inculpatei P. I. pentru infracțiunea de uz de fals prev. de art. 291 Cod penal 1969 cu aplic. art. 5 NCP, faptă săvârșită în august 2006, constatându-se că a intervenit prescripția specială a răspunderii penale.

Înlătură dispozițiile art. 33 lit. a și art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal 1969 privind faptele stabilite prin prezenta sentință.

În baza art. 215 alin. 1,2 și 3 Cod penal anterior, art. 5 NCP și art. 396 alin. 1 și 10 rap. la art. 374 alin. 4 NCPP condamnă pe inculpata P. I. pentru infracțiunea de înșelăciune la pedeapsa de 2 ani închisoare și menținând anularea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 130/15 martie 2010 a Judecătoriei Târgoviște, definitivă prin decizia penală nr. 214/08.11.2010 a Tribunalului Dâmbovița, potrivit art. 85 Cod penal 1969 și art. 12 din Legea nr. 187/2002 republicată, aceasta urmează să execute în final pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare;

III. Descontopește pedeapsa rezultantă de 3 ani și 9 luni închisoare aplicată inculpatului S. L. G. fiul lui I. și F., născut la 24 noiembrie 1971, domiciliat în municipiul Târgoviște, .. 82, județul Dâmbovița, în pedepsele componente de 3 ani și 3 luni închisoare aplicată pentru înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1,2 și 3 Cod penal anterior și art. 5 NCP și 6 luni închisoare aplicată pentru uz de fals prev. de art. 291 Cod penal anterior și art. 5 NCP, reținute în cauză; 3 ani închisoare și 3 ani și 3 luni închisoare stabilite prin sentința penală nr. 176/28.02.2013 a Judecătoriei Târgoviște, definitivă prin nerecurare și sporul de pedeapsă de 6 luni închisoare;

Înlătură dispozițiile art. 33 lit. a și art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal 1969 privind faptele stabilite prin prezenta sentință.

În baza art. 215 alin. 1,2 și 3 Cod penal anterior și art. 5 NCP condamnă pe inculpatul S. L. G. pentru infracțiunea de înșelăciune la pedeapsa de 3 ani și 3 luni închisoare iar conform art. 36 alin. 2 Cod penal 1969 și art. 5 NCP dispune contopirea acesteia cu pedepsele de 3 ani închisoare și 3 ani și 3 luni închisoare stabilite prin sentința penală nr. 176/28.02.2013 a Judecătoriei Târgoviște, definitivă prin nerecurare, iar în baza art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal 1969 și art. 5 NCP, aplică pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 3 luni închisoare, la care se adaugă un spor de 6 luni închisoare, urmând ca în final acesta să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani și 9 luni închisoare.

IV. Descontopește pedeapsa rezultantă de 3 ani și 9 luni închisoare aplicată inculpatei B. S. fiica lui D. și S., născută la 23 aprilie 1964, domiciliată în municipiul Târgoviște, . B, ., județul Dâmbovița, în pedepsele componente de 2 ani închisoare aplicată pentru înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1,2 și 3 Cod penal anterior și art. 5 NCP și 2 luni închisoare aplicată pentru uz de fals prev. de art. 291 Cod penal anterior și art. 5 NCP, ambele cu aplic. art. 396 alin. 1 și 10 rap. la art. 374 alin. 4 NCPP, reținute în cauză; 3 ani închisoare și 9 luni închisoare stabilite prin sentința penală nr. 636/14.10.2009 a Judecătoriei Sector 5 București, definitivă prin decizia penală nr. 681/A/11.12.2009 a Tribunalului București – Secția I penală și sporul de pedeapsă de 6 luni închisoare;

În baza art. 396 alin. 6 și art. 17 alin. 2 teza ultimă rap. la art. 16 alin. 1 lit. f Cod proc. penală comb. cu art. 124 și art. 122 alin. 1 lit. d Cod penal 1969 cu aplic. art. 5 NCP încetează procesul penal pornit împotriva inculpatei B. S. pentru infracțiunea de uz de fals prev. de art. 291 Cod penal 1969 cu aplic. art. 5 NCP, faptă săvârșită în august 2006, constatându-se că a intervenit prescripția specială a răspunderii penale.

Înlătură dispozițiile art. 33 lit. a și art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal 1969 privind faptele stabilite prin prezenta sentință.

În baza art. 215 alin. 1,2 și 3 Cod penal 1969 cu aplic. art. 5 NCP, comb. cu art. 396 alin. 1 și 10 rap. la art. 374 alin. 4 NCPP condamnă pe inculpata B. S. pentru infracțiunea de înșelăciune la pedeapsa de 2 ani închisoare iar conform art. 36 alin. 2 Cod penal 1969 și art. 5 NCP dispune contopirea acesteia cu pedepsele de 3 ani închisoare și 9 luni închisoare stabilite prin sentința penală nr. 636/14.10.2009 a Judecătoriei Sector 5 București, definitivă prin decizia penală nr. 681/A/11.12.2009 a Tribunalului București – Secția I penală, aplică pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, la care se adaugă un spor de 6 luni închisoare, urmând să execute în final pedeapsa rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare.

V. Descontopește pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare aplicată inculpatului D. C. fiul lui Longinus și E., născut la 02 noiembrie 1962, domiciliat în municipiul Târgoviște, .. M., ., ., în pedepsele componente de 1 an închisoare pentru tentativă de înșelăciune prev. de art. 20 rap. la art. 215 alin. 1,2 și 3 Cod penal anterior și art. 5 NCP, 2 luni închisoare pentru uz de fals prev. de art. 291 Cod penal anterior și art. 5 NCP, ambele cu aplic. art. 396 alin. 10 rap. la art. 374 alin. 4 NCPP, reținute în

cauză; 5 ani închisoare și 1 an și 6 luni închisoare stabilite prin sentința penală nr. 736/03.08.2012 a Judecătoriei Sector 1 București, 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 242/28.02.2012 a Judecătoriei Sector 1 București, 4 ani închisoare și 1 an și 6 luni închisoare stabilite prin sentința penală nr. 796/23.08.2011 a Judecătoriei Sector 1 București, definitivă prin nerecurare, pedepse contopite și la care s-a adăugat un spor de 6 luni închisoare prin sentința penală nr. 212/05.02.2013 a Judecătoriei Sector 5 București, definitivă prin decizia penală nr. 239/R/04.03.2013 a Tribunalului București - Secția a II-a penală.

Înlătură dispozițiile art. 33 lit. a și art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal 1969 privind faptele stabilite prin prezenta sentință.

În baza art. 20 rap. la art. 215 alin. 1,2 și 3 Cod penal anterior, art. 5 NCP cu aplic. art. 396 alin. 1 și 10 rap. la art. 374 alin. 4 NCPP condamnă pe inculpatul D. C. pentru tentativă la infracțiunea de înșelăciune, la pedeapsa de 1 (un) an închisoare iar conform art. 36 alin. 2 Cod penal 1969 și art. 5 NCP dispune contopirea acesteia cu pedepsele de 5 ani închisoare și 1 an și 6 luni închisoare stabilite prin sentința penală nr. 736/03.08.2012 a Judecătoriei Sector 1 București, 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 242/28.02.2012 a Judecătoriei Sector 1 București, 4 ani închisoare și 1 an și 6 luni închisoare stabilite prin sentința penală nr. 796/23.08.2011 a Judecătoriei Sector 1 București, definitivă prin nerecurare, în baza art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal 1969 și art. 5 NCP, aplică pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare, menține sporul de 6 luni închisoare stabilit prin sentința penală nr. 212/05.02.2013 a Judecătoriei Sector 5 București, definitivă prin decizia penală nr. 239/R/04.03.2013 a Tribunalului București – Secția a II-a penală, pedeapsa rezultantă urmând a fi sporită, astfel că acesta va executa pedeapsa totală de 6 ani închisoare.

VI. Descontopește pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare aplicată inculpatului L. I. fiul lui M. și V., născut la 28 martie 1968, domiciliat în municipiul Târgoviște, .. 3, ., în pedepsele componente de 3 ani închisoare pentru complicitate la înșelăciune prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. 1,2 și 3 Cod penal anterior, 6 luni închisoare pentru complicitate la uz de fals prev. de art. 26 rap. la art. 291 Cod penal anterior, 8 luni închisoare pentru complicitate la fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 26 rap. la art. 288 Cod penal anterior, 8 luni închisoare pentru complicitate la fals material în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 26 rap. la art. 290 Cod penal anterior, 1 an și 6 luni închisoare pentru tentativă la înșelăciune prev. de art. 20 rap. la art. 215 alin. 1,2,3 Cod penal anterior, 3 luni închisoare pentru tentativă la uz de fals prev. de art. 20 rap. la art. 291 Cod penal anterior, toate cu aplic. art. 41 alin. 2 și art. 37 lit. b Cod penal anterior, art. 5 NCP și art. 396 alin. 10 NCPP rap. la art. 374 alin. 4 NCPP și pedepsele componente stabilite prin sentințele penale, a căror contopire s-a

dispus conform art. 36 alin. 2 Cod penal anterior prin sentința penală nr. 1590/16.05.2014 a Judecătoriei Ploiești, definitivă prin decizia penală nr. 258/30.06.2014 a Tribunalului Prahova, respectiv:

- 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 456/06.03.2012 a Judecătoriei Târgu J., definitivă prin decizia penală nr. 2105/04.11.2013 a Curții de Apel C.;

- 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 761/06.12.2012 a Judecătoriei Târgoviște, definitivă prin decizia penală nr. 380/15.03.2013 a Curții de Apel Ploiești;

În baza art. 396 alin. 6 și art. 17 alin. 2 teza ultimă rap. la art. 16 alin. 1 lit. f Cod proc. penală comb. cu art. 124 și art. 122 alin. 1 lit. d Cod penal 1969 cu aplic. art. 5 NCP încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului L. I. pentru complicitate la uz de fals prev. de art. 26 rap. la art. 291 Cod penal anterior, complicitate la fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 26 rap. la art. 288 Cod penal anterior, complicitate la fals material în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 26 rap. la art. 290 Cod penal anterior și înlăturând art. 20 Cod penal anterior pentru uz de fals prev. de art. 291 Cod penal anterior, toate cu aplic. art. 41 alin. 2, art. 37 lit. b Cod penal anterior și art. 5 NCP, fapte săvârșite în perioada iulie - septembrie 2006, constatându-se că a intervenit prescripția specială a răspunderii penale.

În baza art. 26 rap. la art. 215 alin. 1,2 și 3 Cod penal anterior cu aplic. 41 alin. 2, art. 37 lit. b Cod penal 1969, art. 5 NCP comb. cu art. 396 alin. 1 și 10 și art. 374 alin. 4 NCPP, condamnă pe inculpatul L. I. pentru complicitate la înșelăciune (opt acte materiale) la pedeapsa de 3 ani închisoare;

În baza art. 20 rap. la art. 215 alin. 1,2 și 3 Cod penal anterior cu aplic. art. 41 alin. 2, art. 37 lit. b Cod penal 1969, art. 5 NCP comb. cu art. 396 alin. 1 și 10 și art. 374 alin. 4 NCPP, condamnă pe inculpatul L. I. pentru tentativă la înșelăciune (două acte materiale) la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare;

Conform art. 36 alin. 2 Cod penal 1969 și art. 5 NCP dispune contopirea pedepselor de 3 ani închisoare și 1 an și 6 luni închisoare stabilite prin prezenta decizie cu pedepsele a căror contopire s-a dispus prin sentința penală nr. 1590/16.05.2014 a Judecătoriei Ploiești, definitivă prin decizia penală nr. 258/30.06.2014 a Tribunalului Prahova, aplică inculpatului L. I. pedeapsa cea mai grea la care se adaugă un spor de 1 an închisoare, în final acesta urmând să execute pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare.

VII. Descontopește pedeapsa principală de 8 luni și 10 zile închisoare aplicată inculpatei D. E. N., fiica lui D. și E. L., născută la data de 28.07.1985, domiciliată în ., în pedepsele componente de 8 luni închisoare pentru înșelăciune prev. de art. 244 alin.1, 2, cu aplic. art. 5 NCP și 1 lună închisoare uz de fals prev. de art. 323 cu aplic. art. 5 NCP, ambele comb. cu art. 396 alin. 10 rap. la art. 374 alin.4 NCPP și 10 luni închisoare spor de pedeapsă.

Majorează pedeapsa stabilită pentru infracțiunea de uz de fals prev. de art. 323 cu aplic. art. 5 NCP și art. 396 alin. 10 rap. la art. 374 alin.4 NCPP, la 2 luni închisoare, menținând pedeapsa de 8 luni închisoare stabilită pentru înșelăciune prev. de art. 244 alin.1, 2 cu aplic. art. 5 NCP cu aplic. art. 396 alin. 10 rap. la art. 374 alin.4 NCPP.

În baza art. 38 alin.1 și art. 39 alin.1 lit. b) NCP aplică pedeapsa cea mai grea de 8 luni închisoare, la care se adaugă un spor de 20 zile închisoare (o treime din pedeapsa de 2 luni închisoare), urmând ca inculpata D. E. N. să execute pedeapsa de 8 luni și 20 zile închisoare.

Conform art.91 Cod penal dispune suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 8 luni și 20 zile închisoare pe durata termenului de 2 ani stabilit conform art.92 alin.1 Cod penal.

În baza disp.art.93 Cod penal, pe durata termenului sub supraveghere condamnata D. E. N. trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a-să se prezinte la Serviciul de Probațiune Dâmbovița, la datele fixate de acesta;

b-să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c-să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d-să comunice schimbarea locului de muncă;

e-să comunice informații și documente de natură a permite control mijloacelor sale de existență;

În temeiul art.93 alin.2 Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere obligă inculpatul să nu părăsească teritoriul României fără acordul instanței.

În temeiul disp. art.93 alin.3 Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere condamnata D. E. N. va presta o muncă neremurenată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul Primăriei comunei Șotânga - Administrația publică locală.

Atrage atenția condamnatei asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere sau neexecutării măsurilor impuse de instanță prev. de art.96 Cod penal.

Înlătură dispoziția privind aplicarea disp.art.65 Cod penal rap.la art.66 alin.1 lit.a și b Cod penal referitoare la pedeapsa accesorie.

Menține pedeapsa complementară aplicată inculpatei D. E. N. conform art. 67 NCP, în sensul interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 66,

al.1 lit. a) și b) NCP pe o perioadă de 2 ani, care se va executa potrivit art. 68 alin. 1 lit. b din același cod, respectiv de la data pronunțării prezentei decizii prin care s-a dispus suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei principale.

VIII. Respinge, ca nefondat apelul declarat de inculpatul B. R. C. fiul lui I. și E., născut la 14 decembrie 1968, cu domiciliul procesual ales în România, la Cabinet de Avocat C. L., sediul profesional în municpiul București, Calea Crângași nr. 22, ., ..

Menține restul dispozițiilor sentinței penale și încheierilor de îndreptare a erorii materiale pronunțate în dosarul nr._ al Judecătoriei Târgoviște, care nu contravin prezentei decizii.

Obligă pe apelantul inculpat B. R. C. la plata sumei de 960 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 470 lei reprezintă onorariu pentru avocatul desemnat din oficiu ce va fi avansat din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului Prahova.

Cheltuielile judiciare avansate de stat aferente apelurilor declarate de parchet și inculpații Ș. V., D. E. N., P. I., S. L. G., B. S., D. C. și L. I., rămân în sarcina statului.

Dispune plata sumelor de câte 470 lei onorariu avocat oficiu desemnat pentru fiecare dintre inculpații apelanți D. C., D. E. N. și L. I., precum și a sumelor de câte 120 lei onorariu parțial cuvenit avocatului desemnat din oficiu pentru inculpatele apelante B. S. și P. I., până la prezentarea avocaților aleși din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului Prahova.

Respinge ca neîntemeiată cererea formulată de avocatul T. Louana din cadrul Baroului Prahova privind acordarea onorariului parțial, până la prezentarea avocatului ales, pentru asistența juridică din oficiu a apelantului inculpat Ș. V..

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 02 noiembrie 2015.

Președinte Judecător

S. P. B. E. N.

Grefier

B. Năvîrcă

Red. EN

Tehnored. GM/BN

2 ex./08.12.2015

Dosar fond nr._

Judec. fond E. L.

Operator de date cu caracter personal

Notificare nr. 3113/2006

← Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 1036/2015. Curtea de...		Vătămarea corporală din culpă. Art. 184 C.p.. Decizia nr.... →

Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 1070/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 1070/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI