Întrerupere executare pedeapsă/contestaţie. Art.592 NCPP. Decizia nr. 17/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 17/2015 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 03-02-2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr._
DECIZIA NR. 17
Ședința publică din data de 3 februarie 2015
PREȘEDINTE - S. C. I.
GREFIER - A. I.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror T. M. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești
Pe rol fiind soluționarea contestației formulată de condamnatul R. I., fiul lui C. și T., născut la data de 01.04.1982 în București, în prezent deținut în Penitenciarul Ploiești, împotriva sentinței penale nr. 936 din 04 noiembrie 2014 pronunțată de Tribunalul Prahova, prin care s-a luat act că petentul condamnat și-a retras cererea de întrerupere executare pedeapsă formulată cu privire la sentința penală nr. 114/25 martie 2011 a Tribunalului Dâmbovița.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns contestatorul condamnat R. I., în stare de detenție, personal și asistat de apărător desemnat din oficiu M. I. din Baroul Prahova, conform delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr._/2015.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Conform disp. art.356 alin.2 Cod proc. penală și cu permisiunea instanței, apărătorul desemnat din oficiu a luat legătura cu contestatorul aflat în stare de detenție, precizând că acesta nu și-a retras cererea de întrerupere a executării pedepsei în fața instanței de fond, nefiind prezentat în instanță la termenul de judecată la care s-a soluționat cererea.
Curtea, în vederea clarificării împrejurării învederate, dispune efectuarea unei adrese la penitenciar pentru a se comunica dacă petentul contestator a fost prezentat la instanță de către administrația locului de deținere.
Contestatorul condamnat R. I., având personal cuvântul, revine asupra precizării anterioare și arată că a fost în eroare cu privire la sentința atacată, motiv pentru care a susținut că nu a fost prezent și nu și-a retras cererea. Arată că își retrage contestația împotriva sentinței penale nr. 936 din 04 noiembrie 2014 pronunțată de Tribunalul Prahova.
Curtea procedează la verificarea datelor de stare civilă ale contestatorului R. I., fiul lui C. și T., născut la data de 01.04.1982 în București, constatând că acestea corespund cu cele menționate în dosar.
Apărătorul desemnat din oficiu al contestatorului și reprezentantul Ministerului Public, având pe rând cuvântul, solicită a se lua act de manifestarea de voință exprimată de condamnat, în sensul retragerii contestației exercitată împotriva sentinței penale nr. nr. 936 din 04 noiembrie 2014 pronunțată de Tribunalul Prahova.
CURTEA,
Asupra contestației penale de față, examinând actele și lucrările cauzei, reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 936 din 04 noiembrie 2014, Tribunalul Prahova a luat act că petentul condamnat R. I., fiul lui C. și T., născut la data de 01.04.1982 în București, în prezent deținut în Penitenciarul Ploiești, și-a retras cererea de întrerupere executare pedeapsă formulată cu privire la sentința penală nr. 114/25 martie 2011 a Tribunalului Dâmbovița.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr._, condamnatul R. I. a solicitat să se dispună conform art. 455 c.p.p. rap.la art. 453 lit.c c.p.p., întreruperea executării pedepsei de 18 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 114/25 martie 2011 a Tribunalului Dâmbovița .
În motivarea cererii condamnatul a invocat motive familiale.
La termenul de judecată din data de 4 noiembrie 2014, condamnatul după consultarea cu apărătorul său, a precizat ca înțelege să-și retragă cererea de întrerupere executare pedeapsă formulată în cauză.
Potrivit practicii judiciare constante a instanței supreme (decizia nr. 64/2006 a ICCJ) în situația în care un condamnat precizează în ședința publică și în mod expres că înțelege să-și retragă cererea de revizuire, contestație la executare ori de întrerupere executare pedeapsă, instanța respectivă urmează să ia act de această manifestare de voință.
Ulterior, prin Legea 356/2006 a fost introdus art. 453 al.2/1 c.p.p., în care se precizează în mod expres că în cazul cererilor de amânare executare pedeapsă aplicată și în situația întreruperilor executării pedepsei, cel care a formulat o astfel de cerere poate să o retragă.
După . noului cod de procedură penală, la data de 1 februarie 2014, retragerea cererii de întrerupere executare pedeapsă este prevăzută la art.592 alin.2. c.p.p. combinat cu art.589 alin.4. c.p.p.
Având în vedere cele arătate precum și principiul disponibilității care funcționează în aceasta materie, tribunalul a luat act că petentul condamnat și-a retras cererea de întrerupere executare pedeapsă formulată cu privire la sentința penală nr. 114/25 martie 2011 a Tribunalului Dâmbovița.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, condamnatul contestator a declarat contestație, fără a arăta în scris motivele ce l-au determinat să promoveze această cale de atac.
Prezent personal în instanță astăzi, 03.02.2015, după consultarea cu apărătorul desemnat din oficiu, condamnatul contestator R. I. a precizat că înțelege să-și retragă contestația declarată împotriva sentinței penale nr. 936 din 4.11.2014 pronunțată de Tribunalul Prahova, fiind în eroare cu privire la sentința pe care a contestat-o.
Față de această manifestare de voință a contestatorului condamnat, exprimată de acesta în mod liber și neechivoc, în temeiul dispozițiilor art.425 ind.1 alin. 3 rap. la art. 415 Cod proc. penală, Curtea urmează să ia act de retragerea contestației declarată împotriva sentinței penale nr. 936 din 4.11.2014 pronunțată de Tribunalul Prahova.
Văzând și dispozițiile cuprinse în art. 275 alin.2 Cod proc. penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Ia act de retragerea contestației formulată de condamnatul R. I., fiul lui C. și T., născut la data de 01.04.1982 în București, în prezent deținut în Penitenciarul Ploiești, împotriva sentinței penale nr. 936 din 04 noiembrie 2014 pronunțată de Tribunalul Prahova.
Obligă contestatorul la plata sumei de 150 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei reprezentând onorariu avocat desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului Prahova.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 03.02.2015.
Președinte,
S. C. I.
Grefier,
A. I.
Red.AI/ 4ex./6.02.2015
Dosar fond_ Trib. Prahova
Jud. fond I. P. D.
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3113/2006
| ← Cerere de transfer de procedură în materie penală. Legea... | Delapidarea. Art. 215 ind.1 C.p.. Decizia nr. 231/2015. Curtea... → |
|---|
