Lovirea sau alte violenţe. Art. 180 C.p.. Decizia nr. 652/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 652/2015 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 22-06-2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR. 652
Ședința publică din data de 22 iunie 2015
Președinte – L. C.
Judecător – F. T.
Grefier – A. Ț.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror V. I.
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de inculpatul P. G., fiul lui I. și S., născut la data de 15.04.1957 în ., CNP:_, domiciliat în comuna Podgoria, ., împotriva sentinței penale nr.35 din data de 26 martie 2015 pronunțată de Judecătoria Rm. Sărat.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul parte civilă R. R., asistat de avocat P. L. din cadrul Baroului B., potrivit împuternicirii avocațiale BZ/_/2015 aflată la fila 7 dosar, lipsă fiind apelantul inculpat P. G..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:
Avocat P. L., având cuvântul pentru intimatul parte civilă R. R., arată că nu mai are cereri de formulat.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că nu mai are cereri de formulat.
Curtea, luând act de declarațiile părților, în sensul că nu sunt cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Avocat P. L., având cuvântul pentru intimatul parte civilă R. R., solicită în principal a se constata nul apelul, întrucât acesta nu a fost semnat, iar în subsidiar respingerea ca tardiv a acestuia, având în vedere că apelantul inculpat a primit sentința atacată la data de 03.04.2015 și a declarat apel la data de 04.05.2015.
Pe fond, solicită respingerea ca nefondat a apelului, având în vedere leziunile grave produse intimatului parte civilă, leziuni atestate de certificatul medico legal, daunele morale fiind în mod corect acordate de instanța de fond, obligarea apelantului inculpat la plata cheltuielilor de judecată către intimatul parte civilă.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea ca tardiv apelului, având în vedere că apelantul inculpat a primit minuta sentinței atacate la data de 03.04.2015 și a declarat apel la data de 04.05.2015.
CURTEA
Deliberând asupra apelului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.35 din data de 26 martie 2015, Judecătoria Râmnicu Sărat a dispus următoarele:
În baza art.180 alin.2 Cod penal din 1969 cu aplicarea art.5 Cod penal, inculpatul P. G. a fost condamnat la o pedeapsă de 10 luni închisoare.
În baza art.64 lit.a teza a II-a și lit.b raportat la art.71 Cod penal din 1969, s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, precum și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe durata executării pedepsei, de la rămânerea definitivă a sentinței și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
În baza art.81 Cod penal din 1969 cu aplicarea art.5 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 10 luni, stabilit conform art.82 Cod penal din 1969.
În baza art.71 alin.5 Cod penal din 1969, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii s-a suspendat executarea pedepsei accesorii.
Conform art.359 alin.1 Cod procedură penală din 1969, instanța a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 Cod penal din 1969 privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza art.397 alin.1 Cod procedură penală raportat la art.1349 alin.1 și art.1357 Cod civil, s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă R. R., domiciliată în . și a fost obligat inculpatul P. G. la plata către partea civilă a sumei de_ lei, reprezentând daune morale și a sumei de 197 lei reprezentând daune materiale.
În baza art.276 alin.1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1100 lei către persoana vătămată cu titlu de cheltuieli judiciare.
În baza art.274 alin.1 Cod procedură penală, inculpatul a fost obligat la plata sumei de 800 lei cheltuieli judiciare către stat.
A fost sesizat P. de pe lângă Judecătoria Râmnicu Sărat în vederea efectuării de cercetări cu privire la săvârșirea de către numiții B. N. și C. M. D. a infracțiunii de mărturie mincinoasă, prevăzută de art.273 alin.1 Cod penal.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că, prin rechizitoriul nr.1982/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Râmnicu Sărat a fost trimis în judecată în stare de libertate inculpatul P. G., pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, prev. de art.180 alin.2 Cod penal din 1969.
În actul de sesizare s-a reținut că în data de 08.09.2013, în jurul orei 1700, inculpatul a lovit persoana vătămată R. R. cu un băț peste față și corp, provocându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 12-14 zile de îngrijiri medicale, așa cum rezultă din certificatul medico-legal nr.1029/09.09.2013 eliberat de Serviciul Județean de Medicină Legală B..
În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: declarații persoană vătămată R. R. (filele 8-11 d.u.p.); declarații suspect/inculpat P. G. (filele 12-15 d.u.p.); certificat medico-legal nr. 1029/09.09.2013, eliberat de Serviciul Judetean de Medicină Legală B. (fila 7 d.u.p.); declarații martor B. N. (filele 16-17 d.u.p.); declarații martor P. V. (filele 18-19 d.u.p.); alte înscrisuri.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Râmnicu Sărat la data de 04.11.2014 sub nr._ .
Prin încheierea de ședință din camera de consiliu din data de 29.01.2015, rămasă definitivă la aceeași dată, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății.
În cursul judecății au fost administrate următoarele mijloace de probă: declarațiile inculpatului P. G. (fila 31), declarațiile persoanei vătămate R. R. (fila 32), declarațiile martorilor B. N. (fila 34), P. V. (fila 33), T. V. I. (fila 46), J. I. (fila 48) și M. D. (fila 58).
Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, instanța de fond a reținut că la data de 08.09.2013, în jurul orei 1700, inculpatul a lovit persoana vătămată R. R. cu un băț peste față și corp, provocându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 12-14 zile de îngrijiri medicale.
Instanța de fond a reținut situația de fapt în urma analizei coroborate a materialului probator administrat în cauză în faza urmăririi penale și a cercetării judecătorești, respectiv declarații persoană vătămată R. R. (filele 8-11 d.u.p., fila 32); declarații suspect/inculpat P. G. (filele 12-15 d.u.p., fila 31); certificat medico-legal nr.1029/09.09.2013, eliberat de Serviciul Județean de Medicină Legală B. (fila 7 d.u.p.); declarații martor P. V. (filele 18-19 d.u.p.); declarații martori T. V. I. (fila 46), J. I. (fila 48).
Fiind audiat inculpatul a recunoscut parțial săvârșirea faptei reținute în sarcina sa.
A mai constatat prima instanță că, în drept, fapta inculpatului P. G., constând în aceea că la data de 08.09.2013, în jurul orei 1700 a lovit persoana vătămată R. R. cu un băț peste față și corp, provocându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 12-14 zile de îngrijiri medicale, așa cum rezultă din certificatul medico-legal nr.1029/09.09.2013 eliberat de Serviciul Județean de Medicină Legală B., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violente, prevăzută de art.180 alin.2 Cod penal din 1969 cu aplicarea art.5 Cod penal.
Prima instanță a apreciat că dispozițiile mai favorabile inculpatului sunt cele prevăzute de Codul penal din 1969, sub imperiul cărora a și fost săvârșită fapta, având în vedere modalitățile de individualizare a executării pedepsei.
Analizând latura obiectivă a infracțiunii de lovire sau alte violente, prevăzută de art.180 alin.2 Cod penal 1969, instanța de fond a reținut că elementul material constă în acțiunea de lovire a părții vătămate cu un băț peste față și corp.
Urmarea imediată o reprezintă leziunile corporale ce au necesitat pentru vindecare 12-14 zile de îngrijiri medicale, așa cum rezultă din certificatul medico-legal nr. 1029/09.09.2013, eliberat de Serviciul Județean de Medicină Legală B..
În ceea ce privește latura subiectivă, infracțiunea a fost săvârșită cu forma de vinovăție a intenției directe, conform dispozițiilor art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. a Cod penal din 1969, întrucât inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârșirea faptei.
Potrivit art.180 alin.2 Cod penal din 1969, „lovirea sau actele de violență care au pricinuit o vătămare ce necesită pentru vindecare îngrijiri medicale de cel mult 20 de zile se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă”.
La individualizarea pedepsei, prima instanță a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art.72 Cod penal din 1969, respectiv dispozițiile părții generale a acestui cod, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana inculpatului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
De asemenea, instanța de fond a avut în vedere împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială a inculpatului.
Având în vedere împrejurările și modul de comitere a infracțiunii (lovirea persoanei vătămate cu un băț peste față și corp), situația personală acestuia (din copia de pe cazierul judiciar al inculpatului, fila 27 d.u.p., rezultă că inculpatul nu a mai fost condamnat anterior), în baza art.180 alin.2 Cod penal din 1969 cu aplicarea art.5 Cod penal, prima instanță l-a condamnat pe inculpatul P. G. la o pedeapsă de 10 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe.
În baza art.64 lit.a teza a II-a și lit.b raportat la art.71 Cod penal din 1969, a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, precum și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe durata executării pedepsei, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
În ceea ce privește individualizarea judiciară a executării pedepsei, prima instanță a constatat că în cauză sunt îndeplinite condițiile art.81 Cod penal din 1969, respectiv pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 3 ani sau amendă (în speță 10 luni închisoare), inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, și a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia.
În baza art.81 Cod penal din 1969 cu aplicarea art.5 Cod penal, instanța de fond a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 10 luni, stabilit conform art.82 Cod penal din 1969, în baza art.71 alin.5 Cod penal din 1969, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii, a suspendat executarea pedepsei accesorii.
Conform art.359 alin.1 Cod procedură penală din 1969 prima instanță a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 Cod penal din 1969 privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
A mai reținut instanța de fond că la termenul din 12 februarie 2015 persoana vătămată a solicitat suma de_ lei, reprezentând daune morale și 1797 lei, reprezentând despăgubiri materiale (1600 lei, contravaloare lucrare dentară; 60 lei, transport și 137, analize - fila 16).
În ceea ce privește acordarea daunelor morale, instanța de fond a avut în vedere gradul de lezare a valorii sociale ocrotite, intensitatea și gravitatea atingerii aduse acesteia, reținând că persoana vătămata a fost afectată din punct de vedere psihic de fapta săvârșită de inculpat (fiind lovită cu un băț peste față și corp, de față fiind și alți martori), astfel încât cererea persoanei vătămate de acordare a daunelor morale fiind întemeiată, în baza art.397 alin. 1 Cod procedură penală raportat la art.1349 alin.1 și art.1357 Cod civil, l-a obligat pe inculpatul P. G. la plata către partea civilă a sumei de_ lei, reprezentând daune morale.
În ceea ce privește acordarea daunelor materiale, prima instanță a constatat că persoana vătămata a depus la dosar înscrisuri doveditoare numai cu privire la contravaloarea transportului ocazionat de deplasarea la instituțiile sanitare, precum și contravaloarea analizelor, nedepunând chitanțe care să ateste plata contravalorii lucrărilor dentare, astfel încât a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă R. R., obligând inculpatul la plata către partea civilă numai a sumei de 197 lei, reprezentând daune materiale.
De asemenea, în baza art.276 alin.1 Cod procedură penală, l-a obligat pe inculpat la plata sumei de 1100 lei către persoana vătămată cu titlu de cheltuieli judiciare (onorariu avocat), iar în baza art.274 alin.1 Cod procedură penală l-a obligat pe inculpat la plata sumei de 300 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Având în vedere celelalte probe administrate în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești (declarația martorului B. N. se contrazice cu declarația martorilor P. V., T. V. I. și J. I. și chiar cu declarația sa din cursul urmăririi penale (fila 17 d.u.p.), declarația martorului C. M. D. se contrazice cu declarația inculpatului P. G.) rezultă că sunt indicii rezonabile că numiții B. N. și C. M. D. au săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă, fapta prevăzută de art.273 alin.1 Cod penal, martorii făcând afirmații mincinoase într-o cauză penală în legătură cu faptele sau împrejurările esențiale cu privire la care au fost întrebați, dând ajutor inculpatului în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o astfel de cauză, astfel încât instanța de fond a dispus sesizarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Râmnicu Sărat în vederea efectuării de cercetări cu privire la săvârșirea de către numiții B. N. și C. M. D. a infracțiunii de mărturie mincinoasă, faptă prevăzută de art.273 alin.1 Cod penal.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul P. G., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea apelului, inculpat a invocat dispozițiile art.409 lit.b și art.412 Cod procedură penală și a arătat că apreciază ca fiind mult prea mare cuantumul daunelor morale în raport cu gravitatea atingerii aduse părții civile, având în vedere că, din certificatul medico-legal nr.1020/19.19.2013 eliberat de Serviciul Județean de Medicină Legală B., rezultă că leziunile corporale au necesitat pentru vindecare 12-14 zile îngrijiri medicale, în instanță nefiind prezentată nicio probă din care să rezulte ca persoana vătămată a fost afectată din punct de vedere psihic.
A mai solicitat apelantul inculpat să se aibă în vedere împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, situația sa personală rezultată din cazierul judiciar, respectiv faptul că nu a mai fost condamnat anterior.
Curtea, având în vedere excepția invocată de reprezentantul Ministerului Public, va analiza mai întâi această excepție.
Astfel, Curtea reține că minuta sentinței apelate a fost comunicată inculpatului apelant la data de 03.04.2015 (fila 67, dosar fond), iar apelul a fost formulat de acesta la data de 14.05.2015 (fila 4, dosar apel), deci peste termenul legal de 10 zile prevăzut de lege, respectiv de art.410 alin.1 rap. la art.407 alin.1 C.pr.pen.
Soluționând cauza pe baza acestei excepții, Curtea constată că analizarea criticilor aduse de inculpat hotărârii instanței de fond este de prisos.
Față de aceste considerente, în baza art.421 pct.1 lit.a Cod procedură penală, Curtea va respinge ca tardiv apelul declarat de inculpatul P. G. împotriva sentinței penale nr.35/26.03.2015 pronunțată de Judecătoria Râmnicu Sărat.
În baza art.275 alin.2 și art.276 Cod procedură penală, Curtea va obliga apelantul la 400 lei cheltuieli judiciare către stat și la 1100 lei cheltuieli judiciare către intimatul parte civilă R. R., reprezentând onorariu avocat ales, potrivit chitanței depuse la doisar (fila 8).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca tardiv apelul declarat de inculpatul P. G., fiul lui I. și S., născut la data de 15.04.1957 în ., domiciliat în comuna Podgoria, ., CNP:_, împotriva sentinței penale nr.35/26.03.2015 pronunțată de Judecătoria Râmnicu Sărat.
Obligă apelantul la 400 lei cheltuieli judiciare către stat și la 1100 lei cheltuieli judiciare către intimatul parte civilă R. R..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 22.06.2015.
Președinte, Judecător,
L. C. F. T.
Grefier,
A. Ț.
Red./Th.-LC/AȚ
5 ex./30.06.2015
Dosar fond –_ Judecătoria Râmnicu Sărat
Judecător fond – I. R.
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3113/2006
| ← Violare de domiciliu. Art.224 NCP. Decizia nr. 685/2015. Curtea... | Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 646/2015.... → |
|---|
