Tâlhărie calificată. Art.234 NCP. Decizia nr. 952/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI

Curtea de Apel PLOIEŞTI - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 952/2015 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 14-10-2015

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR._

DECIZIA PENALĂ NR. 952

Ședința publică din data de 14 octombrie 2015

PREȘEDINTE – I. N.

JUDECĂTOR – C. R.

GREFIER – C. M.

Ministerul Public a fost reprezentat de procuror M. T. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești

Pe rol fiind soluționarea apelurilor declarate de P. DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA PLOIEȘTI și inculpatul M. M. R., fiul lui C. I. și G., născut la data de 12 februarie 1995, CNP_, domiciliat în Târgșoru Vechi, sat S., ., județul Prahova, împotriva sentinței penale nr. 1216 din data de 25 iunie 2015, pronunțată de Judecătoria Ploiești.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns apelantul inculpat M. M. R., personal și asistat de avocat R. D. C., avocat ales din Baroul Prahova, potrivit împuternicirii avocațiale nr._/2015, lipsă fiind intimata – parte civilă H. I. și intimații – persoane vătămate C. E., T. L. I..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință.

Avocat R. D. C. având cuvântul solicită proba cu înscrisuri și depune o caracterizare întocmită de ., contract individual de muncă încheiat între . și inculpatul M. M. R..

Curtea pune în discuție cererea formulată de avocatul apelantului inculpat privind administrarea probei cu înscrisuri.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul nu se opune probei cu înscrisuri.

Curtea, în temeiul disp. art. 100 alin. 3 Cod procedură penală, încuviințează proba cu înscrisuri și constată administrată această probă.

Curtea aduce la cunoștința apelantului-inculpat că în temeiul dispozițiilor art.420 alin. 4Cod proc. penală are dreptul să fie ascultat și de instanța de control judiciar, iar acesta după consultarea cu avocatul ales arată că nu dorește să dea o nouă declarație.

Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul critică hotărârea instanței de fond de nelegalitate în sensul omisiunii de a face aplicarea disp. art. 234 alin. 1 rap. la art. 67 alin. 2 Cod penal . Astfel, pronunțând o pedeapsă cu închisoarea pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată, potrivit disp. art. 234 alin. 1 rap. la art. 67 alin. 2 Cod penal, era obligatoriu ca instanța să aplice pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi. Dispoziția prevăzută în textul de lege evocat a interzicerii unor drepturi este una imperativă „ se pedepsește” și nu supletivă, astfel încât instanța era obligată, pe lângă pedeapsa cu închisoarea aploicată condamnatului, să aplice pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi potrivit disp. art. 234 alin. 1 rap. la art. 67 alin. 2 Cod penal.

Solicită admiterea apelului și înlăturarea aspectului de nelegalitate.

Avocat R. D. C. având cuvântul pentru apelantul inculpat M. M. R., cu referire la apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Ploiești, solicită admiterea acestuia.

În ceea ce privește apelul inculpatului critica se referă la individualizarea pedepsei – cuantumul acesteia.

Consideră că, raportat la modalitatea de comitere a faptelor, dar și persoana inculpatului pedepsele aplicate sunt aspre.

Așa cum a arătat și instanța de fond în motivare, doar reținerea de circumstanțe atenuante ar crea posibilitatea legală ca, inculpatului sa-i fie aplicate pedepse minime, astfel încât să se nască și posibilitatea individualizării unei modalități de executarea a pedepsei rezultante fără privare de libertate, respectiv aplicarea art.91 Cod procedură penală.

Potrivit art. 75 alin.2 lit.b) Cod procedură penală, pot constitui circumstanțe atenuante judiciare împrejurările legate de fapta comisă, care diminuează gravitatea infracțiunii sau periculozitatea infractorului.

În mod eronat instanța de fond a considerat ca nu se pot reține circumstanțe atenuante, întrucât, în speță vorbim de o instigare simplă, inculpatul nu a promis nimic, nu a exercitat vreo presiune, constrângere asupra minorului autor al infracțiunilor de tâlhărie(și tentativa) sau a celorlalți coinculpați minori.

De asemenea, periculozitatea scăzută a apelantului inculpat rezultă și din modul concret al săvârșirii infracțiunilor: există un singur autor intre coinculpați - același, care s-a oferit, așa cum susține în declarații să sustragă gențile părților vătămate și după ce intră în posesia genților, autorul minor împărțea "prada", de fiecare data el oprindu-si cea mai mare parte a bunurilor sustrase. În acest context putem spune că apelantul inculpat, chiar daca este major, nu avea vreo autoritate asupra minorilor, fiind doar cel care a venit "cu ideea de a săvârși aceste infracțiuni", evident pe fondul imaturității, fără să conștientizeze repercusiunile faptelor.

În nici un caz nu putem spune că, inculpatul M. Mihaita a avut reprezentarea faptelor, ca s-ar fi gândit ca săvârșind faptele împreuna cu minori situația sa ar fi mai buna din punct de vedere juridic, dimpotrivă, daca ar fi acționat singur ar fi putut fi . favorabilă.

Toate aceste împrejurări, în opinia sa, diminuează gravitatea faptelor comise si periculozitatea inculpatului, astfel că, solicită să se rețină ca circumstanțe atenuante judiciare.Potrivit art. 74 Cod penal, la stabilirea pedepsei se ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite și de periculozitatea infractorului.

Apelantul inculpat nu are antecedente penale, a fost sincer recunoscând și colaborând cu organele de cercetare, este unicul copil la părinți, familie organizată, modesta și onestă așa cum rezultă din caracterizările depuse la dosar, un tânăr imatur pentru vârsta sa de 20ani, apreciat însă în sânul comunității .

S-a arătat că nu poate fi primită motivarea instanței privind imposibilitatea aplicării unei pedepse cu suspendare pe motiv ca ar fi de natură să conducă la impresia greșită ca se poate persevera la comiterea de infracțiuni, prin folosirea minorilor fără consecințe majore, întrucât executarea unei pedepse sub supraveghere nu este deloc ușoară, impunând inculpatului obligații destul de aspre. Dimpotrivă, se poate vorbi de o ușoara discriminare, inculpatul major fiind extrem de aspru pedepsit, in timp ce autorul infracțiunilor este liber.

În esență, scopul pedepsei este de a recupera infractorul, de a fi reeducat și redat societății, ori un mediu privativ de libertate, ținând cont că este extrem de tânăr nu ar fi oportun, dimpotrivă executarea pedepsei în libertate ar responsabiliza inculpatul, care muncește, are sprijinul familiei, depunând eforturi serioase de a îndrepta greșeala comisă, de a-și câștiga existența prin muncă cinstită.

Astfel, de la săvârșirea infracțiunilor, după ce a fost eliberat din arestul preventiv, apelantul-inculpat nu a făcut altceva decât să-și caute intens un loc de muncă stabil si in prezent lucrează ca muncitor necalificat in construcții, conform contractului individual de munca depus la dosarul cauzei.

Având în vedere că rezultatul infracțiunilor nu este grav, că este un infractor primar, nu denotă o periculozitate sporită ar putea beneficia de clementa instanței. Solicită să se aibă în vedere toate declarațiile date în cauză și înscrisurile în circumstanțiere depuse la dosar.

Precizează că, s-a dorit achitarea prejudiciului pentru partea civila H. I. în valoare de 600 lei, însă a fost imposibil întrucât partea vătămata este plecată din țară până la data de 15.10.2015, așa cum rezultă din declarație(fila 71) și nu a menționat un număr de cont.

Solicită admiterea apelului conform motivelor invocate.

La interpelarea Curții, apelantul inculpat M. M. R. declară că este de acord să presteze muncă neremunerată în folosul comunității.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul susține că pedeapsa stabilită în sarcina inculpatului apelant este corect individualizată în raport de gravitatea faptei și modalitatea de executare este corectă.

Inculpatul a acționat în grup cu mai multe persoane.

Solicită respingerea apelului ca nefondat.

Apelantul-inculpat M. M. R. având ultimul cuvânt susține că regretă fapta, nu va mai încălca legea. Solicită suspendarea executării pedepsei.

CURTEA,

Asupra apelurilor penale de față;

Examinând actele și lucrările cauzei, reține

Prin sentința penală nr. 1216 din data de 25 iunie 2015 pronunțată de Judecătoria Ploiești, s-au hotărât următoarele:

I. În temeiul art. 47 Cod Penal rap. la art. 233 – 234 alin. 1 lit. d) Cod penal, cu aplicarea prev. art. 77 lit. a) și d) Cod penal, cu aplicarea prev. art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, a fost condamnat inculpatul M. M. R., la pedeapsa de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la tâlhărie calificată, în dauna persoanei vătămate Heică I., faptă din data de 14/15.02.2015.

În temeiul aceluiași text de lege a fost condamnat același inculpat, la pedepsele: de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la tâlhărie calificată, în dauna persoanei vătămate C. E., faptă din data de 18/19.02.2015; la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la tentativă de tîlhărie calificată, în dauna persoanei vătămate Bribin P., faptă din data de 15/16.02.2015; la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la tentativă de tâlhărie calificată, în dauna persoanei vătămate T. L. I., faptă din data de 15/16.02.2015.

În temeiul art. 39 alin. 1 lit. b) Cod penal raportat la art. 3, alin. 1 Cod Penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare, la care se adaugă sporul de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare, reprezentând o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 4 (patru) ani închisoare

În baza art. 399 alin. 1 Cod procedură penală, s-a menținut față de inculpat măsura preventivă a controlului judiciar, așa cum aceasta a fost dispusă prin decizia nr. 140 din data de 28 mai 2015, pronunțată de Tribunalul Prahova.

Conform art. 72 alin. 1 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului perioada în care acesta a fost reținut și arestat preventiv: 19 februarie 2015 – 28 mai 2015.

II. În baza art. 120 Cod penal, raportat la art. 129 alin. 1 Cod penal s-a aplicat inculpatului minor Z. G. A. măsura educativă a asistării zilnice pe o durată de 6 (șase) luni de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, pentru săvârșirea a două infracțiuni de tâlhărie calificată (fapte prev. de art. 233 – 234 alin. 1 lit. d) Cod penal, ambele cu aplicarea art. 77 lit. a) Cod penal și art. 113 Cod penal, în dauna persoanelor vătămate Heică I. și C. E., fapte din data de 14/15.02.2015 și din data de 18/19.02.2015) și pentru săvârșirea a două infracțiuni de tentativă de tâlhărie calificată (fapte prev. de art. 32 Cod penal rap. la art. 233 – 234 alin. 1 lit. d) Cod penal, ambele cu aplicarea art. 77 lit. a Cod penal și art. 113 Cod penal, în dauna persoanelor vătămate Bribin P. și T. L.).

În temeiul art. 121 alin. 1 lit. a) Cod penal s-a impus inculpatului ca pe durata executării măsurii educative să urmeze un curs de pregătire școlară sau formare profesională, în condițiile impuse de S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul Prahova.

Potrivit art. 121, alin. 1, lit. d) și e) Cod penal s-a impus inculpatului ca pe durata executării măsurii educative a supravegherii să nu se apropie și să nu comunice cu coinculpații M. M. R., R. A. G. și Ș. M. C. și să se prezinte la S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul Prahova la datele fixate de acesta.

S-a atras atenția inculpatului asupra faptului că în caz de nerespectare a obligațiilor impuse de instanță se poate dispune înlocuirea măsurii educative a asistării zilnice cu internarea într-un centru educativ.

Conform prev. art. 399 alin. 1 Codul de procedură penală, s-a revocat măsura preventivă a controlului judiciar, măsură dispusă față de inculpat prin încheierea din data de 21 mai 2015, pronunțată de Judecătoria Ploiești.

În temeiul art. 72 alin. 1 Cod penal, s-a constatat faptul că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv în perioada: 5 martie 2015 – 24 mai 2015.

III. În temeiul art. 119 Cod penal, raportat la art. 129, alin. 1 Cod penal s-a aplicat inculpatului minor R. A. G., măsura educativă a consemnării la sfârșit de săptămână pe o durată de 12 (douăsprezece) săptămâni de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, pentru săvârșirea unei infracțiuni de complicitate la tâlhărie calificată (faptă prev. de art. 48 Cod penal rap. la art. 233 – 234 alin. 1 lit. d) Cod Penal și art. 113 Cod penal, în dauna persoanei vătămate H. I.) și pentru săvârșirea a două infracțiuni de complicitate la tentativă de tâlhărie calificată (fapte prev. de art. 32 Cod penal rap. la art. 233 – 234 alin. 1 lit. d) Cod penal, ambele cu aplicarea art. 77 lit. a) Cod penal și art. 113 Cod penal, în dauna persoanelor vătămate Bribin P. și T. L.).

În acest sens inculpatul s-a impus inculpatului să nu părăsească locuința în zilele de sâmbătă și duminică, pe durata măsurii educative, cu excepția participării la programele impuse de S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul Prahova.

În baza art. 121 alin. 1 lit. d) și e) Cod penal s-a impus inculpatului ca pe durata executării măsurii educative a supravegherii să nu se apropie și să nu comunice cu coinculpații M. M. R., Ș. M. C. și Z. G. A. și să se prezinte la S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul Prahova la datele fixate de acesta.

S-a atras atenția inculpatului asupra faptului că în caz de nerespectare a obligațiilor impuse de instanță se poate dispune înlocuirea măsurii educative cu o altă măsură educativă neprivativă de libertate mai severă.

În temeiul prev. art. 399 alin. 1 Cod de procedură penală, s-a revocat măsura preventivă a controlului judiciar, măsură dispusă față de inculpat prin încheierea din data de 21 mai 2015, pronunțată de Judecătoria Ploiești.

În temeiul art. 72 alin. 1 Cod penal, s-a constata faptul că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv în perioada: 5 martie 2015 – 24 mai 2015.

IV. În baza art. 119 Cod penal, raportat la art. 129, alin. 1 Cod penal s-a aplicat inculpatului minor Ș. M. C., măsura educativă a consemnării la sfârșit de săptămână pe o durată de 12 (douăsprezece) săptămâni de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, pentru săvârșirea a două infracțiuni de complicitate la tâlhărie calificată (fapte prevăzute de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 233 alin. 1- 234 alin. 1 lit. d) Cod penal, ambele cu aplicarea art. 77 alin. 1 lit. a) Cod penal, art. 113 Cod penal și cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal, în dauna persoanelor vătămate Heică I. și C. E.).

În acest sens inculpatul nu va putea părăsi locuința în zilele de sâmbătă și duminică, pe durata măsurii educative, cu excepția participării la programele impuse de S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul Prahova.

În temeiul art. 121 alin. 1 lit. d) și e) Cod penal s-a impus inculpatului ca pe durata executării măsurii educative a supravegherii să nu se apropie și să nu comunice cu coinculpații M. M. R., R. A. G. și Z. G. A. și să se prezinte la S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul Prahova la datele fixate de acesta.

Potrivit prev. art. 399, alin. 1 – Codul de procedură penală, s-a revocat măsura preventivă a controlului judiciar, măsură dispusă față de inculpat prin încheierea din data de 21 mai 2015, pronunțată de Judecătoria Ploiești.

Conform art. 72, alin. 1 – Cod penal, constată faptul că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv în perioada: 5 martie 2015 – 24 mai 2015.

În baza art. 23 alin. 2 și 3 Cod procedură penală, au fost obligați în solidar inculpații M. M. R., Z. G. A. (în solidar cu partea responsabilă civilmente Z. F.), R. A. G. (în solidar cu părțile responsabile civilmente R. G. S. și R. G.) și Ș. M. C. (în solidar cu partea responsabilă civilmente S. (Ș.) I. I.) la plata sumei de 600 lei către partea civilă Heică I., reprezentând contravaloarea daunelor materiale și morale.

S-a luat act de faptul că persoanele vătămate T. L. I., C. E. și Bribin P. nu s-au constituit părți civile.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, prin rechizitoriul nr. 1687/P/2015 din data de 30.03.2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești au fost trimiși în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul major M. M. R. și inculpații minori Z. G. A., R. A. G. și Ș. M. C. pentru săvârșirea, în diverse forme ale participației penale, a mai multor infracțiuni de tâlhărie.

Din actul de sesizare a instanței s-a reținut faptul că inculpatul M. M. se folosea de inculpații minori Z. G. A., R. A. G. și Ș. M. C., în încercarea de a sustrage gențile unor persoane în vârstă (două dintre fapte au rămas în faza tentativei).

Fiind audiați, inculpații au recunoscut săvârșirea faptelor, inculpatul major solicitând să fie judecat conform procedurii simplificate, iar inculpații minori necontestând probele din dosarul de urmărire penală.

Analizând actele și lucrările dosarului instanța a reținut următoarele:

Situația de fapt. Probatoriul administrat

În noaptea de 14/15.02.2015, în jurul orei 21.45, inculpatul Z. G. A., fiind determinat de inculpatul Manciù M. R., i-a sustras prin acte de violență geanta persoanei vătămate H. I., geantă în care se aflau un telefon mobil marca Huawei, suma de 270 lei, acte și alte bunuri.

La săvârșirea faptei, prin acte de complicitate concomitentă, au participat și inculpații M. M. R., R. A. G. și Ș. M. C..

Astfel, în noaptea de 14/15.02.2015, în jurul orei 21.45, persoana vătămată H. I. se întorcea la locuința sa situată pe .. Ploiești. Avea în mână geanta personală în care se afla un telefon mobil marca Huawei (cu ._), un portofel cu suma de 270 lei, acte și alte bunuri.

Persoana vătămată era urmărită de inculpații Z. G. A., Manciù M. R., R. A. G. și Ș. M. C..

Persoanele cercetate (locuitori ai comunei Tîrgșoru Vechi) se aflau în mun. Ploiești cu scopul de a sustrage gentile de umăr ale persoanelor în vârstă, fiind determinați să comită astfel de fapte de inculpatul Manciù M. R..

La intersecția străzilor . Vărbilău inculpatul Z. Gheorge A. s-a apropiat rapid de H. I. și i-a smuls geanta din mână, în acest timp inculpații M. M. R., R. A. G. și Ș. M. C. supravegheau zona.

Deoarece geanta a fost trasă cu forță, persoana vătămată s-a dezechilibrat și a căzut. A observat că atunci când agresorul se îndepărta în fugă de locul faptei era însoțit de alți trei tineri.

Inculpații au împărțit suma de bani sustrasă (aceștia susțin că în portofel se afla 205 lei), iar telefonul persoanei vătămate i-a revenit lui Z. G. A. (acesta a utilizat respectivul telefon, aspect ce rezultă din rezumatul convorbirilor telefonice interceptate). Celelalte bunuri sustrase au fost abandonate.

În noaptea de 18/19.02.2015, în jurul orei 23.00, inculpatul Z.

G. A., fiind determinat de inculpatul M. M. R., i-a sustras prin acte de violență, geanta persoanei vătămate C. E., geantă în care se aflau suma de 1500 lei, acte și alte bunuri.

La săvârșirea faptei, prin acte de complicitate concomitentă, au participat și inculpații M. M. R. și Ș. M. C..

Astfel, în noaptea de 18/19.02.2015, în jurul orei 23.00, persoana vătămată C. E. mergea pe . mun. Ploiești. Avea în mână geanta personală în care se afla cu suma de 1500 lei, acte și alte bunuri.

Persoana vătămată era urmărită de inculpații Z. G. A., M. M. R. și Ș. M. C.. Persoanele cercetate (locuitori ai comunei Tîrgșoru Vechi) se aflau în mun. Ploiești cu scopul de a sustrage gentile de umăr ale persoanelor în vârstă, fiind determinați să comită astfel de fapte de inculpatul M. M. R..

În apropierea complexului "O." inculpatul Z. Gheorge A. s-a apropiat rapid de C. E. și i-a smuls geanta din mână, în acest timp inculpații M. M. R. și Ș. M. C. supravegheau zona.

Persoana vătămată a început să strige după ajutor. A observat că atunci când agresorul se îndepărta în fugă de la locul faptei era însoțit de alți doi tineri.

La scurt timp la locul faptei a ajuns un echipaj de jandarmi. Victima le-a relatat acestora ce s-a întâmplat, motiv pentru care echipajul a început să cerceteze zona. Pe Șoseaua Vestului, i-au identificat și legitimat pe inculpații Z. G. A., M. M. R. și Ș. M. C.. Aceștia au recunoscut comiterea faptei si au fost predați lucrătorilor de poliție.

În urma efectuării percheziției corporale asupra persoanelor cercetate a fost recuperată suma de bani sustrasă (cu excepția sumei de 15 lei care a fost cheltuită de inculpați), iar asupra inculpatului Z. G. A. au mai fost găsite cartea de identitate a persoanei vătămate C. E. și un telefon mobil marca Huawei cu ._ (telefon ce a fost sustras de la persoana vătămată H. I.).

Persoanele cercetate au indicat lucrătorilor din cadrul Jandarmeriei locul în care au abandonat celelalte bunuri sustrase.

În noaptea de 15/16.02.2015, în jurul orei 22.00, inculpatul Z.

G. A., fiind determinat de inculpatul M. M. R., a încercat să

sustragă prin acte de violență geanta martorei Bribin P..

La săvârșirea faptei, prin acte de complicitate concomitentă, au participat și inculpații M. M. R. și R. A. G..

Astfel, în noaptea de 15/16.02.2015, în jurul orei 22.00, martora Bribin P. (nu a dorit să participe în procesul penal în calitate de persoană vătămată) se afla pe .. Ploiești. Avea în mână geanta personală. A sesizat prezența în proximitatea sa a unui grup format din 3 tineri.

Bribin P. a fost observată de inculpații Z. G. A., M. M. R. și R. A. G.. Persoanele cercetate (locuitori ai comunei Tîrgșoru Vechi) se aflau în municipiul Ploiești cu scopul de a sustrage gentile de umăr ale persoanelor în vârstă, fiind determinați să comită astfel de fapte de inculpatul M. M. R..

Inculpatul Z. Gheorge A. s-a apropiat rapid de Bribin P. și a încercat să-i smulgă geanta din mână. Întrucât martora ținea strâns de geanta respectivă, Z. G. A. nu a reușit să o deposedeze, deși a continuat să tragă cu forță, târând victima (care s-a dezechilibrat și a căzut) aproximativ 2 m. în acest timp inculpații M. M. R. și R. A. G. supravegheau zona.

Bribin P. a început să strige după ajutor, iar Z. G. A. a renunțat să mai tragă de geantă și s-a îndepărtat în fugă de la locul faptei, fiind însoțit de M. M. R. și R. A. G..

La scurt timp de Bribina P. s-a apropiat martorul C. Alberto C. (a observat că martora plângea și se ridica de jos). Bribin P. i-a spus martorului că un tânăr a încercat să-i smulgă geanta, motiv pentru care C. Alberto C. a apelat serviciul 112 (la fața locului s-a deplasat un echipaj de ambulanță care i-a acordat îngrijiri medicale victimei, aceasta refuzând să fie transportată la spital).

În noaptea de 15/16.02.2015, în jurul orei 22.15, inculpatul Z. G. A., fiind determinat de inculpatul M. M. R., a încercat să sustragă prin acte de violență geanta persoanei vătămate T. L. I..

La săvârșirea faptei, prin acte de complicitate concomitentă, au participat și inculpații M. M. R. și R. A. G..

Astfel, în noaptea de 15/16.02.2015, în jurul orei 22.15, persoana vătămată T. L. I. revenea la locuința sa situată pe .. Ploiești, fiind însoțită de sora sa G. Breslanu D.. Avea în mână geanta personală. A sesizat prezența în proximitatea sa a unui grup format din 3 tineri cu vârste cuprinse între 15-19 ani.

T. L. I. a fost observată de inculpații Z. G. A., M. M. R. și R. A. G.. Persoanele cercetate (locuitori ai comunei Tîrgșoru Vechi) se aflau în mun. Ploiești cu scopul de a sustrage gentile de umăr ale persoanelor în vârstă, fiind determinați să comită astfel de fapte de inculpatul M. M. R..

Inculpatul Z. Gheorge A. s-a apropiat rapid de T. L. I. (acesta se afla pe . în scara blocului în care locuiește) și a încercat să-i smulgă geanta din mână. Î ntrucât persoana vătămată ținea strâns de geanta respectivă, Z. G. A. nu a reușit să o deposedeze, deși a continuat să tragă cu forță, târând victima (care s-a dezechilibrat și a căzut) circa 2 m. In acest timp inculpații M. M. R. și R. A. G. supravegheau zona.

Z. G. A. a renunțat să mai tragă de geantă și s-a îndepărtat în fugă de la locul faptei, fiind însoțit de M. M. R. și R. A. G..

La scurt timp din . G. C., iar persoana vătămată i-a spus acestuia că un tânăr (însoțit de alți 2 tineri) a încercat să-i smulgă geanta. T. L. I. nu a anunțat organele de poliție referitor la cele întâmplate.

Inculpații Z. G. A., M. M. R., R. A. G. și Ș. M. C. au recunoscut comiterea faptelor (atît în fața organelor de urmărire penală cât și în fața instanței); inculpatul M. M. R. a solicitat judecarea în procedura simplificată. Au invocat drept mobil al faptelor starea materială precară.

Declarațiile acestora se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză (procese verbale de reconstituire, declarații de persoane vătămate, declarații de martori).

Inculpatul M. M. R. recunoaște că lui i-a venit ideea de a deposeda de genți persoanele în vârstă prin smulgere, întrucât aflase că numitul G. M. I., zis „M." pentru o faptă similară a primit o condamnare cu suspendare și i-a convins pe Z. G. A., R. A. G. și Ș. M. C. să comită și ei astfel de fapte.

Nici unul dintre inculpați nu a contestat probele administrate în faza de urmărire penală, fiind de acord cu acestea. Pentru inculpații minori, în faza de judecată, au fost întocmite și referatele de evaluare, obligatorii conform prevederilor Codului de Procedură Penală

2.Încadrarea juridică. Legea penală mai favorabilă

S-a arătat de prima instanță că faptele săvârșite de inculpatul M. M. R. întrunesc elementele constitutive a două infracțiuni de instigare la tâlhărie calificată prev. de art. 47 Cod penal rap. la art. 233 Cod penal rap. la art. 234 alin. 1 lit. d) Cod penal, ambele cu aplicarea art. 77 lit. a) și d) Cod penal, și două infracțiuni de instigare la tentativă la tâlhărie calificată prev. de art. 47 Cod penal rap. la art 32 alin. 1 Cod penal, rap. la art. 233 Cod penal rap. la art. 234 alin. 1 lit. d) Cod penal ambele cu aplicarea art. 77 lit. a) și d Cod penal, cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal

Faptele săvârșite de inculpatul Z. G. A. întrunesc elementele constitutive a două infracțiunii de tâlhărie calificată, prev. de art. 233 Cod penal rap. la art. 234 alin. 1 lit. d Cod penal ambele cu aplicarea art. 77 lit. a Cod penal și art. 113 și urm. Cod penal și două infracțiuni de tentativă la tâlhărie calificată prev. de art. 32 Cod penal rap. la art. 233 alin. 1 Cod penal rap. la art. 234 alin. 1 lit. d Cod penal ambele cu aplicarea art. 77 lit. a C. P. și art. 113 și urm. Cod penal, și cu aplicarea art. 38 alin. l C.p.

Faptele săvârșite de inculpatul R. A. G. întrunesc elementele constitutive ale unei infracțiuni de complicitate la tâlhărie calificată, prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 233 Cod penal rap. la art. 234 alin. 1 lit. d) Cod penal cu aplicarea art. 77 lit. a) Cod penal și art. 113 și urm. Cod penal și a două infracțiunile complicitate la tentativă la tâlhărie calificată prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 32 alin. 1 Cod penal, rap. la art. 233 alin. 1 Cod penal rap. la art. 234 alin. 1 lit. d) Cod Penal, ambele cu aplicarea art. 77 lit. a) Cod penal, art. 113 și urm. din Cod penal, și cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal

Faptele săvârșite de inculpatul Ș. M. C. întrunesc elementele constitutive a două infracțiuni de complicitate la tâlhărie calificată, prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 233 alin. 1 Cod penal rap. la art. 234 alin. 1 lit. d) Cod penal ambele cu aplicarea art. 77 lit. a) Cod penal, art. 113 și urm. Cod penal și art. 38 alin. 1 Cod penal

În sarcina tuturor inculpaților s-a reținut circumstanța agravantă prevăzută de art. 77, lit. a) – Cod penal, ca urmare a săvârșirii faptelor de către trei sau mai mulți inculpați iar în sarcina inculpatului M. M. s-a reținut și circumstanța agravantă prevăzută de art. 77, lit. d) – Cod Penal, ca urmare a săvârșirii faptelor împreună cu inculpații minori.

3.Individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpaului M. M.

Prima instanță i-a aplicat inculpatului M. M. următoarele pedepse cu închisoarea:

- 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la tâlhărie calificată, în dauna persoanei vătămate Heică I., faptă din data de 14/15.02.2015;

- 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la tâlhărie calificată, în dauna persoanei vătămate C. E., faptă din data de 18/19.02.2015;

- 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la tentativă de tâlhărie calificată, în dauna persoanei vătămate Bribin P., faptă din data de 15/16.02.2015.

- 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la tentativă de tâlhărie calificată, în dauna persoanei vătămate T. L. I., faptă din data de 15/16.02.2015.

În temeiul art. 39 alin. 1 lit. b – Cod penal raportat la art. 38 alin. 1 – Cod Penal, instanța i-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare, la care a adaugat sporul de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare, reprezentând o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 4 (patru) ani închisoare.

La individualizarea judiciară a pedepselor, instanța a ținut cont de aspectele în favoarea inculpatului (atitudinea sinceră, vârsta tânără a inculpatului, lipsa antecedentelor penale) dar și de aspectele în defavoarea inculpatului (gravitatea faptelor, repetabilitatea acestora, folosirea unor inculpați minori), conform prev. art. 74 – Cod Penal.

Instanța de fond s-a orientat către minimul pedepselor (limitele sunt de la 2 (doi) ani la 6 (șase) ani și 8 (opt) luni pentru infracțiunile consumate și de la 1 (un) an la 3 (trei) ani și 4 (luni) pentru faptele rămase în faza de tentativă), apreciind că față de inculpat nu se pot aplica circumstanțe atenuante, ca urmare a gravității faptelor și a repetabilității acestora, folosirea minorilor fiind argumentul decisiv în defavoarea aplicării circumstanțelor atenuante.

Pedeapsa rezultantă de 4 (patru) ani s-a dispus a fi executată în regim privativ de libertate, fiind astfel aptă să asigure îndreptarea inculpatului și asigurarea scopului pedepsei.

Totodată, instanța de fond a apreciat că aplicarea unei pedepse cu suspendare (deși imposibilă din punct de vedere al legalității, fără aplicarea circumstanțelor atenuante) ar fi de natură să conducă la impresia greșită că se poate persevera în săvârșirea de infracțiuni de tâlhărie, prin folosirea minorilor, fără consecințe majore.

S-a apreciat că față de inculpat nu se impune aplicarea unor pedepse complementare sau accesorii.

4.Individualizarea judiciară a măsurilor educative aplicate inculpaților minori

Instanța de fond a apreciat că nu se impune măsura educativă a internării într-un centru educativ față de nici unul dintre inculpați, ca urmare a vârstei fragede și a faptului că, prin măsura arestării preventive, inculpații au primit un serios avertisment din partea societății.

Față de inculpatul minor Z. G. A., instanța de fond a aplicat cea mai severă măsură educativă neprivativă de libertate - măsura educativă a asistării zilnice pe o durată de 6 (șase) luni de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

S-a arătat că, în acord cu aspectele consemnate în referatul de evaluare, nu se impune o măsură educativă privativă de libertate.

Totuși, faptul că inculpatul Z. G. A. a abandonat cursurile școlare și a fost principalul autor al infracțiunilor, instanța de fond a aplicat cea mai severă măsură educativă neprivativă de libertate.

În temeiul art. 121 alin. 1 lit. a – Cod penal instanța a impus inculpatului ca pe durata executării măsurii educative să urmeze un curs de pregătire școlară sau formare profesională, în condițiile impuse de S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul Prahova.

În temeiul art. 121 alin. 1 lit. d și e – Cod penal a impus inculpatului ca pe durata executării măsurii educative a supravegherii să nu se apropie și să nu comunice cu coinculpații M. M. R., R. A. G. și Ș. M. C. și să se prezinte la S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul Prahova la datele fixate de acesta.

Față de inculpatul minor R. A. G., instanța de fond a aplicat măsura educativă a consemnării la sfârșit de săptămână pe o durată de 12 (douăsprezece) săptămâni de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, pentru săvârșirea unei infracțiuni de complicitate la tâlhărie calificată.

În acord cu aspectele consemnate în referatul de evaluare, prima instanță a apreciat în sensul că nu se impune o măsură educativă privativă de libertate.

Instanța nu a aplicat cea mai severă măsură educativă neprivativă de libertate ca urmare a faptului că inculpatul urmează cursurile școlare, apreciind în sensul că familia inculpatului poate să se ocupe de educația acestuia.

În acest sens, s-a arătat că inculpatul nu va putea părăsi locuința în zilele de sâmbătă și duminică, pe durata măsurii educative, cu excepția participării la programele impuse de S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul Prahova.

În baza art. 121 alin. 1 lit. d și e – Cod penal s-a impus inculpatului ca pe durata executării măsurii educative a supravegherii să nu se apropie și să nu comunice cu coinculpații M. M. R., Ș. M. C. și Z. G. A. și să se prezinte la S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul Prahova la datele fixate de acesta.

Față de inculpatul minor Ș. M. C. prima instanță a aplicat măsura educativă a consemnării la sfârșit de săptămână pe o durată de 12 (douăsprezece) săptămâni de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, pentru săvârșirea unei infracțiuni de complicitate la tâlhărie calificată.

În acord cu aspectele consemnate în referatul de evaluare, judecătorul fondului a apreciat în sensul că nu se impune o măsură educativă privativă de libertate.

Instanța de fond a motivat că nu a aplicat cea mai severă măsură educativă neprivativă de libertate ca urmare a faptului că inculpatul urmează cursurile școlare, apreciind în sensul că familia inculpatului poate să se ocupe de educația acestuia.

În acest sens, s-a impus inculpatului să nu părăsească locuința în zilele de sâmbătă și duminică, pe durata măsurii educative, cu excepția participării la programele impuse de S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul Prahova.

În temeiul art. 121 alin. 1 lit. d) și e) – Cod penal s-a impus inculpatului ca pe durata executării măsurii educative a supravegherii să nu se apropie și să nu comunice cu coinculpații M. M. R., R. A. G. și Z. G. A. și să se prezinte la S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul Prahova la datele fixate de acesta.

Măsuri preventive. Deducerea perioadei arestului preventiv

În temeiul prev. art. 399 alin. 1 Codul de procedură penală, instanța a menținut față de inculpatul M. M. R. măsura preventivă a controlului judiciar, așa cum aceasta a fost dispusă prin decizia nr. 140 din data de 28 mai 2015, pronunțată de Tribunalul Prahova. Menținerea măsurii se impune deoarece temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri subzistă întru totul.

În ceea ce îi privește pe cei trei inculpați minori Z. G. A., R. A. G. și Ș. M. C., în temeiul prev. art. 399, alin. 1 – Codul de procedură penală, prima instanță a revocat măsura preventivă a controlului judiciar, măsură dispusă față de inculpat prin încheierea din data de 21 mai 2015, pronunțată de Judecătoria Ploiești.

S-a arătat că revocarea măsurilor preventive se justifică deoarece nu mai sunt necesare pentru o bună desfășurare a procesului penal, temeiurile care au determinat luarea măsurii ne mai existând.

Față de inculpatul M. M. R. instanța a dispus, în temeiul art. 72 alin. 1 – Cod penal, deducerea din pedeapsa aplicată inculpatului perioada în care acesta a fost reținut și arestat preventiv, respectiv 19 februarie 2015 – 28 mai 2015.

În ceea ce îi privește pe inculpații Z. G. A., R. A. G. și Ș. M. C., instanța a constatat faptul că au fost reținuți și arestați preventiv în perioada 5 martie 2015 – 24 mai 2015.

6. Latura civilă

Instanța de fond a lua act de faptul că persoanele vătămate T. L. I., C. E. și Bribin P. nu s-au constituit părți civile în cauză.

Ca urmare a recunoașterii integrale a pretențiilor părții civile Heică I., atât de către inculpați cât și de părțile responsabile civilmente, în temeiul art. 23, alin. 2 și 3 – Cod procedură penală, instanța i-a obligat în solidar pe inculpații M. M. R., Z. G. A. (în solidar cu partea responsabilă civilmente Z. F.), R. A. G. (în solidar cu părțile responsabile civilmente R. G. S. și R. G.) și Ș. M. C. (în solidar cu partea responsabilă civilmente S. (Ș.) I. I.) la plata sumei de 600 lei către partea civilă Heică I., reprezentând contravaloarea daunelor materiale și morale.

Împotriva sentinței penale nr. 1216 din data de 25 iunie 2015, pronunțată de Judecătoria Ploiești, în termen legal, au declarat apel P. de pe lângă Judecătoria Ploiești și inculpatul M. M. R. care au criticat hotărârea primei instanțe de nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea căii de atac, P. de pe lângă Judecătoria Ploiești a arătat că prima instanță nu a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi prev. de art.234 alin.1 Cod penal raportat la art.67 alin.2 Cod penal.

Apelantul inculpat M. M. R. a solicitat redozarea pedepselor, prin reținerea circumstanței atenuante prev. de art.75 alin.2 lit.b) Cod penal și aplicarea suspendării executării pedepsei rezultante sub supraveghere, față de contribuția pe care a avut-o la comiterea infracțiunilor și circumstanțele personale favorabile acestuia.

Curtea, examinând sentința primei instanțe, în raport de criticile invocate, pe baza materialului probator administrat în cauză și din oficiu, conform art.417 alin.2 Cod proc. penală, constată că apelul inculpatului M. M. R. este nefondat, iar apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Ploiești este fondat, pentru considerentele care vor fi expuse în continuare:

Instanța de fond a reținut în mod corect și complet situația de fapt și a realizat o justă interpretare și apreciere a mijloacelor de probă administrate în cauză din care rezultă atât existența faptelor pentru care inculpatul M. M. R. a fost trimis în judecată, cât și săvârșirea acestora cu vinovăție, în forma cerută de lege.

Pe baza mijloacelor de probă administrate pe parcursul urmăririi penale, respectiv: plângerile și declarațiile persoanelor vătămate H. I., T. L. I. și C. E.; înregistrările surprinse de camerele de luat vederi; procesele verbale întocmite cu ocazia efectuării perchezițiilor corporale; declarațiile martorilor Bribin P., G. C. și C. Alberto C.; procesele verbale întocmite de agenții de poliție; fotografiile judiciare; declarațiile coinculpaților minori Z. G. A., R. A. G. și Ș. M. C., având în vedere și poziția procesuală a inculpatului M. M. R. care a recunoscut comiterea infracțiunilor, prima instanță în mod corect a reținut situația de fapt, constând în aceea că:

În noaptea de 14/15.02.2015, în jurul orei 21.45, inculpatul M. M. R. l-a determinat pe inculpatul minor Z. G. A., să sustragă, prin acte de violență, respectiv smulgere, geanta persoanei vătămate H. I., geanta în care se aflau un telefon mobil marca Huawei, suma de 270 lei, acte și alte bunuri.

În noaptea de 18/19.02.2015, în jurul orei 23.00, prin aceeași modalitate de operare, inculpatul M. M. R. l-a determinat pe inculpatul minor Z.

G. A., să sustragă, prin acte de violență, geanta persoanei vătămate C. E., geantă în care se aflau suma de 1.500 lei, acte și alte bunuri.

În noaptea de 15/16.02.2015, în jurul orei 22.00, apelantul inculpat l-a determinat pe inculpatul minor Z. G. A., să sustragă, prin acte de violență, geanta martorei Bribin P., acțiune care nu și-a produs efectul, întrucât martora nu a dat drumul genții, țipând după ajutor, intervenind martorul C. Alberto C..

În noaptea de 15/16.02.2015, în jurul orei 22.15, apelantul inculpat l-a determinat pe același inculpat minor, să sustragă, prin acte de violență, geanta persoanei vătămate T. L. I., acțiune care nu și-a produs efectul, întrucât persoana vătămată a ținut strâns de geantă, astfel că nu a putut fi sustrasă.

Situația de fapt nu a fost contestată în cauză, astfel că nu se impun precizări suplimentare referitoare la împrejurările în care inculpatul M. M. R. a comis cele două infracțiuni de instigare la tâlhărie calificată și cele două infracțiuni de instigare la tâlhărie calificată, sub forma tentativei.

Curtea reține că încadrările juridice stabilite de judecătorul fondului în dispozițiile cuprinse în art.47 Cod penal raportat la art.233-234 alin.1 lit.d) Cod penal ( două infracțiuni) și în art.47 Cod penal raportat la art.32 Cod penal raportat la art.233-234 alin.1 lit.d) Cod penal ( două infracțiuni), fiecare cu aplic. art.77 lit.a) și d) Cod penal și art.396 alin.10 Cod procedură penală, sunt juste, fiind corespunzătoare faptelor săvârșite de inculpatul M. M. R. și formei de vinovăție cu care a acționat acesta, respectiv intenția directă prev. de art.16 alin.3 lit.a) Cod penal, calificată prin scopul urmărit.

În ceea ce privește critica de netemeinicie invocată de inculpatul M. M. R., Curtea reține că în cadrul procesului de individualizare a pedepsei trebuie avute în vedere toate criteriile pentru stabilirea pedepsei, atât în ceea ce privește cuantumul cât și modalitatea de executare, în sensul unei evaluări concrete a celor menționate de legiuitor în art.74 Cod penal, evidențiind gravitatea faptelor comise, prin prisma circumstanțelor reale, dar și a circumstanțelor personale ale inculpatului, atât a celor legate de comportamentul procesual cât și a celor ce vizează persoana sa.

Pentru a-și îndeplini funcțiile, pedeapsa trebuie să corespundă, sub aspectul duratei și naturii (privativă sau neprivativă de libertate), atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă în mod real persoana infractorului, precum și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei. Funcțiile de constrângere și reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei pot fi realizate numai printr-o individualizare care să țină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condițiile socio-etice impuse de societate.

Raportat la împrejurările în care au fost comise infracțiunile de tâlhărie calificată și tentativă de tâlhărie calificată, sub forma instigării, contribuția efectivă pe care a apelantul inculpat avut-o la comiterea acestor ( inculpatul major M. M. R. a instigat un minor să sustragă bunuri, de la persoane în vârstă, prin acte de violență, la comiterea acestora participând și în calitate de complice concomitent, împreună cu alți minori), prejudiciile cauzate persoanelor vătămate și care au fost acoperite parțial ca urmare a intervenției agenților de poliție și nu datorită apelantului inculpat, relațiile sociale încălcate și care ocrotesc patrimoniul și integritatea fizică a persoanei, Curtea reține că în cauză s-a realizat o corectă aplicare a criteriilor de individualizare prev. de art.74 Cod penal, pedepsele minime fiind corect stabilite, atât ca întindere, cât și ca modalitate de executare, dându-se eficiență, de către instanța de fond, a dispozițiilor art.396 alin.10 Cod procedură penală care reglementează procedura în cazul recunoașterii învinuirii.

Este adevărat că apelantul inculpat M. M. R. a dat dovadă de conduită procesuală sinceră, fără a îngreuna stabilirea adevărului și justa soluționare a cauzei, recunoscând comiterea infracțiunilor, însă conduitei sale procesuale nu i se poate acorda o semnificație mai mare în raport de cele rezultate din examinarea gradului de pericol social concret al infracțiunilor care este relevat în principal de natura infracțiunilor deduse judecății și urmările cauzate.

Astfel cum a reținut și judecătorul fondului, contrar criticii formulate de inculpat, față de gravitate infracțiunilor comise și modalitatea concretă în care a acționat acesta, prin folosirea unor minori, în cauză nu se impune aplicarea circumstanței atenuante prev. de art.75 alin.2 lit.b) Cod penal.

Se reține că în urma acțiunilor violente, exercitate de minorul Z. G. A., la instigarea apelantului inculpat, constând în smulgerea genților, persoanele vătămate H. I. și T. L. I., și martora Bribin P. au căzut la pământ, ultimele două fiind târâte urmare a faptului că nu au dat drumul bunurilor pe care le aveau asupra lor.

Așadar, ținând seama de circumstanțele reale de comitere a infracțiunilor și circumstanțele personale ale inculpatului M. M. R., în mod legal și temeinic s-a apreciat de către instanța de fond că scopul preventiv educativ al pedepsei poate fi atins doar în cuantumul și modalitatea de executare dispuse de prima instanță, fără a se impune o schimbare a regimului executării pedepsei rezultante. De altfel, în raport de pedeapsa rezultantă stabilită de către prima instanță, conform art.39 alin.1 lit.b) Cod penal, în mod corect s-a apreciat că nu sunt îndeplinite disp. art.91 Cod penal.

În ceea ce privește critica formulată de P., Curtea constată că aceasta este întemeiată, întrucât, potrivit art.234 Cod penal infracțiunea de tâlhărie calificată se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi, astfel că aplicarea, pentru infracțiunile comise, a pedepsei complementare constând în interzicerea exercitării unor drepturi este obligatorie.

Pe cale de consecință, în baza art.421 pct.2 lit.a) Cod procedură penală urmează să admită apelul declarat de P. de lângă Judecătoria Ploiești împotriva sentinței penale nr. 1216 din 25 iunie 2015 pronunțată de Judecătoria Ploiești, pe care o va desființa în parte, în latură penală, și în rejudecare:

În baza art.233-234 alin.1 Cod penal cu referire la art.67 alin.2 Cod penal, art. 66 alin.1 lit.a) și b) Cod penal și art.45 alin.3 lit.a) Cod penal se va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat pe o durată de 2 ani, pedeapsă ce se va executa conform art.68 alin.1 lit.c) Cod penal.

În raport de modalitatea de executare stabilită, având în vedere că aplicarea pedepsei complementare este obligatorie în cauză, la examinarea din oficiu, Curtea constată că sunt incidente disp. art.65 alin.1 Cod penal și urmează să aplice inculpatului M. Mihăță R. și pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării acelorași drepturi, a căror exercitare a fost interzisă ca pedeapsă complementară.

În consecință, conform art.65 alin.1 Cod penal cu referire la art.66 alin.1 lit.a) și b) Cod penal și art.45 alin.5 Cod penal se va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pedeapsă ce se va executa conform art.65 alin.3 Cod penal.

Nefiind invocate alte critici și nefiind constatate încălcări de ordine publică potrivit art.281 Cod procedură penală, vor fi menținute în rest dispozițiile din sentință.

Față de considerentele expuse mai sus, conform art.421 pct.1 lit.b) Cod procedură penală va fi respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul M. M. R. împotriva aceleiași sentințe.

Fiind în culpă procesuală, determinată de promovarea prezentei căi de atac, va fi obligat apelantul inculpatul M. M. R. plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

În baza art.421 pct.2 lit.a) Cod procedură penală admite apelul declarat de P. de lângă Judecătoria Ploiești împotriva sentinței penale nr. 1216 din 25 iunie 2015 pronunțată de Judecătoria Ploiești privind pe inculpatul M. M. R., pe care o desființează în parte, în latură penală, și în rejudecare:

În baza art.233-234 alin.1 Cod penal cu referire la art.67 alin.2 Cod penal, art. 66 alin.1 lit.a) și b) Cod penal și art.45 alin.3 lit.a) Cod penal aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat pe o durată de 2 ani, ce se execută conform art.68 alin.1 lit.c) Cod penal.

Conform art.65 alin.1 Cod penal cu referire la art.66 alin.1 lit.a) și b) Cod penal și art.45 alin.5 Cod penal aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, ce se execută conform art.65 alin.3 Cod penal.

Menține în rest dispozițiile sentinței.

Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul M. M. R. împotriva aceleiași sentințe.

Obligă pe apelantul inculpatul M. M. R. plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 14 octombrie 2015.

Președinte, Judecător,

I. N. C. R.

Grefier,

C. M.

Tehnored.jud.C.R.

7 ex./ 16 NOIEMBRIE 2015

j.f. S. O. – Judecătoria Ploiești

d.f._

Operator de date cu caracter personal

nr. notificare 3113/2006.

← Mandat european de arestare. Sentința nr. 75/2015. Curtea de...		Mandat european de arestare. Sentința nr. 72/2015. Curtea de... →

Tâlhărie calificată. Art.234 NCP. Decizia nr. 952/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Tâlhărie calificată. Art.234 NCP. Decizia nr. 952/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI