Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr. 79/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 79/2015 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 27-05-2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR. 79
Ședința publică din data de 27 mai 2015
Președinte – L. C.
Grefier – R. E. B.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror S. G. din
cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție,
DIICOT – Serviciul Teritorial Ploiești
Pe rol fiind soluționarea contestațiilor formulate de inculpații C. V., fiica lui C. și F., născută la data de 27.12.1980 în ., CNP_, domiciliată în comuna B., . B., în prezent aflată în stare de detenție la Penitenciarul Târgșor; B. N., fiul lui D. și M., născut la data de 28.03 1979 în municipiul Rm. Sărat, județul B., CNP_, domiciliat în Rm. Sărat, .. 2, județul B., în prezent aflat în stare de detenție la Penitenciarul Focșani; L. I. M., fiul lui V. și M., născut la data de 2.06.1985 în municipiul B., județul B., CNP_, domiciliat în B., .. 2 ., în prezent aflat în stare de detenție la Penitenciarul Focșani și E. S., fiul lui F., fără paternitate stabilită, născut la data de 9.10.1988 în municipiul Rm. Sărat, județul B., CNP_, domiciliat în ..124, județul B., împotriva încheierii din 12 mai 2015 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul nr._ 15.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns contestatorii inculpați B. N. și C. V., în stare de arest preventiv și asistați de avocat ales N. C. din cadrul Baroului B., L. I. M., în stare de arest preventiv și asistat din oficiu de avocat M. R., potrivit delegației pentru asistență juridică obligatorie nr._ din data de 20 mai 2015 eliberată de Baroul Prahova, și E. S., personal și asistat de avocat ales N. C..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
S-a dat posibilitatea apărătorului ales și celui desemnat din oficiu să ia legătura cu contestatorii inculpați aflați în stare de arest preventiv.
Avocat N. C. depune la dosar un set de înscrisuri, respectiv: certificat de naștere E. M. – Darius, carte de identitate M. A., adeverință de venit nr._/29.04.2015, adeverință de venit nr._/26.05.2015, certificat de naștere C. A. E., certificat de naștere T. P. N. I., certificat de naștere N. Alessia N., certificat de naștere N. R. E., adeverință nr.1974/20.03.2015, adresa nr.4412/17.09.2009, certificat de deces C. N., adresa nr. 609/20 martie 2015, sentința civilă nr.421/02.04.2007.
Arată că alte cereri nu mai are de formulat în cauză, solicitând acordarea cuvântului în dezbaterea contestațiilor.
Avocat din oficiu M. R. și reprezentantul Ministerului Public, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat în cauză, solicitând acordarea cuvântului în dezbaterea contestațiilor.
Curtea, în raport de susținerile părților, în sensul că nu mai au cereri de formulat în cauză, precum și față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea contestațiilor.
Avocat ales N. C., pentru contestatorii inculpați B. N., C. V. și E. S., critică încheierea pronunțată de Tribunalul B., pentru următoarele considerente:
În primul rând, dorește să supună atenției instanței de control judiciar situația inculpatului E. S., împotriva căruia instanța de fond a menținut măsura arestului la domiciliu, măsură care, în opinia sa, este una care permite ca cercetarea judecătorească să se efectueze în bune condiții. Însă, solicită înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu o altă măsură, pentru a i se da posibilitatea inculpatului să-și câștige existența și să-și întrețină familia, compusă din concubina sa, care la rândul său nu realizează venituri, și copii săi.
Referitor la inculpații C. V. și B. N., precizează că în raport de stadiul în care se află dosarul, unde se preconizează un proces de durată, fiind de audiat atât părți vătămate care nu se află în țară, fiind plecate în străinătate, pentru a-și continua menirea și profesia, cât și martorii, care, de asemenea, nu se află în țară, fiind cetățeni greci și domiciliază în Anglia.
Un alt aspect adus în motivarea cererii de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu sau cu controlul judiciar este acela că, inițial, inculpații au fost arestați preventiv pentru trafic de persoane, iar ulterior, aceștia au fost trimiși în judecată pentru comiterea infracțiunilor de proxenetism, astfel că, în opinia sa, gravitatea acestor fapte este diferită. Este adevărat că s-a mai reținut în sarcina lor grupul infracțional, însă numai pentru faptul că ar fi rude.
Solicită, totodată, a se avea în vedere numărul redus al persoanelor implicate, precum și numărul redus al așa ziselor părți vătămate, care sunt în număr de numai două.
Prin urmare, apreciază că sub acest aspect, ar trebui să existe o ierarhizare a măsurilor preventive ce se dispun în astfel de situații, deoarece în cauza de față nu există un termen de comparație cu alte spețe, întrucât gravitatea faptelor trebuie să fie reflectată și în măsurile preventive ce se dispun. Exemplifică aici dosarul privind pe inculpații R..
A depus astăzi la dosar un set de înscrisuri, de care dorește ca instanța de control judiciar să țină seama, în sensul că inculpata C. V. este mama a doi copii minori și mai are în îngrijire doi copii minori ai unei surori decedate, iar inculpatul B. N. are la rândul său în întreținere doi copii și o casă în construcție începută înaintea pretinselor infracțiuni.
În fine, solicită admiterea contestațiilor și înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura arestului preventiv, cu precizarea că o dovadă suficientă că măsura arestului la domiciliul este oportună este situația inculpatului E. S..
Nu în ultimul rând, arată că martorii ce urmează a fi audiați sunt 2 sau 3 persoane de cetățenie greacă, care nu fac parte din anturajul inculpaților, astfel că aceștia nu au cum să influențeze declarațiile ce vor fi date.
Avocat din oficiu M. R., pentru contestatorul inculpat L. I. M., achiesează la concluziile colegului său, solicitând, în temeiul art.202 alin.4 Cod proc. penală, înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu, pentru aceleași considerente, și anume că părțile vătămate sunt plecate în Italia și Spania, iar audierea acestora duce la tergiversarea cauzei în fond.
De asemenea, solicită a se avea în vedere și împrejurarea că inculpații nu au contestat faptele reținute în sarcina lor, ci prejudiciul, care este mult prea mare, iar pentru egalitate de tratament s-ar impune ca și împotriva inculpatului L. I. M. să se ia măsura arestului la domiciliu.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, formulează concluzii în sensul respingerii contestațiilor ca nefondate și menținerea încheierii pronunțate de Tribunalul B. ca legală și temeinică, întrucât motivele care au stat la baza luării măsurii arestării preventive subzistă în continuare. Măsura arestării preventive a fost luată la data de 28 ianuarie 2015, deci acum 4 luni, fiind dispusă pentru buna desfășurare a procesului penal, pentru aflarea adevărului și pentru asigurarea scopului de prevenție specială și generală, avându-se în vedere și gravitatea faptelor.
Apărătorul ales al inculpaților a exemplificat cazul R., însă în acel dosar măsura preventivă a fost luată acum 1 an și 4 luni și, de asemenea, s-a avut în vedere și în acel dosar, ca și în cauza de față, împrejurarea că inculpații au inițiat demersuri pentru denaturarea adevărului. Demersurile de care face vorbire au fost încheierea unor chitanțe, astfel că există suficiente elemente care pot conduce la ideea că inculpații ar putea din nou să încerce denaturarea adevărului. Mai mult, în cauza de față nu au fost audiați persoanele vătămate și martorii.
Împrejurarea că împotriva inculpatului E. S. s-a luat măsura arestului la domiciliu nu este un element de natură a conduce instanța de control judiciar la ideea că și împotriva celorlalți inculpați s-ar putea lua măsura arestului la domiciliu, în raport de participația penală a fiecăruia.
Concluzionând, solicită respingerea contestațiilor ca nefondate.
Avocat ales N. C., având cuvântul în replică, precizează că măsura arestului preventiv nu trebuie să constituie un scop în sine, iar chitanța întocmită nu are nicio legătură cu dosarul de proxenetism, ci cu bătaia dintre inculpata V. și o anume S..
Contestatorul inculpat E. S., având ultimul cuvânt, arată că domiciliază în împreună cu concubina sa M. A. și cu fiul său E. M. Darius în comuna B., ..104, județul B., iar minorele N. Alessia N. și Necșeanu R. E. sunt fetele surorii sale decedate, au fost încredințate părinților săi, care domiciliază în comuna Topliceni, . și de întreținerea cărora s-a ocupat atât el, cât și sora sa.
Solicită schimbarea măsurii arestului la domiciliu pentru a munci în agricultură.
Contestatoarea inculpată C. V., având ultimul cuvânt, arată că are în întreținere doi copii minori, precum și pe fetele surorii sale decedate și că se obligă să respecte în totalitate obligațiile ce i s-ar stabili, în situația în care s-ar dispune înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu sau cu măsura controlului judiciar. Aduce, de asemenea, la cunoștință că fetele sale au de susținut examene și au mare nevoie de sprijinul moral al mamei lor.
Contestatorul inculpat B. N., având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței cu privire la decizia ce se va pronunța.
Contestatorul inculpat L. I., având ultimul cuvânt, solicită ca împotriva sa să se ia o măsură mai blândă.
CURTEA
Deliberând asupra contestațiilor penale de față, constată următoarele:
Prin încheierea din data de 12 mai 2015 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul nr._ 15, s-a amânat judecarea cauzei și s-a acordat termen la 2 iunie 2015 ora 1000, cu citarea părților.
În baza art.208 Cod procedură penală, s-a constatat că temeiurile care au determinat luarea măsurii preventive față de inculpați se mențin.
S-a menținut starea de arest preventiv a inculpaților C. V., B. N. și L. I. M., și măsura arestului la domiciliu dispusă față de inculpatul E. S. prin încheierea de ședință din 31.03.2015 pronunțată de către Curtea de Apel Ploiești în dosarul nr._, în conformitate cu art.208 Cod procedură penală.
A fost obligat inculpatul E. S. să nu părăsească imobilul în care locuiește, respectiv locuința din comuna B., ..124, județul B..
În baza art.221 alin.2 Cod procedură penală, s-a dispus ca pe durata arestului la domiciliu inculpatul E. S. să se prezinte în fața instanței de judecată ori de câte ori este chemat; să nu comunice cu persoanele vătămate E. S. G. și I. M. sau cu membrii de familie ai acesteia, cu inculpații B. N., C. V. și L. I. M., cu martorii D. Cătalina, J. A., V. L., N. N., C. S. F., C. I., M. C., M. N., Tagarici S., M. D. I., D. V. C., B. I., Gembasel F., Mavromanolakis Konstantinos și Koytantos Georgios.
S-a dispus comunicarea încheierii inculpaților, Poliției ., Serviciului de Supraveghere din cadrul IJP B., Serviciului Public Comunitar de Evidență a Persoanelor B. și organelor de frontieră.
Pentru a pronunța această încheiere, prima instanță, verificând legalitatea și temeinicia măsurilor preventive aplicate inculpaților, în conformitate cu art.208 Cod procedură penală, a reținut că se mențin temeiurile avute în vedere la luarea acestora pentru următoarele considerente:
Prin rechizitoriul DIICOT B., nr.103x107/D/P/2014 din 18.03.2015 s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpaților C. V., B. N., E. S. și L. I. M. pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) Cod penal și proxenetism, prev. de art. 213 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal, fapte concurente, în conformitate cu art. 38 alin. (1) Cod penal.
În fapt, s-a reținut că, inculpata C. V. a inițiat și constituit în primăvara anului 2014, împreună cu inculpatul B. N. (concubinul său) și inculpatul E. S. (fratele său) o asociere infracționala la care a aderat și inculpatul L. I. M. și al cărei scop era racolarea unor tinere dispuse să practice prostituția, cazarea, coordonarea lor și obținerea de beneficii din această activitate, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzuta de art. 367 alin. (1) Cod penal.
S-a motivat în rechizitoriu că, în structura grupului, inculpata a ocupat o poziție centrală, a racolat ea însăși persoane care să practice prostituția în folosul inculpaților, l-a încurajat și determinat pe inculpatul L. I. să adere la grup, știind ca acesta are potențialul de a atrage tinere dispuse să se prostitueze, s-a ocupat de pregătirea acestora, a asigurat supravegherea, colectarea și păstrarea banilor și a documentelor personale.
Cu privire la aceeași inculpată s-a mai reținut că, în baza aceleiași rezoluții infracționale, dar in momente și împrejurări diferite, le-a determinat pe V. L. și pe I. M., care fusese anterior racolată de inculpatul L. I., să practice prostituția pentru ea, concubinul și fratele său, le-a înlesnit acestor tinere precum și lui E. S. G. practicarea prostituției la stradă, asigurându-le transportul, cazarea și supravegherea în perioada iunie – septembrie 2014 și obținând foloase materiale de pe urma acestora, faptă ce întrunește elementele constitutive ale unei singure infracțiuni de proxenetism în formă continuată, prevăzută de art. 213 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal.
Cu privire la inculpatul B. N. s-a reținut în actul de sesizare a instanței că a inițiat și constituit în primăvara anului 2014, împreuna cu inculpata C. V. și cu inculpatul E. S. o asociere infracționala la care a aderat și inculpatul L. I. M., al cărei scop era racolarea unor tinere dispuse să practice prostituția, precum și cazarea, coordonarea lor și obținerea de beneficii din aceasta activitate, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. 1 Cod penal.
În cadrul grupului, rolul inculpatului a fost acela de a asigura cazarea, transportul și supravegherea persoanelor care practicau prostituția, de a identifica zonele propice pentru acostarea clienților, de a colecta banii obținuți de acestea, activități realizate în cooperare cu ceilalți inculpați, mai puțin asigurarea cazării, de care s-a ocupat exclusiv inculpatul B. N..
Actul de sesizare a instanței a mai reținut că, inculpatul B. N., în baza aceleiași rezoluții infracționale, la intervale diferite de timp, a înlesnit numitelor E. S. G., I. M., V. L. practicarea prostituției pe teritoriul Marii Britanii, asigurându-le transportul, cazarea și supravegherea în perioada iunie – septembrie 2014 și obținând foloase materiale de pe urma acestora, faptă ce întrunește elementele constitutive ale unei singure infracțiuni de proxenetism în formă continuată, prevăzută de art. 213 al. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal.
Prin același rechizitoriu a fost trimis în judecată și inculpatul E. S., acesta fiind cauzat că, în primăvara anului 2014, a constituit, împreuna cu inculpata C. V. și cu inculpatul B. N., o asociere infracționala la care a aderat și inculpatul L. I. M., al cărei scop era racolarea unor tinere dispuse să practice prostituția, precum și cazarea, coordonarea lor și obținerea de beneficii din aceasta activitate întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzuta de art. 367 alin. 1 Cod penal.
Rolul îndeplinit de inculpat a fost acela de a o determina pe E. S. G. să consimtă la practicarea prostituției și de a îndeplini însărcinările primite de la inculpata C. V. și de la inculpatul B. N., legate de supraveghere, transport, colectarea banilor.
Inculpatul E. S. a fost acuzat și de comiterea infracțiunii de proxenetism, în formă continuată, prevăzută de art. 213 al. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal.
În fapt, s-a reținut că inculpatul, în baza aceleiași rezoluții infracționale, dar în momente și împrejurări diferite, a racolat-o pe numita E. S. G. în vederea practicării prostituției și ulterior i-a înlesnit acesteia și numitelor I. M. și V. L. practicarea prostituției pe teritoriul Marii Britanii, asigurându-le, împreună cu ceilalți inculpați, transportul, cazarea și supravegherea în perioada iunie – septembrie 2014 și trăgând foloase materiale de pe urma acestora.
În ceea ce-l privește pe inculpatul L. I. M., s-a reținut în rechizitoriu că a aderat, în cursul lunii mai 2014, la gruparea infracționala constituită din inculpații B. N., C. V. și E. S., punând împreuna cu aceștia bazele unei asocieri al cărei scop era racolarea unor tinere dispuse să practice prostituția, cazarea, coordonarea lor și obținerea de beneficii din această activitate întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzuta de art. 367 alin. 1 Cod penal.
Inculpatul L. I. M. a avut în principal rolul de a atrage tinere dispuse să practice prostituția în afara României, oferind astfel grupului o bază mai largă de acțiune și mai multe surse de câștig, dar a contribuit efectiv la toate activitățile menite să asigure succesul întreprinderii comune: transportarea, supravegherea femeilor care practicau prostituția, colectarea și distribuirea banilor.
De asemenea, actul de sesizare a instanței a reținut că, faptele aceluiași inculpat care, în baza aceleiași rezoluții infracționale, le-a determinat pe numitele J. A. și D. C. P. să practice prostituția, le-a înlesnit practicarea prostituției în Anglia, apoi în Belgia și Franța, asigurându-le transportul, cazarea și supravegherea, în perioada iunie – decembrie 2014, iar lui I. M. la începutul lunii iunie și a obținut foloase materiale de pe urma practicării prostituției întrunesc elementele constitutive ale unei singure infracțiuni de proxenetism în formă continuată, prevăzută de art. 213 al. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal.
Măsura arestului preventiv s-a dispus față de inculpați, în cursul urmăririi penale, pentru o durată de 30 de zile, prin încheierea nr. 5 din 28.01.2015, pronunțată de către judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului B., în temeiul art. 223 alin. (1) lit. c) și d) și alin. (2) Cod procedură penală reținându-se că, pe baza mijloacelor de probă administrate în cursul urmăririi penale a rezultat că, inculpații au exercitat presiuni asupra martorilor și a persoanei vătămate și pregăteau săvârșirea unei noi infracțiuni, după punerea în mișcare a acțiunii penale.
S-a apreciat, de asemenea că, privarea de libertate a inculpaților este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, astfel cum prevede art. 223 alin. (2) Cod procedură penală.
Măsura arestului preventiv a fost prelungită în cursul urmăririi penale pentru inculpații B. N., C. V., E. S. și L. I. M. și menținută în cursul procedurii de cameră preliminară.
Față de inculpatul E. S., prin încheierea de ședință din 31.03.2015 pronunțată de către judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Ploiești în dosarul nr._ s-a dispus măsura preventivă a arestului la domiciliu, prev. de art. 218 și urm. Cod procedură penală.
Pe baza mijloacelor de probă administrate în cursul urmăririi penale, respectiv plângerile și declarațiile persoanelor vătămate E. S. G., I. Marela, declarațiile martorelor D. C. P., J. A. și V. L., declarațiile celorlalți martori, datele referitoare la situația financiară, tranzacțiile și operațiunile efectuate de către inculpați, notele de redare a convorbirilor telefonice legal interceptate în baza mandatelor de supraveghere tehnică, rezultă date concludente privind suspiciunea rezonabilă, în sensul art.202 alin.1 Cod procedură penală, cu privire la infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată inculpații.
În dosarul de urmărire penală sunt mijloace de probă din care rezultă că, după începerea urmăririi penale au fost exercitate influențe asupra martorelor în vederea denaturării declarațiilor acestora. Potrivit proceselor-verbale de redare a convorbirilor telefonice, inculpatul B. N. a încercat să convingă și să influențeze, prin intermediul unei alte persoane, depozițiile a două dintre martore, iar în ceea ce o privește pe persoana vătămată E. S. G., aceasta a semnat un înscris prin care a susținut că își retrage plângerea formulată împotriva inculpaților (fila 38 volum 1, dosar urmărire penală), precizând că aceștia „vor înceta orice amenințare sau injurii la adresa mea”. Aceeași persoană vătămată a susținut că a fost amenințată și de către inculpata C. V., că îi este frică în continuare de inculpați (f. 4, 34 vol. I, dosar de urmărire penală).
De asemenea, din conținutul mijloacelor de probă administrate în cursul urmăririi penale, rezultă că inculpații exercitau un permanent control asupra persoanelor cu privire la care, în actul de sesizare a instanței se susține că au practicat prostituția în condițiile art. 213 alin. (1) Cod procedură penală. Martora I. M. a declarat că se temea de inculpatul B. N., le insulta pe toate fete, iar pe E. S., inculpatul B. N. a bruscat-o atunci când aceasta i-a cerut banii ce i se cuveneau.
Martora D. C. a susținut în cursul urmăririi penale că, inculpatul L. I. a lovit-o de câteva ori când și-a exprimat dorința de a se întoarce acasă, iar cu martora J. A., același inculpat se purta și mai rău. Potrivit declarației martorei D. C., inculpatul L. I. a lovit-o și a strâns-o de gât pe martora J. A., manifestându-se astfel atunci când nu era de acord cu el.
De asemenea, rezultă indicii cu privire la desfășurarea unei activități de prostituție de către martorele J. A. și D. C. în folosul inculpatului L. I., ambele martore declarând că inculpatul exercita un control strict asupra lor, că le lua toți banii și le promitea că se vor căsători.
Din procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate pe parcursul urmăririi penale, rezultă aspecte cu privire la demersurile pe care le-au făcut inculpații pentru a îngreuna aflarea adevărului și pentru a influența cursul cercetărilor (vol. II, f. 76-78, 80, 83, 85-86, 96, 139, 142, 162), pentru a exercita presiuni asupra martorelor, prin promisiuni, amenințări și încercări de a folosi mijloace violente ((f.74-76 ;100; 101-106; 108; 115; 117; 124 -126; vol. II), dar și faptul că inculpații intenționau continuarea activității infracționale (f.168-169).
Astfel, potrivit procesului-verbal de redare a convorbirilor telefonice din data de 20.01.2015 (anterior punerii în mișcare a acțiunii penale), dintre inculpații C. V. și B. N. (f. 79-81, vol. II) rezultă preocuparea inculpaților în vederea influențării anchetei și procesului penal prin „aranjamente” cu persoanele implicate în această cauză sau cu alte persoane (fiind menționat în acest sens un anumit domn „N.”).
De asemenea, rezultă din conținutul proceselor-verbale de redare a convorbirilor telefonice dintre inculpații C. V., L. I. și B. N. (din datele de 21-25.01.2015, f. 82-98, vol. II) aceleași încercări ale inculpaților de a influența cursul anchetei și de a apela la persoane interpuse pentru a scăpa de răspunderea penală. O conduită activă, în mod special în acest sens, reiese că a avut inculpata C. V. care coordona și acțiunile inculpatului L. I..
Coroborând aceste aspecte cu modalitățile concrete în care se pretinde atât asocierea infracțională a inculpaților, cât și comiterea infracțiunilor de proxenetism, controlul strict pe care inculpații îl exercitau asupra martorelor, precum și conduita inculpaților după începerea procesului penal, astfel cum a fost redată potrivit proceselor-verbale de transcriere a convorbirilor telefonice, rezultă că sunt date și mijloace de probă din care rezultă necesitatea de a-i împiedica pe inculpați să săvârșească alte infracțiuni sau că aceștia vor încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți sau martori. Aceste aspecte rezultă din întreaga pretinsă activitate infracțională a inculpaților, din angajarea unui număr mare de persoane, care au avut rolul de a obține beneficii din practicarea prostituției, beneficii despre care se susține că au revenit inculpaților.
În plus, se poate reține că, și după sesizarea judecătorului de cameră preliminară, inculpații au fost preocupați să afle, prin intermediul familiilor, unde se află persoanele vătămate, aspecte ce au rezultat și din susținerile de la acest termen de judecată.
Lăsarea în libertate a inculpaților ar putea determina persoanele vătămate și martorele să nu se prezinte la proces, să aibă rețineri în a da declarații în cauză, existând, așa cum s-a arătat, date și mijloace de probă că inculpații au avut această conduită procesuală și după începerea urmăririi penale.
Toate acestea sunt date în legătură atât cu faptele și circumstanțele în care se pretinde comiterea acestora, dar și ale persoanelor inculpaților B. N., C. V. și L. I. M. care, datorită acestui mod de acțiune, nu oferă suficiente garanții că nu vor încerca să influențeze buna desfășurare a procesului penal, chiar și în condițiile în care s-ar dispune cu privire la aceștia, obligațiile prevăzute de art.221 sau art.215 Cod procedură penală.
Pretinsul rol al inculpaților în activitatea infracțională și celelalte acțiuni pentru care sunt date și indicii că le-ar fi comis, metodele la care au recurs, au fost apreciate de instanța de fond ca date în sensul că aceștia ar putea recurge la astfel de fapte și în cursul procesului penal, ceea ce ar putea influența administrarea mijloacelor de probă și stabilirea adevărului în cauză.
În aceste condiții, tribunalul a reținut că măsura arestului preventiv este necesară pentru ca desfășurarea procesului penal să se realizeze fără presiuni sau influențări exercitate de către inculpați față de persoanele ce s-au aflat în mod direct sub controlul acestora, persoane despre care se pretinde că au practicat prostituția și au pus la dispoziția inculpaților sume importante de bani din această activitate.
Ca urmare, instanța de fond a apreciat că, cel puțin în acest moment procesual, nu se justifică adoptarea unei măsuri preventive mai ușoare față de inculpați, circumstanțele personale invocate precum faptul că au copii minori în întreținere nu sunt motive suficiente care să prevaleze față de interesul public real, acesta din urmă având o pondere mai mare decât interesul personal al inculpaților.
Toate aceste aspecte, impun concluzia că o altă măsură preventivă, respectiv arestul la domiciliu, chiar cu impunerea unor obligații în sarcina inculpaților nu este de natură să asigure buna desfășurare a procesului penal, existând riscul influențării martorelor sau a persoanelor vătămate.
De asemenea, s-a constatat de tribunal că se mențin temeiurile avute în vedere la dispunerea măsurii arestului la domiciliu față de inculpatul E. S..
Actul de sesizare a instanței reține că rolul îndeplinit de inculpat a fost acela de a o determina pe E. S. G. să consimtă la practicarea prostituției și de a îndeplini însărcinările primite de la inculpata C. V. și de la inculpatul B. N., legate de supraveghere, transport, colectarea banilor.
Inculpatul E. S. a fost acuzat și de comiterea infracțiunii de proxenetism, în formă continuată, prevăzută de art. 213 al. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal.
În fapt, s-a reținut că inculpatul, în baza aceleiași rezoluții infracționale, dar în momente și împrejurări diferite, a racolat-o pe numita E. S. G. în vederea practicării prostituției și ulterior i-a înlesnit acesteia și numitelor I. M. și V. L. practicarea prostituției pe teritoriul Marii Britanii, asigurându-le, împreună cu ceilalți inculpați, transportul, cazarea și supravegherea în perioada iunie – septembrie 2014 și trăgând foloase materiale de pe urma acestora, întrunesc elementele constitutive ale unei singure infracțiuni de proxenetism în formă continuată, prevăzută de art.213 al.1 Cod penal, cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal.
Având în vedere că nu s-a început cercetarea judecătorească, fiind necesară audierea persoanelor ce se pretinde a fi implicate în activitatea infracțională fără a fi influențate sau intimidate de către inculpat, reținând că este necesară prezența inculpatului la desfășurarea procesului penal, dar și menținerea obligațiilor dispuse față de acesta, instanța de fond a dispus menținerea măsurii arestului la domiciliu luată față de inculpatul E. S. prin încheierea de ședință din 31.03.2015 pronunțată de către Curtea de Apel Ploiești în dosarul nr._ în conformitate cu art. 208 Cod procedură penală.
De asemenea, tribunalul l-a obligat pe inculpatul E. S. să nu părăsească imobilul în care locuiește, respectiv locuința din ..124, județul B., iar în baza art.221 alin.2 Cod procedură penală, pe durata arestului la domiciliu inculpatul E. S. va trebui: să se prezinte în fața instanței de judecată ori de cate ori este chemat; să nu comunice cu persoanele vătămate E. S. G. și I. M. sau membrii de familie ai acesteia, cu inculpații B. N., C. V. și L. I. M., cu martorii D. Cătalina, J. A., V. L., Nastasoiu N., C. S. F., C. I., M. C., M. N., Tagarici S., M. D. I., D. V. C., B. I., Gembasel F., Mavromanolakis Konstantinos și Koytantos Georgios.
Împotriva acestei încheieri au formulat contestații inculpații B. N., L. I. M., C. V. și E. S..
În motivarea contestațiilor, inculpații au arătat, în esență, prin apărători că la acest moment au încetat temeiurile care au determinat luarea sau prelungirea măsurii arestării preventive și respectiv a arestului la domiciliu.
Astfel, avocat ales N. C., pentru contestatorii inculpați B. N., C. V. și E. S., a arătat că solicită înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu o altă măsură, pentru a i se da posibilitatea inculpatului să-și câștige existența și să-și întrețină familia, compusă din concubina sa, care la rândul său nu realizează venituri, și copii săi.
Referitor la inculpații C. V. și B. N., precizează că în raport de stadiul în care se află dosarul, unde se preconizează un proces de durată, fiind de audiat părți vătămate care nu se află în țară, fiind plecate în străinătate pentru a-și continua menirea și profesia, și martori care, de asemenea, nu se află în țară, fiind cetățeni greci și domiciliază în Anglia.
Un alt motiv pentru înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu sau cu controlul judiciar este acela că, inițial, inculpații au fost arestați preventiv pentru trafic de persoane, iar ulterior au fost trimiși în judecată pentru comiterea infracțiunilor de proxenetism, astfel că gravitatea acestor fapte este diferită, chiar dacă că s-a mai reținut în sarcina lor grupul infracțional, însă numai pentru faptul că ar fi rude.
Trebuie să se aibă în vedere numărul redus al persoanelor implicate și numărul redus al așa ziselor părți vătămate, care sunt numai două.
Prin urmare, ar trebui să existe o ierarhizare a măsurilor preventive ce se dispun în astfel de situații, deoarece în cauza de față nu există un termen de comparație cu alte spețe, întrucât gravitatea faptelor trebuie să fie reflectată și în măsurile preventive ce se dispun, un exemplu în acest sens fiind dosarul privind pe inculpații R..
Din înscrisurile depuse la dosar, rezultă că inculpata C. V. este mama a doi copii minori și mai are în îngrijire doi copii minori ai unei surori decedate, iar inculpatul B. N. are la rândul său în întreținere doi copii și o casă în construcție începută înaintea pretinselor infracțiuni.
De asemenea, martorii ce urmează a fi audiați sunt 2 sau 3 persoane de cetățenie greacă, care nu fac parte din anturajul inculpaților, astfel că aceștia nu au cum să influențeze declarațiile ce vor fi date.
Avocat din oficiu pentru contestatorul inculpat L. I. M., a arătat că își însușește motivele prezentate pentru ceilalți inculpați și solicită înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu, pentru aceleași considerente, și anume că părțile vătămate sunt plecate în Italia și Spania, iar audierea acestora duce la tergiversarea cauzei în fond.
Trebuie avută în vedere și împrejurarea că inculpații nu au contestat faptele reținute în sarcina lor, ci prejudiciul, care este mult prea mare, iar pentru egalitate de tratament s-ar impune ca și împotriva inculpatului L. I. M. să se ia măsura arestului la domiciliu.
Curtea, examinând încheierea contestată în raport de actele și lucrările dosarului, de criticile invocate de contestatori, dar și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, apreciază ca fiind nefondate contestațiile formulate de inculpați, pentru următoarele considerente:
Astfel, potrivit dispozițiilor art.218 și art.223 alin.2 Cod procedură penală, măsura arestării preventive și măsura arestului la domiciliu a unui inculpat pot fi luate, printre altele, și dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit o infracțiune intenționată contra vieții sau o altă infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare și, pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
Potrivit art.362 rap. la art.208 și art.207 alin.4 Cod procedură penală, instanța de judecată verifică din oficiu dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea, prelungirea sau menținerea unei măsuri preventive, înainte de expirarea duratei acesteia, cu citarea inculpatului, iar măsura preventivă va fi menținută dacă temeiurile care au determinat luarea ei se mențin sau există temeiuri noi care justifică o măsură preventivă.
Din probele administrate în cauza de față în timpul urmăririi penale, printre care pot fi indicate cu titlu de exemplu declarațiile persoanelor vătămate E. S. G. și I. Marela, declarațiile martorelor D. C. P., J. A. și V. L., datele referitoare la situația financiară, tranzacțiile și operațiunile efectuate de inculpați, procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice legal interceptate în baza mandatelor de supraveghere tehnică, rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpații contestatori din prezenta cauză pot fi persoanele care au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați, fiind îndeplinite astfel condițiile prev. de art.223 alin.2 Cod procedură penală.
Potrivit dispozițiilor art.202 alin.1 Cod procedură penală, măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune și dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni.
În condițiile existenței elementelor probatorii arătate mai sus, Curtea constată că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.223 alin.2 din Codul procedură penală și de art.5 pct.1 lit.c din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, precum și cele prevăzute de art.362 rap. la art.208 și art.207 alin.4 Cod procedură penală, în vederea menținerii măsurilor preventive luate față de inculpații contestatori.
Astfel, se constată că pedeapsa pentru infracțiunile de care aceștia sunt acuzați este mai mare de 5 ani, infracțiunile fac parte dintre cele prevăzute expres de lege, iar pe baza evaluării gravității faptelor, a complexității cauzei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acestora, respectiv prin constituirea și respectiv aderarea, în perioada iunie – septembrie 2014, la un grup infracțional al cărui scop era racolarea unor tinere dispuse să practice prostituția, precum și cazarea, coordonarea acestora și obținerea de beneficii din această activitate, practicată în Anglia, Belgia și Franța, de inculpații cu roluri bine stabilite, se constată că măsurile luate față de contestatori sunt necesare în continuare pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
Măsura menținerii măsurilor preventive luate față de inculpați este necesară și pentru realizarea scopurilor prevăzute de art.202 alin.1 Cod procedură penală, respectiv pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, pentru a împiedicarea sustragerea lor de la judecată ori pentru a preveni săvârșirea unor alte infracțiuni, având în vedere că la acest moment inculpații nu au fost audiați de instanța de fond pentru a li se cunoaște poziția procesuală. De asemenea, menținerea măsurilor preventive față de inculpați mai este necesară și pentru a se evita împiedicarea de către aceștia a aflării adevărului, prin influențarea părților vătămate sau a martorilor, având în vedere că, după începerea urmăririi penale față de inculpați s-a încercat influențarea martorelor în vederea denaturării declarațiilor acestora.
Din procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice, rezultă că inculpatul B. N. a încercat să convingă și să influențeze, prin intermediul altei persoane, depozițiile a două dintre martore, iar persoana vătămată E. S. G. a fost determinată să semneze un înscris prin care a susținut că își retrage plângerea formulată împotriva inculpaților (fila 38 volum 1, dosar UP), precizând că inculpații vor înceta orice amenințare sau injurii la adresa sa.
Aceeași persoană vătămată a arătat că a fost amenințată de inculpata C. V., iar aceasta din urmă și inculpatul B. N. i-au propus să-i dea bani pentru a-și retrage plângerea.
Curtea mai constată că, potrivit susținerilor inculpaților, aceștia nu au contestat probele administrate în timpul urmăririi penale, ci numai cuantumul prejudiciului, pe care îl apreciază ca fiind mult prea mare.
În ceea ce privește susținerile inculpaților contestatori raportat la situația familială, Curtea reține că aceasta este aceeași cu cea de la data luării măsurilor preventive în a căror executare se află. De asemenea, chiar contestatorul inculpat E. S. a arătat că domiciliază în împreună cu concubina sa M. A. și cu fiul său E. M. Darius, iar minorele N. Alessia N. și Necșeanu R. E. sunt fetele surorii sale decedate, care au fost încredințate părinților săi, care domiciliază în altă comună decât inculpatul.
Referitor la susținerile apărătorului ales al inculpaților B. N., C. V. și E. S., potrivit cărora se preconizează un proces de durată la instanța de fond, Curtea reține că această afirmație este o simplă presupunere, având în vedere că cercetarea judecătorească abia a început și instanța de fond a dispus citarea persoanelor vătămate chiar de la primul termen cu mandate de aducere.
În același sens trebuie avute în vedere și dispozițiile art.374 alin.7 Cod procedură penală, potrivit cărora probele administrate în cursul urmăririi penale și necontestate de către părți nu se readministrează în cursul cercetării judecătorești, ci doar sunt puse în dezbaterea contradictorie și sunt avute în vedere de instanță la deliberare.
În aceste condiții, se poate face și presupunerea în sens contrar, respectiv că procesul de la instanța de fond se va soluționa cu celeritate, însă și aceasta ar fi tot o simplă presupunere, având în vedere că pe parcursul procesului penal pot apărea situații obiective care să accelereze sau, dimpotrivă, să temporizeze procesul penal.
Prin urmare, Curtea apreciază că motivele arătate de instanța de fond în încheierea atacată, alături de cele prezentate mai sus, justifică în continuare menținerea măsurilor preventive față de contestatori.
Față de aceste considerente, în temeiul art.206 rap. la art.4251 alin.7 pct.1 lit.b Cod procedură penală, vor fi respinse ca nefondate contestațiile formulate de inculpații B. N., C. V., E. S. și L. I. M. împotriva încheierii din data de 12.05.2015 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul nr._ 15.
În baza art.275 alin.2 Cod procedură penală, vor fi obligați contestatorii B. N., C. V. și E. S. la câte 200 lei cheltuieli judiciare către stat, iar contestatorul L. I. M. la 300 lei cheltuieli judiciare către stat.
În baza art.272 alin.1 Cod procedură penală, onorariul apărătorului din oficiu pentru inculpatul L. I. M., în cuantum de 100 lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului Prahova.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondate contestațiile formulate de inculpații B. N., fiul lui D. si M., născut la 28.03.1979, C. V., fiica lui C. si F., născută la 27.12.1980, E. S., fiul lui F., fără paternitate stabilită, născut la 9.10.1988, și L. I. M., fiul lui V. si M., născut la 02.06.1985, împotriva încheierii din data de 12.05.2015 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul nr._ 15.
Obligă contestatorii B. N., C. V. și E. S. la câte 200 lei cheltuieli judiciare către stat, iar pe contestatorul L. I. M. la 300 lei cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul apărătorului din oficiu pentru inculpatul L. I. M., în cuantum de 100 lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului Prahova.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 27.05.2015.
Președinte, Grefier,
L. C. R. E. B.
Red./Th.-LC/REB
4 ex./28.05.2015
Dosar fond –_ 15 Tribunalul B.
Judecător fond - M. O.
Operator de date cu caracter personal
număr notificare 3113/2006
| ← Refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice.... | Strămutare. Art. 55 CPP ş.u./art.72 ş.u. NCPP. Sentința nr.... → |
|---|
