Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 180/2014. Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 180/2014 pronunțată de Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ la data de 22-09-2014 în dosarul nr. 180/2014
ROMÂNIA
C. DE A. TÂRGU M.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ NR. 180/CU
Ședința publică din 22 septembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. O.
Grefier A. B. F.
Ministerul Public este reprezentat de doamna procuror V. O. din cadrul P. de pe lângă C. de A. Târgu M.
Pe rol judecarea contestației formulate de condamnatul contestator F. I. T. (fiul lui natural și L., născut la data de 27 februarie 1991, având CNP_, deținut în Penitenciarul Tg. M.), împotriva Sentinței penale nr. 199/11.07.2014 pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă contestatorul, asistat de avocat D. M., în substituirea apărătorului desemnat din oficiu, d-na avocat B. E..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul contestatorului depune la dosarul cauzei delegația d-nei avocat B. E., precum și cea de substituire a acesteia.
Instanța constată că este sesizată cu contestația formulată de condamnatul contestator, în termenul legal prevăzut de dispozițiile art. 597 alin.7 Cod procedură penală, nefiind nemotivată, însă motivele pot fi expuse și oral în ședința de azi.
La întrebarea instanței, condamnatul contestator arată că-și menține contestația formulată și că este de acord cu asistența juridică astfel cum îi este asigurată din oficiu.
D-nul avocat D. M. invocă, ca și motive ale contestației formulate, netemeinicia hotărârii atacate.
La întrebarea instanței, participanții la proces precizează că nu mai au cereri de formulat.
Nefiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul contestatorului solicită instanței admiterea contestației astfel cum a fost formulată, în măsura în care sunt îndeplinite dispozițiile art. 124 alin. 1 și art. 125 Cod penal, pentru motivele arătate, în sensul deducerii zilelor de muncă executate în regim de detenție.
De asemenea, apărătorul contestatorului solicită plata onorariului avocațial.
Reprezentanta Ministerului Public solicită instanței respingerea contestației formulate ca nefondată, apreciind că sentința atacată este legală și temeinică. Susține că prima instanță, în mod corect, a respins contestația la executare, cu privire la executarea măsurii într-un centru de detenție timp de 12 ani.
Contestatorul F. I. T., în ultimul cuvânt, solicită instanței să-i fie adăugate la fracția din pedeapsa executată cele 165 zile pentru care a muncit timp de 2 ani, pentru a putea intra la Comisia de liberare condiționată, fără acele zile neavând fracția necesară și mai având de executat încă 90 zile până la Comisia de liberare condiționată.
C. DE A.
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de A. Tg-M. la data de 28.07.2014 sub nr._ petentul F. I. T. a formulat contestație împotriva sentinței penale nr. 199/11.07.2014 pronunțată de Tribunalul M..
Contestația nu a fost motivată, însă în fața instanței s-a solicitat admiterea contestației la executare așa cum a fost formulată, respectiv deducerea numărului de zile câștigate prin muncă, din durata totală a măsurii educative privative de libertate.
S-a asigurat asistența juridică prin apărător desemnat din oficiu.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de control retine următoarea situație de fapt:
Prin sentința penală nr. 199/11.07.2014 pronunțată de Tribunalul M., s-au hotărât următoarele:
În baza art. 597 Cod procedură penală, art. 598 alin. 1 lit. d Cod procedură penală, s-a respins contestația la executare formulată de condamnatul-minor F. I. T. (fiul lui - și L., născut la data de 27 februarie 1991 în având CNP_, deținut în Penitenciarul Tg. M.) cu privire la executarea măsurii educative a internării într-un centru de detenție pe o perioadă de 12 ani, dispusă prin sentința penală nr. 26 din data de 1 februarie 2014 a Tribunalului A..
În baza art. 275 alin. 2 Codul de procedură penală,a fost obligat petentul la plata sumei de 120 lei cheltuielile judiciare avansate în cauză de stat, din care onorariul apărătorului desemnat din oficiu, urmând a se avansa Baroului M. din fondul special al Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:
Față de condamnatul-minor F. I. T. în vârstă de 23 de ani, s-a dispus, prin sentința penală nr. 26 din data de 1 februarie 2014 a Tribunalului A., aplicarea legii penale mai favorabile și executarea într-un centru de detenție, a măsurii educative a internării într-un centru de detenție pe o perioadă de 12 ani, executare care a început la data de 24 decembrie 2008, urmând a se sfârși la data de 23 decembrie 2020.
Potrivit procesului-verbal al Comisiei de liberări condiționate din cadrul Penitenciarului Tg. M., pentru a fi propozabil pentru liberare anticipată – având în vedere faptul că cel în cauză a împlinit vârsta de 18 ani, în conformitate cu prevederile art. 517 alin. 2 Cod procedură penală, raportat la art. 125 alin. 4 Cod Penal și art. 180 din Legea nr.254/2013, condamnatul F. I. T. trebuie să execute – din cei 12 ani – fracția de ½ din aceasta, respectiv 6 ani de detenție, fracție pe care cel în cauză a nu executat-o până în prezent, așa cum rezultă din datele puse la dispoziție de administrația locului de detenție. În acest context, instanța de fond a menționat și faptul că este obligatoriu ca cel în cauză să execute zi cu zi fracția de ½ din pedeapsă, nici dispozițiile Noul Cod Penal nici ale art. 180-181 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, nu dau posibilitatea deducerii din acea fracție a zilelor considerate ca fiind câștigate prin muncă, mai ales că în speță, nu mai este vorba de pedepse ci de măsuri educative privative de libertate.
În plus, pe lângă fracția de executat, condamnatul trebuie să îndeplinească și celelalte cerințe menționate anterior, respectiv dacă minorul a dovedit interes constant pentru însușirea cunoștințelor școlare și profesionale și a făcut progrese în vederea reintegrării sociale.
Or, din acest punct de vedere având în vedere circumstanțele reale ale cauzei, dar și cele personale ale condamnatului relevate atât de actele puse la dispoziție de administrația locului de deținere, instanța de fond a constatat astfel că, nu sunt îndeplinite cerințele art. 125 Cod penal în vigoare deoarece, s-a reținut că fracție de pedeapsă nu este încă executată.
Instanța de fond, pornind de la conținutul actelor aflate la dosar, a apreciat că nu sunt îndeplinite cerințele art. 124 alin. 4 Cod penal, deoarece, din punct de vedere al formal, deși este îndeplinită condiția ca minorul să fi împlinit vârsta de 18 ani, el nu a executat mai mult de jumătate din durata măsurii educative privative de libertate, pentru a putea fi discutat de către comisia specială de la locul de deținere și, în plus liberarea anticipată este un beneficiu, iar nu o obligație.
Examinând contestația promovată, din prisma dispozițiilor art. 4251 alin. 7 pct. 1 lit. b C. pr. pen., instanța de control judiciar o găsește nefondată, pentru următoarele considerente:
Așa cu a reținut judecătorul fondului, față de inculpatul minor la data săvârșirii faptei, s-a dispus aplicarea legii penale mai favorabile prin sentința penală nr. 26/01.02.2014 a Tribunalului A., în sensul executării măsurii educative privative de libertate a internării într-un centru de detenție pe o perioadă de 12 ani, în locul pedepsei închisorii de 12 ani în executarea căreia se afla la data intrării în vigoare a noului C. pen.
Executarea a început la data de 24.12.2008 și urmează să expire la data de 23.12.2020.
Este adevărat că inculpatul a câștigat un număr de zile ca urmare a muncii prestate pe perioada executării pedepsei închisorii, însă, din interpretarea disp. art. 517 alin. 2 C. pr. pen. rap. la art. 125 alin. 4 C. pen. și art. 180 din Legea nr. 254/2013, acesta trebuie să execute fracția de ½ din durata de 12 ani a măsurii educative privative de libertate, respectiv 6 ani, perioadă care se împlinește abia în 24.12.2014.
Nici dispozițiile noului C. pen. și nici cele cuprinse în art. 180-181 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor, nu prevăd posibilitatea deducerii din fracția cerută a fi executată a zilelor considerate ca fiind câștigate prin munca prestată în timpul executării pedepsei închisorii sub vechile reglementări.
Rezultă că fracția cerută pentru liberarea condiționată trebuie efectuată în întregime, cu atât mai mult cu cât petentul nu se mai află în executarea unei pedepse cu închisoarea, ci este supus unei măsuri educative privative de libertate, aceea a internării într-un centru de detenție.
Așadar, prin prisma considerentelor mai sus expuse, în temeiul art. art. 4251 alin. 7 pct. 1 lit. b rap. la art. 597 alin. 8 și art. 598 alin. 1 lit. d teza finală C. pr. pen., vom respinge ca nefondată contestația formulată de petentul F. I. T. împotriva sentinței penale nr. 199/11.07.2014 pronunțată de Tribunalul M..
În temeiul art. 4251 alin. 7 pct. 1 teza finală C. pr. pen. vom menține hotărârea atacată.
În baza art. 275 alin. 2 C. pr. pen., vom obliga petentul la 200 lei cheltuieli judiciare în contestație, din care suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu va fi avansată Baroului M. din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE :
În temeiul art. 4251 alin. 7 pct. 1 lit. b rap. la art. 597 alin. 8 și art. 598 alin. 1 lit. d teza finală C. pr. pen., respinge ca nefondată contestația formulată de petentul F. I. T. (fiul lui natural și L., născut la data de 27 februarie 1991 în având CNP_, deținut în Penitenciarul Tg. M.) împotriva sentinței penale nr. 199/11.07.2014 pronunțată de Tribunalul M..
În temeiul art. 4251 alin. 7 pct. 1 teza finală C. pr. pen. menține hotărârea atacată.
În baza art. 275 alin. 3 C. pr. pen., obligă petentul la 200 lei cheltuieli judiciare în contestație, din care suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu va fi avansată Baroului M. din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 22 septembrie 2014.
Președinte
A. O.
Grefier
A. B. F.
Red. A. O.
Tehnored. C.C. 2 ex.
Data concept.:22.09.2014
Data tehnored.:23.09.2014
Jud. fond: I. L.
| ← Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr.... | Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 305/2014. Curtea de... → |
|---|
