Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 584/2013. Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ

Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 584/2013 pronunțată de Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ la data de 07-11-2013 în dosarul nr. 584/2013

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TÂRGU M.

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

Dosar nr._

DECIZIA PENALĂ Nr.584/R

Ședința publică din 7 noiembrie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE D.-C. U.

Judecător A. O.

Judecător M. V.

Grefier D. M.

Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de inculpații G. I. (fiul lui P. și T., născut la data de 9 mai 1993, domiciliat în Petelea, nr. 296/A, județul M.) și G. E. (fiul lui P. și T., născut la data de 28.06.1995, domiciliat în Petelea, nr. 296/A, județul M.) împotriva sentinței penale nr. 218 din 4.09.2013 pronunțată de Judecătoria Reghin, în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților precum și a reprezentantului Ministerului Public, respectiv a doamnei procuror G. G. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu M..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care:

Mersul dezbaterilor și cuvântul părților asupra fondului cauzei sunt cuprinse în încheierea de ședință din data de 23 octombrie 2013 când s-a amânat pronunțarea hotărârii pentru data de azi, 7 noiembrie 2013, încheiere care face parte integrantă din prezenta.

CURTEA DE APEL

Deliberând asupra prezentelor recursuri:

Prin sentința penală nr.218/04.09.2013 Judecătoria Reghin a dispus următoarele:

În temeiul art. 26 Cod penal, raportat la art. 208 alin1, art. 209 al. 1 lit. a și e Cod penal, cu aplic. art. 75, alin. 1 lit. c, Cod penal, a fost condamnat inculpatul G. I., fiul lui P. și T., născut la data de 09.05.1993 în mun. Reghin, CNP_, cu domiciliul în ./A, jud. M., locuind fără forme legale în ., jud. M., la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru participația sub forma complicității la infracțiunea de furt calificat.

În temeiul art. 85 Cod penal s-a dispus anularea suspendării condiționate a pedepsei de 7 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 57/14.03.2013 a Judecătoriei Reghin.

În temeiul art. 34 alin. 1, lit. b, raportat la art. 33 Cod penal s-a contopit pedeapsa de 7 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 57/14.03.2013 a Judecătoriei Reghin, cu pedeapsa de 4 ani închisoare, aplicată prin prezenta, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare.

În temeiul art. 86¹ Cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, stabilind în conformitate cu dispozițiile art. 86² Cod penal un termen de încercare de 7 ani.

În temeiul art. 86³ alin. 1 lit. a, b, c și d Cod penal s-a dispus ca pe perioada termenului de încercare, inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate, S. de probațiune de pe lângă T. M.;

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 86³ alin. 3 lit. a Cod penal s-a dispus ca în cadrul termenului de încercare, inculpatul să urmeze un curs de învățământ sau de calificare.

În baza art. 359 Cod procedură penală s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 86⁴ Cod penal raportat la art. 83 și 84 Cod penal, a căror nerespectare atrage revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În conformitate cu dispozițiile art. 71 alin. 2 Cod penal, s-a dispus interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a-II-a și lit. b) Cod penal cu titlu de pedeapsă accesorie, pedeapsă a cărei executare se suspendă în conformitate cu dispozițiile art. 71 alin. 5 Cod penal.

În temeiul art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, e Cod penal, cu aplicarea art. 99 al. 3 Cod penal, a fost condamnat inculpatul G. E., fiul lui P. și T., născut la data de 28.06.1995 în mun. Reghin, CNP_, cu domiciliul în ./A, jud. M., locuind fără forme legale în ., jud. M. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

În temeiul art. 86¹ Cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, stabilind în conformitate cu dispozițiile art. 86² Cod penal un termen de încercare de 5 ani.

În temeiul art. 86³ alin. 1 lit. a, b, c și d Cod penal s-a dispus ca pe perioada termenului de încercare, inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate, la S. de probațiune de pe lângă T. M.;

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 86³ alin. 3 lit. a Cod penal s-a dispus ca în cadrul termenului de încercare, inculpatul să urmeze un curs de învățământ sau de calificare.

S-a constatat că prejudiciul a fost recuperat, iar partea vătămată C. R., cu domiciliul în Reghin, ., jud. M., nu s-a constituit parte civilă.

S-a făcut aplicarea art. 191 alin. 1 Cod procedură penală.

Se rețin următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Reghin, din data de 10.05.2013, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpaților G. I. și G. E., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută și pedepsită de art. 208 alin.1, 209 alin. 1, lit. e Cod penal cu aplicarea art. 99 alin. 3 Cod penal.

S-a reținut, în fapt, că în ziua de 15.10.2012, în jurul orelor 10²⁰, cei doi inculpați se aflau împreună în incinta magazinului „Chimicale” de pe ., Reghin, aparținând S.C.Dunărea Albastră S.R.L.Reghin. La un moment dat, profitând de neatenția unei persoane mai în vârstă, C. R., prezentă în magazin la casa de marcat, inculpatul G. E. i-a sustras acesteia din poșetă două telefoane mobile marca Samsung E 1360 B și, respectiv GT S 3650 în valoare de circa 500 de lei, în scopul însușirii pe nedrept.

Partea vătămată a sesizat lipsa telefoanelor și l-a alertat pe martorul P. V., administratorul magazinului, care pornind în urmărirea celor doi inculpați, a reușit să-l prindă și să-l imobilizeze pe stradă pe inculpatul G. E. asupra căruia s-a găsit telefonul mobil marca Samsung E 1360 B.

Celălalt inculpat, G. I. a reușit să-și asigure scăparea prin fugă, însă la scurt timp a fost identificat de organele de poliție în zona magazinului „Lidl” având asupra sa telefonul mobil marca Samsung GT S 3650.

Bunurile sustrase au fost restituite părții vătămate pe bază de dovadă.

Inculpații G. I. și G. E. au recunoscut comiterea faptei de care sunt acuzați.

Prejudiciul fiind în totalitate recuperat, partea vătămată C. R. nu s-a constituit parte civilă în cadrul procesului penal.

În cursul urmăririi penale inculpații au recunoscut comiterea faptei, iar în fața instanței, la primul termen de judecată, în ședință publică, în prezența apărătorului, au susținut că doresc să se prevaleze de dispozițiile art. 320¹ Cod procedură penală, recunoscând în acest sens învinuirea.

La același termen de judecată, instanța a apreciat că toate actele și măsurile dispuse de către organele de urmărire penală au fost îndeplinite cu respectarea condițiilor prevăzute de lege, probele administrate fiind suficiente pentru stabilirea existenței faptei și a vinovăției, urmând ca judecata să se efectueze potrivit procedurii prevăzute de 320¹ Cod procedură penală.

Analizând materialul probator administrat în cauză, prima instanță a reținut aceeași situație de fapt ca și cea prezentată în rechizitoriu:

Instanța a luat act că prin încheierea de ședință din data de 11.06.2013, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei comise de inculpatul G. I., din infracțiunea de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin.1, lit. e Cod penal, cu aplic. art. 75, alin. 1, lit. c Cod penal, în participație sub forma complicității la săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 26 Cod penal, raportat la art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1, lit. a și e Cod penal, cu aplic. art. 75, alin. 1 lit. c, Cod penal, iar în ceea ce îl privește pe inculpatul G. E., din infracțiunea de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1, lit. e Cod penal, cu aplicarea art. 99 al. 3 Cod penal, în infracțiunea de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1, lit. a, e Cod penal, cu aplicarea art. 99 alin. 3 Cod penal.

Pe fondul cauzei, coroborând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale cu declarațiile de recunoaștere date de inculpați în fața instanței, s-a conchis că aceștia se fac vinovați de comiterea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată.

Astfel, din declarația martorului P. V., coroborată cu declarațiile de recunoaștere ale inculpaților, cu procesul-verbal de cercetare la fața locului încheiat la data de 15.10.2012 și cu declarația părții vătămate C. R., rezultă că la data de 15.10.2012, orele 10,20, inculpatul G. E. a sustras din posesia părții vătămate două telefoane mobile, iar unul dintre acestea i l-a înmânat inculpatului G. I., care a fugit de la fața locului, fiind ulterior identificat și reținut de organele de poliție.

Din punct de vedere al laturii subiective, instanța deduce din circumstanțele reale ale săvârșirii faptelor că acestea au fost comise de inculpați cu vinovăție, sub forma intenției, întrucât aceștia cel puțin au prevăzut și au acceptat consecința dăunătoare, rezultată din faptele lor.

S-a apreciat că, fapta inculpatului G. I., întrunește elementele constitutive ale participației sub forma complicității la săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 26 Cod penal, raportat la art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1, lit. a și e Cod penal, cu aplic. art. 75, alin. 1 lit. c, Cod penal, iar cea a inculpatului G. E., pe cele ale infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1, lit. a, e Cod penal, cu aplicarea art. 99 alin. 3 Cod penal.

La individualizarea judiciară a pedepsei și a modalității de executare a acesteia, față de criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 Cod penal, instanța a avut în vedere, pe de o parte dispozițiile generale ale Codului penal, limitele de pedeapsă stabilite în partea specială, gradul de pericol social concret al faptelor, caracterizat de modalitățile și împrejurările comiterii, de efectele care s-ar fi putut produce, iar pe de altă parte circumstanțele personale ale fiecărui inculpat.

Prima instanță a constatat că acesta nu se află la primul contact cu legea penală, motiv pentru care a apreciat că prima sancțiune nu și-a atins nici scopul sancționator, nici pe cel preventiv, astfel că este necesară aplicarea unei sancțiuni mai severe.

Totodată inculpatul a săvârșit prezenta faptă împreună cu un infractor minor, ceea ce imprimă faptei un caracter agravant și se impune de asemenea aplicarea unui regim sancționator mai sever.

În cadrul limitelor de mai sus, în temeiul art. 26 Cod penal, raportat la art. 208 alin1, art. 209 al. 1 lit. a și e Cod penal, cu aplic. art. 75, alin. 1 lit. c, Cod penal, instanța l-a condamnat pe inculpatul G. I., la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru participația sub forma complicității la infracțiunea de furt calificat.

Văzând că inculpatul a mai fost condamnat la o pedeapsă de 7 luni închisoare cu suspendarea condiționată a pedepsei prin sentința penală nr. 57/14.03.2013 a Judecătoriei Reghin, în temeiul art. 85 Cod penal, instanța a dispus anularea suspendării condiționate a pedepsei de mai sus.

În temeiul art. 34 alin. 1, lit. b, raportat la art. 33 Cod penal, instanța a contopit pedeapsa de 7 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 57/14.03.2013 a Judecătoriei Reghin, cu pedeapsa de 4 ani închisoare, aplicată prin prezenta, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare.

Totuși, instanța a avut în vedere în același timp că inculpatul mai sus-menționat se află la o vârstă la care are încă șanse de reeducare, în cazul în care se intervine prompt în încercarea de modificare a percepției sale asupra importanței valorilor sociale ocrotite de lege, pentru a preîntâmpina pe viitor săvârșirea de infracțiuni.

În opinia primei instanțe, reeducarea inculpatului ar fi mai eficientă dacă acesta ar fi supus pe durata executării pedepsei unor măsuri de supraveghere, pe care dacă nu le va respecta, se va întâlni cu posibilitatea executării pedepsei în regim de detenție.

Având în vedere cele expuse, s-a apreciat că suspendarea executării pedepsei sub supraveghere reprezintă modalitatea optimă să conducă la îndreptarea și reeducarea inculpatului G. I., precum și la reducerea riscului de recidivă în cazul său, asigurând astfel scopul pedepsei, potrivit art. 52 Cod penal.

Cu privire la inculpatul G. E. (minor la data săvârșirii faptei), limitele de pedeapsă avute în vedere de către instanța de judecată, vor fi reduse în raport de dispozițiile art. 109 Cod penal și de cele ale art. 320¹ alin. 7 Cod procedură penală, fiind cuprinse între 1 și 5 ani închisoare.

Totodată instanța a avut în vedere faptul că prejudiciul produs prin săvârșirea faptei a fost recuperat, că inculpatul nu are antecedente penale și că a cooperat cu organele de cercetare, recunoscând fapta.

Prin urmare, în temeiul art. 208 alin. 1, art.209 alin. 1 lit. a, e Cod penal, cu aplicarea art. 99 al. 3 Cod penal, instanța îl va condamna pe inculpatul G. E., la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

Raportându-ne la factorii ce pot influența comportamentul viitor al inculpatului, analizați în cadrul referatului de evaluare întocmit de S. de Probațiune de pe lângă T. M., precum și la concluziile acestei lucrări (f. 68-71) s-a apreciat că suspendarea condiționată a executării pedepsei de mai sus nu ar fi o măsură suficient de energică prin care să se poată asigura reeducarea inculpatului și preveni săvârșirea de alte infracțiuni în viitor.

S-a considerat că aceste finalități ar putea fi mai bine atinse dacă inculpatul ar interacționa activ cu organele statului care sunt în măsură să asigure asistența si consilierea acestuia pentru reintegrarea sa cu succes in comunitate, motiv pentru care instanța apreciază că modalitatea oportună de executare în acest caz este cea a executării pedepsei sub supraveghere.

Împotriva acestei hotărâri au declarat, în termen legal, recurs inculpații G. I. și G. E. care au solicitat reducerea pedepselor aplicate ca urmare a reținerii disp.art.81 Cod penal ca și modalitate de executare a pedepselor.

Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate și în integralitatea sa, instanța de control judiciar reține următoarele:

Starea de fapt, astfel cum a fost reținută și dovedită, este corectă. Din coroborarea tuturor probelor administrate în cauză, rezultă că inculpații recurenți, în ziua de 15.10.2012, în jurul orelor 10:20, au pătruns într-un magazin din localitatea Reghin de unde, profitând de neatenția părții vătămate C. R., inculpatul G. E. i-a sustras acesteia din poșetă două telefoane mobile marca Samsung în valoare de aproximativ 500 lei. Inculpații au recunoscut comiterea faptei uzând, în acest sens, de disp.art.320¹ Cod procedură penală.

Încadrarea juridică dată faptelor săvârșite de cei doi inculpați, astfel cum a fost stabilită de prima instanță, este corectă, astfel că nu se impune reconsiderarea acesteia.

Individualizarea pedepsei aplicate inculpatului G. I. considerăm că nu s-a făcut cu respectarea întocmai a disp. art.320¹ alin.7 Cod procedură penală, precum și a criterii de individualizare prev.de art.72 Cod penal, privind gradul de pericol social al faptei comise, împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, dar și de persoana inculpatului care în calitate de complice a contribuit la săvârșirea acestei fapte și a recunoscut și regretat comiterea acesteia.

Este adevărat că acest inculpat a săvârșit fapta împreună cu fratele său minor, dar considerăm că, o pedeapsă de 4 ani închisoare este mult prea aspră raportat la fapta comisă.

Pe de altă parte, în condițiile în care pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune s-a contopit cu o pedeapsă anterioară, constatăm că prima instanță a individualizat corect pedeapsa în condițiile în care a făcut aplic.art.86¹ Cod penal neținând astfel seama de doisp.art.86¹ alin.2 Cod penal.

În ceea ce îl privește pe inculpatul minor G. E. considerăm că, prima instanță a făcut o corectă aplicare a disp.320¹ alin.7 Cod procedură penală precum și a disp.art.72 Cod penal având în vedere fapta comisă, condițiile în care aceasta a fost comisă, faptul că a fost influențat negativ de fratele său major, că a recunoscut și regretat fapta comisă și este la primul conflict cu legea penală.

Ceea ce este imputabil primei instanței ca modalitate de executare a pedepsei este faptul că temeiul legal al suspendării pedepsei sub supraveghere în cazul inculpaților primari, nu este art.86¹ Cod penal ci art.110¹ Cod penal.

Cât privește motivele invocate de recurenți în sensul acordării de circumstanțe atenuante și apic.art.81 Cod penal ca și modalitate de executare a pedepsei vom respinge aceste solicitări întrucât:

- în primul rând nu se impune reținerea de circumstanțe atenuante dat fiind faptul că unul din inculpați a săvârșit anterior o altă infracțiune pentru care a fost condamnat, iar inculpatul minor a fost cel care este autorul prezentei fapte, mai este cercetat penal în altă cauză pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat și care un anturaj din care fac parte persoane cu un comportament antisocial;

- în al doilea rând nu s-a pus problema ca inculpații recurenți să fi depus diligențe pentru a repara paguba pricinuită întrucât inculpatul minor a fost prins imediat după săvârșirea infracțiunii și astfel a putut fi reparată paguba pricinuită;

- în al treilea rând inculpații au uzat de disp.art.320¹ Cod procedură penală recunoscând comiterea faptei și probele care o dovedesc și prin urmare nu-și găsește aplicabilitatea circumstanța atenuantă prev.de art.74 lit.c Cod penal.

Ca atare, considerăm că față de inculpatul minor G. E. nu se impune reducerea pedepsei aplicate.

În consecință, în baza art.385/15 pct.2 lit.d Cod procedură penală vom admite recursurile formulate, vom casa parțial hotărârea atacată și în rejudecare:

În baza art. 26 Cod penal, raportat la art. 208 alin1, art. 209 al. 1 lit. a și e Cod penal, cu aplic. art. 75, alin. 1 lit. c, Cod penal, cu aplicarea art. 320¹ alin. 7 Cod procedură penală, îl vom condamna pe inculpatul G. I., la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 85 Cod penal vom dispune anularea suspendării condiționate a pedepsei de 7 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 57/14.03.2013 a Judecătoriei Reghin.

În baza art. 34 alin. 1, lit. b, raportat la art. 33 lit. a Cod penal, vom contopi pedeapsa de 7 luni închisoare, cu pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată prin prezenta, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare.

În baza art. 86¹ Cod penal, vom dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, stabilind în conformitate cu dispozițiile art. 86² Cod penal un termen de încercare de 6 ani.

În baza art. 110¹ Cod penal, vom dispune suspendarea sub supraveghere a pedepsei aplicate inculpatului G. E., stabilind, conform art. 110 Cod penal un termen de încercare de 3 ani.

În temeiul art. 110¹ alin. 1 raportat la art. 86¹ alin. 1 Cod penal, vom dispune ca pe perioada termenului de încercare, inculpatul G. E. să se supună doar următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate, la S. de probațiune de pe lângă T. M.;

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 110¹ alin. 3 Cod penal raportat la art. 86⁴ alin. 2 Cod penal vom pune în vedere acestui inculpat că neîndeplinirea cu rea-credință a măsurilor de supraveghere atrage revocarea executării pedepsei și executarea în întregime a pedepsei.

Vom menține celelalte dispoziții din hotărârea atacată.

Văzând și disp.art.192 alin.3 Cod procedură penală,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursurile inculpaților G. I. și G. E. împotriva sentinței penale nr. 218 din 04.09.2013 a Judecătoriei Reghin.

Casează parțial hotărârea atacată și în rejudecare:

În temeiul art. 26 Cod penal, raportat la art. 208 alin1, art. 209 al. 1 lit. a și e Cod penal, cu aplic. art. 75, alin. 1 lit. c, Cod penal, cu aplicarea art. 320¹ alin. 7 Cod procedură penală, condamnă pe inculpatul G. I., fiul lui P. și T., născut la data de 09.05.1993 în mun. Reghin, CNP_, cu domiciliul în ./A, jud. M., locuind fără forme legale în ., jud. M., la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru participația sub forma complicității la infracțiunea de furt calificat.

În temeiul art. 85 Cod penal, dispune anularea suspendării condiționate a pedepsei de 7 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 57/14.03.2013 a Judecătoriei Reghin.

În temeiul art. 34 alin. 1, lit. b, raportat la art. 33 lit. a Cod penal, instanța contopește pedeapsa de 7 luni închisoare, cu pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată prin prezenta, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare.

În temeiul art. 86¹ Cod penal, instanța dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, stabilind în conformitate cu dispozițiile art. 86² Cod penal un termen de încercare de 6 ani.

Reține în favoarea inculpatului G. E. dispozițiile art. 320¹ alin. 7 Cod procedură penală.

În temeiul art. 110¹ Cod penal, dispune suspendarea sub supraveghere a pedepsei aplicate inculpatului G. E., stabilind, conform art. 110 Cod penal un termen de încercare de 3 ani.

În temeiul art. 110¹ alin. 1 raportat la art. 86¹ alin. 1 Cod penal, dispune ca pe perioada termenului de încercare, inculpatul G. E. să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate, la S. de probațiune de pe lângă T. M.;

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 110¹ alin. 3 Cod penal raportat la art. 86⁴ alin. 2 Cod penal pune în vedere acestui inculpat că neîndeplinirea cu rea-credință a măsurilor de supraveghere atrage revocarea executării pedepsei și executarea în întregime a pedepsei.

Menține celelalte dispoziții din hotărârea atacată.

Cheltuielile judiciare în recurs rămân în sarcina statului. Sumele de câte 300 lei, onorarii avocațiale din oficiu pe seama fiecărui inculpat, vor fi avansate Baroului M. din fondul special al Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 7 noiembrie 2013.

Președinte Judecători

D.-C. U. A. O.

M. V.

Grefier

D. M.

Red.DCU/11.11.2013

Thnred.CC/2 exp./11.11.2013

Jd.fd. A.M.

← Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 255/2014....		Delapidarea. Art. 215 ind.1 C.p.. Decizia nr. 624/2013. Curtea... →

Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 584/2013. Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 584/2013. Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ