Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 34/2014. Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ
Comentarii |
|
Decizia nr. 34/2014 pronunțată de Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ la data de 28-02-2014 în dosarul nr. 34/2014
ROMÂNIA
C. DE A. TÂRGU M.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ Nr. 34/A
Ședința publică din 28 Februarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. C. U.
Judecător I. C. B.
Grefier G. C.
Pe rol pronunțarea asupra apelului formulat de către inculpatul M. N. (fiul lui I. și M.-M., născut la data de 11.06.1977, în localitatea Reghin, jud. M., domiciliat în Reghin, ., CNP_) împotriva sentinței penale nr.322 din 5 decembrie 2013 pronunțată de Judecătoria Reghin în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților, precum și a reprezentantului Ministerului Public, domnul procuror Ș. C. V. din cadrul P. de pe lângă C. de A. Târgu M..
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul asupra cauzei, după care:
Mersul dezbaterilor și susținerilor în fond ale părților au fost consemnate în încheierea din 19 februarie 2014, când s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, 28 februarie 2014. Încheierea amintită face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C. DE A.
Deliberând asupra prezentului apel:
Prin sentința penală nr. nr.322 din 5 decembrie 2013 Judecătoria Reghin a dispus următoarele:
În baza art. 85 alin. 1 din OUG 195/2002 raportat la art. 320¹ Cod procedură penală l-a condamnat pe inculpatul M. N. la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de a conduce un autovehicul neînmatriculat pe drumurile publice.
În baza art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002 raportat la art. 320¹ Cod procedură penală, l-a condamnat pe inculpatul M. N., la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având în sânge o alcoolemie peste limita legală.
În temeiul art. 33 lit. b și 34 alin. 1 lit. b Cod penal s-au contopit pedepsele aplicate prin prezenta sentință și s-a dispus ca inculpatul M. N. - fiul lui I. și M.-M., născut la data de 11.06.1977, în localitatea Reghin, jud. M., cu același domiciliu, ., CNP.1_, de cetățenie română, necăsătorit, studii . îndeplinit, de ocupație ospătar, să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare.
În temeiul art.71 alin.2 Cod penal s-au interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal.
S-a făcut aplic. art. 191 alin. 1 Cod procedură penală.
Se rețin următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Reghin din 05 iulie 2013, s-a dispus punerea în mișcare și trimiterea în judecată a inculpatului M. N., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 85, alin. 1 și art. 87 alin. 1 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 195/2002 R.
Prin expozitivul rechizitoriului s-a reținut că la data de 13 .11.2012 după ce în prealabil a consumat băuturi alcoolice, inculpatul s-a urcat la volanul autoturismului proprietate personală marca F. Punto, cu numărul de circulație provizorie MS-_, pe care l-a pus în mișcare și condus pe drum public.
In jurul orelor 23:20, în timp ce rula prin cartierul Unirii, din municipiul Reghin, în direcția spre . stației de combustibil Petrom, pe fondul consumului de alcool și a neadaptării vitezei la carosabilul alunecos, inculpatul pierde de controlul direcției de mers și intră în derapaj necontrolat pătrunzând pe . tamponat două autoturisme parcate regulamentar. Despre evenimentul rutier au fost sesizate organele de poliție care deplasându-se la fața locului au procedat la identificarea inculpatului și testarea acestuia cu aparatul alcooltest, rezultatul fiind de 0,68 mg/l. alcool pur în aerul expirat. Cu aceiași ocazie s-a constatat că numărul de circulație provizorie aplicat pe autoturism avea valabilitatea expirată din data de 11.10.2012, astfel autoturismul nu avea drept de circulație pe drumurile publice întrucât nu era înmatriculat.
Având în vedere valoarea concentrației de alcool rezultată în urma testării, inculpatul a fost condus la spitalul municipal Reghin pentru recoltarea probelor biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.
Din buletinul de analiză toxicologică alcoolemie nr. 3579/581/ A-2, din data de 16.l1.2012, a IML Tg-M., a rezultat că inculpatul M. N., avea în sânge la ora recoltării probelor biologice, următoarele cantități de alcool:
-proba nr. l, ora 00,10-1,40%0 (unîntregșipatruzecilamie)
-proba nr.2, ora 01,10-1 ,20%0 (unîntregșidouăzecilamie) fila 14.
Din adresa cu numărul_/VII din 17.12.2012, eliberată de Serviciul Public (Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculări a Vehiculelor M., a rezultat că numărul provizoriu MS-_ a fost atribuit pentru autoturismul condus de învinuit cu valabilitate în perioada 12-09-_12. fila nr.16.
Inculpatul a recunoscut comiterea faptelor pentru care a fost cercetat, nu a contestat valorile alcoolemiei rezultate despre care a luat la cunoștință cu ocazia audierii în calitate de inculpat, precizând totodată că, anterior conducerii autoturismului, pe drumurile publice, a consumat băuturi alcoolice și că avea cunoștință despre faptul că numărul de circulație provizorie aplicat pe autoturism avea valabilitatea expirată, iar în aceste condiții, nu avea dreptul să-l conducă pe drum public.
Actul de inculpare s-a bazat pe următoarele mijloace de probă: proces-verbal de constatare a efectuării actelor premergătoare (f.7-8), proces-verbal de constatare a infracțiunii (f. 9-10), cerere de analiză (f. 12-13), buletin de analiză toxicologică (f.14), autorizația de circulație provizorie (15), declarație de învinuit (f. 19-20) proces verbal (f 21-22).
În fața instanței, inculpatul a arătat, prin declarația de la fila 56, că era de acord ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, probe pe care le cunoștea și le însușea.
Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, prima instanță a reținut următoarea stare de fapt:
La data de 13 .11.2012, după ce în prealabil, a consumat băuturi alcoolice, inculpatul s-a urcat la volanul autoturismului proprietate personală marca F. Punto, care avea numărul de circulație provizorie MS-_ expirat, încă din data de 11.10.2012, l-a pus în mișcare și condus pe drum public și a produs un accident auto, soldat, cu pagube materiale.
Din conținutul buletinului de analiză toxicologică alcoolemie nr. 3579/581/ A-2, din data de 16.11.2012, a rezultat că inculpatul avea în litrul de sânge, la orele 00,10 și 01,10, următoarele cantități de alcool pur:
- proba nr. 1 – 1,40 %o
- proba nr. 2 – 1,20 %o
Inculpatul nu a avut de făcut obiecțiuni cu privire la valorile de alcoolemie rezultate și a recunoscut și regretat fapta comisă, atât în cursul urmăririi penale, cât și în faza de judecată.
S-a considerat că:
fapta inculpatului M. N., de a conduce pe drumurile publice, un autovehicul, care avea numărul de circulație provizorie MS-_ expirat, încă din data de 11.10.2012, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 85 al. 1 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.195/2002 republicată, privind circulația pe drumurile publice;
fapta inculpatului M. N., de a conduce pe drumurile publice, un autovehicul, având o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 87 al. 1 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.195/2002 republicată privind circulația pe drumurile publice.
La individualizarea pedepsei și a modalității de executare a acesteia, instanța a avut în vedere gradul concret de pericol social al faptei, determinat de împrejurările concrete în care a fost comisă și de persoana inculpatului.
S-a apreciat că, acțiunea de conducere a unui autovehicul pe un drum public, de către o persoană, având în sânge, o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală sau aflată în stare de ebrietate, are întotdeauna ca rezultat o stare de pericol pentru securitatea circulației rutiere, care constituie obiectul ocrotirii penale. Acest pericol este inseparabil legat de materialitatea faptei, indiferent de împrejurările în care s-ar comite aceasta.
Este vorba, deci, de un pericol abstract, implicat în mod necesar de săvârșirea acțiunii constitutive, și nu concret, cum ar rezulta, în fiecare caz în parte, din circumstanțele în care a avut loc săvârșirea faptei și din urmările produse ori care s-ar fi putut produce pentru persoane sau bunuri.
Fiind implicat în mod necesar de elementul material al infracțiunii, rezultatul, starea de pericol pentru traficul rutier, nu trebuie dovedit, el există, în aceeași măsură în care, există și acțiunea constitutivă, a faptei penale.
Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul cu o îmbibație alcoolică peste limita legală, are ca rezultat o stare de pericol pentru siguranța circulației rutiere. Această urmare este inerentă elementului material al infracțiunii și se produce în momentul în care punerea în mișcare și deplasarea autovehiculului dobândește semnificația unei „conduceri” pe drumurile publice a acestuia și în acel moment are loc și consumarea infracțiunii.
Instanța a apreciat că, mobilul sau scopul ce stă la baza comiterii faptei este indiferent pentru existența infracțiunii, dar el poate constitui un element de apreciere în operația de individualizare judiciară a sancțiunii.
Fapta de a conduce un autovehicul neînmatriculat, sub influența băuturilor alcoolice, pe un drum public, în interiorul unui municipiu, prezintă un risc deosebit de ridicat la siguranța traficului rutier prin starea de pericol pe care o produce. Deși legea nu condiționează existența acestei infracțiunii de producerea vreunei urmări, din cauza faptului că se afla sub influența băuturilor alcoolice inculpatul a produs un accident rutier soldat cu pagube materiale, siguranța celorlalți participanți la trafic s-a aflat într-un real pericol. În acele condiții doar întâmplarea a făcut ca acel accident să nu aibă urmări mai grave.
De asemenea, instanța a luat în considerare și faptul că, inculpatul nu se afla la primul conflict cu legea penală. Din studiul fișei de cazier judiciar a rezultat faptul că, acesta a mai fost condamnat anterior, de 4 ori. Condamnarea de 3 luni închisoare cu aplicarea art. 81 Cod penal, din anul 2007, a fost pentru refuzul recoltării de probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei faptă prevăzută și pedepsită la acea dată de art. 79, alin. 4 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 195/2002, iar cea din 2009, de 1 an cu aplicarea, de asemenea, a art. 81 Cod penal, pentru infracțiunile de fals privind identitatea și trecerea ilegală a frontierei de stat.
S-a apreciat că, deși condamnările anterioare nu atrag starea de recidivă, acestea fac dovada periculozității concrete a inculpatului, care deși a beneficiat de suspendarea condiționată a pedepselor anterioare, nu și-a conformat comportamentul rigorilor legii și normelor sociale, săvârșind cu intenție două infracțiuni de pericol pedepsite de lege cu pedeapsa închisorii de la 1 la 5 ani.
Totuși, atitudinea sinceră a inculpatului care și-a recunoscut fapta și a colaborat cu organele de urmărire penală și aplicarea alin. 7 a art. 3201 Cod procedura penală, au condus instanța la aplicarea a două pedepse orientate spre minimul special al fiecărei infracțiuni. Deși motivele invocate de inculpat, drept cauză a săvârșirii infracțiunilor nu au putut constitui o cauză de înlăturare a răspunderii penale sau de reținere a circumstanțelor atenuante, acestea au fost luate în calcul la individualizarea pedepsei.
Referitor la modul de executare a pedepsei, instanța a apreciat că suspendarea condiționată a pedepselor aplicate în cazul condamnărilor anterioare nu și-au dovedit eficacitatea în conformarea comportamentului inculpatului la rigorile legii. Având în vedere acest aspect, instanța a apreciat că executarea în stare detenție a pedepsei aplicate este una echilibrată în raport cu pericolul social al faptelor săvârșite și cu periculozitatea inculpatului.
Împotriva acestei sentințe a declarat, în termen legal, apel inculpatul M. N., care a solicitat schimbarea modalității de executare a pedepsei, în sensul aplicării unei pedepse cu suspendarea condiționată.
În urma examinării sentinței atacate prin prisma motivelor de recurs invocate și în integralitatea sa, instanța de control judiciar reține următoarele:
Starea de fapt, astfel cum a fost reținută și dovedită, este corectă. Din coroborarea probelor administrate în cauză, rezultă că inculpatul M. N. a pilotat pe drumurile publice un autovehicul care avea numărul de circulație provizorie MS-_, expirat, încă din data de 11.10.2012. de asemenea, același inculpat a condus cu aceeași ocazie același autoturism având în sânge o îmbibație alcoolică de peste 0,80%o g/l alcool pur în aerul expirat.
Inculpatul a recunoscut comiterea faptelor uzând în acest de disp.art.3201 din vechiul Cod de procedură penală.
Încadrarea juridică dată faptelor săvârșite de inculpatul apelant, dată fiind . Noului Cod penal este diferită și este mai favorabilă inculpatului.
Astfel, infracțiunile prev.de art.85 alin.1 și, respectiv art.87 alin.1 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 195/2002 republicată, cu o nouă încadrare prev.de art.334 alin.1 și art.336 alin.1 din Noul Cod penal, în care se prevăd aceleași limite de pedeapsă, dar alternativ, cu pedeapsa amenzii. În consecință, încadrarea juridică dată de Noul Cod penal este mai favorabilă, deoarece sancțiunea pedepsei închisorii este prevăzută alternativ cu pedeapsa amenzii.
În consecință, în baza art.421 pct.2 lit.a Cod procedură penală vom admite apelul inculpatului, vom desființa în parte hotărârea atacată și vom rejudeca această cauză în următoarele limite:
În baza art.386 alin.1 Cod procedură penală vom schimba încadrarea juridică a infracțiunilor reținute în sarcina inculpatului-apelant, din infracțiunile prev. de art.85 alin.1 și art.87 alin.1 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.195/2002, în infracțiunile prev. de art.334 alin.1 Cod penal și art.336 alin.1 Cod penal și art.5 Cod penal.
Întrucât inculpatul a uzat în primă instanță de disp.art.320/1 Cod procedură penală, respectiv de reducerea limitele de pedeapsă cu o treime pentru a declarat că recunoaște comiterea faptelor reținute în rechizitoriu și nu a mai solicitat administrarea de probe în acest sens.
Noul Cod penal prevede în art.396 alin.1 aceleași condiții în cazul recunoașterii vinovăției de către inculpat sens în care vom reține această normă legală în favoarea inculpatului apelant.
La individualizarea pedepselor pe care le vom aplica inculpatul apelant vom avea în vedere principiul legii penale mai favorabile prev.de art.5 Cod penal, disp.art.396 alin.10 Cod procedură penală, privind reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă, precum și criteriile de individualizare a pedepsei prev.de art.74 Cod penal.
În acest sens vom avea în vedere împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs, motivul săvârșirii infracțiunii, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale inculpatului apelant, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta și situația familială și socială a inculpatului.
Din referatul de evaluare efectuat în cauză (f.15-18), rezultă că inculpatul se bucură de un puternic sprijin afectiv și moral din partea soției sale și va adopta un comportament de conformare la normele și valorile sociale, fiind conștient de gravitatea și consecințele faptelor sale și a adoptat un comportament pro-social prin asumarea de responsabilități și implicare în muncă.
Ca atare, în baza art.334 alin.1 Cod penal raportat la art.396 alin.10 Cod procedură penală și art.5 Cod penal îl vom condamna pe inculpatul M. N. la pedeapsa de 8 luni închisoare.
În baza art.336 alin.1 Cod penal raportat la art.396 alin.10 Cod procedură penală și art.5 Cod penal îl vom condamna pe același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare.
În ce privește instituția contopirii pedepselor considerăm că trebuie aplicată legea mai favorabilă sens în care vom face aplic. 33 lit.b și art.34 alin.1 lit.b Cod penal din 1969 și art.5 Cod penal, urmând ca inculpatul apelant să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 1 an închisoare.
Tot ca o consecință a legii penale mai favorabile vom face aplicarea dispozițiilor art.65 alin.1 rap. la art.66 alin.1 lit.a,b Cod penal.
Având în vedere referințele favorabile reținute în referatul de evaluare, precum și îndeplinirea disp.art. art.861 Cod penal din 1969, instituție care este mai favorabilă potrivit Codului penal din 1969, vom dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pentru un termen de încercare de 4 ani stabilit, conform art.862 Cod penal din 1969.
În baza art.863 alin.1 Cod penal din 1969 și pe durata termenului de încercare inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
- să se prezinte la datele fixate la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul M., organ desemnat cu supravegherea condamnatului;
- să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
În baza art.864 Cod penal din 1969 și art.5 Cod penal, vom pune în vedere inculpatului apelant că neîndeplinirea cu rea-credință a măsurilor de supraveghere și a obligațiilor stabilite conduce la revocarea beneficiului acordat și executarea în întregime a pedepsei.
Vom menține din hotărârea atacată dispoziția privind obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare suportate de stat în primă instanță.
Văzând și disp.art.275 alin.3 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul inculpatului M. N. (fiul lui I. și M.-M., născut la data de 11.06.1977, în localitatea Reghin, jud. M., domiciliat în Reghin, ., CNP_) împotriva sentinței penale nr.322 din 5 decembrie 2013 a Judecătoriei Reghin, desființează parțial hotărârea atacată și, în rejudecare:
În baza art.386 alin.1 Cod procedură penală schimbă încadrarea juridică a infracțiunilor reținute în sarcina inculpatului-apelant din infracțiunile prev. de art.85 alin.1 și art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002 în infracțiunile prev. de art.334 alin.1 Cod penal și art.336 alin.1 Cod penal și art.5 Cod penal.
În baza art.334 alin.1 Cod penal raportat la art.396 alin.10 Cod procedură penală și art.5 Cod penal condamnă pe inculpatul M. N. (fiul lui I. și M.-M., născut la data de 11.06.1977, în localitatea Reghin, jud. M., domiciliat în Reghin, ., CNP_) la pedeapsa de 8 luni închisoare.
În baza art.336 alin.1 Cod penal raportat la art.396 alin.10 Cod procedură penală și art.5 Cod penal condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare.
În temeiul art.33 lit.b și art.34 alin.1 lit.b Cod penal din 1969 și art.5 Cod penal, urmează ca inculpatul apelant să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 1 an închisoare.
Face aplicarea dispozițiilor art.65 alin.1 rap. la art.66 alin.1 lit.a,b Cod penal.
În baza art.861 și art.862 Cod penal din 1969 și art.5 Cod penal dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pentru un termen de încercare de 4 ani.
În baza art.863 alin.1 Cod penal din 1969 și art.5 Cod penal impune inculpatului ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
- să se prezinte la datele fixate la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul M., organ desemnat cu supravegherea condamnatului;
- să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
În baza art.864 Cod penal din 1969 și art.5 Cod penal, pune în vedere inculpatului că neîndeplinirea cu rea-credință a măsurilor de supraveghere și a obligațiilor stabilite conduce la revocarea beneficiului acordat și executarea în întregime a pedepsei.
Menține din hotărârea atacată dispoziția privind obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare.
Cheltuielile judiciare în apel rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 28 februarie 2014.
Președinte Judecător
D. C. UrsulescuIulian C. B.
Grefier
G. C.
Red.DCU/03.03.2014
Thnred./CC/2 exp./05.03.2014
Jd.fd. D.D.
← Ultrajul. Art. 239 C.p.. Decizia nr. 33/2014. Curtea de Apel... | Omor. Art.188 NCP. Decizia nr. 92/2014. Curtea de Apel TÂRGU... → |
---|