Înşelăciunea. Art.244 NCP. Decizia nr. 178/2015. Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ

Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 178/2015 pronunțată de Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ la data de 08-04-2015 în dosarul nr. 178/2015

ROMÂNIA

C. DE A. TÂRGU M.

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

Dosar nr._

DECIZIA PENALĂ Nr. 178/A

Ședința publică din 08 aprilie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE I. C. B.

Judecător M.-R. C.

Grefier K. P.

Pe rol pronunțarea asupra apelurilor declarate de către P. de pe lângă Judecătoria Reghin și de către inculpatul M. I. (fiul lui I. și I., născut la data de 30.12.1942 în Ideciu de Jos, domiciliat în ., nr. 242 A, jud. M., CNP_) împotriva sentinței penale nr. 262 din 12 decembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Reghin în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților, precum și a reprezentantului Ministerului Public, domnul procuror D. Z. din cadrul Parchetului de pe lângă C. de A. Târgu M..

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Mersul dezbaterilor și susținerilor în fond ale părților au fost consemnate în încheierea din 30 martie 2015, când s-a amânat pronunțarea pentru 08 aprilie 2015. Încheierea amintită face parte integrantă din prezenta hotărâre.

C. DE A.

Deliberând asupra prezentelor apeluri:

La data de 12.12.2014, Judecătoria Reghin a pronunța sentința penală nr.262 prin care, în temeiul art. 386 alin. 1 Cod procedură penală, admis în parte cererea Parchetului de pe lângă Judecătoria Reghin și a dispus schimbarea încadrării juridice din infracțiunile de „înșelăciune”, prevăzute de art. 244 alin. 1 și 2 noul Cod penal, cu aplicarea art. 37 din vechiul Cod penal, respectiv de art. art. 244 alin. 1 și 2 noul Cod penal, cu aplicarea art. 37 din vechiul Cod penal, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a din vechiul Cod penal, în infracțiunile de „înșelăciune”, prevăzute de art. 215 alin. 1, 2 și 3 Cod penal din 1969, respectiv de art. 215 alin. 1, 2 și 3 Cod penal din 1969, cu aplicarea art. 33 Cod penal din 1969 și aplicarea art. 5 din noul Cod penal.

În temeiul art. 215 alin. 1, 2 și 3 Cod penal din 1969, cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală și art. 5 din noul Cod penal, instanța l-a condamnat pe inculpatul M. I., la o pedeapsă de 3 ani și 4 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune, în dauna părții civile . Valea L., iar în temeiul art. 215 alin. 1, 2 și 3 Cod penal din 1969, cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală și art. 5 din noul Cod penal, instanța l-a condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de 3 ani și 4 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune, în dauna părții civile ..

A fost descontopită pedeapsa rezultantă de 4 ani și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 531/27.03.2013 a Judecătoriei Bistrița în elementele sale componente, pe care le-a repus în individualitatea lor, astfel:

- 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 328/27.11.2012 a Judecătoriei Reghin;

- 3 ani închisoare sporit cu 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1388/03.10.2012 a Judecătoriei Bistrița, a fost descontopită și pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1388/03.10.2012 a Judecătoriei Bistrița în elementele sale componente, pe care le-a repus în individualitatea lor, astfel:

- 3 ani închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 215 alin.1,2,3 Cod penal cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal, art. 37 lit.a Cod penal, art. 320¹ Cod procedură penală în perioada august-septembrie 2010;

- 6 luni închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 11 lit.b din Legea 87/1994 prin sentința penală nr.266/2010 definitivă prin decizia penală nr.297/24.11.2010;

- 8 luni închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 11 lit.b din Legea 87/1994 prin sentința penală nr.266/2010 definitivă prin decizia penală nr.297/24.11.2010;

- 10 luni închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 11 lit.c din Legea 87/1994 prin sentința penală nr.266/2010 definitivă prin decizia penală nr.297/24.11.2010;

- 1 an închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 11 lit.c din Legea 87/1994 prin sentința penală nr.266/2010 definitivă prin decizia penală nr.297/24.11.2010;

- 3 luni închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 215 alin.1,2,3,4 prin sentința penală nr. 68/2009 definitivă la data de 19.05.2010;

- 6 luni închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 11 lit.b din Legea 87/1994 prin sentința penală nr.68/2009 definitivă la data de 19.05.2010;

- 10 luni închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 84 alin.1 punct.3 din Legea nr.59/1934 prin sentința penală nr.68/2009 definitivă la data de 19.05.2010;

- 8 luni închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 272 pct.2 din Legea nr.31/1990 prin sentința penală nr.68/2009 definitivă la data de 19.05.2010;

- 2 ani închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii prev. de art.9 alin.1 lit.b din Legea nr.241/2005 prin sentința penală nr. 443/29.06.2010 a Judecătoriei Reghin;

- 1 an închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii prev. de art.6 din Legea nr.241/2005 prin sentința penală nr.443/29.06.2010 a Judecătoriei Reghin;

- 1 an închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 272 pct.2 din Legea 31/1990 prin sentința penală nr.443/29.06.2010 a Judecătoriei Reghin;

- 1 an închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 9 alin.1 lit.b din Legea 241/2005 prin sentința penală nr.442/29.06.2010 a Judecătoriei Reghin;

- 8 luni închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 9 alin.1 lit.b din Legea 241/2005 prin sentința penală nr.126/31.03.2011 a Judecătoriei Reghin;

- 2 ani închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 215 Cod penal prin sentința penală nr.335/2010 a Judecătoriei Reghin definitivă la data de 19.10.2011;

- 3 ani închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 215 alin.1,2,3 Cod penal în perioada aprilie-decembrie 2009;

- 6 luni închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 11 lit.b din Legea 87/1994 prin sentința penală nr.266/2010 definitivă prin decizia penală nr.297/24.11.2010;

- 8 luni închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 11 lit.b din Legea 87/1994 prin sentința penală nr.266/2010 definitivă prin decizia penală nr.297/24.11.2010;

- 10 luni închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 11 lit.c din Legea 87/1994 prin sentința penală nr.266/2010 definitivă prin decizia penală nr.297/24.11.2010;

- 1 an închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 11 lit.c din Legea 87/1994 prin sentința penală nr.266/2010 definitivă prin decizia penală nr.297/24.11.2010;

- 3 luni închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 215 alin.1,2,3,4 prin sentința penală 68/2009 definitivă la data de 19.05.2010;

- 6 luni închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 11 lit.b din Legea 87/1994 prin sentința penală nr. 68/2009 definitivă la data de 19.05.2010;

- 10 luni închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 84 alin.1 punct.3 din Legea 59/1934 prin sentința penală nr.68/2009 definitivă la data de 19.05.2010;

- 8 luni închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 272 pct.2 din Legea 31/1990 prin sentința penală nr.68/2009 definitivă la data de 19.05.2010;

- 2 ani închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii prev. de art.9 alin.1 lit.b din Legea 241/2005 prin sentința penală nr.443/29.06.2010 a Judecătoriei Reghin;

- 1 an închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii prev. de art.6 din Legea 241/2005 prin sentința penală nr.443/29.06.2010 a Judecătoriei Reghin.

- 1 an închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 272 pct.2 din Legea 31/1990 prin sentința penală 443/29.06.2010 a Judecătoriei Reghin;

- 1 an închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 9 alin.1 lit.b din Legea 241/2005 prin sentința penală nr.442/29.06.2010 a Judecătoriei Reghin.

În temeiul art. 39 alin. 1 coroborat art. 34 alin. 1 lit. b și cu art. 33 lit. a Cod penal, au fost contopite toate pedepsele aplicate inculpatului (pedepsele repuse în individualitatea lor și pedepsele aplicate prin prezenta sentință) și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 4 luni închisoare, pedeapsă la care a adăugat un spor de 1 an și 8 luni închisoare, în final inculpatul M. I. urmând să execute o pedeapsă de 5 ani închisoare.

Au fost anulate vechile mandate de executare a pedepselor și s-a dispus emiterea unui nou mandat.

În temeiul art. 36 alin. 3 Cod penal, s-a dedus perioada executată în baza mandatelor anulate, potrivit art. 71 alin. 2 Cod penal s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a-II-a și b Cod penal.

În temeiul art. 25 și 397 Cod penal și art. 1349 C. civ., instanța a obligat inculpatul să achite părții civile . Valea L., suma de 51.490,05 lei, reprezentând prejudiciului cauzat, iar părții civile ., suma de 72.183,03 lei, reprezentând prejudiciului cauzat.

În temeiul art. 274, alin. 2 Cod procedură penală, instanța a mai obligat inculpatul la plata sumei de 700 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat, din care suma de 500 de lei provenea din faza de urmărire penală.

Pentru a adopta această soluție în cauză, instanța de prim grad a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Reghin numărul 2016/P/2010 din data de 10.06.2014, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului M. I., pentru comiterea infracțiunilor de înșelăciune, fapte prevăzute și sancționate de înșelăciune, prev. de art. 244 al.1 și 2 din noul Cod penal cu aplic. art. 37 lit. a vechiul Cod penal, art. 244 al.1 și 2 din noul Cod penal cu aplic. art. 37 lit. a vechiul Cod penal, cu aplic. art. 33 lit. a vechiul Cod penal și art. 5 al.1 noul Cod penal.

Prin rezoluția nr. 2016/P/2010 din data de 30.08.2010, s-a dispus începerea urmăririi penale față de M. I., pentru comiterea infracțiunilor de înșelăciune, faptă prev. și ped. de art. 215 al.1,2 și 3 din Codul penal cu aplicarea prev. art.37 lit. a din codul penal și emitere filă CEC fără disponibil, în cont și fără a avea completate elementele esențiale, faptă prev. și ped. de art.84 alin.1 pct.2 și 3 din Legea 59/1934, cu aplicarea art.33 lit. b din Codul penal, constând în aceea că, în calitate de reprezentant al . Blăjenii de Sus, a indus și menținut în eroare pe reprezentanții . Valea L. cu ocazia încheierii unui contract de vânzare - cumpărare borduri și pavaje.

Pentru marfa achiziționată, a predat fila cec . 1 BG_, fără a avea completate elementele esențiale, cerute de lege, cunoscând însă faptul că nu avea disponibilul necesar efectuării plății, cauzând astfel un prejudiciu în cuantum de_,05 lei.

Prin rezoluția nr. 2311/P/2010 din data de 30.07.2013, s-a dispus începerea urmăririi penale față de suspectul M. I., pentru comiterea infracțiunii prev. și ped. de art.215 alin.1,2,3 din vechiul Cod penal, constând în aceea că i-a indus în eroare pe reprezentanții ., cu ocazia încheierii unui contract comercial în data de 29.07.2009. Acest contract avea ca obiect achiziția de mărfuri cu plata la livrare, prin instrumente bancare, inducere ce a constat în predarea, de către acesta, a unei file cec semnată și ștampilată, în alb, cu care să achite eventualele debite restante neachitate, câștigându-le astfel încrederea reprezentanților persoanei vătămate, cu privire la bonitatea societății pe care o reprezenta, respectiv ., cauzând un prejudiciu în cuantum de_,03 lei.

La data de 13.03.2014, s-a dispus reunirea celor două dosare, precum și schimbarea încadrării juridice, față de suspectul M. I., efectuându-se cercetări față de acesta sub aspectul comiterii infracțiunilor de înșelăciune, faptă prev. și ped. de art.244 alin.1 și 2 din noul Cod penal (2 fapte din care doar una în stare de recidivă – art.37 lit. a vechiul Cod penal) și emitere filă CEC fără disponibil în cont și fără a avea completate elementele esențiale, faptă prev. și ped. de art.84 alin.1 pct.2 și 3 din Legea 59/1934, cu aplicarea art.33 lit. b din vechiul Cod penal, toate cu aplicarea art.33 lit. a și art.37 lit. a vechiul Cod penal, cu aplicarea art.5 alin.1 noul Cod penal.

Astfel, în urma cercetărilor efectuate, s-a reținut în sarcina suspectului următoarea stare de fapt:

 Cu privire la infracțiunea de înșelăciune, prev. și ped. de art.244 al.1,2 din noul Codul penal, cu aplicarea prev. art.37 lit. a vechiul Cod penal s-a arătat că inculpatul, în cursul lunii august 2008, s-a deplasat la sediul . Valea L. (societate ce avea ca obiect principal de activitate producerea de pavaj), unde i s-a prezentat numitului H. Michael, administratorul societății ca fiind reprezentant la . Blăjenii de Sus, aspect nereal. Cu această ocazie, inculpatul i-a indicat părții civile intenția de a cumpăra borduri și pavaje, cerând, în acest sens, o ofertă de prețuri.

La data de 23.08.2010, inculpatul a revenit la sediul ., unde prezentându-și, din nou, calitatea mincinoasă de reprezentant al ., a încheiat cu partea civilă contractul comercial de vânzare cumpărare nr.108/23.08.2010, fiind trecut ca și reprezentant al societății beneficiare numitul D. L., în calitate de administrator, la indicația inculpatului.

După întocmire, contractul comercial a fost semnat la rubrica beneficiar de către M. I., care a și aplicat ștampila societății. Obiectul contractului l-a constituit livrarea de pavaje și borduri, în valoare de 45.730,62 lei, termenul de plată stabilit, de comun acord, fiind de 30 zile. După semnarea contractului, inculpatul i-a înmânat contabilei societății furnizoare, respectiv martora Hategan V., fila CEC . 1 BG_, având ca trăgător ., doar semnată, necompletată la rubricile data emiterii și suma în cifre și litere.

Inculpatul a dat furnizorilor asigurările necesare că, la scadența de 30 zile, va avea disponibilul necesar, efectuării plății mărfii achiziționate, de acesta, astfel că partea civilă nu a avut nici un dubiu cu privire veridicitatea celor susținute de acesta.

În următoarele două zile, inculpatul a revenit la sediul . cu un număr de patru mijloace de transport marfă, ocazie cu care a prezentat două delegații ale societății beneficiare(nr.22 și 23), precum și două comenzi din partea .(documente completate de acesta, așa cum au arătat concluziile raportului de constatare tehnico-științifică de natură grafologică întocmită în cauză), ocazie cu care a achiziționat marfă, în baza facturilor fiscale nr._/24.08.2010 în valoare de_,64 lei și nr._/25.08.2010, în valoare de 27.141,12 lei.

Ulterior, la data de 26.08.2010, în urma discuțiilor avute de partea civilă, cu organele de poliție, din cadrul Poliției municipiului Reghin, a fost completat și introdus la plată, fila CEC, lăsată cu titlu de plată de inculpat, filă care a fost refuzată la plată, pe motiv lipsă totală de disponibil și litigiu cu privire la dreptul de proprietate.

În continuare, inculpatul s-a deplasat la . Sg. de M. unde, prezentându-se ca și reprezentant al ., arătând în acest sens o procură notarială, a revândut, o parte, din marfa achiziționată, în baza unui număr de 3 facturi fiscale emise de acesta, în prezența reprezentantului .. Acest aspect a rezultat din declarația martorului K. I., administratorul societății, care a arătat că inculpatul i-a oferit, în calitate de reprezentant al ., o cantitate mare de pavaj, sub pretextul că a intrat în posesia pavajului ca urmare a compensării cu europaleții livrați către o societate din localitatea Valea L., care nu avea disponibil bănesc pentru achitarea lor.

Acesta a mai arătat că inculpatul a completat cele trei facturi fiscale, în prezența lui și că le-a achitat, fie în numerar la solicitarea acestuia, căruia i-a și înmânat sumele de bani, fie cu instrumente de plată. Acest aspect s-a coroborat cu extrasul de cont al ..

Totodată, inculpatul M. I. a revândut o parte din marfa achiziționată și către martorul T. Zori, în baza unei facturi fiscale și chitanțe aferente, asigurând transportul mărfii, până în .> Ulterior, la data de 31.08.2010, au fost efectuate un număr de două percheziții domiciliare, în baza autorizațiilor emise de Judecătoria Reghin, ocazie cu care s-a reușit recuperarea unui număr de 18 paleți pavele, care au fost restituiți părții civile, în timp ce un număr de 14 paleți cu pavele au fost identificați și lăsați în custodia numitului T. Zori.

Faptul că inculpatul a fost persoana ce s-a ocupat de asigurarea transportului mărfurilor achiziționate de la partea civilă a rezultat și din declarația martorului C. O. C., persoană ce a efectuat transportul de pavaj, care a susținut că deplasarea la fabrica de pavaj s-a efectuat la indicația lui M. I., ce a și indicat cantitatea de pavaj ce trebuia încărcată în fiecare mijloc de transport, precum și destinația finală.

Din cuprinsul facturilor fiscale primite și emise de inculpat, a rezultat vădit intenția acestuia de a nu achita contravaloarea mărfii achiziționate. Astfel, s-a constatat că a achiziționat, de la partea vătămată, pavaj la un preț mai mare sau egal decât prețul de vânzare a pavajului.

Faptul că inculpatul M. I. a urmărit inducerea în eroare a părții civile, cu ocazia achiziționării mărfii, reieșea din prezentarea mincinoasă făcută de acesta drept reprezentant al ., în condițiile în care acesta nu avea nici o calitate în cadrul societății.

Din extrasele de cont a . a reieșit faptul că societatea nu a avut rulaj prin bancă.

Mai mult, constatarea grafologică întocmită în cauză, a arătat că toate documentele, depuse de inculpat, la ., prin care a achiziționat marfă, au fost completate și semnate de către acesta. De asemenea, a rezultat că mențiunea cu numele D. L., de pe fila CEC, a fost executată tot de către inculpat.

Faptul că M. I. a fost persoana care a lăsat cu titlu de plată, fila CEC menționată mai sus, a rezultat atât din declarația acestuia, din declarația părții civile, cât și din declarațiile martorilor H. V. și M. M., angajați ai societății furnizoare.

S-a arătat că susținerea inculpatului M. I., prin care menționa că a fost doar delegat de ., nu se corobora cu celelalte mijloace de probă existente în dosar. Astfel, reprezentantul părții civile, angajații societății furnizoare, reprezentantul ., conducătorul mijlocului de transport, au susținut că inculpatul și-a declinat calitatea de reprezentant al societății și nu doar un delegat.

Prejudiciul cauzat de inculpat era în sumă de_,05 lei, sumă cu care . s-a constituit parte civilă, în procesul penal împotriva acestuia.

 Cu privire la infracțiunea de înșelăciune, prev. și ped. de art.244 al.1,2 din noul Cod penal, s-a arătat că inculpatul, în cursul lunii iulie 2009 i-a indus în eroare pe reprezentanții ., cu ocazia încheierii unui contract comercial. Acest contract a avut ca obiect achiziția de mărfuri, cu plata la livrare, prin instrumente bancare, inducere ce a constat în predarea de către acesta a unei file cec, semnată și ștampilată, în alb, cu care să achite eventualele debite restante neachitate, câștigându-le astfel încrederea reprezentanților persoanei vătămate, cu privire la bonitatea societății pe care o reprezenta, respectiv ., cauzând astfel un prejudiciu în cuantum de_,03 lei.

Astfel, la data de 29.07.2009, inculpatul s-a deplasat la sediul . din A. I., unde l-a contactat pe martorul S. P. C., directorul societății furnizoare. În continuare, inculpatul s-a prezentat a fi administratorul împuternicit de ., arătând actul de identitate, împreună cu o procură notarială, care atesta realitatea celor afirmate. Inculpatul, afirmând că societatea pe care o administra faptic avea ca obiect de activitate construcțiile industriale, s-a arătat interesat să achiziționeze cantități mari de ciment, cu plata la termen.

Întrucât inculpatul i-a dat asigurări părții civile că societatea pe care o administra era una serioasă, a fost încheiat, cu partea civilă, contractul comercial de vânzare cumpărare nr.4115/29.07.2009, pe care a fost consemnat ca reprezentant al societății beneficiare inculpatul, în calitate de administrator. După întocmire, contractul comercial a fost semnat la rubrica beneficiar, de către M. I., care a și aplicat ștampila societății. Obiectul contractului l-a constituit livrarea de ciment, termenul de plată stabilit, de comun acord, fiind de 30 zile.

După semnarea contractului, inculpatul i-a înmânat reprezentantului societății furnizoare, cu titlu de garanție, fila CEC . 1 BB_, având ca trăgător ., în alb, care avea menționat la rubrica emitent numele administratorului statutar C. I. D..

Inculpatul a motivat că, în cadrul societății, doar administratorul societății avea drept de semnătură în bancă, acesta fiind motivul pentru care fila cec a fost semnată de acesta, însă a dat furnizorilor asigurările necesare că, la scadența de 15 zile, va avea disponibilul necesar, efectuării plății mărfii achiziționate, astfel că partea civilă nu a avut nici un dubiu cu privire veridicitatea celor susținute de acesta. Fila cec a fost emisă cu titlu de garanție, urmând ca plata mărfii achiziționate să se facă la o scadență de 15 zile, cu bilete la ordin.

În următoarele zile, furnizorul a efectuat, în beneficiul ., un număr de 5 livrări cu mijloace de transport proprii, la adresa indicată de inculpat, în localitatea Ideciu de Jos județul M., în baza avizelor de însoțire a mărfii nr._/04.08-2009,_/10.08.2009,_/12.08.2009,_/19.08.2009, și_/20.08.2009, pe care inculpatul le-a semnat de primire și a aplicat ștampila societății. În continuare, furnizorul a emis un număr de trei facturi fiscale, respectiv f. f. RCEM026759/09.08.2009, în valoare de 11.486,80 lei, f.f. RCEM027620/16.08.2009, în valoare de 22.973,59 lei și f.f. RCEM029346/23.08.2009, în valoare de 22.973,59 lei, pentru plata cărora inculpatul a emis un număr de trei bilete la ordin, scadente fiecare la 15 zile, după cum urmează: B.O. . nr._ scadent la 24.08.2009,_ scadent la 31.08.2009 și_ scadent la 10.09.2009.

Cu ocazia introducerii la plată, cele 3 bilete la ordin, au fost refuzate pe motiv lipsă totală de disponibil, drept pentru care compartimentul financiar contabil din cadrul societății furnizoare a completat și introdus la plată fila cec lăsată de inculpat, fiind, de asemenea, refuzat din lipsă totală de disponibil și litigiu cu privire la dreptul de proprietate.

Faptul că partea civilă a efectuat transportul mărfii la locul indicat de inculpat, în Ideciu de Jos, a rezultat din declarațiile martorilor B. D. S., C. N. și L. M., șoferii autovehiculelor cu care a fost transportată marfa achiziționată de inculpat.

Din extrasele de cont ale . a rezultat că societatea nu a avut rulaj prin bancă, reieșind, astfel, intenția vădită, a inculpatului de a induce în eroare societatea furnizoare.

Totodată, din comunicarea Băncii Transilvania, a rezultat că inculpatul, în vederea sustragerii de la răspunderea contractuală, a susținut mincinos, în fața părții civile, că nu avea drept de semnătură în bancă, fiind de fapt titularul contului ..

Mai mult, constatarea grafologică întocmită în cauză a arătat că semnăturile de pe contractul comercial, de pe avizele de însoțire a mărfii, scrisul de pe biletul la ordin . nr._, mențiunea C. I. D. de pe fila cec în litigiu, toate documentele depuse de inculpat la ., au fost executate de către acesta.

Cu ocazia audierii, inculpatul a recunoscut comiterea acestei fapte, arătând că a urmărit inducerea în eroare, a reprezentanților societății furnizoare prin emiterea de instrumente de plată, pentru care avea cunoștință că nu avea provizionul necesar efectuării plății, marfa achiziționată revânzând-o, fără a emite documente fiscale și fără a înregistra în contabilitatea societății operațiunile comerciale. Declarația acestuia s-a coroborat cu adresa AFP Reghin, care a comunicat faptul că, societatea nu a depus declarațiile fiscale aferente anului 2009.

Prejudiciul cauzat de inculpat era în sumă de_,03 lei, sumă cu care . s-a constituit parte civilă, în procesul penal împotriva acestuia.

 În cauza de față au fost efectuate cercetări față de inculpatul M. I. și sub aspectul comiterii infracțiunii prev. și ped. de art.84 alin.1 pct.2 și 3 din Legea 59/1934, constând în aceea că, în calitate de reprezentant al ., a predat pentru marfa achiziționată, fila cec . 1 BG_, având ca trăgător aceeași societate, fără a avea completate elementele esențiale cerute de lege, știind că nu avea disponibil în cont.

În urma cercetărilor efectuate s-a stabilit că fila cec a fost mijlocul fraudulos de inducere în eroare a părții vătămate, care nu ar fi predat marfa decât cu plata în numerar, dacă nu ar fi fost asigurați de către învinuit de bonitatea societății pe care o reprezenta și faptul că fila cec se va achita la data scadentă, astfel că s-a apreciat că era incidentă situația prevăzută de art.10 lit. b Cod procedură penală, în sensul că această faptă nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege, motiv pentru care s-a dispus o soluție de clasare, față de inculpat, pentru această faptă.

 De asemenea au fost efectuate cercetări și față de numitul C. I. D., sub aspectul comiterii infracțiunii prev. și ped. de art.48 rap la art.244 al.1și 2 din noul Cod penal, constând în aceea că, în calitate de administrator statutar la ., i-a înmânat inculpatului M. I. instrumentele de plată, în vederea comiterii faptelor descrise mai sus, doar semnate. În urma cercetărilor efectuate s-a stabilit faptul că inculpatul a fost persoana care a ridicat de la bancă instrumentele de plată, fiind totodată titularul contului bancar al societății. Mai mult, nici una dintre persoanele și părțile audiate în dosar nu-l cunoșteau pe C. I. D., luând contact doar cu inculpatul M. I..

Deși raportul de constatate tehnico-științifică a concluzionat că semnăturile de pe instrumentele de plată au fost executate de C. I. D., acesta a arătat că le-a semnat la indicațiile inculpatului M. I., fără a cunoaște modul în care acesta urma să folosească aceste instrumente de plată.

În atare condiții nu s-a putut stabili, cu certitudine, dacă C. I. D. l-a ajutat pe inculpatul M. I., în orice mod, la comiterea faptelor descrise mai sus, neexistând probe suficiente care să susțină acuza, pentru care s-a depus plângerea penală împotriva acestuia, drept pentru care s-a apreciat că vinovăția numitului C. I. D., în ceea ce privea comiterea infracțiunii de complicitate la înșelăciune, nu putea fi stabilită dincolo de orice dubiu rezonabil.

Neexistând probe complete și sigure de vinovăție, s-a impus a se da eficiență regulii potrivit căreia orice îndoială opera în favoarea acuzatului (in dubio pro reo).

S-a arătat că regula in dubio pro reo, constituia un complement al prezumției de nevinovăție, prev. de art.4 din noul Cod de procedură penală care putea fi răsturnată doar în prezența unor dovezi neîndoielnice, care să nu lase loc unei nesiguranțe, în privința existenței faptei și a vinovăției acuzatului.

În concluzie s-a considerat că nu se putea reține în sarcina lui C. I. D. comiterea infracțiunii pentru care a fost cercetat, neexistând probe din care să fi rezultat comiterea infracțiunii, fiind incidente dispozițiile art.16 lit.c din noul Cod de procedură penală.

În fața instanței inculpatul a arătat că recunoștea săvârșirea faptelor, pentru care a fost trimis în judecată și că dorea să se prevaleze de dispozițiile art. 375 alin. 1 Cod procedură penală. Cu privire la aplicarea procedurii simplificate în cazul recunoașterii vinovăției, astfel că la termenul din data de 10.12.2014, instanța a admis solicitarea acestuia, urmând ca judecata să fie efectuată potrivit procedurii prevăzute de art. 375 Cod procedură penală.

Analizând actele dosarului, instanța reținut următoarele:

Pe fondul cauzei, coroborând materialul probator, administrat în cursul urmăririi penale, cu declarațiile de recunoaștere dată de inculpat în fața instanței, s-a conchis că acesta se făcea vinovat de comiterea infracțiunilor, pentru care a fost trimis în judecată.

Din punctul de vedere al laturii subiective, instanța a dedus, din circumstanțele reale ale săvârșirii faptelor, că acestea au fost comise de inculpat cu vinovăție, sub forma intenției, întrucât acesta a prevăzut sau a acceptat rezultatul faptelor sale.

Pentru comiterea acestor infracțiuni, inculpatul a fost condamnat.

Verificând cazierul judiciar al inculpatului (f. 332-334), instanța a constatat că acesta a mai fost, anterior, condamnat pentru infracțiuni similare, care erau concurente cu cele pentru care era cercetat în prezenta cauză.

Raportat la numărul ridicat de pedepse aplicate, dacă i s-ar fi aplicat regulile de la concursul de infracțiuni reglementat de legea nouă, reieșea că pedeapsa finală ce urma a-i fi aplicată inculpatul ar fi fost mult mai ridicată, decât în situația în care s-ar fi aplicat regulile de la concursul de infracțiuni, reglementat de legea veche.

Prin urmare, s-a apreciat că era mai favorabil inculpatului să fie condamnat potrivit legii, în vigoare, la data săvârșirii faptelor, motiv pentru care a fost admisă solicitarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Reghin, formulată în acest sens.

În ceea ce privea cererea de schimbare a încadrării juridice, formulată de Parchetului de pe lângă Judecătoria Reghin, în sensul de a constata că faptele nu au fost săvârșite de inculpat, în stare de recidivă postexecutorie și de a se înlătura starea de recidivă reținută în actul de sesizare, instanța a apreciat că aceasta era întemeiată, deoarece, așa cum s-a arătat mai sus, inculpatul a săvârșit faptele, pentru care era cercetat în prezenta cauză, în concurs cu faptele pentru care a fost condamnat anterior.

În ceea ce privea, textele aplicabile potrivit legii vechi, instanța a constatat că cererea Parchetului era parțial întemeiată, neputând fi reținut și alin. 4 al art. 215 Cod penal din 1969, întrucât inculpatul nu a folosit file CEC la săvârșirea faptelor.

Față de aceste aspecte, în temeiul art. 386 alin. 1 Cod procedură penală, coroborat cu art. 5 din noul Cod penal, instanța a admis, în parte, cererea Parchetului de pe lângă Judecătoria Reghin și a dispus schimbarea încadrării juridice din infracțiunile de „înșelăciune”, prevăzute de art. 244 alin. 1 și 2 noul Cod penal, cu aplicarea art. 37 din vechiul Cod penal, respectiv de art. art. 244 alin. 1 și 2 noul Cod penal, cu aplicarea art. 37 din vechiul Cod penal, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a din vechiul Cod penal, în infracțiunile de „înșelăciune”, prevăzute de art. 215 alin. 1, 2 și 3 Cod penal din 1969, respectiv de art. 215 alin. 1, 2 și 3 Cod penal din 1969, cu aplicarea art. 33 Cod penal din 1969.

În vederea determinării pedepsei aplicabile inculpatului instanța a ținut seama de criteriile generale prevăzute de art. 72 Cod penal din 1969 și anume:

- limitele ridicate ale pedepsei fixate de lege pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatului;

- gradul de pericol social al faptei determinat în acest caz de modul și împrejurările săvârșirii acesteia;

- prejudiciul cauzat;

- persoana și antecedentele penale ale inculpatului.

Față de cele de mai sus, în temeiul art. 215 alin. 1, 2 și 3 Cod penal din 1969, cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală și art. 5 din noul Cod penal, instanța l-va condamnat pe inculpatul M. I. la o pedeapsă de 3 ani și 4 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune în dauna părții civile . Valea L., iar în temeiul art. 215 alin. 1, 2 și 3 Cod penal din 1969, cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală și art. 5 din noul Cod penal, instanța l-a condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de 3 ani și 4 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune în dauna părții civile ..

S-a constatat că prin sentințele penale nr.1388/03.10.2012, respectiv nr.531/27.03.2013, ambele ale Judecătoriei Bistrița, au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului pentru infracțiuni concurente, motiv pentru care s-a apreciat că se impunea descontopirea pedepselor rezultante și repunerea pedepselor componente în individualitatea lor.

Prin urmare, instanța a descontopit pedeapsa rezultantă de 4 ani și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 531/27.03.2013 a Judecătoriei Bistrița în elementele sale componente, repuse în individualitatea lor, astfel:

- 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 328/27.11.2012 a Judecătoriei Reghin;

- 3 ani închisoare sporit cu 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1388/03.10.2012 a Judecătoriei Bistrița.

Instanța a descontopit și pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1388/03.10.2012 a Judecătoriei Bistrița în elementele sale componente, repuse în individualitatea lor, astfel:

- 6 luni închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 11 lit.b din Legea 87/1994 prin sentința penală nr.266/2010 definitivă prin decizia penală nr. 297/24.11.2010.

- 8 luni închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 11 lit.b din Legea 87/1994 prin sentința penală nr.266/2010 definitivă prin decizia penală nr.297/24.11.2010;

- 10 luni închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 11 lit.c din Legea 87/1994 prin sentința penală nr.266/2010 definitivă prin decizia penală nr.297/24.11.2010;

- 1 an închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 11 lit.c din Legea 87/1994 prin sentința penală 266/2010 definitivă prin decizia penală nr.297/24.11.2010;

- 3 luni închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 215 alin.1,2,3,4 prin sentința penală nr. 68/2009 definitivă la data de 19.05.2010;

- 6 luni închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 11 lit.b din Legea 87/1994 prin sentința penală nr. 68/2009 definitivă la data de 19.05.2010;

- 10 luni închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 84 alin.1 punct.3 din Legea 59/1934 prin sentința penală nr. 68/2009 definitivă la data de 19.05.2010;

- 8 luni închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 272 pct.2 din Legea 31/1990 prin sentința penală nr.68/2009 definitivă la data de 19.05.2010;

- 2 ani închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii prev. de art.9 alin.1 lit.b din Legea 241/2005 prin sentința penală nr.443/29.06.2010 a Judecătoriei Reghin;

- 1 an închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii prev. de art.6 din Legea 241/2005 prin sentința penală nr.443/29.06.2010 a Judecătoriei Reghin;

- 1 an închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 272 pct.2 din Legea 31/1990 prin sentința penală nr.443/29.06.2010 a Judecătoriei Reghin;

- 1 an închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 9 alin.1 lit.b din Legea 241/2005 prin sentința penală nr.442/29.06.2010 a Judecătoriei Reghin;

- 8 luni închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 9 alin.1 lit.b din Legea 241/2005 prin sentința penală nr.126/31.03.2011 a Judecătoriei Reghin;

- 2 ani închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 215 Cod penal prin sentința penală nr. 335/2010 a Judecătoriei Reghin definitivă la data de 19.10.2011;

- 3 ani închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 215 alin.1,2,3 Cod penal în perioada aprilie-decembrie 2009;

- 6 luni închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 11 lit.b din Legea 87/1994 prin sentința penală nr.266/2010 definitivă prin decizia penală nr. 297/24.11.2010;

- 8 luni închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 11 lit.b din Legea 87/1994 prin sentința penală nr.266/2010 definitivă prin decizia penală nr. 297/24.11.2010;

- 10 luni închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 11 lit.c din Legea 87/1994 prin sentința penală nr.266/2010 definitivă prin decizia penală nr. 297/24.11.2010;

- 1 an închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 11 lit.c din Legea 87/1994 prin sentința penală nr.266/2010 definitivă prin decizia penală nr. 297/24.11.2010;

- 3 luni închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 215 alin.1,2,3,4 prin sentința penală nr. 68/2009 definitivă la data de 19.05.2010;

- 6 luni închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 11 lit.b din Legea 87/1994 prin sentința penală nr. 68/2009 definitivă la data de 19.05.2010;

- 10 luni închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 84 alin.1 punct.3 din Legea 59/1934 prin sentința penală nr. 68/2009 definitivă la data de 19.05.2010;

- 8 luni închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 272 pct.2 din Legea 31/1990 prin sentința penală nr. 68/2009 definitivă la data de 19.05.2010;

- 2 ani închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii prev. de art.9 alin.1 lit.b din Legea 241/2005 prin sentința penală nr. 443/29.06.2010 a Judecătoriei Reghin;

- 1 an închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii prev. de art.6 din Legea 241/2005 prin sentința penală nr. 443/29.06.2010 a Judecătoriei Reghin;

- 1 an închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 272 pct.2 din Legea 31/1990 prin sentința penală nr. 443/29.06.2010 a Judecătoriei Reghin;

- 1 an închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 9 alin.1 lit.b din Legea 241/2005 prin sentința penală nr. 442/29.06.2010 a Judecătoriei Reghin.

În temeiul art. 39 alin. 1 coroborat art. 34 alin. 1 lit. b și cu art. 33 lit. a Cod penal, instanța a contopit toate pedepsele aplicate inculpatului (pedepsele repuse în individualitatea lor și pedepsele aplicate prin prezenta sentință) și a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 4 luni închisoare, pedeapsă la care a adăugat un spor de 1 an și 8 luni închisoare, în final inculpatul M. I. urmând să execute o pedeapsă de 5 ani închisoare.

Instanța a considerat că aplicarea sporului de 1 an și 8 luni închisoare era absolut necesară, având în vedere numărul foarte mare al infracțiunilor săvârșite, au fost anulate vechile mandate de executare a pedepselor și s-a dispus emiterea unui nou mandat.

În temeiul art. 36 alin. 3 Cod penal, se a fost dedusă perioada executată în baza mandatelor anulate și în temeiul și în condițiile art. 71 alin. 2 Cod penal instanța a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a-II-a și b Cod penal.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța a apreciat că prejudiciul produs a fost dovedit, motiv pentru care a obligat inculpatul să achite sumele solicitate de părțile civile și l-a obligat în temeiul art. 25 și 397 Cod procedură penală și art. 1349 C. civ., să achite părții civile . Valea L. suma de 51.490,05 lei, reprezentând prejudiciului cauzat, iar părții civile . suma de 72.183,03 lei, reprezentând prejudiciului cauzat.

În temeiul art. 274, alin. 2 Cod procedură penală, instanța l-a obligat inculpatul la suma de 700 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat, din care suma de 500 de lei pentru fiecare inculpat provenea din faza de urmărire penală.

Soluția astfel pronunțată, în termen legal, a fost atacată cu apel de:

a)P. de pe lângă Judecătoria Reghin, care a invocat, ca și motive de critică, nelegalitatea și netemeinicia acesteia. S-a invederat că, sentința penală pronunțată de instanța de fond era nelegală, pentru următoarele considerente:

Instanța, în mod corect, a reținut starea de fapt expusă în rechizitoriu. Cu toate acestea, instanța deși a arătat că, în temeiul art.36 alin.3 C.pen. se deducea perioada executată nu a arătat care era exact perioada care trebuia dedusă din pedeapsa aplicabilă. Aceasta deoarece instanța nu a solicitat și nu a avut la dispoziție sentința penală nr. 1388/03.10.2012 a Judecătoriei Bistrița, în care erau specificate perioadele executate și, de asemenea, nu a făcut verificări pentru a stabili care era perioada executată în baza acestei sentințe. Instanța a dispus anularea tuturor mandatelor de executare, deși, în mod corect, trebuia să fie anulat doar mandatul de executare emis în baza sentinței penale nr. 1388/03.10.2012 a Judecătoriei Bistrița. În aceste condiții, mandatul de executare care trebuia emis în baza sentinței pronunțate în prezenta cauză nu putea fi unul complet, conform art.555 alin.l Cod procedură penală.

Pe de altă parte, pentru că instanța, cu ocazia contopirii pedepselor nu a solicitat sentințele penale, pronunțate pentru faptele concurente, nu a putut stabili nici care a fost sporul cel mai mare, aplicat pentru faptele concurente, spor care trebuia aplicat obligatoriu.

Sentința penală era și neîntemeiată pentru următoarele considerente:

Așa cum se putea observa, din probatoriul administrat în cauză, inculpatul a fost anterior condamnat pentru 28 de infracțiuni, multe dintre fapte fiind similare cu cele deduse judecății. Numai prin cele două fapte care au făcut obiectul prezentului dosar inculpatul a creat un prejudiciu de peste 120.000 lei. In aceste condiții, instanța trebuia, cu ocazia contopirii pedepselor, pentru faptele concurente, să verifice întreaga activitate infracțională a inculpatului și să aplice o pedeapsă corespunzătoare întregii activități. Ori, instanța a aplicat, în fapt, doar un spor de 6 luni pentru faptele deduse judecății. Pedeapsa maximă ce putea fi aplicată de instanță (cu respectarea dispozițiilor privind aplicarea legii penale mai favorabile), pentru toate faptele era de 6 ani și 8 luni și se aprecia că aceasta trebuia aplicată inculpatului.

Având în vedere aceste aspecte, în temeiul art. 408 alin. (1), art. 421 pct. 2 lit. a) Cod procedură penală,s-a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate și, în consecință, rejudecând cauza, să se dispună condamnarea inculpatului conform celor arătate mai sus.

b) Inculpatul M. I. care a solicitat ca, în urma admiterii căii de atac astfel promovate, desființându-se hotărârea judecătorească criticată, să-i fie redus cuantumul pedepselor aplicate pentru cele două infracțiuni de înșelăciune și, implicit, și cuantumul pedepsei rezultante. Inculpatul apelant a invederat faptul că, în cauze similare, alți inculpați au primit pedepse de câte 6 luni închisoare, iar lui i s-au aplicat pedepse în cuantum prea mare, stabilindu-se și o modalitate de executare prea dură, în contextul în care, micșorându-i-se cuantumul pedepsei rezultante, s-ar putea dispune suspendarea executării acesteia.

Analizându-se apelurile astfel declarate, cu stricta respectare, a fisăp.art.412, 416-419 Cod procedură penală, se reține că acestea au caracter fondat, impunându-se a fi admise, pentru considerentele ce se vor expune în continuare:

La nivelul instanței de fond, unde inculpatul apelant a recurs la procedura simplificată de soluționare a cauzei sale, s-a stabilit, dincolo de orice dubiu, că acesta, sub imperiul vechiului Cod penal, a comis, în condițiile concursului real de infracțiuni, două fapte penale incriminate de disp.art.215 alin.1-3 Cod penal. Cele două infracțiuni de înșelăciune în convenții, descoperite a fi fost comise, de acesta, cu forma de vinovăție a intenției directe erau (ca și acum) incriminate de Codul penal. Pentru cele două infracțiuni de înșelăciune în convenții, comise de inculpatul M. I. dauna părților civile . Valea L. și H. R. SA, acestuia i-au fost determinate pedepse corect individualizate, ca și cuantum, pe baza unei corecte interpretări a preved.art.72 din vechiul Cod penal. De precizat, că la prim grad jurisdicțional, determinându-se, în mod corect, faptul că vechiul Cod penal constituia, în cauză, legea penală mai favorabilă, avându-se în vedere momentele la care inculpatul apelant și-a desfășurat activitatea infracțională, pentru care i s-au aplicat cele două pedepse, și momentele la care a suferit anterioarele condamnări, în mod legitim, s-a procedat la descontopirea, în pedepsele componente, a anterioarelor condamnări și, aplicându-se regulile concursului de infracțiuni, s-a determinat pedeapsa rezultantă ce trebuia a o executa inculpatul. Totuși, la această pedeapsă rezultantă, dată fiind perseverența infracțională manifestată de apelant, s-a aplicat un spor de pedeapsă de 1 an și 8 luni închisoare, suficient și necesar, spor ce a fost determinat, de asemenea, cu stricta respectare a disp.art.34 alin.1 lit.b din vechiul Cod penal. Stabilindu-se că, în cauză, legea penală mai favorabilă era reprezentată de vechiul Cod penal, dată fiind și vârsta inculpatului (de peste 72 de ani) sporul de pedeapsă aplicat acestuia, astfel cum s-a mai arătat, s-a circumscris preved.art.34 alin.1 lit.b din vechiul Cod penal și nu preved.art.39 alin.1 lit. b din actualul Cod penal.

Totuși, se constată că la justa dezlegare a pricinii, la prim grad jurisdicțional s-a realizat o lacunară dispoziție, de deducere, din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului, a perioadelor arestului deja executate. Analizându-se conținutul sentinței penale nr.1388/2012 și nr.531/2013 ale Judecătoriei Bistrița (ambele definitive, prin nerecurare) se constată că, din pedeapsa de 5 ani închisoare, pedeapsa rezultantă aplicată prin sentința penală nr.262/2014 de Judecătoria Reghin, trebuiau deduse perioadele deja executate, în arest, de inculpat și anume: 20.07.2009 – 24.07.2009, 13.09._10 și 03.11._13. Acest motiv de nelegalitate va impune reformarea parțială a sentinței penale, menționate anterior, în acest mod dându-se eficiența necesară preved.art.422 Cod procedură penală rap.la disp.art.72 Cod penal.

Pe cale de consecință, în baza art.421 pct.2 lit.a Cod procedură penală va admite apelurile declarate de inculpatul M. I. și de P. de pe lângă Judecătoria Reghin împotriva sentinței penale nr.262/12.12.2014 a Judecătoriei Reghin.

Va desființa parțial sentința atacată și va rejudeca în limitele de mai jos cauza:

În conformitate cu art. 36 alin. 3 din Codul penal din 1969 va deduce din pedeapsa de 5 ani închisoare, aplicată de prima instanță, pe care o menține, perioadele executate, 20.07._09, 13.09._10 și 03.11._13.

Va menține restul dispozițiilor primei instanțe.

În baza art. 275 alin. 3 Cod pr. pen. cheltuielile judiciare avansate de stat în apel vor rămâne în sarcina acestuia, din care suma de 200 de lei, reprezentând onorariul avocatului din oficiu, se va avansa Baroului M. din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod pr. pen. admite apelurile declarate de inculpatul M. I. (fiul lui I. și I., născut la data de 30.12.1942 în Ideciu de Jos, domiciliat în ., nr. 242 A, jud. M., CNP_) și de P. de pe lângă Judecătoria Reghin împotriva sentinței penale nr.262/12.12.2014 a Judecătoriei Reghin.

Desființează parțial sentința atacată și rejudecă în limitele de mai jos cauza:

În conformitate cu art. 36 alin. 3 din Codul penal din 1969 deduce din pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată de prima instanță, pe care o menține, perioadele executate, 20.07._09, 13.09._10 și 3.11._13.

Menține restul dispozițiilor primei instanțe.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi 8.04.2015.

Președinte Judecător

I. C. B. M.-R. C.

Grefier

K. P.

Red.MRC/17.04.2015

Thnred./CC/3 exp./ 20.04.2015

Jd.fd. A.M.

← Încăierarea. Art. 322 C.p.. Decizia nr. 81/2012. Curtea de...		Purtarea abuzivă. Art.296 NCP. Decizia nr. 177/2015. Curtea de... →

Înşelăciunea. Art.244 NCP. Decizia nr. 178/2015. Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Înşelăciunea. Art.244 NCP. Decizia nr. 178/2015. Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ