Omorul calificat. Art.189 NCP. Decizia nr. 198/2014. Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 198/2014 pronunțată de Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ la data de 12-06-2014 în dosarul nr. 198/2014
ROMÂNIA
C. DE A. T. M.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR_
DECIZIA PENALĂ NR.198 /A
Ședința publică din 12 iunie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. C. U.
Judecător dr. M. V.
Grefier A. P.
Pe rol pronunțarea asupra apelului formulat de către M. F. fiul lui V. și F., născut la data de 12.09.1972, în localitatea Sighișoara, jud. M., având CNP_, în prezent deținut în Penitenciarul Aiud, împotriva sentinței penale nr. 93/16.04.2014 pronunțată de Tribunalul M..
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților și a reprezentantei Ministerului Public doamna procuror V. O. din cadrul Parchetului de pe lângă C. de A. T. M..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se constată că mersul dezbaterilor și susținerile în fond ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 28 mai 2014, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre și prin care s-a dispus amânarea pronunțării asupra cauzei la data de 12 iunie 2014.
C.,
Prin sentința penală nr. 93/16.04.2014 Tribunalul M. a dispus următoarele:
În temeiul art. 458, raportat la art. 459 alin. 5 Cod procedură penală, a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire, formulată de revizuientul M. F., fiul lui V. și F., născut la data de 12.09.1972, în localitatea Sighișoara, jud. M., având CNP_, în prezent deținut în Penitenciarul Aiud, împotriva sentinței penale nr. 69 din 04.05.2011, pronunțată de Tribunalul M., în dosarul penal nr. 2._ (număr în format vechi 5.829/2009), modificată prin decizia penală nr. 13/A din 02.04.2013, pronunțată de C. de A. Tg.M., rămasă definitivă prin decizia penală nr. 3.201 din 21.10.2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În temeiul art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, l-a obligat pe revizuient să plătească în favoarea statului, suma de 30 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Se rețin următoarele:
La data de 24 martie 2014 s-a înregistrat pe rolul Tribunalului M., sub nr. 1._, cererea formulată de revizuientul M. F. prin care a solicitat instanței de judecată revizuirea sentinței penale nr. 69 din 04.05.2011, pronunțată de Tribunalul M., în dosarul penal nr. 2._ (număr în format vechi 5.829/2009), modificată prin decizia penală nr. 13/A din 02.04.2013, pronunțată de C. de A. Tg.M., rămasă definitivă prin decizia penală nr. 3.201 din 21.10.2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În motivarea cererii revizuientul a arătat că autorii faptei pentru care a fost condamnat, au fost patru persoane M. M., M. V. junior, M. A. și M. V. senior, iar cea de a patra nu a fost condamnată pentru că nu a fost denunțată și aceasta se numește M. V. senior. În motivarea cererii revizueintul a mai arătat că prin condamnarea lui s-a făcut o greșeală întrucât el este nevinovat.
La data de 04 aprilie 2014 s-a înregistrat pe rolul Tribunalului M., sub nr. 1._, a doua cerere de revizuire formulată de revizuientul M. F. împotriva aceleiași sentințe penale.
În motivarea acestei cereri, revizuientul a solicitat achitarea lui și aplicarea prevederilor art. 16 deoarece nu este autorul faptei.
La data de 08 aprilie 2014 s-a înregistrat pe rolul Tribunalului M., sub nr. 1._, a treia cerere de revizuire formulată de revizuientul M. F. împotriva aceleiași sentințe penale.
În motivarea acestei cereri, revizuientul a invocat aceleași motive care au stat la formularea cererii înregistrate sub nr. 1._ .
La data de 16 aprilie 2014 s-a înregistrat pe rolul Tribunalului M., sub nr. 1._, a patra cerere de revizuire formulată de revizuientul M. F. împotriva aceleiași sentințe penale.
În motivarea acestei cereri, revizuientul a arătat că familia M. M., M. V. junior și M. A., pe parcursul desfășurării procesului penal, nu au spus adevărul și cea de a patra persoană care a participat la activitatea infracțională este M. V. senior.
Având în vedere titularul și obiectul celor patru cereri de revizuire formulate, la termenul de judecată din data de 16.04.2014, instanța a dispus conexarea celor patru dosare.
Analizând cererea formulată și dosarul cauzei, în raport cu dispozițiile legale în materie instanța a reținut următoarele:
Prin sentința penală nr. 69 din 04.05.2011, pronunțată de Tribunalul M., în dosarul penal nr. 2._ (număr în format vechi 5.829/2009), modificată prin decizia penală nr. 13/A din 02.04.2013, pronunțată de C. de A. Tg.M., rămasă definitivă prin decizia penală nr. 3.201 din 21.10.2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, revizuientul M. F. a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 15 ani închisoare și 5 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, b, și e din Codul penal din 1969, pentru comiterea infracțiunilor de omor calificat și vătămare corporală.
Examinând cererea revizuientului, în condițiile impuse de art. 459 Cod procedură penală, s-a menționat că, pentru reținerea motivului de revizuire prevăzut de art. 453 alin. 1 lit. a Cod procedură penală, împrejurările invocate, faptele probatorii sau mijloacele de probă trebuie să fie “noi”, în sensul că nu au putut fi cunoscute de către instanță la data soluționării cauzei.
Revizuientul a criticat hotărârea pronunțată sub aspectul împrejurării că nu el a comis fapta pentru care a fost condamnat, implicit contestând maniera în care au fost apreciate probele administrate, însă nu a învederat nici un element care să susțină punctul de vedere exprimat, prin urmare, în opinia primei instanțe, condiția anterior arătată, nu este întrunită în prezentul dosar.
Din actele dosarului reiese în mod indubitabil faptul că revizuientul se află în executarea unei pedepse privative de libertate aplicate de tribunal în primă instanță și că hotărârea a fost verificată și în căile de atac ordinare.
Cazurile de revizuire sunt prevăzute expres și limitativ în economia art. 453 Cod procedură penală și aspectele invocate, nu pot fi încadrate în nici una dintre aceste situații.
Pornind de la motivele pentru care revizuientul a solicitat revizuirea hotărârii judecătorești mai sus arătate, s-a apreciat că față de aceste motive nu ne aflăm în prezența vreuneia dintre cazurile de revizuire prevăzute limitativ în articolul mai sus arătat, astfel încât, analizând în principiu cererea formulată, în temeiul art. 458, raportat la art. 459 alin. 5 Cod procedură penală, s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire, formulată de revizuientul M. F., împotriva sentinței penale nr. 69 din 04.05.2011, pronunțată de Tribunalul M., în dosarul penal nr. 2._ (număr în format vechi 5.829/2009), modificată prin decizia penală nr. 13/A din 02.04.2013, pronunțată de C. de A. Tg.M., rămasă definitivă prin decizia penală nr. 3.201 din 21.10.2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Împotriva acestei sentințe a declarat, în termen legal, apel revizuientul M. F. care a invocat aceleași motive arătate în fața primei instanțe, respectiv că fratele său a ucis-o pe victimă.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de apel invocate instanța de control judiciar reține următoarele:
Revizuientul a fost condamnat prin sentința penală nr.69/04.05.2011, rămasă definitivă în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru comiterea infracțiunilor de omor calificat și vătămare corporală la pedeapsa rezultantă de 15 ani închisoare.
Motivul invocat de inculpat este încadrat la art.453 alin.1 lit. a Cod procedură penală, respectiv descoperirea de împrejurări noi care nu au putut fi cunoscute de instanță la soluționarea cauzei.
Revizuientul – apelant, astfel cum a arătat chiar el, a invocat că nu el ar fi ucid victima ci fratele său, fapt cunoscut de instanța care a soluționat cauza. Toate împrejurările expuse în memoriu depus la instanța de apel nu sunt împrejurări noi, necunoscute de instanța de fond ci au fost înfățișate atât acesteia cât și în căile de atac.
Prin urmare cum nu se întrunește nici unul din cazurile de revizuire prev. de art.453 Cod procedură penală vom respinge ca nefondat apelul revizuientului M. F. împotriva sentinței atacate.
Văzând și dispozițiile art.275 alin.2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul revizuientului M. F. fiul lui V. și F., născut la data de 12.09.1972, în localitatea Sighișoara, jud. M., având CNP_, în prezent deținut în Penitenciarul Aiud, împotriva sentinței penale nr. 93/16.04.2014 a Tribunalului M..
Obligă revizuientul la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. Suma de 200 lei, onorariu avocațial din oficiu, va fi avansată din fondul special al Ministerului Justiției către Baroul M..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 12.06.2014.
Președinte, Judecător,
D. U. dr. M. V.
Grefier,
A. P.
Red. D.C. U./13.06.2014
Tehnored. A.P/4 ex/13.06.2014
Jud.fond. S. B.
| ← Vătămarea corporală. Art.194 NCP. Decizia nr. 209/2014.... | Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 180/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
