Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 232/2013. Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 232/2013 pronunțată de Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ la data de 09-04-2013 în dosarul nr. 232/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU M.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ nr. 232/R
Ședința publică din 9 aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. C. U.
Judecător A. O.
Judecător F. G.
Grefier D. B.
Pe rol judecarea recursului declarat de P. de pe lângă Judecătoria Reghin, de părțile civile K. A., K. Z., N. Judita M. și de Asociația Fondului de Protecție a V. S., împotriva sentinței penale nr.370/20.10.2011 a Judecătoriei Reghin.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților și a Reprezentantei Ministerului Public doamna procuror G. G. din cadrul P. de pe lângă Curtea de Apel Târgu M..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează:
Se constată că N. Judita M. ș.a, au depus concluzii scrise la data de 4 aprilie 2013.
Mersul dezbaterilor și susținerile în fond ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 20 martie 2013, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre și prin care s-a dispus amânarea pronunțării asupra cauzei la data de 04 aprilie 2013 și ulterior la data de 09 aprilie 2013, orele 13,00,sala 52.
CURTEA DE APEL
Asupra recursurilor de față,
P. sentința penală nr.370 din 20 octombrie 2011, Judecătoria Reghin, în baza art. 11 alin. 1 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 alin. 1 lit. d Cod procedură penală a dispus achitarea inculpatului B. L. L. fiul lui I. si A., născut la data de 27.02.1985 în Reghin, domiciliat în Reghin, ., ., jud. M., fără antecedente penale, CNP_ de sub acuza comiterii infracțiunii de ucidere din culpă prevăzută de art. 178 alin. 2 Cod penal.
În baza art. 346 alin. 1, art. 14 alin. 3 lit. b Cod procedură penală raportat la art. 998, 999 Cod civil, s-a respins acțiunea civilă exercitată de părțile civile S. C. JUDEȚEAN Tg. M., cu sediul în Tg. M., .. 50, jud. M., K. Z. domiciliat în Tg. M., ., ., N. I. M. domiciliată în Vălenii de M., nr. 433, jud. M. și K. A. domiciliată în Aluniș, nr. 461, jud. M..
S-a făcut aplicarea art.192 alin.1 Cod procedură penală.
Se rețin următoarele:
P. rechizitoriul din 15.09.2010 întocmit de procuror L. B. în dosar 411/p/2009 și înregistrat la această instanță sub nr._ din 28 septembrie 2010 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului B. L. L. fiul lui I. si A., născut la data de 27.02.1985 în Reghin, domiciliat în Reghin, ., ., jud. M., fără antecedente penale, CNP_ pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 178 alin. 2 Cod penal.
S-a arătat că actul de inculpare se bazează pe următoarele mijloace de probă: proces verbal de cercetare la fata locului (f. 8-9), buletin de analiză toxicologică (f. 10), certificat de deces (f. 11), raport de autopsie (f. 12-13), copie CI victimă (f. 14), declarație parte vătămată/civilă (f. 15-16), adresa Spitalului C. Județean Tg. M., fișa de calcul (f. 19-22), schița locului faptei (f. 23), planșa fotografica (f. 25-39), alcotest (f. 39), declarație învinuit (f. 43-48), copii permis de conducere, CI (f. 49), copii acte (f. 50-51), proces verbal, testare autoturism (f. 52-53), declarație martor (f. 55-56), raport de expertiză judiciară (f. 65-82).
În expozitivul rechizitoriului se reține că la data de 23.01.2009 în jurul orelor 18,30 inculpatul B. L. L. conducea autoturismul cu nr. de înmatriculare C-B 9192 pe DC 3 pe direcția de deplasare Fițcău - Aluniș. În autoturism se mai afla pe bancheta din față martora Konya K. M.. În localitatea Fițcău, într-o curbă ușoară la dreapta, inculpatul a accidentat pe pietonul K. Ș. care, conform declarației inculpatului și martorei Konya K. M., se afla căzut pe carosabil, târându-l 5-6 m. Inculpatul B. L. L. a declarat că se deplasa cu viteza de 40 km/h, fiind în localitate, a folosit luminile de întâlnire, iar după curbă, înspre axul drumului a observat pe carosabil o persoana căzută, nu a reușit să o ocolească, trecând cu autoturismul peste aceasta (f. 43-46). Victima în vârsta de 56 ani a suferit leziuni iar la data de 30.01.2009 a decedat. Din cuprinsul raportului de autopsie medico-legală nr. 70 din 25.03.2010 rezultă că moartea victimei a fost violentă datorându-se politraumatismului care s-a complicat, între leziunile traumatice suferite și deces existând raport de cauzalitate indirectă (f. 12-13). Din buletinul de analiză toxicologică a alcoolemiei nr. 285/40 A –2 din data de 26.01.2009 a IML Tg. M. rezultă că victima a avut la ora 21,05 o alcoolemie de 2,60%o (f. 10). În cauză s-a dispus efectuarea unei expertize pentru stabilirea dinamicii de producere a accidentului. Din raportul de expertiza rezultă că după leziunile constatate pe corpul victimei și după studierea fotografiilor în care este prezentat autoturismul implicat în accident, victima nu putea fi călcată de autoturism. Leziunile de la genunchiul drept și zona fesieră dreaptă ducând la concluzia că victima a fost lovită de autoturism, prima dată în această zonă a corpului. Viteza de deplasare s-a stabilit la 60,1 km/h. S-a mai constatat că sistemul de frânare și mecanismul de direcție nu erau corespunzătoare. Accidentul s-ar mai fi putut evita dacă șoferul conducea spre partea dreaptă a drumului nu spre axul acestuia. Astfel inculpatul nu a respectat dispozițiile art. 49 alin. 1 OUG. 195/2002 privind viteza de deplasare a autovehiculelor pe drumurile publice, precum și dispozițiile art. 41 alin. 1 OUG. 195/2002 conform cărora circulația autoturismelor pe drumul public se face pe partea dreaptă a direcției de deplasare, cât mai aproape de marginea carosabilă. Pietonul a intrat pe carosabil de pe acostamentul din partea stângă a direcției de deplasare a autoturismului (f. 65-82).
În fața instanței, S. C. Județean Tg. M. a depus un înscris prin care a arătat că își menține pretențiile formulate în cursul urmăririi penale, în sumă de_,21 lei (f. 96), K. A. s-a constituit parte civilă cu suma de 215.000 lei reprezentând 15.000 lei daune materiale și 200.000 lei daune morale (f. 104), K. Z. s-a constituit parte civilă cu suma de 215.000 lei din care suma de 15.000 lei daune materiale și 200.000 lei daune morale (f. 100) și a depus în copie cartea sa de identitate și certificatul de naștere, N. I. M. s-a constituit parte civilă cu suma de 215.000 lei din care suma de 15.000 lei daune materiale și 200.000 lei daune morale (f. 102) și a depus în copie cartea sa de identitate și certificatul de căsătorie. Partea civilă N. I. a solicitat la termenul din 20 ianuarie 2011 introducerea în cauză în calitate de asigurător a Asociației Maghiare a Societăților de Asigurări, Biroul Național pentru Asigurarea Autovehiculelor și Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din R. – Biroul de Carte V. și F. de Protecție a V. S. și a depus la dosarul cauzei în traducere, adresa instituției maghiare de răspuns la solicitarea părții civile, copia cererii formulate de partea civilă Fondului de protecție a V. S., copia cererii adresate de partea civilă Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din R. biroul de carte verde, copii facturi, chitanțe și bonuri fiscale.
La termenul din 20 ianuarie 2011 instanța a dispus introducerea în cauză a Fondului de Protecție a V. S., reținând că potrivit înscrisurilor dosarului autoturismul condus de inculpat nu era asigurat iar potrivit art. 25 ind. 1 alin. 10 lit. b prima liniuță Legea 32/2000 fondul se constituie în scopul de a despăgubi persoanele păgubite prin accidente de vehicule dacă vehiculul care a provocat accidentul nu era asigurat pentru răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de vehicule, cu toate că, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, proprietarul acestuia avea obligația să încheie o astfel de asigurare.
La data de 17 februarie 2011 Asociația F. de Protecție a V. S. a depuse note scrise prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Fondului, soluționată la termenul din 06 octombrie 2011 prin respingerea excepției invocate.
La termenul din 17 februarie 2011 inculpatul a arătat că nu uzează de prevederile art. 320 ind. 1 Cod procedură penală și nu solicită ca judecata să aibă loc potrivit procedurii simplificate. (f. 152).
La data de 30 septembrie 2011 Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din R. a depus un înscris prin care a solicitat citarea Biroului Asigurătorilor Auto din Ungaria menționând ca temei al acestei solicitări Acordul Multilateral de Garantare solicitare respinsă de instanță la termenul din 06 octombrie 2011.
În cauză a fost audiat inculpatul, și martorii Konya Katalina, V. Vilmos și L. Imola V..
Deliberând asupra cauzei prin prisma dispozițiilor art. 343 Cod procedură penală, prima instanță a reținut următoarea stare de fapt: la data de 23 ianuarie 2009, seara, inculpatul a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare C B 9192 pe direcția Fițcău – Aluniș. În localitatea Fițcău, într-o curbă, inculpatul a trecut peste defunctul K. Ș., aflat pe carosabil, care în urma leziunilor suferite prin accidentul rutier a decedat la data de 30.01.2009. Instanța a mai reținut faptul că potrivit buletinului de analiză toxicologică victima avea la ora recoltării probelor biologice o alcoolemie de 2,60 %0 iar inculpatul, testat alcoolscopic a avut un rezultat negativ.
Din cercetarea la fața locului efectuată imediat după accident (f. 8) și schița întocmită(f. 23) coroborată cu fotografiile efectuate cu această ocazie instanța a reținut următoarele: autoturismul condus de inculpat a fost oprit pe mijlocul carosabilului, iar hainele victimei, care nu a mai fost găsită la fața locului de lucrătorii de poliție fiind ridicată de personalul medical anterior sosirii acestora, au fost găsite la o distanță de 1,2 m în urma autoturismului. Instanța a mai reținut că potrivit fotografiilor existente la dosarul cauzei (f. 37, 38) pe autoturism nu sunt vizibile urme de nici un fel, praful și noroiul fiind intacte atât pe partea din față a autoturismului cât și pe partea laterală stângă a acestuia aspect din care instanța a dedus că nu a existat un contract între aceste părți ale autoturismului și un alt obiect sau corpul victimei. În explicațiile date planșelor foto se reține de către organele de urmărire penală că echipa de prim ajutor a modificat poziția autoturismului condus de inculpat pentru a acorda primul ajutor victimei iar actele de cercetare efectuate cu ocazia cercetării la fața locului nu lămuresc poziția autoturismului condus de inculpat anterior schimbării acesteia de către echipa de prim ajutor și nici poziția victimei la sosirea acestei echipe, astfel că instanța a avut în vedere declarațiile date de inculpat și martora propusă prin rechizitoriu din care rezultă că mașina inculpatului era oprită pe sensul său de mers înspre axul drumului, cu fața mașinii parțial trecută pe contrasens iar victima se afla între roata din față și cea din spate de pe partea stângă a mașinii cu picioarele sub mașină iar capul spre mijlocul drumului. De asemenea, instanța a reținut că inculpatul, cu ocazia primelor audieri în cursul urmăririi penale a declarat că a târât victima 5-6 m pe carosabil după ce a trecut cu roțile din față peste aceasta.
În cauză a fost efectuată și o expertiză tehnică rutieră din care instanța a reținut următoarele: cercetarea locului accidentului a fost efectuată la lumină artificială provenită de la faruri și lanternă, aspect din care rezultă faptul că iluminatul public din zonă era insuficient. De asemenea, instanța a mai reținut faptul că asfaltul era proaspăt turnat, având culoare închisă iar hainele victimei, astfel cum rezultă și din fotografiile efectuate, erau tot închise la culoare, făcând astfel greu de observat victima aflată pe carosabil. Deși în cuprinsul raportului de expertiză efectuat se reține faptul că mecanismul de direcție și cel de frânare nu corespund, nu se arată care sunt neconformitățile constatate la aceste mecanisme și în ce mod aceste neconformități au afectat posibilitatea inculpatului de a evita accidentul. Sub acest aspect expertul s-a rezumat la a arăta faptul că datorită dezechilibrului dintre roțile din spate ale autoturismului, în momentul frânării nu poate să-și păstreze echilibrul, fără însă a indica dacă în cauză dezechilibrul autoturismului a condus la producerea accidentului. Tot din cuprinsul expertizei tehnice efectuate în cauză instanța a reținut că la calcularea vitezei de deplasare a mașinii în momentele premergătoare impactului expertul a avut în vedere ca loc al contactului dintre pieton și mașină pe contrasens, respectiv pe banda opusă sensului de circulație al mașinii iar contactul dintre colțul din față stânga și aripa din aceeași parte a autoturismului a avut loc tangențial și fără avarii ale autoturismului (deși din fotografii nu rezultă un astfel de contact, murdăria de pe caroseria mașinii nefiind atinsă în zonele indicate în expertiză). De asemenea, expertul reține că după contactul pietonului cu autoturismul, pietonul a fost proiectat oblic iar după ce a atins carosabilul printr-o coliziune secundară, prin rostogolire a ajuns în locul de unde a fost ridicat, loc pe care expertul îl identifică fiind la circa 6 m de bara de protecție față a autoturismului, fără a indica de unde a cules această informație iar constatarea expertului că distanța din fața autoturismului orpit și punctul de impact care a fost indicată ca fiind de 31 m nu a fost justificată rezonabil de expert. La determinarea vitezei inițiale a mașinii conduse de inculpat expertul a reținut greutatea apreciată a victimei, a inculpatului și pasagerului din mașină, fără a preciza motivele pentru care a apreciat astfel, sau ce l-a determinat pe expert să facă aceste aprecieri, mai ales ținând cont că avea posibilitatea ca parte din aceste date să le culeagă sau să le obțină prin intermediul organelor de cercetare penală.
De asemenea, la calcularea vitezei de deplasare a mașinii expertul reține faptul că pietonul a parcurs o distanță de 1m după ce a fost observat de inculpat, de asemenea fără a indica de unde a cules această informație, întrucât din declarația inculpatului și a martorei Konya K. M. nu reiese o astfel de informație. Expertul mai reține că pietonul aflat sub influența alcoolului se deplasează cu viteza de 4,4 km/h de asemenea fără a indica de unde are această informație, verificând materialul documentar indicat de expert instanța a constatat că o astfel de informație nu este pusă la dispoziție expertului nici de materialul documentar indicat. Instanța a mai reținut faptul că expertul a determinat că pentru evitarea accidentului inculpatul ar fi trebuit să circule cu viteza de 28 km/h, viteză care, arată expertul nu se impunea în condițiile în care pietonul ar fi respectat normele de folosire a drumului public. Instanța a constatat de asemenea că expertul a reținut că deși a fost încercată manevra de evitare a pietonului prin viraj dreapta aceasta nu a fost posibilă datorită mecanismului de direcție necorespunzător, deși din nici unul din materialele dosarului nu rezultă dacă inculpatul a încercat sau nu efectuarea unui viraj la dreapta pentru evitarea pietonului.
Față de aceste critici, instanța a apreciat că în efectuarea lucrării, expertul a avut în vedere date care fie nu au fost culese din actele dosarului fie nu au fost justificate de expert sau din coroborarea actelor dosarului rezultă o stare de fapt diferită de cea reținută de expert, astfel că raportat la viteza determinată de expert ca fiind cea cu care inculpatul a circulat în momentul premergător coliziunii cu pietonul, instanța a apreciat că aceasta nu corespunde realității premisele de la care expertul a pornit în determinarea acesteia nefiind corespunzătoare stării de fapt. Astfel instanța a mai reținut și faptul că potrivit rezultatului testării mecanismului de frânare (f. 53) deficiențele reținute au fost constatate la frâna de staționare iar nu la frâna de serviciu, deși acest aspect nu a fost reținut în cuprinsul raportului de expertiză.
Față de toate aceste considerente instanța a înlăturat parțial raportul de expertiză, în sensul de a nu reține concluziile acestuia în ce privește viteza cu care a circulat inculpatul în momentele premergătoare accidentului.
De asemenea, instanța nu a reținut din raportul de expertiză nici concluzia că pietonul a pătruns pe carosabil dinspre partea stângă a direcției de mers a autoturismului reținând că din nici una din probele administrate nu rezultă o astfel de informație, iar expertul nu este foarte explicit în a arăta care este logica potrivit căreia a dedus această informație, la fel cum nu va reține nici viteza de deplasare a pietonului pe care expertul nu a motivat-o în nici un fel. De altfel, martorul ocular Konya K. M. a arătat că a observat (la fel ca și inculpatul) o pată neagră pe șosea, care era nemișcată pe șosea, abia după ce mașina a fost oprită iar martora a coborât a observat că era o victimă căzută pe carosabil.
Instanța a reținut din cuprinsul raportului de expertiză viteza calculată cu care ar fi trebuit să circule inculpatul pentru a putea evita accidentarea victimei, respectiv cea de 28 km/h, viteză care însă nu se impunea a fi adoptată în condițiile de trafic descrise în cuprinsul procesului verbal de cercetare la fața locului.
Instanța a mai reținut faptul că în raportul de expertiză și în rechizitoriu se arată că inculpatul se face vinovat de nerespectarea dispozițiilor 27/2a din HG 1391/2006, art. 41/1 OUG 195/2002 și respectiv 49/1 OUG 195/2002.
Referitor la încălcarea art. 49 alin. 1 OUG 195/2002 instanța a conchis, în conformitate cu argumentele anterior expuse, aceasta nu poate fi reținută în sarcina inculpatului, din analiza coroborată a probelor dosarului neputându-se reține o viteză superioară celei declarate de inculpat respectiv aproximativ 40 km/h.
Cu privire la încălcarea art. 27 alin. 2 lit. a HG 1391/2006 instanța a reținut că acest text privește obligația persoanelor juridice deținătoare de autovehicule, iar inculpatul este o persoană fizică, astfel că această obligație nu poate fi reținută și în sarcina inculpatului persoană fizică iar din materialul probator administrat în cauză, deși rezultă faptul că sistemul de frânare și cel de direcție nu corespund, fără a se detalia prea mult această lipsă de corespundere, nu rezultă faptul că autovehiculul ar fi fost pus în circulație fără a avea inspecția tehnică periodică; de altfel o astfel de acuză nici nu a fost adusă inculpatului.
Referitor la încălcarea dispozițiilor art. 41 alin. 1 OUG 195/2002, instanța a reținut că astfel cum rezultă din cuprinsul materialului probator administrat în cauză, pietonul accidentat se afla pe mijlocul drumului, iar raportat la lățimea carosabilului care era prevăzut cu asfalt proaspăt turnat, respectiv 4,2 m, astfel că având în vedere lățimea mașinii (potrivit constatării din raportul de expertiză) de 1740 mm instanța a apreciat că și dacă inculpatul nu ar fi circulat pe mijlocul drumului ar fi accidentat pe victimă care se afla de asemenea pe mijlocul drumului, astfel că nerespectarea de către inculpat a obligației de a circula pe partea dreaptă a carosabilului cât mai aproape de marginea din dreapta a acestuia nu a fost determinantă în producerea accidentului.
Instanța a mai reținut că în producerea accidentului un rol determinat și exclusiv îl are conduita pietonului, care nu numai că avea o alcoolemie de 2,6 %0 și se afla pe mijlocul carosabilului, dar nu era în picioare, fiind astfel în imposibilitate de a se deplasa și față de gradul de vizibilitate, având în vedere asfaltul proaspăt, lipsa marcajelor și a iluminării, era și greu de observat.
Ținând cont de toate aceste aspecte, fără a nega faptul că datorită accidentului rutier victima a decedat, instanța a apreciat că inculpatul nu se face vinovat de producerea accidentului care a avut ca rezultat moartea victimei, în cauză lipsind astfel unul din elementele esențiale ale infracțiunii respectiv vinovăția, sub forma culpei inculpatului la producerea accidentului.
În aceste condiții, în baza art. 11 alin. 1 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 alin. 1 lit. d Cod procedură penală a dispus achitarea inculpatului B. L. L. fiul lui I. si A., născut la data de 27.02.1985 în Reghin, domiciliat în Reghin, ., ., fără antecedente penale, CNP_ de sub acuza comiterii infracțiunii de ucidere din culpă prevăzută de art. 178 alin. 2 Cod penal.
Față de lipsa culpei constatată de instanță anterior, instanța a apreciat că răspunderea civilă delictuală a inculpatului nu poate fi reținută în condițiile art. 998, 999 cod civil astfel că a dispus respingerea pretențiilor formulate de părțile civile.
Împotriva acestei sentințe au declarat, în termen legal, recurs P. de pe lângă Judecătoria Reghin, părțile civile K. A., K. Z., N. Judita M. și Asociația F. de Protecție a V. S..
Parchetul de pe lângă Judecătoria Reghin a solicitat condamnarea inculpatului B. L. L. pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prev. de art.178 alin.2 Cod penal, și obligarea la despăgubiri civile în favoarea moștenitorilor victimei și Spitalului Județean Tg.M.. S-a arătat că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii menționate.
Părțile civile K. A., K. Z. și N. Judita M. au solicitat condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, obligarea inculpatului, a asiguratorului și garantului la plata daunelor materiale și morale solicitate în fața primei instanțe, anularea dispozițiilor încheierii de ședință din 17.02.2011 cu privire la respingerea cererii de introducere în cauză a Asociației Asiguratorilor de Autovehicule din R., anularea dispozițiilor încheierii de ședință din 6 octombrie 2011 cu privire la respingerea cererii de introducere în cauză a Societății Asiguratorilor de Autovehicule din Ungaria, precum și exonerarea de la plata cheltuielilor judiciare în primă instanță.
Asociația F. de Protecție a V. S. a solicitat să se constate că nu au calitate procesuală pasivă în cauză.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs invocate și în integralitatea sa instanța de control judiciar reține următoarele:
În primul rând arătăm că în cursul judecării recursului s-a dispus efectuarea unei expertize specialitatea autovehicule circulație rutieră pentru a ne lămuri cu privire la dinamica producerii accidentului în care a fost implicat inculpatul B. L. L. (filele 146-167).
Din coroborarea tuturor actelor și lucrărilor dosarului reținem următoarea stare de fapt:
La data de 23.01.2009, în jurul orelor 18,30, inculpatul B. L. L. se afla la volanul autoturismului marca VW P. cu nr. de înmatriculare C-B 9192 eliberat de autoritățile din Ungaria, deplasându-se pe DC 3 pe direcția de mers Fițcău – Aluniș. În autoturism se mai găsea pe bancheta din față martora Konya K. M..
În localitatea Fițcău, într-o curbă ușoară la dreapta inculpatul l-a accidentat pe pietonul K. Ș. (de 56 ani) și care a decedat, din cauză leziunilor suferite, la 30.01.2009.
Victima a avut o alcoolemie, la ora 21.05, de 2,60%o (fila 10).
Din expertizele efectuate în cauză reținem următoarele:
Inculpatul se deplasa pe direcția Fițcău – Aluniș, pe banda din dreapta a sensului său de mers pe o traiectorie paralelă cu axul fizic al drumului.
Victima K. Ș., la momentul impactului, se afla culcat pe șosea, pe partea carosabilă a drumului, banda din dreapta a sensului de mers a drumului.
Inculpatul se deplasa cu o viteză de aproximativ 60 km/h. Starea de pericol a fost dată de faptul că victima a constituit un obstacol în desfășurarea traficului în condiții de siguranță.
În momentele premergătoare accidentului inculpatul a sesizat un posibil obstacol (gaură în șosea), dar nu și-a dat seama de natura obstacolului astfel că nu a reacționat adecvat. Astfel inculpatul a realizat că a trecut peste victimă doar în momentul escaladării acesteia, moment în care a acționat sistemul de frânare oprindu-se la o distanță de 31,70 m de locul impactului. Victima a fost târâtă, prin acroșare de unele piese din partea inferioară a autoturismului, pe o distanță de 25 m. Inculpatul s-a deplasat conform declarației acestuia, cu faza scurtă a farurilor având un câmp de vizibilitate de minim 30 m.
Inculpatul nu a reacționat adecvat pentru a evita victima, sesizată ca fiind un obstacol, astfel că nu a frânat accentuat și nu a ocolit victima.
Autoturismul nu a prezentat nici o avarie după accident, cauza leziunilor suferite de victimă fiind trecerea peste aceasta și târârea ei pe o distanță de cca.25 m.
În aceste condiții manevra de evitare prin frânare era posibilă dacă inculpatul sesiza starea de pericol adică prezența victimei pe sensul său de mers de la distanța de 32,50 m,având în vedere viteza cu care se deplasa la momentul premergător impactului. Sistemul de frânare ca și eficacitate era de 52 %, dar nu a influențat producerea accidentului tocmai pentru că victima a fost sesizată doar în momentul în care a fost acroșată.
Inculpatul, având în vedere că vizibilitatea era redusă, putea să observe la timp victima dacă ar fi circulat utilizând faza lungă, astfel ar fi avut o vizibilitate de minim 100 m și ar fi putut fie să frâneze și să se oprească în timp util, fără să acroșeze victima, fie să fi ocolit victima în condiții de siguranță pentru ambii participanți la trafic.
Desprindem concluzia că inculpatul nu a respectat dispozițiile art.49 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002, privind viteza de deplasare a autovehiculelor pe drumurile publice, precum și dispozițiile art.114 alin.1 lit.b din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr.195/2002, privind folosirea luminilor de drum în mers în localități, în condițiile unui iluminat precar a drumului public.
În același timp, victima nu a respectat dispozițiile art.72 alin.3 din O.U.G. nr.195/2002, astfel că, având în sânge o îmbibație alcoolică foarte mare (2,60%o) nu a traversat . marcat sau semnalizat, cu atât mai mult cu cât s-a oprit în poziția culcat pe șosea.
Date fiind aceste împrejurări, considerăm că atât inculpatul, cât și victima au câte o culpă de 50 % în producerea accidentului rutier în care au fost implicate.
În consecință, în baza art.385/15 pct.2 lit.d Cod procedură penală, vom admite recursurile promovate, vom casa integral hotărârea atacată și în rejudecare:
Conchidem că fapta inculpatului B. L. L., care la data de 23.01.2009, ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale privind circulația pe drumurile publice a autovehiculelor, a provocat din culpă uciderea victimei K. Ș., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă, prev. și ped. de art.178 alin.2 Cod penal.
La individualizarea pedepsei pe care o vom aplica inculpatului vom avea în vedere criteriile prev. de art.72 Cod penal privind gradul de pericol social al faptei comise, împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, dar și de persoana inculpatului care nu are antecedente penale și a recunoscut comiterea faptei doar că nu se consideră în culpă.
De asemenea, dat fiind faptul că inculpatul a avut o conduită bună înainte de săvârșirea infracțiunii îi vom acorda circumstanța atenuantă prev. de art.74 lit.a Cod penal.
În consecință, în baza art.178 alin.2 cod penal, cu aplicarea art.74 lit.a Cod penal și art.76 lit.d Cod penal, vom aplica inculpatului B. L. L. pedeapsa de 1 an închisoare.
Având în vedere persoana inculpatului, precum și îndeplinirea condițiilor prev. de art.81 Cod penal, privind aplicarea suspendării condiționate a executării pedepsei, vom dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate pe durata termenului de încercare de 3 ani, stabilit conform art.82 Cod penal.
Totodată vom pune în vedere inculpatului dispozițiile art.83 Cod penal, privind faptul că în cazul în care inculpatul va mai comite o infracțiune în cursul termenului de încercare se poate revoca beneficiul acordat.
Cu privire la recursul promovat de Asociația F. de Protecție a V. S. acesta urmează a fi admis deoarece în accidentul rutier sus-menționat a fost implicat un autovehicul înmatriculat în Ungaria iar, potrivit art.54 alin.2 din Legea nr.136/1995, privind asigurările și reasigurările în R.: „drepturile persoanelor păgubite prin accidente produse pe teritoriul României de autovehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate în străinătate se exercită împotriva asiguratorului prin reprezentanțele de despăgubiri sau prin Biroul Asiguratorului de Autovehicule din R.”. B.A.A.R. prin adresa OJ/2109/29.09.2011 a informat instanța că, deși autovehiculul pilotat de inculpat nu deținea poliță RCA, valabilă la data producerii accidentului, era legal înmatriculat în Ungaria, astfel că este angajată răspunderea Biroului „Carte V.” din Ungaria.
Potrivit adresei înaintată la dosarul cauzei la 07.03.2012, de către . R.”SA, Biroul Național Carte V. din Ungaria (M.) are calitatea de garant al plății despăgubirii persoanelor prejudiciate prin accidentul produs de inculpatul B. L. L. la data de 23.01.2009 cu autoturismul înmatriculat în Ungaria sub nr.CB 9192.
De asemenea, conform prevederii art.3 din Regulamentul General al Consiliului Birourilor, B.A.A.R a desemnat pe . R. „SA să reprezinte interesele M., garantul despăgubirii.
În consecință, vom admite recursul Asociației F. de Protecție a V. S. și vom constata lipsa calității procesuale pasive a acestei asociații.
Date fiind cele arătate mai sus, constatăm calitatea procesuală pasivă a M., care este garantul despăgubirii părților civile, prin reprezentantul său din R., . R. SA.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei reținem că părțile civile K. A. (soția victimei), N. Judita M. (fiica victimei) și K. Z. (fiul victimei) s-au constituit părți civile cu sumele de câte 15.000 lei daune materiale și câte 200.000 lei daune morale.
În primul rând, reținem că aceste părți civile nu au făcut niciun fel de dovadă a prejudiciului material suferit, astfel că nu se întrunesc, cu privire la daunele materiale, condițiile răspunderii civile delictuale.
În al doilea rând, dat fiind faptul că victima a avut o culpă de 50% în producerea evenimentului rutier în care a fost implicată, apreciem că daunele morale care se cuvin părților civile menționate, respectiv suferințele morale la care au fost supuși prin pierderea soțului, respectiv tatălui acestora, sunt de 50.000 lei pentru fiecare dintre părțile civile menționate.
Cât privește partea civilă S. C. Județean de Urgență Tg.M. considerăm că această parte civilă și-a dovedit prejudiciul cauzat constând în cheltuieli de spitalizare, însumate la 11.159,21 lei, ocazionate de spitalizarea victimei K. Ș., care a fost internat la Clinia Chirurgie I, Secția ATI, dovada pretențiilor formulate făcându-se cu fișa privind calculul costului spitalizării.
Între acest prejudiciu și fapta inculpatului există legătură de cauzalitate directă constând în aceea că datorită faptei inculpatului de accidentare a victimei aceasta din urmă a fost spitalizată de urgență asigurându-i-se îngrijire medicală de specialitate, care a implicat costuri însumate la 11.159,21 lei, la care se adaugă dobânda legală de la data pronunțării prezentei până la data plății efective.
Vom obliga Biroul Național de Carte V. din Ungaria (M.) prin reprezentantul . R.”SA București la plata despăgubirilor acordate părților civile, înțelegând prin aceasta că despăgubirile acordate, și la care va fi supus și inculpatul, pot fi recuperate în primul rând de la persoana juridică sus-menționată, ca și garant al plății despăgubirilor solicitate.
Cheltuielile judiciare avansate de stat în primă instanță și în recurs vor fi suportate de inculpat.
Văzând și aplicarea art.193 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile promovate de P. de pe lângă Judecătoria Reghin, părțile civile K. A.(domiciliată în Aluniș, nr. 461, jud. M.), K. Z.)domiciliat în Tg. M., ., .) și N. Judita M.(domiciliată în Vălenii de M., nr. 433, jud. M.), precum și al Asociației Fondului de Protecție a V. S. împotriva sentinței penale nr.370 din 20 octombrie 2011 a Judecătoriei Reghin.
Casează integral sentința atacată și, în rejudecare:
Constată că Asociația Fondului de Protecție a V. S. nu are calitate procesuală pasivă în cauză.
În baza art.178 alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.74 lit.a și art.76 lit.d Cod penal, condamnă pe inculpatul B. L. L. (fiul lui I. si A., născut la data de 27.02.1985 în Reghin, domiciliat în Reghin, ., ., jud. M., fără antecedente penale, CNP_)la pedeapsa de 1 (un) an închisoare.
Face aplicarea dip. art.71 și 64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal.
În baza art.81 Cod penal dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului menționat pe durata termenului de încercare de 3 ani, stabilit conform art.82 Cod penal.
Pune în vedere inculpatului disp. art.83 Cod penal, privind condițiile revocării beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza art.71 alin.5 Cod penal, suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
Admite în parte acțiunea civilă a părților civile K. A., N. Judita M. și K. Z. și obligă inculpatul la plata, către fiecare dintre aceste părți civile, a sumei de câte 50.000 lei, cu titlu de daune morale.
Obligă inculpatul la plata sumei de 11.159,21 lei, cu titlu de despăgubiri materiale și a dobânzii legale aferentă acestei sume, de la data pronunțării prezentei până la data plății către partea civilă S. C. Județean de Urgență Tg.M. (cu sediul în Tg. M., .. 50, jud. M.).
Obligă Biroul Național de Carte V. din Ungaria (M.) prin reprezentantul . R. București”( cu sediul în - sector 1, București, G. P., nr. 58-60) la plata despăgubirilor acordate părților civile sus menționate, în calitate de garant al inculpatului.
Obligă inculpatul la plata sumei de 765,26 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în primă instanță.
Obligă inculpatul la plata sumei de 2960 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în recurs.
Obligă inculpatul la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs către partea civilă K. Z..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 9 aprilie 2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
D. C. U. A. O. F. G.
Grefier,
D. B.
Red.D.C.U. – 10.04.2013
Tehn.G.C. – 10.04.2013
Jud.fond M. L.
| ← Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 243/2013. Curtea de... | Infracţiuni de corupţie. Legea nr. 78/2000. Decizia nr.... → |
|---|
