Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP. Decizia nr. 974/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA

Curtea de Apel TIMIŞOARA - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 974/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 07-10-2015

Dosar nr._ Operator 2711

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 974/A

Ședința publică din data de 07.10.2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE: F. P.

JUDECĂTOR: F. M. C. FLORENȚA

GREFIER: O. IOȚCOVICI

Ministerul Public- P. de pe lângă Curtea de Apel Timișoara este reprezentat de procuror B. E..

Pe rol se află judecarea apelului declarat de către P. DE PE L. JUDECĂTORIA TIMIȘOARA împotriva sentinței penale nr. 1098/13.05.2015 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr._ .

Fără citarea părților.

Dezbaterile și susținerile se află consemnate în încheierea de ședință din 23.09.2015 care face parte integrantă din prezenta și prin care, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a stabilit termen în vederea deliberării și pronunțării, la data de 07.10.2015, când:

CURTEA

Deliberând asupra cauzei penale constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 1098 din data de 13.05.2015, pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria Timișoara, în temeiul art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr.195/2002 rep., cu aplicarea art. 5 din Codul penal raportat la art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală a condamnat inculpatul A. F. T., la pedeapsa de 8 (opt) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, iar în temeiul art. 86 alin. 1 din O.U.G. nr.195/2002 rep. cu aplicarea art. 5 din Codul penal raportat la art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală, a condamnat același inculpat la pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere.

În temeiul art. 33 lit. a) C.pen din 1969 aconstatat că infracțiunile din prezenta cauză sunt concurente și, în temeiul art. art. 33 lit. a rap.la art.34 alin. 1 lit. b C.pen. din 1969, a contopit pedepsele aplicate prin hotărârea dată în pedeapsa cea mai grea de 8 (opt) luni închisoare, stabilind ca inculpatul să execute pedeapsa finală de 8 (opt) luni închisoare.

În temeiul art.71 C. pen. din 1969, a interzis inculpatului drepturile prevăzute la art.64 lit. a teza a II-a și lit. b C. pen. din 1969, pe durata și în condițiile prev. de art. 71 alin.2 C.pen. din 1969.

În temeiul art.81 și art. 82 C.pen. din 1969 a dispussuspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 2 (doi) ani și 8 (opt) luni.

În temeiul art. 71 alin. 5 C. pen. din 1969, a dispussuspendarea pedepsei accesorie pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.

În temeiul art. 404 C. proc. pen. a pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 83 C.pen. din 1969, respectiv, dacă în cursul termenului de încercare cel condamnat a săvârșit din nou o infracțiune, pentru care s-a pronunțat o condamnare definitivă chiar după expirarea acestui termen, instanța revocă suspendarea condiționată, dispunând executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa pentru noua infracțiune.

În temeiul art. 274 alin. 1 C.pr.pen. a obligat inculpatul la plata sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. (din care 200 lei aferente fazei de urmărire penală).

Pentru a pronunța această sentință penală, prima instanță a constatat următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara nr._/P/2013, înregistrat pe rolul Judecătoriei Timișoara la data de 06.02.2015 sub nr._, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului A. F. T., pentru săvârșirea infracțiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul sau a unui tramvai de către o persoana care are o îmbibație alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur în sange, fapta prev. de art. 87 alin.1 din OUG 195/2002 și conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prev. de art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002, totul cu aplicarea art. 33 lit. b C.pen. din 1986 cu aplicarea art. 5 C.pen

În expunerea stării de fapt, prin actul de inculpare, s-a reținut că, în data de 26.10.2013, organele de cercetare penală ale Secției 1 Poliție Rurală Timișoara s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că inculpatul A. F. T., în timp ce conducea autoturismul marca VW Golf, cu nr. de înmatriculare_, prin localitatea Alioș, a provocat un accident soldat cu pagube materiale, iar ulterior s-a constatat că nu posedă permis de conducere și întrucât emana vapori de alcool a fost testat cu aparatul alcooltest, rezultatul fiind de 0,54 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Prin același act de sesizare s-a mai dispus, în temeiul art. 328 alin. 3 C.proc.pen. raportat la art. 327 lit. b C.proc.pen., art. 314 alin. 1 lit. a C.proc.pen. (Legea 135/2010), art. 315 alin. 1 lit. b C.proc.pen. (Legea 135/2010) rap. la art. 16 alin. 1 lit. b teza I C.proc.pen. (Legea 135/2010), clasarea cauzei având drept obiect săvârșirea infracțiunii de distrugere din culpă, prev. de art. 219 alin. 1 din C.pen din 1968, de către inculpatul A. F. T.

Starea de fapt reținut în rechizitoriu a fost probată cu următoarele mijloace de probă: proces-verbal de constatare a infracțiunii (f.8); adrese Instituția Prefectului – Județul T. (f. 19); cerere de analiză și proces verbal de prelevare (f.21); buletin de examinare clinică (f.22); rezultat testare alcooltest (f.14); buletin de analiză toxicologică alcoolemie (f.20); declarații inculpat A. F. T. (f. 10, 12-13, 15); declarații martor C. R. N. (f. 26, 28); declarații martor S. D. I. (f.29, 30-32); declarații martor D. I. A. (f.33-35); adresă Primăria Comunei Mașloc (f.51) și fișă cazier inculpat (f.16)

Prin ordonanța organelor de cercetare penală din data de 09.09.2014, a fost începută urmărirea penală sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul ori a unui tramvai de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prev. de art.86 alin.1 din OUG 195/2002, conducere pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, prev. de art.87 alin.1 din OUG 195/2002 și distrugere din culpă, prev. de art.219 alin.1 C.pen din 1968, totul cu aplic. art.33 lit.b) C.pen din 1968.(f.4)

Prin ordonanța procurorului din data de 09.09.2014 s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspectul A. F. T. pentru infracțiunile de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul ori a unui tramvai de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prev. de art.86 alin.1 din OUG 195/2002 și conducere pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, prev. de art.87 alin.1 din OUG 195/2002, totul cu aplic. art.33 lit.b) C.pen din 1968.(f.3)

La data de 12.09.2014 suspectului A. F. T. i-au fost aduse la cunoștință învinuirea, drepturile și obligațiile procesuale, prev. de art.108, art.307 și art.309 alin.2 C.pr.pen (f.14). La data de 12.11.2014 s-a pus în mișcare acțiunea penală față de inculpatul A. F. T. (f.19)

Prin procesul-verbal din data de 27.11.2014 inculpatului A. F. T. i-au fost aduse la cunoștință drepturile și obligațiile procesuale. (f. 9). Inculpatul A. F. T. nu a fost asistat juridic în timpul urmăririi penale, deși i s-a adus la cunoștință acest drept.

La dosarul de fond a fost depusă și fișa de cazier judiciar actualizată a inculpatului (fila 19).

Prin încheierea de ședință din camera de consiliu din data de 01.04.2015, în temeiul art. 346 alin. 2 din Noul Cod de procedură penală, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății.

În cadrul cercetării judecătorești la primul termen de judecată din 29.04.2015, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei, declarația acestuia fiind consemnata si depusa la dosar și a solicitat judecarea cauzei potrivit dispozițiilor art. 375 C.pr.pen.

Din examinarea coroborată a probelor de la dosar – instanța de fond- raportat la învinuirea adusă inculpatului – a reținut următoarea stare de fapt: în data de 26.10.2013, în jurul orelor 21,00 inculpatul A. F. T. în timp ce conducea prin localitatea Alioș, pe o stradă laterală, în dreptul imobilului cu nr. 319, autoturismul marca VW Golf, cu nr. de înmatriculare_, a pierdut controlul asupra direcției de deplasare și a lovit un stâlp de electricitate avariind autoturismul. Ulterior, un echipaj de poliție din cadrul Secției 1 Poliție Rurală Timișoara, a fost direcționat de către dispeceratul 112 la locul accidentului deoarece în localitatea Alioș a avut loc un accident de circulație. Aceștia au procedat la legitimarea și identificarea inculpatului în prezența martorilor C. R. și D. I. A., cu aceiași ocazie, inculpatul fiind testat de organele de poliție cu aparatul Alcotest marca Drager, printer ARRJ-0099, nr. test_, care în data de 27.10.2013, ora 00,48 a indicat o valoare de 0,54 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Fiind condus la Spitalul Clinic Municipal Timișoara în vederea recoltării probelor biologice de sânge. Conform buletinului de analiză toxicologică alcoolemie nr.540/A/29.10.2013, rezultă că inculpatul avea la momentul recoltării primei probe biologice de sânge, la data de 27.10.2013 ora 01:30, cantitatea de 1,30 g/l alcool pur în sânge și 1,20 g/l o oră mai târziu.

Cu ocazia audierilor, inculpatul A. F. T. a recunoscut și regretat comiterea infracțiunilor reținute în sarcina sa. Inculpatul a arătat că în data de 26.10.2013 ora 20,00 a condus autoturismul marca VW Golf, cu nr. de înmatriculare_ prin . poseda permis de conducere și aflându-se sub influența băuturilor alcoolice a lovit un stâlp de electricitate de pe marginea drumului.

Situația de fapt s-a constatat și din procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, declarațiile inculpatului A. F. T., declarațiile martorilor C. R. N., S. D. I., D. I. A., adresa nr._ din 17.12.2013 a Instituției Prefectului Județului T., procesul-verbal de prelevare, buletinul de examinare clinică, buletin de analiză toxicologică alcoolemie nr.540/A/29.10.2013, stabilindu-se că în fața imobilului cu nr.319 a fost găsit autoturismul marca VW Golf, cu nr. de înmatriculare_ care era avariat în partea stângă, iar la aproximativ 40 metri se afla un stâlp de electricitate lovit la bază. A fost legitimat conducătorul autoturismului în persoana numitului A. F. T. care a declarat că nu posedă permis de conducere. Deoarece emana vapori de alcool, inculpatul a fost testat cu aparatul alcool test, rezultatul fiind 0,54 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Din fișa cazier judiciar privind pe A. F. T. (fila 19) s-a reținut că acesta nu este cunoscut cu antecedente penale

Instanța de fond a observat că la data de 01.02.2014 au intrat în vigoare Noile Coduri penal și de procedură penală. Potrivit art. 5 alin. 1 din Codul penal în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii și până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.

La analizarea și alegerea textelor de lege aplicabile în cauză, prima instanță a avut în vedere considerentele deciziei nr. 265/06.05.2014 a Curții Constituționale potrivit căreia „dispozițiile art. 5 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile …”. Totodată, s-a avut în vedere că aceeași decizie statuează că „…interpretarea potrivit căreia legea penală mai favorabilă presupune aplicarea instituțiilor autonome mai favorabile este de natură să înfrângă exigențele constituționale…”.

Întrucât s-a orientat către o pedeapsă cu închisoarea, instanța de fond a apreciat ca fiind mai favorabilă vechea reglementare a infracțiunii.

Privitor la această opinie, s-a argumentat că în cauza de față, din compararea naturii și a limitelor de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea de conducere a unui autovehicul având în sânge o alcoolemie peste limita legală, prevăzută la data săvârșirii faptei de art. 87 alin.1 din OUG 195/2002, instanța de fond a reținut că în cauză s-au produs modificări în ceea ce privește pedepsele aplicabile, în sensul că potrivit art. 336 alin 1 C. pen. se poate aplica și pedeapsa amenzii penale, alternativ cu pedeapsa închisorii, ale cărei limite au rămas nemodificate.

Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei aplicate, s-a concluzionat că legea penală mai favorabilă apare a fi legea penală veche în condițiile în care, raportat la starea de fapt s-a apreciat că renunțarea la aplicarea pedepsei potrivit Codului Penal în vigoare de la 01.02.2014 nu este suficientă. Astfel ținând seama de limita maximă de pedeapsă prevăzută pentru infracțiune, respectiv de 5 ani, de persoana infractorului, s-a opiniat că se permite aplicarea unei pedepse cu suspendarea condiționată a executării acesteia, conform dispozițiilor art. 81și următoarele din Codul penal din 1969, modalitate de executare mai favorabilă decât amânarea aplicării pedepsei reglementată art. 83- 90 CP, deoarece prima nu presupune respectarea unor măsuri de supraveghere sau obligații din cele prevăzute la art. 85 C.pen. și posibilitatea impunerii vreunei obligații și la împlinirea termenului de încercare intervine reabilitarea de drept. În consecință, prima instanță a judecat prezenta cauză prin aplicarea dispozițiilor art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002 rep. și dispozițiile Codului penal din 1969, aceasta fiind legea penală mai favorabilă

În ceea ce privește infracțiunea de conducere a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere prevăzută la data săvârșirii faptei de art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002, instanța de fond a reținut că potrivit art. 335 alin 1 C. pen în cauză nu s-au produs modificări în ceea ce privește limitele de pedeapsă aplicabile având în vedere și dispozițiile Deciziei Curții Constituționale 265/2014 (publicată în Monitorul Oficial 372/20.05.2014) potrivit cu care analizarea legii penale mai favorabile se efectuează având în vedere „o . criterii care tind fie la înlăturarea răspunderii penale, ori a consecințelor condamnării, fie la aplicarea unei pedepse mai mici. Aceste elemente de analiză vizează în primul rând condițiile de incriminare, apoi cele de tragere la răspundere penală și, în sfârșit, criteriul pedepsei,” deci prin aplicare în mod global, astfel că a apreciat că raportat la art. 5 alin.1 C. pen., ca lege penală mai favorabilă sunt dispozițiile art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002 rep. și dispozițiile Codului penal de la 1969.

În drept, s-a reținut că fapta inculpatului A. F. T. de a conduce pe drumurile publice, la data de 26.10.2013, autoturismul marca VW Golf, cu nr. de înmatriculare_, prin localitatea Alioș, pe DS 8, fără a poseda permis de conducere și având o îmbibație alcoolică de 1,30 g/l alcool pur în sânge, respectiv 1,20 g/l, constituie infracțiunile de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul ori a unui tramvai de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prev. de art.86 alin.1 din OUG 195/2002 cu aplic. art.5 C.pen și conducere pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, prev. de art.87 alin.1 din OUG 195/2002 cu aplic. art.5 C.pen.

Având în vedere că, datorită împrejurărilor în care a avut loc și urmărilor pe care le-a produs acțiunea inculpatului întrunește atât elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 85 alin.1, cât și pe cele ale infracțiunii prev.de art.86 alin.1 din OUG 195/2002, rep., instanța de fond a constatat că în cauză sunt aplicabile disp.art.33 lit.a C.pen., ce reglementează concursul ideal de infracțiuni.

Instanța anterioară a mai reținut cu privire la conținutul constitutiv al infracțiunii prev. de art. 86 alin.1 din OUG 195/2002 rep. că elementul material este reprezentat de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule. Având în vedere că infracțiunea incriminată este una de pericol, s-a apreciat că urmarea imediată a faptei săvârșite de către inculpat constă în punerea în pericol a siguranței traficului rutier, legătura de cauzalitate între fapta săvârșită și urmarea socialmente periculoasă rezultând din însăși materialitatea faptei. Sub aspectul laturii subiective, s-a reținut că inculpatul a săvârșit fapta cu intenție indirectă, prevăzând rezultatul faptei sale și acceptând posibilitatea producerii lui, cu toate că nu l-a urmărit.

În ceea ce privește latura obiectivă a infracțiunii prev. de art. 87 alin.1 din OUG 195/2002, s-au reținut următoarele: constituie elementul material fapta inculpatului care potrivit procesului verbal de constatare și buletinului de analiză toxicologică a alcoolemiei a condus pe o stradă laterală, în dreptul imobilului cu nr. 319 din localitatea Alioș, autoturismul marca VW Golf, cu nr. de înmatriculare_, având o alcoolemie peste limita legală.

Totodată, s-a apreciat că urmarea imediată a constat într-o stare de pericol pentru securitatea circulației pe drumurile publice, avându-se în vedere faptul că o persoană care se găsește sub influența băuturilor alcoolice nu mai este în plenitudinea aptitudinilor fizice și psihice pe care le presupune conducerea în siguranță a autovehiculelor. Fiind o infracțiune formală, de pericol, raportul de cauzalitate între urmarea imediată și acțiune se prezumă, starea de pericol fiind inerentă acțiunii.

Sub aspectul laturii subiective, prima instanță a reținut intenția indirectă ca formă a vinovăției, pe considerentul că inculpatul a avut reprezentarea pericolului social al faptei sale, astfel cum este prevăzută la art. 19 alin. 1 lit. b C.pen. de la 1969.

La individualizarea pedepselor ce au fost aplicate inculpatului, instanța de fond a avut în vedere dispozițiile art.52 C.pen., precum și criteriile generale de individualizare prevăzute de art 72 C.pen., a ținut seama de limitele de pedeapsă stabilite de textul incriminator pentru fapta săvârșită, de gradul de pericol social al faptelor săvârșite, concretizat în valorile sociale care au fost, dar mai ales vor putea fi vătămate în viitor, persoana inculpatului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală. În acest sens, a reținut, pe de o parte, atitudinea de recunoaștere a faptei manifestată de către inculpat în faza de urmărire penală și de lipsa antecedentelor penale (așa cum rezultă din fișa de cazier a acesteia-f.19), iar pe de altă parte gradul de pericol social al faptelor ce fac obiectul cauzei de față, ținând seama de locul și modul de săvârșire a acestora, aspecte în raport de care a procedat la aplicarea unor pedepse orientate spre minimul special prevăzut de lege.

Constatând astfel că faptele există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de inculpat, instanța, în temeiul art. 87 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002 republicată, cu aplicarea art. 5 din Codul penal raportat la art. 396 alin. 1 și 10 Cod de procedură penală, a condamnat inculpatul la pedeapsa de 8 (opt) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, iar în temeiul art. 86 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002 rep. cu aplicarea art. 5 din Codul penal raportat la art. 396 alin. 1 Cod de procedură penală, la pedeapsa de 6(șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere, prev. de art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002 rep.

În ceea ce privește pedeapsa accesorie, pe linia principiului fundamental al individualizării sancțiunilor de drept penal și al principiului constituțional înscris în prevederile art. 53 alin. 2 din Constituție – potrivit cu care restrângerea unor drepturi sau libertăți trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o – s-a examinat în raport de natura și gravitatea pedepsei principale, proporționalitatea restrângerii drepturilor în cadrul pedepsei accesorii care însoțește de drept pedeapsa principală.

Reținând natura faptei comise, rezultatul produs, ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatului care au condus prima instanță la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat - instanța de fond a privat pe inculpat de exercițiul acestor drepturi pe durata executării pedepsei, conform dispozițiilor art. 71 alin. 1 Cod penal.

Pe considerentul că în cauză s-a reținut săvârșirea celor două infracțiuni în concurs ideal instanța de fond a făcut aplicarea art. 33 lit. a C.pen rap.la art.34 alin.1 lit.b C.pen, respectiv a contopit pedepsele aplicate prin sentința dată în pedeapsa cea mai grea, de8 (opt) luni închisoare, stabilind ca inculpatul să execute pedeapsa finală de 8 (opt) luni închisoare.

În temeiul art. 71 C. pen. din 1969, a interzis inculpatului drepturile prevăzute la art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. din 1969, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.

Cât privește individualizarea judiciară a executării pedepsei ce i s-a aplicat inculpatului, instanța de fond a reținut incidența în cauză a dispozițiilor art. 81 C.pen., conform cărora se poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o anumită durată, cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: pedeapsa aplicată pentru concursul de infracțiuni este închisoarea de cel mult 2 ani; infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, cu excepția celor prevăzute la art. 38 C.pen.; s-a apreciat de către prima instanță că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia. Astfel, apreciind că inculpatul poate să conștientizeze rezultatul faptelor sale și necesitatea adoptării unei conduite viitoare corespunzătoare celei prescrise de normele juridice, instanța de fond a opiniat că scopul pedepsei poate fi atins și fără privare de libertate.

Considerând că în cauză sunt îndeplinite în mod cumulativ cerințele prevăzute de art.81 C.pen., respectiv condamnarea prin prezenta sentință fiind o pedeapsă de 8 (opt) luni închisoare, convingerea instanței că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea de către inculpat a pedepsei aplicate - instanța de fond, în baza art.81 C.pen., a suspendat condiționat executarea pedepsei pe durata unui termen de încercare de termen de încercare cu durata de 2 (doi) ani și 8 (opt) luni, stabilit în condițiile art. 82 C.pen, care să înceapă să curgă de la data rămânerii definitive a hotărârii date; în temeiul art. 71 alin. 5 C. pen. din 1969, a suspendat pedeapsa accesorie pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii, iar în temeiul art. 404 C. proc. pen. a pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 83 C.pen. din 1969, respectiv, dacă în cursul termenului de încercare cel condamnat a săvârșit din nou o infracțiune, pentru care s-a pronunțat o condamnare definitivă chiar după expirarea acestui termen, instanța revocă suspendarea condiționată, dispunând executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa pentru noua infracțiune.

În temeiul art. 274 alin. 1 C.pr.pen. a obligat inculpatul la plata sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat (din care 200 lei aferente fazei de urmărire penală).

Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal, P. de pe lângă Judecătoria Timișoara, solicitând, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a C.pr.pen. admiterea apelului și desființarea sentinței penale atacate ca fiind nelegală, iar în rejudecare, aplicarea unei pedepse în limite legale pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis, faptă prev. de art. 86 alin. 1 OUG 195/2002 rep. iar mai apoi contopirea în baza art. 33 lit. a C.pen. rap. la art.34 alin.1 lit.b C.pen. a acestei pedepse cu pedeapsa aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge prev. de art. 87 alin. 1 OUC 195/2002 rep. totul cu aplicarea art. 33 lit.b C.pen. din 1968 cu aplic art. 5 C.pen. iar apoi aplicarea unui spor.

În motivare, se arată că sentința penală este nelegală sub aspectul cuantumului pedepsei de 6 luni închisoare aplicată inculpatului pentru infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui vehicul fără a poseda permis de conducere, instanța de fond aplicând în mod greșit o pedeapsă sub minimul special prevăzut de lege, fără a fi incidente cauze de atenuare a pedepsei.

Se consideră astfel că, instanța de fond a apreciat, în mod corect, că inculpatului A. F. T. îi este mai favorabilă vechea reglementare spre deosebire de reglementarea din Codul Penal din 2009 având în vedere că s-au produs modificări în ceea ce privește limitele de pedeapsă aplicabile având în vedere și dispozițiile Deciziei Curții Constituționale 265/2014 (publicată în Monitorul Oficial 372/20.05.2014) potrivit cu care analizarea legii penale mai favorabile se efectuează având în vedere „o . criterii care tind, fie la înlăturarea răspunderii penale, ori a consecințelor condamnării, fie la aplicarea unei pedepse mai mici”, faptul că se permite aplicarea unei pedepse cu suspendarea condiționată a executării acesteia, conform dispozițiilor art. 81 și următoarele din Codul penal din 1969, modalitatea de executare mai favorabilă decât amânarea aplicării pedepsei reglementată art. 83- 90 CP, deoarece prima nu presupune respectarea unor măsuri de supraveghere sau obligații din cele prevăzute la art. 85C.pen. și posibilitatea impunerii vreunei obligații la împlinirea termenului de încercare intervin reabilitarea de drept, precum și faptul că săvârșind două fapte în concurs sporul este facultativ.

În continuare, se arată că, deși pentru infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere pedeapsa este închisoarea de Ia 1 la 5 ani, iar aplicând dispozițiile art. 396 al. 10 C.pr.pen. respectiv reducerea pedepsei cu o treime, pedeapsa este închisoarea de la 8 luni la 3 ani și 4 luni, prima instanță, în mod greșit, a aplicat inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere, prev. de art. 86 al. 1 din OUG 195/2002, o pedeapsă de 6 luni închisoare, fără a reține circumstanțe atenuate sau alte cauze care să justifice reducerea pedepsei sub limitele speciale.

De asemenea, se consideră că, în mod corect, instanța de fond ar fi trebuit să aplice pedeapsa pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere prev. de art. 86 al. 1 din OUG 195/2002 cu aplic. art. 5 Cp având în vedere minimul special al pedepsei de 8 luni închisoare, pe care să-l contopească mai apoi, în temeiul art. 33 lit. a C.pen rap.la art.34 alin.1 lit.b C.pen, cu pedeapsa de 8 luni închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge cu aplicarea unui spor.

Analizând legalitatea și temeinicia sentinței penale atacate în raport de actele și lucrările dosarului, dar și în raport de criticile invocate de apelantă, precum și din oficiu, conform dispozițiilor art.417 Cod procedură penala, Curtea constată că apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Timișoara este fondat pentru cele ce se vor arăta în continuare:

Se observă că instanța de fond în mod corect a reținut starea de fapt dedusă judecăți, respectiv aceea că în data de 26.10.2013, în jurul orelor 21,00 inculpatul A. F. T. în timp ce conducea prin localitatea Alioș, pe o stradă laterală, în dreptul imobilului cu nr. 319, autoturismul marca VW Golf, cu nr. de înmatriculare_, a pierdut controlul asupra direcției de deplasare și a lovit un stâlp de electricitate avariind autoturismul. Ulterior, un echipaj de poliție din cadrul Secției 1 Poliție Rurală Timișoara, a fost direcționat de către dispeceratul 112 la locul accidentului deoarece în localitatea Alioș a avut loc un accident de circulație. Aceștia au procedat la legitimarea și identificarea inculpatului în prezența martorilor C. R. și D. I. A., cu aceiași ocazie, inculpatul fiind testat de organele de poliție cu aparatul Alcotest marca Drager, printer ARRJ-0099, nr. test_, care în data de 27.10.2013, ora 00,48 a indicat o valoare de 0,54 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Inculpatul a recunoscut fapta în cursul urmăriri penale, solicitând aplicarea procedurii prev. de art. 375 C. pr. pen.

Raportat la ansamblul materialului probatoriu administrat în cursul urmăririi penale, Curtea de Apel constată că în mod corect prima instanța a reținut vinovăția inculpatului A. F. T., încadrarea în drept a faptelor săvârșite, fiind de asemenea corectă.

Cu privire la individualizarea pedepsei aplicate pentru infracțiunea prev. de art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr.195/2002 rep., cu aplicarea art. 5 din Codul penal raportat la art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală se observă că prima instanță a făcut o corectă aplicare a criteriilor de individualizare.

La individualizarea și proporționalizarea pedepsei aplicate inculpatului, instanța de fond a dat eficiență deplină tuturor criteriilor prevăzute de art.72 Codul penal din 1969, respectiv gradului de pericolul social concret al fiecărei infracțiuni, determinat de modul de săvârșire a fiecărei faptei, valoarea socială vătămată, urmările care s-au produs și cele care s-ar fi putut produce, cât și persoanei inculpatului, care nu este cunoscut cu antecedente penale.

În raport de toate aceste împrejurări, în mod corect prima instanță i-a aplicat inculpatului o pedeapsă la minimul special prevăzut de lege (ca urmare a reducerii cu o treime a limitei prevăzute de lege ) pentru infracțiunea prev. de art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr.195/2002 rep., cu aplicarea art. 5 din Codul penal raportat la art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală.

Cu privire la pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată pentru infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere, prev. de art. 86 alin. 1 din O.U.G. nr.195/2002 rep. cu aplicarea art. 5 din Codul penal raportat la art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală, se constată că prima instanță a aplicat o pedeapsă sub minimul legal prevăzut de lege, în acest sens urmând a fi admis apelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara.

Pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea prev. de art. 86 alin. 1 din O.U.G. nr.195/2002 rep. cu aplicarea art. 5 din Codul penal raportat la art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală este cu închisoarea de la 8 luni la 3 ani și 4 luni. Astfel, pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată de către prima instanță este sub minimul special prevăzut de lege, impunându-se reformarea hotărârii sub acest aspect.

La individualizarea acestei pedepse, Curtea de Apel va lua în considerare criteriile prevăzute de art. 72 Codul penal din 1969, respectiv limitelor de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită, gradului de pericol social al acesteia, împrejurările concrete în care au fost comise faptele și urmările produse, dar și datele privind persoana incupatului care nu este cunoscut cu antecedente penale și constată că și în privința aceste infracțiuni se impune aplicare unei pedepse la minimul special prevăzut de lege, respectiv pedeapsa de 8 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii art. 86 alin. 1 din O.U.G. nr.195/2002 rep. cu aplicarea art. 5 din Codul penal raportat la art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală.

În temeiul art. 33 lit. a C.pen din 1969 rap.la art.34 alin. 1 lit. b C.pen. din 1969, va contopi pedepsele aplicate prin prezenta în pedeapsa cea mai grea de 8 (opt) luni închisoare, datele privind persoana inculpatului și circumstanțele de săvârșire a pluralității de infracțiuni neimpunând aplicare unui spor, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa finală de: 8 (opt) luni închisoare.

Instanța va menține dispozițiile privind individualizarea judiciară a executării pedepsei având în vedere, pe de o parte că aceste nu au fost supuse criticii, pe de altă parte, analizându-le din oficiu constantă că aplicarea dispozițiilor art. 81 Codul penal din 1969 realizează o justă individualizare judiciară a executării pedepsei.

Pentru considerentele expuse, în baza art. 421 alin. 2 lit. a C.pr.pen. va admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Timișoara împotriva sentinței penale nr. 1098 din 13.05.2015, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr._ .

În consecință, va desființa sentința penală atacată numai cu privire la infracțiunea prev. de art. 86 alin. 1 din O.U.G. nr.195/2002 rep. și, rejudecând, în temeiul art. 86 alin. 1 din O.U.G. nr.195/2002 rep. cu aplicarea art. 5 C.pen. raportat la art. 396 alin. 10 c.pr.pen., va condamna inculpatul A. F. T. la pedeapsa de 8 (opt) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere.

Va menține în rest sentința penală apelată

În baza art. 275 alin. 3 C.pr.pen, cheltuielile judiciare din apel vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art. 421 alin. 2 lit. a C.pr.pen. admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Timișoara împotriva sentinței penale nr. 1098 din 13.05.2015, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr._ .

Desființează sentința penală atacată numai cu privire la infracțiunea prev. de art. 86 alin. 1 din O.U.G. nr.195/2002 rep. și, rejudecând:

În temeiul art. 86 alin. 1 din O.U.G. nr.195/2002 rep. cu aplicarea art. 5 C.pen. raportat la art. 396 alin. 10 c.pr.pen., condamnă inculpatul A. F. T. la pedeapsa de:

- 8 (opt) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere.

În temeiul art. 33 lit. a C.pen din 1969 rap.la art.34 alin. 1 lit. b C.pen. din 1969, contopește pedepsele aplicate prin prezenta în pedeapsa cea mai grea de 8 (opt) luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa finală de:

-8 (opt) luni închisoare.

Menține în rest sentința penală apelată

În baza art. 275 alin. 3 C.pr.pen, cheltuielile judiciare din apel rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 07.10.2015.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR

F. P. F. M. C. FLORENȚA

GREFIER,

O. IOȚCOVICI

Red. F.F.M./13.10.2015

Tehnored.O.I. 4 ex- 08.10.2105

Prima instanță– Judecătoria Timișoara- jud. D. L.

← Mandat european de arestare. Sentința nr. 145/2015. Curtea de...		Conducere fără permis. Art.335 NCP. Decizia nr. 1001/2015.... →

Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP. Decizia nr. 974/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP. Decizia nr. 974/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA