Fals în înscrisuri sub semnătură privată. Art. 290 C.p.. Decizia nr. 966/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA

Curtea de Apel TIMIŞOARA - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 966/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 07-10-2015

Dosar nr._ Operator 2711

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 966/A

Ședința publică din data de 07.10.2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE: F. P.

JUDECĂTOR: F. M. C. FLORENȚA

GREFIER: O. IOȚCOVICI

Ministerul Public- P. de pe lângă Curtea de Apel Timișoara este reprezentat de procuror B. E..

Pe rol se află judecarea apelurilor declarate de către inculpații S. R. M., C. E. C., K. M. R. împotriva sentinței penale nr. 775 din 14.04.2015, pronunțată de Judecătoria A. în dosar nr._ .

Fără citarea părților.

Se constată depus la dosar răspuns comunicat, la solicitarea instanței, de către Inspectoratul General al Poliției Române – Centrul de Cooperare Polițienească Internațională – Biroul Național Interpol, respectiv adresa nr._/SA/29.09.2015 prin care a arătat că numita K. M. R. a fost pusă în urmărire internațională la data de 27.07.2015, în baza mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 586/18.06.2015 și a mandatului european de arestare nr. 15/09.07.2015, documente emise de Judecătoria A., nefiind depistată până la data emiterii adresei.

Dezbaterile și susținerile se află consemnate în încheierea de ședință din 23.09.2015 care face parte integrantă din prezenta și prin care, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a stabilit termen în vederea deliberării și pronunțării, la data de 07.10.2015, când:

CURTEA

Deliberând asupra cauzei penale constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 775 din data de 14.04.2015, pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria A., în baza art.386 Cod procedură penală, art.5 Cod penal, a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor din rechizitoriu reținute în sarcina inculpatei K. M. R. din infracțiunea prev. de art.48 Cod penal rap. la art.244 al.1,2 Cod penal cu aplic.art.41 al.2 Cod penal 1969 în infracțiunea prev. de art.26 rap. la art.215 al.1-3 Cod penal 1969, cu aplic. art.41 al.2 Cod penal 1969 și din infracțiunea prev. de art.322 Cod penal cu aplic.art.41 al.2, art.33 lit.a Cod penal 1969 în infracțiunea prev. de art.290 Cod penal 1969 cu aplic.art.41 al.2 Cod penal 1969.

În baza art.26 Cod penal 1969 rap. la art.215 al.1-3 Cod penal 1969, cu aplic.art.41 al.2 Cod penal 1969, a condamnat inculpata K. M. R., la o pedeapsă de 4(patru) ani închisoare pentru complicitate la înșelăciune în formă continuată.

În baza art.396 al.6 Cod procedură penală, rap.la art.16 lit.f Cod procedură penală a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva acestei inculpate sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art.290 Cod penal 1969, cu aplic.art.41 al.2 Cod penal 1969, ca urmare a intervenției prescripției răspunderii penale.

Pe durata și în condițiile prev. de art.71 Cod penal 1969 a interzis inculpatei exercitarea drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a, b și c Cod penal 1969.

În baza art.386 Cod procedură penală, art.5 Cod penal, a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor din rechizitoriu reținute în sarcina inculpatului C. E. C. din infracțiunea prev. de art.48 Cod penal rap. la art.244 al.1și 2 Cod penal, cu aplic. art.41 al.2 Cod penal în infracțiunea prev. de art. 26 rap.la art.215 al.1-3 Cod penal 1969, cu aplic.art.41 al.2 Cod penal 1969 și din infracțiunea prev. de art.322 Cod penal cu aplic.art.41 al.2, art.33lir.a Cod penal 1969 în infracțiunea prev. de art.290 Cod penal 1969 cu aplic.art.41 al.2 Cod penal 1969, art.396 Cod procedură penală.

În baza art.26 rap. la art.215 al-1-3 Cod penal 1969, cu aplic. art.41 al.2 Cod penal 1969, art.5 Cod penal, art.396 al.10 Cod procedură penală, a condamnat inculpatul C. E. C., la o pedeapsă de 3(trei) ani închisoare pentru complicitate la înșelăciune în formă continuată.

În baza art.396 al.6 Cod procedură penală, rap.la art.16 lit.f Cod procedură penală a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva acestui inculpat sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art.290 Cod penal 1969, cu aplic.art.41 al.2 Cod penal 1969, ca urmare a intervenției prescripției răspunderii penale.

Pe durata și în condițiile prev. de art.71 Cod penal 1969 a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a, b și c Cod penal 1969, respectiv dreptul de a ocupa funcția de administrator.

În baza art.81, art.82 și art.71 al.5 Cod penal 1969, cu aplicarea art.5 Cod penal a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și a pedepsei accesorii aplicată inculpatului C. E. C. pe durata termenului de încercare de 5 ani și atrage atenția inculpatului asupra art.83, art.84 Cod penal 1969.

De asemenea, a obligat inculpatul C. E. C. la plata către partea civilă B. a sumei de 8.899,06 euro sau contravaloarea în lei la data plății, cu titlu de despăgubiri civile, conform constituirii de parte civilă formulată de către Banca Comercială Română SA prin adresa de la fila 409 dosar u.p.

În baza art.215 al.1-3 Cod penal 1969, cu aplic.art.41 al.2 Cod penal 1969, art.5 Cod penal, art.396 al.10 Cod procedură penală, prin schimbarea încadrării juridice din rechizitoriu, a condamnat inculpatele: S. (fostă T.) R. M. și M. L. A. la câte: 3(trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată.

Pe durata și în condițiile prev. de art.71 Cod penal 1969 a interzis celor două inculpate de mai sus exercitarea drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a, b Cod penal 1969, respectiv dreptul de a ocupa funcția de administrator.

În baza art.81, art.82 și art.71 al.5 Cod penal 1969, cu aplicarea art.5 Cod penal a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și a pedepsei accesorii aplicată inculpatelor S. R. M. și M. L. A. pe durata termenului de încercare de 5 ani și a atras atenția inculpatelor asupra art.83, art.84 Cod penal 1969.

În baza art.386 Cod procedură penală, art.5 Cod penal, a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor din rechizitoriu reținute în sarcina inculpatului Z. G. din infracțiunea prev. de art.244 al.1și 2 Cod penal, cu aplic. art.41 al.2 Cod penal în infracțiunea prev. de art.215 al.1-3 Cod penal 1969, cu aplic.art.41 al.2 Cod penal 1969 și art.5 Cod penal și din infracțiunea prev. de art.323 Cod penal cu aplic.art.41 al.2 Cod penal 1969 în infracțiunea prev. de art.291 Cod penal 1969 cu aplic.art.41 al.2 Cod penal 1969 și art.5 Cod penal.

În baza art.215 al-1-3 Cod penal 1969, cu aplic. art.41 al.2 Cod penal 1969, art.5 Cod penal, a condamnat inculpatul Z. G., la o pedeapsă de 3(trei) ani închisoare pentru înșelăciune în formă continuată.

În baza art.396 al.6 Cod procedură penală, rap.la art.16 lit.f Cod procedură penală a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva acestui inculpat sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art.291 Cod penal 1969, cu aplic.art.41 al.2 Cod penal 1969, ca urmare a intervenției prescripției răspunderii penale.

Pe durata și în condițiile prev. de art.71 Cod penal 1969 a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a și b Cod penal 1969, respectiv dreptul de a ocupa funcția de administrator.

În baza art.81, art.82 și art.71 al.5 Cod penal 1969, cu aplicarea art.5 Cod penal a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și a pedepsei accesorii aplicată inculpatului Z. G. pe durata termenului de încercare de 5 ani și a atras atenția inculpatului asupra art.83, art.84 Cod penal 1969.

Prin aceeași sentință, a anulat înscrisurile false, și anume: contract individual de muncă încheiat între . A. și Z. G., în baza procesului-verbal de contravenție nr._/2007, în care figurează ca dată de începere a activității 10.01.2007, aflat la fila 85 dosar u.p.; contract individual de muncă încheiat între . A. și T. R. M. având înscris nr._/21.08.2006 sub ștampila ITM A., în care figurează ca dată de începere a activității 01.08.2006, aflat la fila 90 dosar u.p.; contract individual de muncă încheiat între . A. și M. L. A. având înscris nr._/20.09.2006, sub ștampila ITM A., în care figurează ca dată de începere a activității 31.08.2006, aflat la fila 91 dosar u.p.; adeverința de salariu nr.10 emisă la 31.10.2006 de către . pe numele T. R. M.; adeverința de venit emisă de . sub nr.10/14.11.2006 sub numele C. E.; adeverința de venit emisă de . sub nr.50/20.12.2006 sub numele C. E.; adeverința de salariu emisă de . sub nr.11/17.11.2006 sub numele T. R. M.; adeverința de salariu emisă de . sub nr.31/22.11.2006 sub numele M. L. A.; adeverința de salariu emisă de . sub nr.40/12.12.2006 sub numele M. L. A.; adeverința de salariu emisă de . sub nr.44/23.04.2007 sub numele Z. G.; adeverința de salariu emisă de . sub nr.66/09.05.2007 sub numele Z. G..

În baza art.20 al.7 Cod procedură penală a lăsat nesoluționate acțiunile civile formulate de către părțile civile .; .; . SRL; .; E. K. ROMÂNIA SRL.

În baza art.274 al.1 Cod procedură penală a obligat fiecare dintre inculpați la plata sumei de câte 1000 lei cheltuieli judiciare către stat.

De asemenea, a dispus virarea din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului A. a sumei de 400 lei, onorariu avocat din oficiu.

Pentru a pronunța această sentință penală, prima instanță a constatat următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul A., emis în dosar nr.178/P/2014, la data de 07.08.2014, înregistrat la Judecătoria A. la data de 12.08.2014, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpaților K. M. R. și C. E. C., trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la înșelăciune prin folosirea de calități mincinoase și alte mijloace frauduloase și fals material în înscrisuri sub semnătură privată, ambele în formă continuată și în concurs real, prev. și ped. de art. 48 Cod penal rap. la art. 244 al. 1 și 2 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal 1969 (art. 5 Noul Cod Penal), art. 322 Cod penal cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal și cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal 1969 (art. 5 Noul Cod Penal), S. R. M. și M. L., pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prin folosirea de calități mincinoase și alte mijloace frauduloase, comisă în formă continuată, prev. și ped. de art. 244 al. 1 și 2 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal 1969 (art. 5 Noul Cod Penal) și Z. G., pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune prin folosirea de calități mincinoase și alte mijloace frauduloase, comisă în formă continuată, în concurs cu infracțiunea de uz de fals, în formă continuată prev. și ped. de art. 244 al. 1 și 2 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal 1969 (art. 5 Noul Cod Penal), art.323 Cod penal, cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal 1969 (art.5 Noul Cod Penal), cu aplicarea art.33lit.a Cod penal 1968 (art.5 Noul Cod Penal).

În sarcina inculpaților s-a reținut în principal că inculpata K. M. R. în calitate de administrator al ., a eliberat adeverințe care atestau în mod fals calitatea de angajați ai societății ale unor persoane fizice având vechimea de cel puțin trei luni, cu scopul ca acestea să obțină în mod injust credite și finanțări de la diferite bănci. Totodată la sugestia inculpatei și alte persoane având calitatea de administratori ai altor societăți comerciale, au eliberat asemenea adeverințe și au dat declarații potrivit cărora la un punct de lucru al societății au fost depistați de către inspectorii ITM persoane muncind fără să fi avut încheiate contracte de muncă. S-a reținut că sumele de bani, respectiv bunurile achiziționate cu adeverințele ce atestau în mod fals calitatea de angajat, erau emise ulterior inculpatei care le valorifica, iar persoanele angajate fictiv erau uneori recompensate cu sume de bani. Inculpata a făcut aceeași propunere și inculpatului C. E. C. care era administrator la ., astfel că acesta împreună cu K. M. R. s-au deplasat la ITM A. unde s-a întocmit în fals un proces-verbal care constata că la punctul delucru al societății au fost depistați prestând munci Z. G., Szilagy R. M. și V. N. I., proces-verbal în baza căruia celor trei le-au fost întocmite documente de angajare retroactivă. S-a reținut că, în același mod s-a procedat și cu inculpatele S. R. M. și M. L. A., cărora le-au fost întocmite documente de angajare retroactivă la aceeași firmă. Inculpatul C. E. C. a înmânat inculpatei K. M. R. înscrisurile ce reflectau în fals calitatea de angajați a persoanelor mai sus menționate, înscrisuri care au fost folosite la unitățile bancare, în vederea obținerii de sume de bani, produse sau finanțări. În acest fel inculpata S. R. M. a indus în eroare prin folosirea adeverințelor false ce atestau calitatea de angajat al . sau a . mai multe persoane vătămate, respectiv în luna octombrie 2006 a achiziționat de la magazinul . A. în baza unui contract de leasing financiar încheiat cu . și în baza adeverinței eliberate de ., bunuri de consum, neachitând suma din contractul de leasing, cauzând un prejudiciu . în cuantum de 2.685,67 lei. În același sens a procedat în luna noiembrie 2006 când a achiziționat bunuri de la magazinul Flanco și în luna decembrie 2006 când a achiziționat bunuri de la magazinul Coraura din A.. În luna noiembrie 2006 aceeași inculpată – S. (T.) R.-M. prezentând o adeverință de salariu eliberată de societatea administrată de inculpatul C. E. C. a achiziționat bunuri de la Domo R. SA prin finanțare obținută de la B. F. C. Consum SA.

Procedând în aceeași modalitate inculpata M. L. A. a achiziționat bunuri de la . luna noiembrie 2006 în baza contractului de credit încheiat cu B. F. C. Consum SA și prezentând o adeverință de salariu în care se atestă că este angajată la . ca vânzător-gestionar. În luna decembrie 2006 prezentând adeverințe care atestau calitatea de angajat al inculpatei la . încheiat contracte de credit cu B. – Sucursala A., ., C. B. – Sucursala A..

S-a mai reținut că, folosind adeverințele care atestau în mod fals calitatea de angajat al ., inculpatul Z. G. a achiziționat în luna aprilie 2007 bunuri de la . B. F. C. Consum SA, iar în luna mai 2007 a achiziționat bunuri de la . cu finanțare B. SA.

În privința inculpatului C. E. s-a constatat că în luna aprilie 2007 a înmânat suspectului Szilagy R.-M. o adeverință de salariu în care se atesta în fals că acesta din urmă era angajat la ., având o vechime în muncă de 1 an și 7 luni, adeverință în baza căreia Szilagy R. M. a accesat de la B. SA un credit în valoare de 5.400 euro. În același mod inculpatul C. E. i-a remis lui Szilagy R. în luna mai 2007 o adeverință ce atesta o vechime în muncă la . de 4 luni, în baza căreia acesta din urmă a accesat un credit de la Credite E. B. în valoare de 5.720, 70 euro, în luna iunie 2007 a accesat de la P. B. R. SA un credit de 5.355 euro, în luna iunie 2007 un credit de 13.000 CHF de la B. SA, iar în luna august 2007 un credit de 2.622 lei de la C. E. B..

S-a avut în vedere că, audiată în fața instanței la 24.02.2015 inculpata K. M. R. a recunoscut în mare parte comiterea faptelor, însă a susținut că a săvârșit infracțiunile la propunerea unui anume P. Angel. De asemenea, a arătat că a hotărât împreună cu C. E. să procedeze în modalitatea descrisă în actul de sesizare deoarece avea dificultăți financiare. Totodată, s-a observat că inculpatul C. E. audiat la aceiași dată a recunoscut că a eliberat adeverințele de venit ce atestau în mod nereal calitatea de angajat, cu mențiunea că nepotul său Szilagy R. a lucrat într-adevăr la ., menționând că a primit de la inculpata K. M. R. un monitor și o cameră de filmat în contul datoriei pe care aceasta o avea la inculpat. Inculpatele S. (T.) R.-M. și M. L. A. au recunoscut comiterea faptelor, solicitând aplicarea față de ele a dispozițiilor art.375 și art.396 al.10 Cod procedură penală.

Din probele administrate în cauză, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:

1.Inculpatul C. E. C. - administrator al ., a fost coleg de școală cu inculpata K. M. R.. Prin intermediul acestei societăți, inculpatul a livrat legume și fructe la magazinul pe care inculpata îl deținea.

În cursul anului 2006 inculpata i-a solicitat inculpatului C. E. un împrumut, promițând că va restitui banii în scurt timp.

Deoarece nu a restituit împrumutul, în cursul anului 2007, inculpata i-a propus inculpatului C. E. să angajeze fictiv la firma sa, S.C. O. & Tisha S.R.L mai multe persoane, cărora să le elibereze adeverințe de salariu, cu ajutorul cărora aceștia să contracteze împrumuturi în bancă. Din banii obținuți urma ca inculpata să-și achite datoria către inculpatul C. E. C.. Fiind de acord cu propunerea, împreună cu inculpata K. M., inculpatul C. E. C. s-a deplasat la ITM A. unde, suspectul V. A., în calitate de inspector, a întocmit procesul verbal . nr_/19.04.2007 prin care constata în fals că la punctul de lucru al S.C. O. & Tisha S.R.L „au fost depistate, prestând muncă fără sa fi fost încheiate contracte de muncă, Z. G., Szilagy R.-M. și V. N. I.”. Pe baza declarației administratorului, în sensul că acele persoane ar fi lucrat de mai mult timp la societate, acestora li s-au întocmit documente de angajare retroactivă, începând cu luna ianuarie 2007. În același mod au fost „angajate” și inculpatele S. (T.) R.-M. și M. L. A..

În privința inculpatei S. R. M., s-a remarcat că dispoziția de desfacere a contractului de muncă de la fila 658 dosar u.p. are ca dată 01.04.2007, deci anterior datei de 19.04.2007, când a fost stabilită în mod nereal prestarea de către aceasta a muncii fără forme legale la .

2. În consinuare, s-a reținut că inculpatul C. E. C. i-a înmânat inculpatei K. M. R., în vederea folosirii la unități bancare, înscrisuri reflectînd în fals calitatea de angajați cu vechime la S.C. O. & Tisha S.R.L, a inculpaților S. (T.) R.-M., M. L. A. și Z. G., înscrisuri care au fost depuse de către inculpați la mai multe unități bancare, în vederea accesării de credite și finanțări bancare, după cum urmează:

- În vara anului 2006, prin intermediul lui P. A.-M., inculpata S. (T.) R.-M. a cunoscut-o pe inculpata K. M. R.. Fiind de acord cu propunerea acesteia, ca în schimbul unor sume de bani, să accepte să fie angajată fictiv la o societate comercială după care să acceseze credite bancare folosind înscrisuri false referitor la calitatea sa de angajat, inculpata S. (T.) R. M. i-a dat inculpatei K. M. cartea sa de identitate în original. Inculpata K. M. s-a ocupat de întocmirea „formalităților de angajare”.

Folosind adeverințele false ce i-au fost înmînate de către inculpata K. M. R., care atestau calitatea sa de angajat cu vechime în muncă la S.C. O. & Tisha S.R.L administrată de către inculpatul C. E. C. și la S.C. Pico Bello S.R.L. administrată de către inculpata K. M. R., inculpata S. (T.) R.-M. a indus în eroare reprezentanți ai unităților bancare sau de finanțare, după cum urmează:

- S.C. R. I. SA cu ocazia încheierii contractului de leasing financiar nr._/31.10.2006 având ca obiect exclusiv achiziționarea de bunuri de consum de la .. A. în valoare de 2.357,00 lei.

În vederea acordării acestui credit, inculpata a prezentat adeverința de salariu nr.10/31.10.2006, întocmită în fals de inculpata K. M. R., din care rezultă că este angajată pe o perioadă nedeterminată la S.C. Pico Bello S.R.L. A., în calitate de agent comercial din data de 01.08.2006 și că are un salariu net realizat în ultimele trei luni în valoare de 873 lei.

- S.C. C. I. SA cu ocazia încheierii contractului de credit de consum nr._/14.11.2006 având ca obiect exclusiv achiziționarea de bunuri de consum de la .. A., în valoare de 2.699, 90 lei.

În vederea acordării acestui credit, inculpata a prezentat adeverința de salariu nr.10/14.11.2006, întocmită în fals de inculpata K. M. R., din care s-a constatat că este angajată pe o perioadă nedeterminată la S.C. Pico Bello S.R.L. A., în calitate de agent comercial din data de 01.08.2006 și că are un salariu net realizat în valoare de 873 lei.

- E. R. Services I. SA, la data de 22.12.2006 cu ocazia finanțării achiziționării unei plasme în valoare de 5.700 lei prin magazinul Coraura din municipiul A.. Achiziționarea a fost posibilă ca urmare a încheierii unui contract de credit de consum prin care inculpata solicita emiterea unui card de credit și finanțarea, prin intermediul tranzacției inițiale, a produsului achiziționat.

În vederea acordării acestui credit (card Prompt Activ nr_), inculpata a prezentat adeverința de salariu nr.50/20.12.2006, din care a rezultat că este angajată pe o perioadă nedeterminată la S.C. Pico Bello S.R.L. A., în calitate de agent comercial din data de 01.08.2006 și că are un salariu net realizat în valoare de 873 lei.

Prima instanță a remarcat că potrivit anexei nr.1 la adresa nr._/03.03.2008 emisă de către ITM A., inculpata S. (fostă T.) R.-M. nu a fost angajată la S.C. Pico Bello S.R.L. în perioada 14.06._07.

- B. F. C. Consum SA, cu ocazia încheierii contractului de credit nr._/21.11.2006, având ca obiect finanțarea bunurilor achiziționate de la S.C. DOMO R. SA în valoare de 1.808,80 lei.

În vederea acordării acestui credit, inculpata a prezentat în original adeverința de salariu nr.11 din 17.11.2006 ce i-a fost înmânată de către inculpata K. M., semnată de către inculpatul C. E. din care a rezultat în fals că este angajată pe o perioadă nedeterminată la S.C. O. & Tisha S.R.L. A., în calitate de agent comercial începând cu data de 01.08.2006 și că are un salariu net realizat în ultimele 3 luni în valoare de 873 lei.

După accesarea și obținerea creditului, la data de 01.12.2006 a fost emisă decizia nr 4 de desfacere a contractului de muncă. Prejudiciul creat de către inculpata S. (T.) R.-M. în complicitate cu inculpații K. M. R. și C. E. prin folosirea de înscrisuri false referitor la calitatea sa de angajată a S.C. O. & Tisha S.R.L respectiv a S.C. Pico Bello S.R.L. A. a fost stabilit ca fiind în valoare de 12.567,7 lei, din care nerecuperat 5.295,39 lei.

Instanța de fond a reținut că, astfel cum a arătat în declarația dată la urmărirea penală, precum și în declarația de recunoaștere la instanță, S. (T.) R. M. nu îl cunoaște pe inculpatul C. E. C., știa că urma să fie angajată fictiv de către inculpata K. M. R. și nu a desfășurat niciodată vreo activitate la . sau la .. A arătat că nu a primit nici o sumă de bani de la inculpata K..

3. Prin intermediul lui P. A.-M., inculpata M. L. A., (împreună cu sora sa M. I. A. – cercetată într-un alt dosar), au cunoscut-o în vara anului 2006 pe inculpata K. M. R.. Fiind de acord cu propunerea acesteia ca în schimbul unor sume de bani să accepte să fie angajată fictiv la o societate comercială după care să acceseze credite bancare folosind înscrisuri false, inculpata M. L. A. i-a dat inculpatei K. M., cartea sa de identitate, în original.

După ce inculpata K. M. R. s-a ocupat de întocmirea „formalităților de angajare”, cu adeverințele false care atestau calitatea sa de angajat cu vechime în muncă atât la la S.C. O. & Tisha S.R.L administrată de către inculpatul C. cît și la S.C. Pico Bello S.R.L. administrată de către inculpata K. M., înmânate de către inculpata K. M., inculpata M. a indus în eroare reprezentanții mai multor unități bancare sau de finanțare, după cum urmează:

- B. F. C. Consum SA cu ocazia încheierii contractului de credit nr._/22.11.2006, având ca obiect finanțarea bunurilor achiziționate de la S.C. CORAURA SA în valoare de 3.668 lei.

În vederea acordării acestui credit, inculpata a prezentat, în original, adeverința de salariu nr.31 din 22.11.2006 eliberată de inculpata K. M. R. din care rezultă, în fals, că este angajată pe o perioadă nedeterminată la S.C. Pico Bello S.R.L. A., în calitate de vânzător gestionar de la data de 03.08.2006 și că are un salariu net realizat în ultimele 3 luni în valoare de 624 lei. Potrivit anexei nr.1 la adresa nr._/03.03.2008 emisă de către ITM A., inculpata M. L. A. nu figurează angajată la S.C. Pico Bello S.R.L. în perioada 14.06._07.

- B. prin Sucursala Județeană A. cu ocazia încheierii contractului de credit nr.6872/07.12.2006 în valoare de 19.200 lei.

În vederea acordării acestui credit, inculpata a prezentat în copie conformă cu originalul carnetul de muncă nr._, semnat pentru conformitate de către inculpatul C. E., din care a rezultat, în fals, că este angajată la S.C. O. & Tisha S.R.L. A. în calitate de agent comercial din data de 31.08.2006 și că are un salariu de bază în valoare de 1.500 lei.

- S.C. C. I. SA cu ocazia încheierii contractului de credit de consum nr._/11.12.2006 care avea ca obiect exclusiv achiziționarea de bunuri de consum, în valoare de 5.274,98 lei.

În vederea acordării acestui credit, inculpata a prezentat adeverința de salariu nr.15/07.12.2006, întocmită în fals de inculpata K. M. R., din care a rezultat că este angajată pe o perioadă nedeterminată la S.C. O. & Tisha S.R.L. A., în calitate de agent comercial din data de 31.08.2006 și că are un salariu net realizat în valoare de 1.077 lei.

- C. B., SUCURSALA A. cu ocazia încheierii contractului de credit nr._/13.12.2006 în valoare de 12.000 lei.

În vederea acordării acestui credit, inculpata a prezentat, în copie conform cu originalul, carnetul de muncă ..M.S.S.F nr._ și în original, adeverința de salariu nr.40 din 12.12.2006 eliberată de inculpatul C. E. din care a rezultat, în fals, că este angajată pe o perioadă nedeterminată la S.C. O. & Tisha S.R.L. A., în calitate de agent comercial de la data de 31.08.2006 și că are un salariu net realizat în ultimele 3 luni în valoare de 1077 lei.

După accesarea și obținerea creditelor în calitate de „angajată” a ..R.L, la data de 31.12.2006 a fost emisă decizia nr 5 de desfacere a contractului de muncă.

S-a avut în vedere, totodată, faptul că inculpata M. L. a declarat că nu a lucrat niciodată și nici nu a primit vreun salariu de la S.C. O. & Tisha S.R.L., că a afirmat că inculpata K. M. R. s-a ocupat de întocmirea dosarelor de credit, ea fiind prezentă doar la semnarea documentelor, la depunerea dosarului de credit și la ridicarea sumelor de bani de la bănci, respectiv că după ridicare, banii și produsele achiziționate cu finanțare bancară au fost remise inculpatei K. M. R., respectiv că în schimbul ajutorului acordat a primit de la aceasta din urmă suma de 1.500 lei.

Prejudiciul creat de către inculpata M. L. A. în complicitate cu inculpații K. M. R. și C. E. prin folosirea de înscrisuri false referitor la calitatea de angajată a S.C. O. & Tisha S.R.L respectiv a S.C. Pico Bello S.R.L. A., a fost estimat la valoarea de 40.142,98 lei, nerecuperat.

Prin sentința apelată, s-a reținut că, inculpatul Z. G. a cunoscut-o pe inculpata K. M. R. prin intermediul numiților P. V. Angel și a lui Hudiștean B. și a fost de acord ca în schimbul unei sume de 1.000 lei la fiecare achiziție să folosească înscrisuri false care să ateste calitatea sa de angajat și să achiziționeze bunuri de la magazine din A., pe care să le remită inculpatei K., sens în care i-a remis acesteia din urmă cartea sa de identitate.

Potrivit declarației inculpatului de la fila 364 dosar u.p., deși a semnat contractul individual de muncă înregistrat la ITM A. la 23.04.2007, în realitate nu a lucrat niciodată la ., nu cunoaște sediul sau administratorul acestei societăți.

Astfel, s-a reținut că, în acest fel folosind adeverințele false de venit remise de inculpata K. M. R. în care se atesta calitatea sa de angajat la ., a indus în eroare mai multe unități bancare, după cum urmează:

- la data de 24.04.2007 a încheiat cu B. F. C. Consum SA contractul de credit nr._, având ca obiect finanțarea bunurilor achiziționate de la . valoare de 5.748, 91 lei.

În vederea acordării acestui credit, inculpatul a prezentat, în original, adeverința de salariu nr.44 din 23.04.2007, înmânată de către inculpata K. M. R. și semnată de inculpatul C. E. din care rezultă, în fals, că este angajat pe o perioadă nedeterminată la S.C. O. & Tisha SRL A., în calitate de agent comercial de la data de 10.01.2007 și că are un salariu net realizat în ultimele 3 luni în valoare de 873 lei.

După semnarea contractului de credit și a facturii fiscale . YEU nr._ de către Z. G., produsele achiziționate au fost înmânate inculpatei K. M. în schimbul sumei de 100 lei.

- B. SA cu ocazia încheierii contractului de credit nr.445/10.05.2007, având ca obiect finanțarea bunurilor achiziționate de la S.C. ALTEX IMPEX S.R.L. A. în valoare de 6.749,60 lei.

În vederea acordării acestui credit, inculpatul a prezentat, în copie, contractul individual de muncă nr._/23.04.2007 și în original, adeverința de salariu nr.66 din 09.05.2007, înmânate de către inculpata K. M. R. și semnată de inculpatul C. E. din care a rezultat, în fals, că este angajat pe o perioadă nedeterminată la S.C. O. & Tisha SRL A., în calitate de agent comercial de la data de 10.01.2007 și că are un salariu net realizat în ultimele 3 luni în valoare de 873 lei. După semnarea contractului de credit și a facturii fiscale . nr._, produsele achiziționate au fost înmânate inculpatei K. M. în schimbul sumei de 100 lei.

S-a reținut astfel că, inculpatul Z. G. în complicitate cu inculpații K. M. R. și C. E. au produs un prejudiciu în valoare de 12.498,51 lei nerecuperat.

În privința inculpatului Szilagy R. M. – față de care prin rechizitoriu s-a dispus clasarea deoarece nu s-a putut face dovada că a participat cu vinovăția cerută de lege la comiterea faptelor – s-a constatat că acesta l-a însoțit și ajutat pe unchiul său inculpatul C. la distribuirea mărfurilor în cadrul activităților desfășurate e acesta din urmă la ..

În acest sens, s-a ținut cont de împrejurarea că, potrivit declarației de la fila 616 dosar u.p. inculpatul C. E. C. i-a solicitat ajutorul nepotului Szilagy R. M., rugându-l să acceseze patru credite pe numele său, urmând ca banii să-i remită inculpatului C. E., asigurându-l că acesta din urmă va achita ratele, menționând că documentația pentru credite a primit-o de la unchiul său și tot acesta a fost cel care i-a indicat băncile la care să se prezinte.

S-a reținut că în aceste condiții, în perioada 24.04._07, folosind înscrisuri ce i-au fost încredințate de către inculpatul C. E., inculpatul S. R. M. a accesat și obținut credite bancare după cum urmează:

- de la B. SA-prin Agenția A. Ș. cu ocazia încheierii contractului de credit nr.2158/24.04.2007 în valoare de 5.400 euro.

În vederea acordării acestui credit, inculpatul a prezentat în copie conformă cu originalul contractul individual de muncă nr._/23.04.2007 și în original, adeverința de salariu nr.17 din 24.04.2007, semnată de inculpatul C. E. din care a rezultat, în fals, că este angajat pe o perioadă nedeterminată la S.C. O. & Tisha S.R.L A., în calitate de agent comercial din anul 2007, având o vechime în muncă de 1 an și 7 luni și că are un salariu net realizat în ultimele 3 luni în valoare de 974 lei.

- de la C. E. B. cu ocazia încheierii contractului de credit nr.4NPFG054406/_/16.05.2007 în valoare de 5.720,70 Euro.

În vederea acordării acestui credit, inculpatul a prezentat o adeverință de salariu din care a rezultat, în fals, că este angajat la S.C. O. & Tisha S.R.L. A. având o vechime la locul de muncă de 4 luni și că are un salariu net realizat în ultimele 3 luni în valoare de 974 lei.

- P. B. R. SA cu ocazia încheierii contractului de credit nr._05342/13.06.2007 pentru un card de credit, respectiv a contractului de împrumut pentru nevoi personale nr._205366/13.06.2007, în valoare de 5.355 Euro.

În vederea acordării acestor credite, inculpatul a prezentat în original adeverința de salariu nr.35 din 12.06.2007, semnată de inculpatul C. E. din care a rezultat, în fals, că inculpatul Silagy R. M. este angajat pe o perioadă nedeterminată la S.C. O. & Tisha S.R.L A., în calitate de agent comercial din data de 10.01.2007 și că are un salariu net realizat în ultimele 3 luni în valoare de 974 lei.

- de la B. SA cu ocazia încheierii contractului de credit nr.023CSF_/29.06.2007 în valoare de 13.000 CHF. În continuare, s-a reținut că, în vederea acordării acestui credit, inculpatul a prezentat, în copie conformă cu originalul, carnetul de muncă ..M.S.S.F nr._ și în original adeverința de salariu nr.29 din 26.06.2007, semnată de inculpatul C. E. din care a rezultat, în fals, că este angajat pe o perioadă nedeterminată la S.C. O. & Tisha S.R.L A., în calitate de agent comercial din data de 10.01.2007 și că are un salariu net realizat în ultimele 3 luni în valoare de 974 lei.

- C. E. B. cu ocazia încheierii contractului de credit nr._/28.08.2007 în valoare de 2.622 lei.

Prima instanță a observat că, întrucât nu au fost achitate ratele scadente, S.C. C. R. Creanțe SRL, în reprezentarea C. Sulf Plus Dubai căreia i-a fost cesionată creanța, s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 4.845,82 lei .

Prejudiciul creat de inculpatul Szilagy R. M. în complicitate cu inculpata K. M. R. și C. E., a fost estimat la o valoare totală de 16.475,70 Euro, 13.000 CHF și 2.622 lei, nerecuperat.

Împrejurările de mai sus au fost reținute de prima instanță din probele administrate în cursul urmăririi penale, și anume: referat (f.1-15), ordonanță disjungere (f. 16), ordonanță de punere în mișcare a acțiunii penale(f. 17-21), ordonanță de schimbare și extindere a încadrării juridice (f. 22-24, 25-61), ordonanță SUP și declinare DIICOT (f.62-69), proces verbal de sesizare din oficiu (f.70-74), răspuns ITM A. și anexe ( f. 75-102), credite accesate de S. (T.) R. M., contracte de credit, adeverințe de salariu, copii carte de muncă (f.103-213), declarație S. (T.) R. M. (f.214-222), fișă cazier S. (T.) R. M. (f.223), înscrisuri (f.229-230), procese verbale de aducere la cunoștință a calității de suspect și de inculpat și declarații de suspect și de inculpat S. (T.) R. M. (f.224-228, 231-235), credite accesate de M. L. A., contracte de credit, adeverințe de salariu, copii carte de muncă (f.236-311), declarație M. L. A. (f.312-313), fișă cazier M. L. A. (f.314), înscrisuri (f.321), procese verbale de aducere la cunoștință a calității de suspect și de inculpat și declarații de suspect și de inculpat M. L. A. (f.315-320, 322-326), credite accesate de Z. G., contracte de credit, adeverințe de salariu, copii carte de muncă (f.327-354), declarație Z. G. (f.355-369), fișă cazier Z. G. (f.360), înscrisuri, forme de căutare proceduri de citare (f.366-372), procese verbale de aducere la cunoștință a calității de suspect și de inculpat și declarații de suspect și de inculpat Z. G. (f.361-365), credite accesate de S. R. M., contracte de credit, adeverințe de salariu, copii carte de muncă (f.373-611), împuternicire avocațială, anexe (f.611-613), fișă cazier S. R. M. (f.614), înscrisuri (f.618), procese verbale de aducere la cunoștință a calității de suspect și de inculpat și declarații de suspect și de inculpat S. R. M. (f.615-617, 619-623), declarații martori (f.624-628), înscrisuri ITM (f.629-654), notă de lichidare, decizii de desfacere a contractului de muncă, cereri (f.655-663), adrese, rezoluție, rapoarte de constatare tehnico-ștințifică nr._/04.10.2013, nr._/12.03.2014 (f.664-689, 693-722), înscrisuri (f.690-692), fișă cazier K. M. (f.723), împuternicire avocațială, anexe (f.724, 739-740), procese-verbale de aducere la cunoștință a calității de suspect și de inculpat și declarații de suspect și de inculpat K. M. R. (f.725-738), declarație inculpat C. E. C. (f.741), cazier judiciar C. E. C. (f.742), forme căutare, dovezi procedură citare C. E. C. (f.743-744, 748, 755-758, 763-764), procese verbale de aducere la cunoștință a calității de suspect și de inculpat și declarații de suspect și de inculpat C. E. C. (f.745-747), care se coroborează cu cele administrate în fața instanței, respectiv declarațiile inculpaților K. M. R. (f.130-131), C. E. C. (f.132-133), S. R. M. (f.134-135) și M. L. A. (f.136-137), declarațiile martorelor B. Mariora (f.151-152) și Mah M. C. (f.153), cererea K. R. SRL de constituire parte civilă (f.72-76), cerere de actualizare prejudiciu formulată de B. (f.102).

În consecință, s-a apreciat că, faptele inculpaților K. M. R. și C. E. C. de a falsifica în mod repetat, adeverințe de salariu, contracte de muncă și/sau copii ale carnetelor de muncă, pe care le-au încredințat apoi inculpaților S. (T.) R.-M., M. L. A., Z. G. și Szilagy R.-M. pentru a-i ajuta astfel să obțină în perioada 31.10._07 foloase materiale injuste prin inducerea în eroare a funcționarilor bancari cu ocazia solicitării și obținerii unor credite sau a unor finanțări în vederea achiziționării de produse cu plata prețului în rate de la instituții financiare nebancare, cauzând un prejudiciu în valoare de 67.831,19 lei, 16.475,70 Euro și 13.000 CHF, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată prev. și ped. de art.290 Cod penal 1969, cu aplic. art.41 al.2 Cod penal 1969 și complicitate la înșelăciune în formă continuată prev. și ped. de art.26 Cod penal rap.la art.215 al.1-3 Cod penal 1969, cu aplic. art.41 al.2 Cod penal 1969. S-a reținut, astfel că, mijloacele frauduloase prin care s-a comis infracțiunea de înșelăciune constau în depunerea la unitățile bancare sau nebancare, în scopul acordării creditelor sau finanțării în vederea achiziționării de produse, a adeverințelor de salariu, contractelor de muncă și/sau a copiilor de pe cărțile de muncă, falsificate.

În privința infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, instanța de fond a constatat că s-a împlinit termenul de prescripție specială a răspunderii penale prevăzut de art.124 Cod penal 1969 în modalitatea stipulată anterior modificării prin art.1 pct.3 din Legea 63/2012, respectiv „Prescripția înlătură răspunderea penală oricâte întreruperi ar interveni dacă termenul de prescripție prevăzut în art.122 este depășit cu încă jumătate”, reținând că aceasta este legea aplicabilă la data comiterii faptei. Astfel, reținând că termenul de prescripție specială al răspunderii penale ar fi fost de 7 ani și 6 luni, termen care s-a împlinit așadar în luna februarie 2015, instanța de fond a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpaților pentru această faptă.

Faptele inculpatei S. (T.) R.-M. de a induce în eroare în perioada 31.10._06 funcționarii bancari sau nebancari, cu ocazia solicitării acordării unor credite bancare sau credite de finanțare în vederea achiziționării de produse, folosind înscrisuri false cu privire la calitatea sa de angajată a S.C. O. & Tisha S.R.L și a S.C. Pico Bello S.R.L, prin care au fost produse prejudicii în valoare de 12.565,7 lei, s-a constatat că întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de înșelăciune prin folosirea de calități mincinoase și alte mijloace frauduloase, comisă în formă continuată, prev și ped de art.215 al.1-3 Cod penal 1969, cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal 1969, art.5 Cod penal.

În ceea ce privește faptele inculpatei M. L. A., de a induce în eroare în perioada 22.11._06 funcționarii bancari sau nebancari, cu ocazia solicitării acordării unor credite bancare sau credite de finanțare în vederea achiziționării de produse, folosind înscrisuri false cu privire la calitatea sa de angajată a S.C. O. & Tisha S.R.L și a S.C. Pico Bello S.R.L, prin care au fost produse prejudicii în valoare de 67.123,31 lei, s-a reținut că întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de înșelăciune prin folosirea de calități mincinoase și alte mijloace frauduloase, comisă în formă continuată, prev. și ped. de art. 215 al.1-3 Cod penal 1969, cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal 1969, art.5 Cod penal.

Privitor la faptele inculpatului Z. G. de a induce în eroare unități bancare sau de finanțare, în complicitate cu inculpații K. M. R. și C. E. C., în datele de 24.04.2007 și 10.05.2007 prin prezentarea unor înscrisuri ce atestau în fals calitatea sa de angajat, s-a reținut că întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune în formă continuată prev. de art.215 al.1-3 Cod penal 1969, cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal 1969 și a infracțiunii de uz de fals în formă continuată prev. de art.291 Cod penal 1969, cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal 1969. De asemenea, judecătoria a constatat că în privința infracțiunii de uz de fals a intervenit prescripția specială a răspunderii penale în modalitatea prevăzută de lege la data comiterii faptelor, anterior modificărilor intervenite prin Legea 63/2012, astfel încât a dispus în baza art.16 lit.f Cod procedură penală încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului pentru această faptă.

Având în vedere că de la data comiterii faptelor până la data pronunțării hotărârii date au intervenit mai multe legi penale, instanța de fond a apreciat că în privința tuturor inculpaților este mai favorabil vechiul cod penal având în vedere regimul sancționator și reglementarea formei continuate a infracțiunii de înșelăciune, care nu presupune săvârșirea faptei față de același subiect pasiv, spre deosebire de noul cod penal care ar impune aplicarea regimului sancționator al concursului de infracțiuni, cu spor obligatoriu. Din acest motiv în temeiul art.386 Cod procedură penală a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpaților, din complicitate la înșelăciune, respectiv înșelăciune în formă continuată reglementată de noul cod penal – reținând și faptul că nu se pot combina dispoziții din legi succesive, respectiv reținerea încadrării din noul cod penal și a formei continuate din vechiul cod penal – în înșelăciune, respectiv complicitate la înșelăciune în formă continuată prev. de art.215 al.1-3 cu aplic. art.41 al.2 Cod penal 1969, respectiv art.26 rap. la art. 215 al.1-3 cu aplic. art.41 al.2 Cod penal 1969 și art.5 Cod penal.

La stabilirea și individualizarea pedepselor pe care le-a aplicat inculpaților, prima instanță a avut în vedere criteriile prevăzute de art.74 Cod penal, modul și mijloacele de comitere a faptelor, valoarea ridicată a prejudiciului produs, conduita inculpaților pe parcursul procesului penal, împrejurarea că inculpații C. E. C., S. (T.) R.-M. și M. L. A. au recunoscut comiterea faptelor, solicitând aplicarea art.375, art.396 al.10 Cod procedură penală. Dacă în privința inculpaților C. E. C., Z. G., M. L. A. și S. (T.) R.-M., instanța a apreciat că față de atitudinea acestora de recunoaștere a faptelor, de împrejurarea că nu sunt recidiviști, este posibilă atingerea scopului pedepsei și fără executarea efectivă a acesteia, în privința inculpatei K. M. R. având în vedere numărul mare de acte materiale, prejudiciul ridicat rezultat din săvârșirea infracțiunilor, instanța anterioară a apreciat că scopul pedepsei aplicate acestei inculpate poate fi atins numai prin executarea în detenție.

Sub aspectul laturii civile, instanța de fond a constatat că s-au constituit părți civile în cauză, după cum urmează: . cu suma de 2.685,67 lei; . cu suma de 2.609,72lei; K. R. cu suma de 9.053,81lei; E. K. România cu suma de 28.745, 29 lei, respectiv 17.161,37lei; . cu suma de 12.162, 84 lei; K. R. SRL cu suma de 10.337,92 lei, respectiv 14.799, 46 lei; B. SA cu suma de 8.899,06 euro; . SRL cu suma de 6.774,69 euro; . cu suma de 7.162,05 euro, E. E. cu suma de 16.010 CHF și . SRL în reprezentarea C. Sulf Plus D. cu suma de 4.845, 82lei.

Având în vedere că persoanele vătămate cu excepția B. SA - prin Agenția A. Ș. pentru prejudiciul cauzat în urma încheierii contractului de credit 2158/24.04.2007, au transmis dreptul la repararea prejudiciului, respectiv la recuperarea creanței anterior constituirii lor ca părți civile conform înscrisurilor de la filele 158, 510, 499, 476, 437, 337, 328, 302, 281, 240 dosar u.p., instanța de fond, în baza art.20 al.7 Cod procedură penală a lăsat nesoluționate acțiunile civile formulate de aceste părți civile.

În continuare, pe latură civilă, prima instanță a hotărât, astfel cum s-a arătat mai sus.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel, în termen legal, inculpații K. M. R., S. R. M. și C. E. C..

Inculpata K. M. R. solicită admiterea apelului admiterea apelului, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a Cod proc. pen. și, astfel: în principal, în temeiul art. 396 alin. 6 C.pr.pen. raportat la prevederile art. 16 lit. f) C.pr.pen. să se constatate că, în privința infracțiunii de complicitate la înșelăciune a intervenit încetarea procesului penal ca urmare a împlinirii termenului de prescripție pentru infracțiunile reținute în sarcina sa vizavi de toate părțile civile/ părțile vătămate.

În subsidiar, inculpata solicită instanței de apel să procedeze la reindividualizarea pedepselor ce i s-au aplicat pentru infracțiunile reținute în sarcina sa, iar ca modalitate de executare să fie aplicate dispozițiile ce privesc în principal suspendarea condiționată a executării pedepsei prevăzută de art. 81 și urm. Cod penal 1969 sau, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere prevăzută de art. 86¹ și următoarele Cod penal 1969.

În opinia inculpatei, legea penală nouă ar fi legea penală mai favorabilă, subliniind în acest sens că a intervenit prescripția pentru absolut toate infracțiunile reținute în sarcina sa, cu mențiunea că instanța de fond nu a ținut cont de acest aspect.

În continuare, inculpata, învederează cu privire la aspectele invocate în fața primei instanțe, criticând faptul că nu au fost avute în vedere, și anume intervenția prescripției pentru infracțiunile de complicitate la înșelăciune (raportat la Decizia 265/2014 a Curții Constituționale și la Decizia nr. 21/6.10.2014 a I.C.C.J. a României). Totodată, menționează că atât în ceea ce privește împăcarea părților - situație reținuta prin decizia Curții Constituționale cât și în cazul prescripției răspunderii penale, instanța trebuie sa analizeze prescripția răspunderii penale raportat la legea penala mai favorabilă, adică Codul penal din 1969, cu mențiunea că, se impune să fie făcute calculele termenelor de prescripție pentru toate infracțiunile în raport cu dispozițiile art. 122 alin. 1 lit. d Cod penal 1969 raportat la art. 124 Cod penal 1968, astfel încât, în acest moment s-a împlinit termenul de prescripție pentru infracțiunile de complicitate la înșelăciune - 28 februarie 2015.

Consideră că singura infracțiune pentru care poate fi condamnată este infracțiunea de complicitate la înșelăciune prevăzuta de art. 48 rap. la art. 215 alin 1,2,3 Cod penal, faptă săvârșită în forma continuată, ale cărei limite se pot majora cu trei ani. În această situație, solicită instanței de apel să facă aplicarea prevederilor art. 72 și art. 74 a,b,c Cod penal 1969, în sensul aplicării criteriilor de individualizare a pedepsei precum și a circumstanțelor atenuante, să se aibă în vedere că a săvârșit infracțiunile pe care le-a și recunoscut, ca urmare a problemelor financiare pe care le-a avut în acel moment, că nu am fost creierul afacerii, ideea pornind de la numitul Angel V. P. care deși a fost cercetat nu a fost trimis în judecată întrucât pentru faptele săvârșite de acesta s-a împlinit termenul de prescripție. Totodată, solicită să se aibă în vedere faptul ca, în prezent, s-a integrat foarte bine social, locuiește în Germania unde are două locuri de muncă și a început astfel să achite datoriile acumulate, chiar dacă către alte părți civile. Mai precizează că, urmare a achitării sumelor de bani către acestea, au fost părți civile cu care s-a împăcat, fiind stinse astfel peste 1/4 din totalul prejudiciului creat în anul 2006- 2007. Inculpata solicită să se țină cont și de situația sa familială, arătând în acest sens că are doi copii minori în întreținere.

Inculpata consideră motivarea primei instanțe lapidară în ceea ce privește aplicarea cuantumului pedepsei și a modalității de executare, adăugând că prejudiciul reținut în sarcina sa este mai mare decât cel real.

În plus, inculpata apreciază că nu s-a motivat concret nici individualizarea pedepsei aplicate și că nu s-a reținut nicio circumstanță din cele arătate mai sus, pentru a beneficia de prevederile art. 75 alin. 2 pct.a și b și art. 76 Cod penal.

O a treia problemă, prezentată în cuprinsul motivelor de către inculpată este aceea că inițial a avut un singur dosar penal iar, ulterior, acesta a fost disjuns în 9 alte dosare în faza de u.p., fiind conexate două dosare, astfel încât instanța de fond a fost sesizată cu 7 dosare distincte a căror reunire a solicitat-o și a fost respinsă. Menționează, că un singur dosar este încă în procedura de cameră preliminară, în 6 dosare pronunțându-se hotărâri penale nedefinitive prin care i s-au aplicat pedepse între 3 ani și 6 luni si 6 ani cu executare. Privitor la această chestiune, învederează că o eventuală contopire a pedepselor ar avea ca rezultantă o pedeapsă mult prea mare raportat la gravitatea faptelor reținute în sarcina sa.

În privința acțiunii civile, inculpata consideră că în mod corect instanța de fond a făcut aplicarea dispozițiilor art. 397 C.pr.pen. și le-a coroborat cu dispozițiile art. 20 alin. 7 din C.pr.pen., precizând că este dispusă să achite și sumele pe care instanța le va considera că le datorează cu titlu de despăgubiri și că a făcut deja demersuri în acest sens, singura acțiune civilă admisibila fiind cea formulate de B. al cărei contracte nu au fost cesionate - în acest sens indicând f. 247- 277 si f. 374- 437 dosar u.p.

În drept, invocă art. 396 si art. 421 pct. 2 lit. a Cod proc. pen., art. 91 și urm. Cod penal.

Inculpata S. R. M. solicită în temeiul dispozițiilor art. 421. pct. 2, lit. a C.pr.pen., admiterea apelului, să desființarea sentinței primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se rețină în favoarea sa circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 din Codul penal și respectiv să i se aplice pedepse sub minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina sa, iar în temeiul dispozițiilor art. 81 C. pen. să se dispună suspendarea condiționată a executării pedepsei.

În motivare, arată că, prin hotărârea instanței de fond nu au fost analizate circumstanțele atenuante de care poate beneficia la individualizarea pedepsei. Astfel, arată că, deși din probele administrate în cauză rezultă că a achitat împrumuturile bancare pe care le-a contractat prin faptele săvârșite, i s-a aplicat o pedeapsă la fel ca celorlalți inculpați, care nu au stăruit pentru a repara paguba pricinuită.

Față de cele învederate, inculpatul solicită să fie reținute în favoarea sa următoarele împrejurări: nu are antecedente penale și a avut o conduită bună înainte de săvârșirea faptelor; vârsta sa în momentul săvârșirii faptelor (20 de ani) și lipsa de experiență în domeniul împrumuturilor bancare și a condițiilor în care acestea pot fi acordate; faptul că a stăruit pentru a repara paguba pricinuită, astfel încât, în cursul judecății sau al urmăririi penale, părțile civile: . (fila 103 din dosarul instanței), E. R. Services I. SA (fila 137 din dosarul de urmărire penală), . din dosarul de urmărire penală), B. (fila 166 din dosarul de urmărire penală), B. prin Secapital și K. (filele 206-212 din dosarul de urmărire penală) nu s-au mai constituit părți civile, creditele fiind achitate ori s-au încheiat angajamente de plată cu rate pe o perioadă mai mare de timp (în cazul B.), astfel încât în prezent nu mai există prejudiciu.

Totodată, precizează că a avut un comportament sincer în cursul procesului, atât în faza de urmărire penală cât și în fața instanței.

În drept, invocă art. 408 și urm. C.pr.pen.

Inculpatul C. E. C. consideră sentința penală apelată netemeinică sub aspectul laturii civile șisolicită trimiterea dosarului Tribunalului A. spre competentă soluționare. Pe de altă parte, solicită admiterea apelului în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) C.pr.pen., cu consecința desființării în parte a sentinței primei instanțe, în privința laturii civile și, respectiv respingerea cererii de constituire de parte civilă formulată de Banca Comercială Română S.A. în dosar în contradictoriu cu S. R. M., și anume anularea dispoziției instanței de fond de obligare a sa la plata către B. a sumei de 8.899,06 euro cu titlu de despăgubiri civile.

În motivare, inculpatul arată că în cauză este incidentă excepția lipsei calității procesuale pasive a sa față de acțiunea civilă exercitată de partea civilă B.C.R. S.A.

Astfel, se învederează că din adresa la care face referire instanța de fond, creditul pentru care B.C.R. S.A. s-a constituit parte civilă nu a fost angajat de el, ci de angajatul S. R. M., care a beneficiat de creditul respectiv folosindu-l pentru achiziționarea unui autoturism. În acest context precizează că ratele de credit achitate conform ordinelor de încasare depuse Ia dosarul cauzei de partea civilă sunt achitate de către numitul S. Râul M., în speța neintervenind novația sau altă cauză de transfer a creditului.

De asemenea, inculpatul C. E. C. arată că titularul contractului de credit acordat în data de 24.07.2007 de către partea civila B.C.R. S.A., domnul S. R. M., a fost într-adevăr angajatul S.C. O.&Tisha SRL, acest lucru constatându-se de către organele de urmărire penale, precum și de instanța de judecată.

Privitor la acest aspect, menționează inculpatul că contractul de muncă al angajatului S. R. M. nu a fost anulat, nefiind un înscris fals, acesta fiind angajat ca șofer la societatea la care a avut calitatea de asociat, susținere confirmată prin declarațiile pe care le-a dat în cauză, precum și prin declarațiile date de inculpata M. R. și de salariatul S. R. M.. De asemenea, învederează că instanța de fond, având în vedere acest considerent, nu a anulat adeverințele de salariu pe care le-a emis în calitate de administrator al societății angajatoare în favoarea salariatului S. R. M..

În al treilea rând inculpatul învederează cu privire la faptul că prescripției dreptului la acțiunea de restituire a împrumutului acordat și a accesoriilor acestuia a fost întreruptă față de numitul S. R. M., beneficiarul creditului și titularul contractului de credit, prin formularea cererii de constituire de parte civilă înregistrată în dosarul de urmărire penală nr. 357/P/2009 sub nr._/22.08.2013, cu mențiunea că partea civilă se poate adresa instanței civile pentru recuperarea prejudiciului său.

În opinia inculpatului C. E. C., chiar daca prin Rechizitoriul emis la data de 07.08.2014 în dosar nr. 178/P/2014 față de numitul S. R. M. s-a dispus clasarea cauzei cu privire la săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune în concurs cu infracțiunea de uz de fals, aceasta semnifică doar încetarea procesului penal și neatragerea răspunderii penale a acestuia, acțiunea civila față de titularul contractului de credit putând fi exercitată în continuare de către partea civilă în vederea recuperării prejudiciului acesteia.

În drept, inculpatul C. E. C. invocă art. 408-413 C.pr.pen., art. 421 pct. 2 lit. a C.pr.pen., art. 1073, art. 1081 și urm., art. 1020 și urm. din vechiul cod civil aplicabil raportului contractual izvorât din contractul de credit încheiat între părți.

Analizând legalitatea și temeinicia sentinței penale atacate în raport de actele și lucrările dosarului, dar și în raport de criticile invocate de apelanți, precum și din oficiu, conform dispozițiilor art.417 Cod procedură penala, Curtea constată că apelurile declarate de inculpații S. R. M., C. E. C., K. M. R. nu sunt fondate pentru cele ce se vor arăta în continuare:

Instanța de fond în mod corect a reținut starea de fapt dedusă judecăți, respectiv aceea că, în esență, inculpata K. M. R., în calitate de administrator al ., a eliberat adeverințe care atestau în mod fals calitatea de angajați ai societății ale unor persoane fizice având vechimea de cel puțin trei luni, cu scopul ca acestea să obțină în mod injust credite și finanțări de la diferite bănci. Totodată la sugestia inculpatei și alte persoane având calitatea de administratori ai altor societăți comerciale, au eliberat asemenea adeverințe și au dat declarații potrivit cărora la un punct de lucru al societății au fost depistați de către inspectorii ITM persoane muncind fără să fi avut încheiate contracte de muncă. S-a reținut că sumele de bani, respectiv bunurile achiziționate cu adeverințele ce atestau în mod fals calitatea de angajat, erau emise ulterior inculpatei care le valorifica, iar persoanele angajate fictiv erau uneori recompensate cu sume de bani. Inculpata a făcut aceeași propunere și inculpatului C. E. C. care era administrator la ., astfel că acesta împreună cu K. M. R. s-au deplasat la ITM A. unde s-a întocmit în fals un proces-verbal care constata că la punctul delucru al societății au fost depistați prestând munci Z. G., Szilagy R. M. și V. N. I., proces-verbal în baza căruia celor trei le-au fost întocmite documente de angajare retroactivă. S-a reținut că, în același mod s-a procedat și cu inculpatele S. R. M. și M. L. A., cărora le-au fost întocmite documente de angajare retroactivă la aceeași firmă. Inculpatul C. E. C. a înmânat inculpatei K. M. R. înscrisurile ce reflectau în fals calitatea de angajați a persoanelor mai sus menționate, înscrisuri care au fost folosite la unitățile bancare, în vederea obținerii de sume de bani, produse sau finanțări. În acest fel inculpata S. R. M. a indus în eroare prin folosirea adeverințelor false ce atestau calitatea de angajat al . sau a . mai multe persoane vătămate, respectiv în luna octombrie 2006 a achiziționat de la magazinul . A. în baza unui contract de leasing financiar încheiat cu . și în baza adeverinței eliberate de ., bunuri de consum, neachitând suma din contractul de leasing, cauzând un prejudiciu . în cuantum de 2.685,67 lei. În același sens a procedat în luna noiembrie 2006 când a achiziționat bunuri de la magazinul Flanco și în luna decembrie 2006 când a achiziționat bunuri de la magazinul Coraura din A.. În luna noiembrie 2006 aceeași inculpată – S. (T.) R.-M. prezentând o adeverință de salariu eliberată de societatea administrată de inculpatul C. E. C. a achiziționat bunuri de la Domo R. SA prin finanțare obținută de la B. F. C. Consum SA.

Folosind adeverințele care atestau în mod fals calitatea de angajat al ., inculpatul Z. G. a achiziționat în luna aprilie 2007 bunuri de la . B. F. C. Consum SA, iar în luna mai 2007 a achiziționat bunuri de la . cu finanțare B. SA.

Inculpatul C. E., în luna aprilie 2007, a înmânat suspectului Szilagy R.-M. o adeverință de salariu în care se atesta în fals că acesta din urmă era angajat la ., având o vechime în muncă de 1 an și 7 luni, adeverință în baza căreia Szilagy R. M. a accesat de la B. SA un credit în valoare de 5.400 euro. În același mod inculpatul C. E. i-a remis lui Szilagy R. în luna mai 2007 o adeverință ce atesta o vechime în muncă la . de 4 luni, în baza căreia acesta din urmă a accesat un credit de la Credite E. B. în valoare de 5.720, 70 euro, în luna iunie 2007 a accesat de la P. B. R. SA un credit de 5.355 euro, în luna iunie 2007 un credit de 13.000 CHF de la B. SA, iar în luna august 2007 un credit de 2.622 lei de la C. E. B..

Inculpații apelanți C. E. C. și S. (fostă T.) R. M. au recunoscut săvârșirea faptei în fața instanței de judecată unde au solicitat ca judecata să aibă loc în baza art. 375 C. pr. pen. Inculpata K. M. R. a recunoscut în mare parte comiterea faptelor, însă a susținut că a săvârșit infracțiunile la propunerea unui anume P. Angel și că a hotărât împreună cu C. E. să procedeze în modalitatea descrisă în actul de sesizare deoarece avea dificultăți financiare.

Raportat la ansamblul materialului probatoriu administrat în cursul urmăririi penale, Curtea de Apel constată că în mod corect prima instanța a reținut vinovăția inculpaților K. M. R., C. E. C. și S. (fostă T.) R. M. pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate, respectiv autorat la înșelăciune în formă continuată prevăzută de art. 26 Cod Penal 1969 raportat la art. 215 alineatele 1-3 Cod Penal 1969 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal 1969 și art. 5 Cod Penal, încadrarea în drept a faptelor săvârșite ca și aplicarea dispozițiilor art. 5 privind legea penală mai favorabilă, fiind de asemenea corectă.

Motivul de apel formulat de către inculpata K. M. R. privind intervenirea prescripției speciale pentru infracțiunea de înșelăciune nu poate fi primit.

În acest sens, se observă că instanța de fond, a făcut aplicarea dispozițiilor art. 5 C.pen. în mod global, stabilind pedeapsa pentru infracțiunea de complicitate la înșelăciune în formă continuată potrivit prevederilor art.26 Cod penal rap.la art.215 al.1-3 Cod penal 1969, cu aplic. art.41 al.2 Cod penal 1969.

Legea veche a fost în mod corect apreciată ca fiind mai favorabilă de către prima instanță, având în vedere că, față de pluralitatea de subiect pasiv în privința infracțiunii de complicitate la înșelăciune, dispozițiile noului Cod penal ar fi atras aplicarea prevederilor privind concursul de infracțiuni cu spor obligatoriu.

Prin urmare, în analiza instituției incidente în materia prescripției speciale, se pot aplica exclusiv dispozițiile art 122 lit. b și 124 Codul penal din 1969, având în vedere că, din moment ce inculpata a beneficiat în privința formei de pluralitate incidentă, de aplicarea în baza art. 5 C.pen., a dispozițiilor Codului penal din 1969, este obligatorie aplicarea Deciziei Curții Constituționale 265/6.05.2014, publicată în Monitorul Oficial din 20.05.2014, prin care s-a constatat că „dispozițiile art. 5 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile”.

De altfel, aplicabilitatea obligatorie a Deciziei Curții Constituționale 265/6.05.2014, publicată în Monitorul Oficial din 20.05.2014, inclusiv în materia prescripției răspunderii penale, în sensul că legea penală mai favorabilă este aplicabilă în cazul infracțiunilor săvârșite anterior datei de 01.02.2014 este confirmată și de jurisprudența ulterioară a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Prin Decizia nr. 21/2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, publicată în Monitorul Oficial, din_, s-a răspuns acestei întrebări stabilindu-se că dispozițiile art. 5 alin. 1 din Codul penal trebuie interpretate, inclusiv în materia prescripției răspunderii penale, în sensul că legea penală mai favorabilă este aplicabilă în cazul infracțiunilor săvârșite anterior datei de 1 februarie 2014 care nu au fost încă judecate definitiv, în conformitate cu Decizia nr. 265/2014 a Curții Constituționale.

Prin urmare, din chiar cuprinsul dispozitivului acestei decizii, obligatorii, rezultă fără putință de tăgadă că, în cazul infracțiunilor săvârșite anterior datei de 1 februarie 2014, care nu au fost încă judecate definitiv, cum este și situația din apelul de față, art. 5 C.pen. se aplică în conformitate cu Decizia nr. 265/2014 a Curții Constituționale, inclusiv în materia prescripției răspunderii penale. Aceasta înseamnă nu se pot combina dispoziții de favoare din legile penale succesive astfel încât, nu se poate lua în considerare, așa cum solicită apelantul durata pedepsei prevăzută de legea nouă, art. 244 C.pen. și termenul de prescripție al răspunderii penale din art. 122 și 124 C. pr. pen.1968, chiar dispoyiticul Deciziei ÎCCJ/HP- 21/2014 opunându-se unei asemenea interpretări.

Deși dispozitivul este suficient de clar în acest sens, considerente deciziei sunt și mai evidente, arătând expres că Decizia nr. 2 din 14 aprilie 2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală și-a încetat efectele, începând cu data de 20 mai 2014 când a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Decizia Curții Constituționale nr. 265 din 6 mai 2014 și astfel nu mai poate fi aplicată raporturilor juridice născute anterior datei de 1 februarie 2014, dar nesoluționate definitiv până la data publicării hotărârii instanței de contencios constituțional, întrucât, nu reprezintă lege penală mai favorabilă.

Prin urmare, potrivit art. 122 lit.b raportat la art. 124 Codul penal din 1969, termenul de prescripție specială pentru infracțiunea de înșelăciune prev. art.215 al.1-3 Cod penal 1969, cu aplic.art.41 al.2 Cod penal 1969, este de 15 ani iar, calculat din 2007 (data săvârșirii infracțiunii continuate fiind data săvârșirii ultimului act care intră în conținutul unității legale de infracțiuni), s-ar împlini în anul 2022.

Calculând în mod global termenul de prescripție al infracțiunii de înșelăciune în cazul în care s-ar fi aplicat ca lege penală mai favorabilă noul Cod penal, se observă că nici în această situație nu ar fi incidentă prescripția specială. Astfel, raportat la pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea prev. de art. 244 alin 2 C.pen., potrivit art. 155 lin 4 și art. 154 alin 1 lit. d C.pen, termenul de prescripție specială, este de 10 ani iar, calculat din 2006, pentru prima infracțiune concurentă de înșelăciune (fiind incidente disp. art. 35 alin 1 C.pen.) s-ar împlini în anul 2016.

Analizând apelurile inculpatelor K. M. R. și S. (T.) R.-M. cu privire la individualizarea pedepselor aplicate se constată nefondate criticile acestora.

La individualizarea și proporționalizarea pedepselor aplicate inculpatelor K. M. R. și S. (T.) R.-M. instanța de fond a dat eficiență deplină tuturor criteriilor prevăzute de art.72 Cp, respectiv gradului de pericolul social concret al fiecărei infracțiuni, determinat de modul de săvârșire a fiecărei faptei, valoarea socială vătămată, urmările care s-au produs și cele care s-ar fi putut produce, cât și persoanei inculpatelor.

În raport de toate aceste împrejurări, prima instanță i-a aplicat inculpatei S. (T.) R.-M. o pedeapsă orientată spre minimul special prevăzut de lege (ca urmare a reducerii cu o treime a limitei prevăzute de lege ) pentru infracțiunea săvârșită, astfel că în speță nu se justifică aplicarea unor pedepse într-un cuantum și mai redus și care nu ar fi de natură a contribui la realizarea scopului educativ și coercitiv prev.de art.52 Cp, așa cum nefondat se solicită.

Reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă în baza art. 396 alin 10 C. pr. pen., nu echivalează cu obligația instanței de a aplica inculpatei o pedeapsă chiar la minimul special rezultat din această reducere, individualizarea judiciară efectuându-se tot prin raportare la minimul și maximul pedepsei. Or, față de gradul de pericol social al infracțiunii, în raport cu natura infracțiunii(contra patrimoniului), dar și starea de pericol concret care se evidențiază prin aceea că inculpata a indus în eroare mai mulți funcționari bancari sau nebancari, cu ocazia solicitării acordării unor credite bancare sau credite de finanțare în vederea achiziționării de produse, folosind înscrisuri false cu privire la calitatea sa de angajată a două societăți S.C. O. & Tisha S.R.L și a S.C. Pico Bello S.R.L, numărul mare de acte materiale, ca și valoarea mare a prejudiciului de 12.565,7 lei, nu justifică o reducere suplimentară a pedepsei aplicate.

Față de aceste împrejurări și instanța de apel consideră că nu se impune reținerea circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 alin 1 lit. a și b Codul penal din 1969.

Astfel, lipsa antecedentelor penale și conduita bună anterioară a inculpatei, nu conduce automat la reținerea circumstanței atenuante, și nu poate fi analizată în sine, ci prin raportare la natura infracțiunii și împrejurările concrete de săvârșire. Or, pentru aplicarea unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege ar fi trebuit demonstrate niște împrejurări personale deosebite care, să minimizeze în așa măsură aspectele deja menționate care configurează negativ infracțiunea săvârșită, încât doar o pedeapsă sub minimul special să satisfacă cerințele de individualizare, ceea ce nu este îndeplinit în cazul de față. Circumstanța prevăzută de art. 74 alin. (1) lit. b) Cod penal, constând în stăruința depusă de infractor pentru a înlătura rezultatul infracțiunii sau a repara paguba pricinuită nu poate fi reținută, cu efectul reducerii pedepsei sub minimul special având în vedere că, față de gravitatea faptei cum rezultă din cuantumul mare al prejudiciului cauzat persoanelor vătămate prin numărul mare de acte materiale săvârșite de către inculpată, stăruința acesteia în repararea pagubei pricinuite este avută în vedere la stabilirea unei pedepse spre miniumul special și la alegerea modalității de individualizare judiciară a executării pedepsei, prima instanță orientându-se în mod corect către aplicarea disp. art. 81 C.pen. privind suspendarea executării pedepsei.

Raportat la aceleași criterii de individualizare, la împrejurările cauzei instanța de apel apreciază că nu se justifică nici reducerea pedepsei de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiuniicomplicitate la înșelăciune în formă continuată prevăzută de art. 26 Cod Penal 1969 raportat la art. 215 alineatele 1-3 Cod Penal 1969 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal 1969 și art. 5 Cod Penal aplicată inculpatei K. M. R. . Pentru a-și îndeplini funcțiile care îi sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii și duratei gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana inculpatei. În acest sens se va avea în vedere că față de limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa aplicat de prima instanță este una orientată spre minim.

La individualizarea și proporționalizarea pedepsei aplicate inculpatei K. M. R., instanța de fond a dat eficiență deplină tuturor criteriilor prevăzute de art.72Cp, respectiv limitelor de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile săvârșite, gradului de pericol social al acestora, pe care nu l-a apreciat doar prin raportare la pericolul social al infracțiunii de complicitate la înșelăciune, ci în raport de împrejurările concrete în care au fost comise faptele, inculpata falsificând în mod repetat adeverințe de salariu, contracte de muncă și/sau copii ale carnetelor de muncă, pe care le-a încredințat apoi altor patru inculpați pentru a-i ajuta astfel să obțină în perioada 31.10._07 foloase materiale injuste prin inducerea în eroare a funcționarilor bancari cu ocazia solicitării și obținerii unor credite sau a unor finanțări în vederea achiziționării de produse cu plata prețului în rate de la instituții financiare nebancare. În mod corect prima instanță s-a raportat inclusiv la valoarea mare a prejudiciului cauzat, neputând fi pierdută din vedere valoarea prejudiciului la data consumării infracțiunii de complicitate la înșelăciune în formă continuată dar, chiar luând în considerare doar prejudiciul care a rămas de recuperat în urma acoperirii parțiale, acesta tot rămâne semnificativ.

Contrar criticilor din apel, nu există o obligație a instanței de a aplica pedeapsa chiar la minimul special, individualizarea judiciară efectuându-se prin raportare la minimul și maximul pedepsei. Relevant în individualizarea pedepsei, oricum aplicat spre minimul special, este și numărul mare de acte materiale săvârșite într-o perioadă relativ scurtă de timp, dar și urmările produse, constând în numărul mare de persoane vătămate induse în eroare. În această privință, în mod corect prima instanță a aplicat inculpatei, în calitate de complice, o pedeapsă mai mare decât cea aplicată autorilor întrucât, ceea ce se pare că inculpata continuă să ignore, este contribuția sa esențială la săvârșirea faptelor imputate, inculpata fiind cea care a falsificat în mod repetat înscrisurile pe care le-a încredințat apoi altor patru inculpați, care au obținut astfel credite prin inducerea în eroare a funcționarilor bancari, dar și numărul de acte materiale semnificativ mai mare decât al oricărui inculpat autor în prezenta cauză.

Față de aceste împrejurări și instanța de apel consideră că nu se impune reținerea circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 alin 1 lit. a și b Codul penal din 1969.

Astfel, lipsa antecedentelor penale și conduita bună anterioară a inculpatei, nu conduce automat la reținerea circumstanței atenuante, și nu poate fi analizată în sine, ci prin raportare la natura infracțiunii și împrejurările concrete de săvârșire. Or, pentru aplicarea unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege ar fi trebuit demonstrate niște împrejurări personale deosebite care, să minimizeze în așa măsură aspectele deja menționate care configurează negativ infracțiunea săvârșită, încât doar o pedeapsă sub minimul special să satisfacă cerințele de individualizare, ceea ce nu este îndeplinit în cazul de față. Circumstanța prevăzută de art. 74 alin. (1) lit. b) Cod penal, constând în stăruința depusă de infractor pentru a înlătura rezultatul infracțiunii sau a repara paguba pricinuită nu poate fi reținută, cu efectul reducerii pedepsei sub minimul special având în vedere că, față de gravitatea faptei cum rezultă din cuantumul mare al prejudiciului cauzat persoanelor vătămate, prin numărul mare de acte materiale săvârșite de către inculpată, prin numărul mare de inculpați cărora inculpata K. M. R. le-a furnizat documentele falsificate necesare inducerii în eroare a funcționarilor bancari, stăruința acesteia în repararea pagubei pricinuite este avută în vedere la stabilirea unei pedepse spre miniumul special având în vedere limitele prevăzute de lege între 3 și 15 ani închisoare.

Criticile cu privire la modalitatea de individualizare judiciară a executării pedepsei nu vor fi primite în condițiile în care circumstanțele legate de persoana inculpatei, vârsta acesteia și conduita sa anterioară ca și împrejurarea că pe parcursul procesului penal s-a integrat social în altă țară sunt împrejurări ce țin de integrarea civică normală, neputând astfel prevala față de împrejurările legate de gravitatea faptelor. Simpla stabilire a unei pedepse de 4 ani creează doar o vocație și nu un drept la suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei conform art. 86/1 Codul penal din 1969. Împrejurările legate de gravitatea faptelor și de modul de săvârșire nu permit aprecierea că aplicarea pedepsei ar fi suficientă și fără executarea acesteia, scopul pedepsei putând fi în acest caz atins doar prin executarea efectivă a pedepsei aplicate. Un rol deosebit îl are în acest sens faptul că inculpata a săvârșit un număr foarte marte de acte materiale, astfel încât scopul pedepsei nu poate fi atins decât prin executarea în regim de detenție.

Apelul declarat de către inculpatul C. E. C. sub aspectul laturii civile prin care solicită respingerea cererii de constituire de parte civilă formulată de Banca Comercială Română S.A. și anularea dispoziției instanței de fond de obligare a sa la plata către B. a sumei de 8.899,06 euro cu titlu de despăgubiri civile, este nefondat.

Inculpatul C. E. C. a fost obligat la plata către partea civilă B. a sumei de 8.899,06 euro sau contravaloarea în lei la data plății, cu titlu de despăgubiri civile, conform constituirii de parte civilă formulată de către Banca Comercială Română SA prin adresa de la fila 409 dosar u.p, reprezentând contractul de credit nr.2158/24.04.2007 în valoare de 5.400 euro încheiat pe numele inculpatului S. R. M..

Prin Rechizitoriul emis la data de 07.08.2014 în dosar nr. 178/P/2014 s-a dispus clasarea cauzei față de inculpatul S. R. M. cu privire la săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune în concurs cu infracțiunea de uz de fals.

Această soluție cu privire la autorul infracțiunii de înșelăciune nu poate avea efecte cu privire la modalitatea de soluționare a acțiunii civile față de inculpatul C. E. C. cu privire la care s-a reținut săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de înșelăciune săvârșită fără vinovăție de către autorul S. R. M., față de persoana vătămată B. SA-prin Agenția A. Ș..

Aceasta deoarece, probațiunea în cauză a demonstrat că inculpatul C. E. C. i-a solicitat ajutorul nepotului Szilagy R. M., rugându-l să acceseze patru credite pe numele său, urmând ca banii să-i remită inculpatului C. E., asigurându-l că acesta din urmă va achita ratele, menționând că documentația pentru credite a primit-o de la unchiul său și tot acesta a fost cel care i-a indicat băncile la care să se prezinte.

S-a reținut că în aceste condiții, folosind înscrisuri ce i-au fost încredințate de către inculpatul C. E., inculpatul S. R. M. a accesat și obținut contractul de credit nr.2158/24.04.2007 în valoare de 5.400 euro de la B. SA-prin Agenția A. Ș..

Prin urmare, inculpatul apelant în calitate de complice la infracțiunea de înșelăciune în dauna persoanei vătămate B. SA-prin Agenția A. Ș., săvârșită de inculpatul S. R. M. este ținut sub aspectul răspunderii civile la acoperirea prejudiciului cauzat prin fapta delictuală proprie.

Față de starea de fapt reținută de prima instanță și necontestată în privința laturii penale, având în vedere că inculpatul a solicitat aplicarea procedurii speciale a recunoașterii învinuirii, care a presupus recunoașterea în totalitate a faptelor reținute în sarcina sa, potrivit art 349 C. pr. pen., acesta nu mai poate contesta, prin intermediul criticilor aduse laturii civile, vinovăția reținută pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate al săvârșirea infracțiunii de înșelăciune față de persoana vătămată B. SA-prin Agenția A. Ș..

Prin urmare, condițiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, grefate fiind pe situația de fapt stabilită sub aspectul laturii penale, nu pot fi decât omogene, neputându-se astfel reține, doar sub aspectul laturii civile neimputabilitatea prejudiciului pentru infracțiunea săvârșită de complice, indiferent de soluția cu privire la latura penală dispusă față de autor.

Pentru considerentele expuse, în baza art. 421 alin. 1 lit. b C.pr.pen. va respinge apelurile declarate de inculpații S. R. M., C. E. C., K. M. R. împotriva sentinței penale nr. 775 din 14.04.2015, pronunțată de Judecătoria A. în dosar nr._ .

În baza art. 275 alin. 2 C.pr.pen., va obliga inculpații la plata sumei de 300 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.

De asemenea, va dispune plata sumei de 1410 lei, din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului de avocați T. reprezentând onorariu avocat oficiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art. 421 alin. 1 lit. b C.pr.pen. respinge apelurile declarate de inculpații S. R. M., C. E. C., K. M. R. împotriva sentinței penale nr. 775 din 14.04.2015, pronunțată de Judecătoria A. în dosar nr._ .

În baza art. 275 alin. 2 C.pr.pen., obligă inculpații la plata sumei de 300 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.

Dispune plata sumei de 1410 lei, din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului de avocați T. reprezentând onorariu avocat oficiu.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 07.10.2015.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR

F. P. F. M. C. FLORENȚA

GREFIER,

O. IOȚCOVICI

Red. F.F.M./13.10.2015

Tehnored.O.I. 25 ex- 08.10.2015

Prima instanță– Judecătoria A.- jud. M. C.

← Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 1006/2015....		Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP.... →

Fals în înscrisuri sub semnătură privată. Art. 290 C.p.. Decizia nr. 966/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Fals în înscrisuri sub semnătură privată. Art. 290 C.p.. Decizia nr. 966/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA