Abandonul de familie. Art. 305 C.p.. Decizia nr. 423/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 423/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 16-04-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
C. DE A. TIMIȘOARA operator 2711
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 423/A
Ședința publică de la 16 Aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. I. M.
Judecător G. B.
Grefier A. B.
Ministerul Public este reprezentat de procuror A. S., din cadrul parchetului de pe lângă C. de A. Timișoara.
Pe rol se află judecarea apelului declarat de P. de pe lângă J. A. împotriva sentinței penale nr.73 din 15.01.2015 pronunțată de J. A. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă: persoana vătămată intimată A. L. personal, lipsă fiind inculpatul și celelalte persoane vătămate intimate.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, s-a luat declarație persoanei vătămate intimate A. L., aceasta fiind consemnată în proces – verbal atașat separat la dosar.
Instanța, văzând că nu mai sunt alte cereri de formulat și probe de administrat, acordă cuvântul în dezbaterea apelului, potrivit art.420 alin.6 C.p.p.
Procurorul pune concluzii de admitere a apelului pentru motivele arătate în scris, prin memoriul depus la dosar, desființarea hotărârii primei instanțe, care este nelegală, prin prisma neaplicării art.5 C.p., în cadrul minutei/dispozitivului hotărârii, iar lege mai favorabilă inculpatului, este legea veche.
Persoană vătămată solicită admiterea apelului și obligarea inculpatului la plata pensiei alimentare.
C.,
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.73/15.01.2015, pronunțată de J. A. în dosarul nr._, în baza art. 305 alin.1 lit. c) Cod penal, cu aplicarea art. 375 Cod procedură penală a fost condamnat inculpatul C. M., la 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie.
Pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 Cod penal 1968 inculpatului i-a fost interzisă exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) Cod penal 1968 cu excepția dreptului de a alege.
În baza art. 81 Cod penal 1968 a fost suspendată condiționat executarea pedepsei aplicate inculpatului, iar în baza art.82 Cod penal 1968 a fost stabilit pentru inculpat un termen de încercare de 3 ani.
S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal 1968 privind revocarea suspendării condiționate în cazul săvârșirii unei infracțiuni în cursul termenului de încercare.
În baza art. 71 Cod penal 1968 a fost suspendată executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a pedepsei închisorii.
În baza art. 274 alin.1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata către stat a sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă J. A. emis în data de 18.07.2014 în dosarul nr.6506/P/2013 a fost pusă în mișcare acțiunea penală față de inculpatul C. M., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 305 al.1 lit. c Cod penal 1968 .
Prin actul de sesizare al instanței s-a reținut că:
În data de 23.09.2011 numita A. L., a formulat o sesizare penală împotriva inculpatului C. M., reclamând că acesta, începând cu luna Octombrie 2011 până în prezent, nu a achitat pensia de întreținere la plata căreia a fost obligat prin hotărâre judecătorească în favoarea celor cinci copii minori.
Din cercetările efectuate rezultă că inculpatul a fost căsătorit cu numita A. L., căsătoria fiind desfăcută prin divorț prin s.c. nr.7216/01.10.2007, rămasă definitivă și irevocabilă, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei A., inculpatul fiind obligat la plata lunară a sumei de 195 lei, cu titlu de obligație de întreținere față de cei cinci copii minori, respectiv M.-C. născut la 24.05.1995, A.-F. născut la 05.03.1997, D.-A. născută la 14.06.1993, A.-Tinel născut la 20.11.2001, I.-P. născut la 06.01.2000, începând cu data de 04.06.2007 și până la majoratul acestora.
La data formulării sesizării, doi dintre copii erau deja majori, dar obligația inculpatului există în continuare față de ceilalți trei copii minori. La data împlinirii a trei luni de neplată, patru copii erau minori.
Din cercetările efectuate rezultă că inculpatul nu a achitat pensia, deși a înregistrat venituri în calitate de salariat la diverse societăți comerciale, în această perioadă, de unde rezultă reaua credință a acestuia. Conform declarației sale din 20.03.2014, este angajat la o societate comercială.
Văzând probele administrate în cauză în cursul urmăririi penale: declarații reprezentant/persoană vătămată (f.18-22) sentință civilă (f.15), acte verificare venituri (f.23-39), copii acte (f.9-14,40), declarațiile inculpatului (f.43,44) precum și declarația inculpatului dată în fața instanței, în temeiul art. 375 Cod procedură penală, prin care inculpatul recunoaște în totalitate starea de fapt astfel cum a fost descrisă prin actul de sesizare, solicitând totodată efectuarea judecății în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, pe care le cunoaște și le însușește, prima instanță a reținut o stare de fapt similară întru-totul cu cea prezentată în actul de sesizare al instanței, astfel cum este redată mai sus.
Prima instanță a reținut de asemenea că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, după cum rezultă din fișa de cazier judiciar de la fila 41 dosar urmărire penală.
În drept, fapta inculpatului, care cu rea-credință, nu a plătit integral pensia de întreținere stabilită prin sentința civilă nr. 7216 pronunțată la data de 01 octombrie 2007 în dosarul 6035/2007 al Judecătoriei A., către copii săi minori C. I. P., C. A. F. și C. M. C. pe un interval de timp mai mare de trei luni, deși a realizat venituri în această perioadă întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abandon de familie prevăzută de art. 305 alin.1 lit. c) Cod penal 1968.
La individualizarea sancțiunii aplicabile inculpatului s-au avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 Cod penal 1968. Prima instanță a avut astfel în vedere atitudinea inculpatului în fața organelor de urmărire penală, împrejurarea că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, precum și recunoașterea de către inculpat a faptelor reținute în sarcina sa, conduită în raport cu care s-a dat eficiență dispozițiilor art. 375 Cod procedură penală. Totodată prima instanță a reținut circumstanțele concrete în care s-a săvârșit fapta, reflectat în natura relațiilor sociale lezate și anume cele privind obligația de creștere și întreținere a propriilor copii, respectiv urmarea ce s-ar putea produce în cazul în care părintele nu-și îndeplinește această obligație, cauzând prin această modalitate suferințe ce ar putea afecta dezvoltarea minorului.
Față de aceste considerente prima instanță a procedat la soluționarea cauzei potrivit dispozitivului prezentei sentințe penale.
Împotriva sentinței penale nr.73 din 15.01.2015 pronunțată de J. A. în dosarul nr._ a declarat apel P. de pe lângă J. A. înregistrat pe rolul Curții de A. Timișoara la data de 02.03.2015, sub nr._ .
În motivarea apelului procurorul a solicitat în esență, a se costata că hotărârea primei instanțe este nelegală prin prisma neaplicării dispozițiilor art.5 C.p., în cadrul minutei/dispozitivului sentinței penale nr. 73/15.01.2015.
Din analiza sentinței apelate, prin prisma motivelor de apel invocate și analizate din oficiu, în limitele prev. de art.417 al. 2 C.p.p., C. reține următoarele:
Instanța de apel își însușește starea de fapt reținută de prima instanță, precum și raționamentele de interpretare a probatoriului administrat folosite în ambele faze ale procesului penal, respectiv urmărire penală și judecată și din care rezultă vinovăția inculpatului sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abandon de familie.
Vinovăția inculpatului cu privire la fapta reținută prin actul de sesizare al instanței rezultă din declarațiile inculpatului, declarațiile persoanei vătămate, sentință civilă, înscrisuri verificare venituri și din care rezultă faptul că la data de inculpatul nu a achitat cu rea credință pensia de întreținere pentru copii săi minori stabilită prin hotărâre judecătorească pentru o perioadă de peste trei luni.
De altfel, starea de fapt, vinovăția nu au fost contestate de către apelant, inculpatul beneficiind de aplicarea dispozițiilor art. 375 C.p.p. privind recunoașterea de vinovăție, motiv pentru care instanța de apel va analiza criticile procurorului privind aplicarea legii penale mai favorabile.
La stabilirea legii penale mai favorabile instanța de apel a avut în vedere faptul că deși sub aspectul limitelor de pedeapsă legea nouă este mai favorabilă sub aspect global, raportat și la modalitatea de executare, legea veche este în ansamblu lege mai favorabilă motiv pentru care în mod greșit prima instanță nu a aplicat dispozițiile art.5 C.p. în minuta și dispozitivul sentinței apelate.
Astfel, suspendarea condiționată a executării pedepsei prevăzută de art.81 C.p. din 1969 este mai favorabilă din prisma condițiilor de acordare ( nu există limită legală a pedepsei pentru aplicabilitatea ei, limita pedepsei concret aplicată pentru o infracțiune este mai ridicată, antecedentele care constituie impediment la acordare sunt mai restrânse, obligațiile de pe durata termenului de încercare sunt mai puține). Singurul element din prisma căruia ar fi mai favorabilă reglementarea nouă este durata termenului de încercare, dar raportat la dispozițiile art.15 alin.1, art.16 alin.2 din Legea nr.187/2012 potrivit cărora măsura suspendării condiționate aplicate se menține, iar la determinarea legii mai favorabile privind suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei se iau în considerare cu prioritate sfera obligațiilor și efectele acestora rezultă faptul că legea veche este legea mai favorabilă.
În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepsei instanța a avut în vedere criteriile generale prev. de art. 74 cod penal din 1969.
Ca măsură de constrângere, pedeapsa are, pe lângă scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, ea concretizând dezaprobarea legală și judiciară, atât în ceea ce privește fapta penală săvârșită, cât și în ceea ce privește comportamentul făptuitorului.
Ca atare, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia, trebuie individualizate în așa fel, încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea săvârșirii altor fapte penale.
La stabilirea pedepsei s-a avut în vedere gravitatea faptei, dar și aspectele favorabile inculpatului precum lipsa antecedentelor penale, recunoașterea faptei, motiv pentru care va menține pedeapsa de 1 an închisoare aplicată inculpatului.
Pentru aceste considerente, în baza art. 421 pct.2 lit.a C.p.p. va admite apelul declarat de P. de pe lângă J. A. împotriva sentinței penale nr.73 din 15.01.2015 pronunțată de J. A. în dosarul nr._ .
Va desființa sentința penală apelată și rejudecând, în baza art.305 alin.1lit.c C.p. din 1969 cu aplicarea art.396 alin.10 C.p.p. raportat la art.375 C.p.p. și art.5 C.p. va condamna pe inculpatul C. M. la 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie.
Va menține celelalte prevederi ale sentinței apelate.
În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 421 pct.2 lit.a C.p.p. admite apelul declarat de P. de pe lângă J. A. împotriva sentinței penale nr.73 din 15.01.2015 pronunțată de J. A. în dosarul nr._ .
Desființează sentința penală apelată și rejudecând:
În baza art.305 alin.1lit.c C.p. din 1969 cu aplicarea art.396 alin.10 C.p.p. raportat la art.375 C.p.p. și art.5 C.p. condamnă pe inculpatul C. M. la 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie.
Menține celelalte prevederi ale sentinței apelate.
În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 16.04.2015.
Președinte, C. I. M. | Judecător, G. B. |
Grefier,
A. B.
RED: CIM/21.04.2015
Dact: A.B. 2 exempl/ 21 Aprilie 2015
Primă instanță: J. A.
Jud: L. M. U.
| ← Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr.... | Deturnarea de fonduri. Art.307 NCP. Decizia nr. 433/2015. Curtea... → |
|---|
