Ultrajul contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice. Art. 321 C.p.. Decizia nr. 440/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 440/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 23-04-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
C. DE A. TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂoperator 2711
DECIZIE PENALĂ Nr. 440/A
Ședința publică de la 23 Aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. N.
Judecător L. Ani B.
Grefier A. J.
Ministerul Public este reprezentat de procuror E. B., din cadrul Parchetului de pe lângă C. de A. Timișoara.
Pe rol se află soluționarea apelurilor declarate de inculpații U. I. S., C. M. și numitul S. K. O. împotriva sentinței penale nr.244/11.09.2014 pronunțată de J. Reșița în dosar nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă inculpata C. M. asistată de avocat ales L. L., care îl reprezintă și pe inculpatul lipsă U. S. I., prezent S. K. O..
Procedura de citare îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, partea vătămată S. Komnes O. solicită acordarea unui alt termen de judecată pentru a-și angaja un avocat, întrucât a fost recent liberat din penitenciar.
Instanța pune în discuție cererea formulată.
Apărătorul inculpaților se opune amânării cauzei.
Procurorul este de acord cu admiterea cererii.
Instanța în deliberare, respinge cererea formulată de partea vătămată, motivat de faptul că, deși în stare de deținere, a fost prezent la termenul de judecată din data de 26 martie 2015 și avea posibilitatea să își angajeze apărător și să pregătească apărarea până la acest termen.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Apărătorul inculpaților solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale apelate și urmare rejudecării, reindividualizarea pedepsei și aplicarea unui avertisment, întrucât în speță legea penală mai favorabilă în privința regimului sancționator este noul Cod penal. Apreciază că prima instanță a dat o interpretare greșită legii și nu a ținut seama de persoana inculpaților, care au recunoscut și regretat fapta comisă, au uzat de procedura simplificată, sunt încadrați în muncă, nu au antecedente penale, fapta a fost săvârșită sub imperiul unei stări de emoție și o tensiune preexistentă între părți.
Partea vătămată S. K. O. solicită respingerea apelurilor declarate de inculpați și admiterea apelului său, arătând că se impune aplicarea unor pedepse mai aspre față de inculpați care i-au terorizat familia și cât timp el se afla în stare de detenție.
Apărătorul inculpaților solicită respingerea apelului formulat de partea vătămată.
Procurorul pune concluzii de respingere a apelurilor, motivat de faptul că prima instanță a avut în vedere la individualizarea pedepselor criteriile generale și în mod corect a stabilit cuantumul acestor pedepse, precum și modalitatea de executare.
Inculpata C. M., având ultimul cuvânt, arată că regretă fapta.
C.
Deliberând asupra cauzei penale de față constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 244/11.09.2014 pronunțată de J. Reșița în dosar nr._, în temeiul art. 321 alin. 1 C. P..1969 cu aplicarea art.5 Cod pen., art.374 al.4 art. 375 rap la art.396 al.10 Cod pr.pen, s-a dispus condamnarea inculpatului U. I., la pedeapsa la pedeapsa de 8(opt) luni inchisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice.
În baza art. 71 C.pen.1969, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit. a, teza a II-a și lit.b C.pen 1969., pe durata executării pedepsei principale.
În baza art.81 Cod Penal 1969, cu aplicarea art.5 Cod pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii pe durata termenului de încercare de 2 ani și 8 luni, stabilit in conformitate cu art.82 Cod Penal 1969.
În baza art.71 alin.5 Cod penal 1969, s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.
S-a atars atenția inculpatului asupra prevederilor art.83 Cod Penal 1969 referitoare la revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei in cazul comiterii unei noi infracțiuni, cu intenție, in interiorul termenului de încercare si asupra consecințelor acestor revocări.
În temeiul art. 321 alin. 1 C. P..1969 cu aplicarea art.5 Cod pen., art.374 al.4 art. 375 rap la art.396 al.10 Cod pr.pen.., s-a dispus condamnarea inculpatei C. M., la pedeapsa la pedeapsa de 8(opt) luni inchisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice.
În baza art. 71 C.pen.1969, s-au interzis inculpatei drepturile prevăzute de art.64 lit. a, teza a II-a și lit.b C.pen 1969., pe durata executării pedepsei principale.
În baza art.81 Cod Penal 1969, cu aplicarea art.5 Cod pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii pe durata termenului de încercare de 2 ani și 8 luni, stabilit in conformitate cu art.82 Cod Penal 1969.
În baza art.71 alin.5 Cod penal 1969, s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.
S-a atras atenția inculpatei asupra prevederilor art.83 Cod Penal 1969 referitoare la revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei in cazul comiterii unei noi infracțiuni, cu intenție, in interiorul termenului de încercare si asupra consecințelor acestor revocări.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă J. Reșița, din data de 30.01.2014, întocmit în dosarul de urmărire penală nr.1183/P/2013, înregistrat la data 30.01.2014, sub nr._, s-a pus în mișcare acțiunea penală și au fost trimiși în judecată inculpații U. I. S., pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, faptă prev. de art.321 alin.1 cod penal 1969 și C. M., pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, faptă prev. de art.321 alin.1 cod penal1969.
S-a reținut că, în esență că, în data de 18.04.2013, în jurul orelor 19:40, inculpații U. I. S. și C. M. au lovit cu pietre fațada imobilului situat pe . din Reșița, jud. C.-S. – domiciliul numitului Șafar K. O. – deteriorând-o, adresând totodată injurii și amenințări membrilor familiei Șafar, având manifestări de violență prin care au adus atingere bunelor moravuri, au produs scandal public și au tulburat ordinea și liniștea publică.
Prin încheierea din data de 08.05.2014, judecătorul de cameră preliminară, în baza art.346 al.2 Cod pr.pen. a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor, a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății față de pe inculpații U. I. S. și C. M., pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, faptă prev. de art.321 alin.1 cod penal 1969.
La termenul de judecată din data de 11.09.2014, inculpații U. I. S. și C. M. s-au prevalat de procedura recunoașterii învinuirii, prev de art. 375 C.pr.pen., sens în care, prin declarațiile aflate la dosar (filele 51, 52 dosar), au arătat că recunosc în totalitate săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare a instanței, au solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală și nu au solicitat administrarea de probe.
Analizând și coroborând ansamblul probatoriu administrat atât în timpul urmăririi penale, cât și în cursul cercetării judecătorești, instanța a reținut în fapt că, pe fondul unei relații conflictuale mai vechi existentă între familiile U. și Șafar, în după-amiaza zilei de 18.04.2013 s-au produs mai multe fricțiuni între membrii acestor familii, generate de gesturile obscene transmise dinspre ambele tabere, mai exact de către numitul Șafar K. O. și cei doi fii ai săi Șafar B.-N. și Șafar I. M. - pe de o parte, respectiv de către inculpatul U. I. S. - pe de altă parte.Ca urmare a atitudinii antisociale manifestată de către inculpatul U. I. S., cei trei membrii ai familiei Șafar au traversat . deplasat la geamul locuinței acestuia unde au enumerat verbal concubinei inculpatului- inculpata C. M. - nemulțumirile.Reacția inculpatei C. M. la nemulțumirile manifestat de către membrii familiei Șafar a fost una violentă, inițial prin limbajul adoptat și apoi prin gestică, mai exact aceasta a aruncat cu pietre în două etape înspre fațada locuinței familiei Șafar. În sprijinul inculpatei C. M. a intervenit și inculpatul U. I. S. care, a aruncat cu pietre în imobilul familiei Șafar, după ce în prealabil a încercat să îi lovească, din lateral, pe cei trei membri ai familiei Șafar, acțiunile inculpaților fiind săvârșite în public, cei doi inculpați aflându-se pe .. Reșița. Astfel, inculpatul U. I. S. a aruncat cu pietre chiar și în direcția numiților Șafar K. O., Șafar B.-N. și Șafar I. M., dar nu a reușit să îi lovească, aceștia refugiindu-se în curtea imobilului unde locuiesc.În urma acestor altercații violente, Inspectoratul Județean de Jandarmi C.-S. a fost sesizat de numitul Șafar K. O. cu privire la faptul că inculpații au provocat scandal, aruncând cu bolovani în fațada și geamurile casei, distrugând gresia aflată pe fațada imobilului.În momentul prezentării la fața locului, lucrătorii din cadrul Inspectoratului Județean de Jandarmi au fost întâmpinați chiar de către numitul Șafar K. O., care a susținut că el personal a informat organele judiciare prin SNUAU 112 și a solicitat prezența acestora pentru adoptarea măsurilor legale, arătând pagubele materiale pe care le-a suferit în urma acțiunilor distructive exercitate de cei doi învinuiți menționați mai sus.În timp ce membrii echipajului de intervenție ascultau relatarea verbală a numitului Șafar K. O., inculpatul U. lon S. a început să se manifeste violent, adresând injurii și amenințări cu acte de violență, respectiv cu moartea împotriva numitului Șafar O. și a familiei acestuia. În acel moment au intervenit jandarmii și după ce și-au prezentat calitatea, au cerut celui în cauză să înceteze orice act ostil și violent și pentru că acesta nu s-a supus somației organelor de ordine, s-a procedat la folosirea forței în vederea imobilizării și încătușării acestuia. Pe timpul imobilizării celui în cauză a apărut și inculpata C. M., care la rândul său a început să adreseze amenințări cu acte de violență, aruncând cu pietre de față cu organele de ordine, în fațada casei numitului Șafar, motiv pentru care a fost nevoie de intervenția organelor de ordine pentru a o liniști și a înceta orice acțiune ostilă. De față au fost mai multe persoane, vecinii de pe . au refuzat să dea orice declarație.Având în vedere stare de agitație extremă ce caracteriza comportamentul inculpatului U. lon S., organele de restabilire și menținere a ordinii publice au solicitat în regim de urgență prezența unei ambulanțe, care l-a transportat pe acesta la Spitalul Județean de Urgență C.-S. - U.P.U, unde a fost diagnosticat cu „agitație psihosomatică" și „tulburări de comportament". Nu a necesitat internarea. Din conținutul datelor consemnate chiar de către inculpatul U. lon S. în declarația olografă consemnată in fața organelor jandarmeriei (cât și cu ocazia audierii sale procedurale) a rezultat fără tăgadă faptul că atitudinea exaltată a acestuia s-a datorat în mare măsură consumului de băuturi alcoolice dublat de consumul de substanțe etnobotanice.La fața locului erau prezente aproximativ 30 de persoane.
În faza de judecată, până la începerea cercetării judecătorești, inculpații U. I. S. și C. M. au declarat că recunosc faptele reținute în sarcina lor, așa cum sunt descrise în actul de sesizare a instanței, că își însușesc probele administrate în faza de urmărire penală, că nu doresc administrarea altor probe noi și că doresc ca judecarea cauzei să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, conform procedurii recunoașterii învinuirii (filele 51,52 dosar).Recunoașterea inculpaților se coroborează cu probele administrate în cauză în faza de urmărire penală.
Cu privire la legea penală aplicabilă, având în vedere faptul că, de la săvârșirea acestei infracțiuni – 18.04.2013– și până la judecarea definitivă a cauzei a intervenit o nouă lege penală, instanța urmează să analizeze prezenta infracțiune de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice în raport de legea determinată ca fiind mai favorabilă, conform art.5 C. pen. De asemenea, pentru identificarea legii penale mai favorabile se va avea în vedere Decizia Curții Constituționale nr.265/06.05.2014, publicată în M.Of. nr. 373 din 20.05.2014, obligatorie pentru instanțe potrivit art. 31 din Legea nr. 47/1992, prin care s-a constatat că dispozițiile art. 5 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile. Prin urmare, instanța, pentru a determina legea penală mai favorabilă în raport de infracțiunea comisă are în vedere, în primul rând regimul sancționator prevăzut în cuprinsul celor două legi penale succesive, respectiv limitele de pedeapsă. Astfel, se observă faptul că, la momentul comiterii faptei de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, aceasta era prevăzută de dispozițiile de art.321 alin.1 cod penal, fiind sancționată cu pedeapsa închisorii de la 1 la 5 ani iar, ca urmare a adoptării noului cod penal, această faptă este prevăzută de dispozițiile art. 371 Cod pen., fiind sancționată cu pedeapsa închisorii de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
În ciuda faptului că regimul sancționator pentru această infracțiune s-a modificat, instanța, prin raportare la pericolul social al infracțiunii, la circumstanțele reale și personale al faptei, apreciază că acest criteriu al regimului sancționator nu este unul determinant în ceea ce privește stabilirea legii penale mai favorabile, din moment ce instanța nu se orientează, în cazul unei soluții de condamnare, înspre aplicarea unei pedepse cu amenda.
În aceste condiții, analizarea legii penale mai favorabile se va face, în concret, și prin raportare la modalitatea de executare a pedepsei, motiv pentru care, instanța urmează să determine legea penală mai favorabilă și prin compararea dispozițiilor referitoare la suspendarea condiționată din Vechiul Cod Penal cu cele referitoare la amânarea aplicării pedepsei, prevăzută de Noul Cod Penal. Astfel, prin prisma condițiilor de acordare, care sunt mai permisive în vechiul cod penal și a obligațiilor impuse pe durata termenului de încercare, respectiv lipsa lor din reglementarea vechiului cod penal, instanța apreciază ca fiind mai favorabilă instituția suspendării condiționate a executării pedepsei, astfel cum aceasta este prevăzută de dispozițiile art.81 Cod pen.1969, durata termenului de încercare, care potrivit noii reglementări este mai mică, fiind insuficientă pentru calificarea noului cod penal ca fiind lege penală mai favorabilă, în ceea ce privește regimul de executare.
Pe cale de consecință, având în vedere toate aceste criterii de determinare a legii penale mai favorabile, analizate în concret în raport de starea de fapt și situația personală a inculpaților, instanța a apreciat, ca fiind lege penală mai favorabilă vechiul cod penal.
În drept, fapta inculpatului U. I. S., care în data de 18.04.2013, în jurul orelor 19:40, împreună cu inculpata C. M., a lovit cu pietre fațada imobilului, situat pe . din Reșița, jud. C.-S. – domiciliul numitului Șafar K. O. – deteriorând-o, adresând totodată injurii și amenințări membrilor familiei Șafar, manifestări de violență prin care s-au adus atingere bunelor moravuri, s-a produs scandal public și s-a tulburat ordinea și liniștea publică, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, prev. și ped. de art. 321 alin. 1 C.pen 1969.
În drept, fapta inculpatei C. M., care în data de 18.04.2013, în jurul orelor 19:40, împreună cu inculpatul U. I. S., a lovit cu pietre fațada imobilului situat pe . din Reșița, jud. C.-S. – domiciliul numitului Șafar K. O. – deteriorând-o, adresând totodată injurii și amenințări membrilor familiei Șafar, manifestări de violență prin care s-au adus atingere bunelor moravuri, s-a produs scandal public și s-a tulburat ordinea și liniștea publică, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, prev. și ped. de art. 321 alin. 1 C.pen 1969.
Instanța a reținut că acțiunile inculpatului U. I. S. au fost săvârșite în public în accepțiunea prevederilor art.152 C.pen 1969.
În ceea ce privește latura obiectivă a infracțiunii, instanța a constatat că existența elementului material, respectiv manifestările agresive ale inculpatului, atât fizice, cât și verbale, în public, la adresa numitului Șafar K. O. și a membrilor familiei acestuia.Infracțiunea incriminată fiind una de pericol, urmarea imediată a faptei săvârșite de către inculpați constă în starea de pericol creată pentru relațiile de conviețuire socială și de asemenea provocarea unui scandal public, respectiv indignare și revoltă cu caracter public.De asemenea, legătura de cauzalitate între elementul material și urmarea socialmente periculoasă rezultă din însăși săvârșirea faptei, acțiunile acestuia afectând grav relațiile de conviețuire socială.
Referitor la latura subiectivă a infracțiunii, instanța a reținut că inculpații au săvârșit fapta cu intenție directă întrucât a voit realizarea acțiunilor violente, dându-și seama de caracterul lor nejustificat și de faptul că – prin comiterea lor – vor produce atât o atingere adusă bunelor moravuri cât și un scandal public. Astfel, inculpatul a acționat tocmai cu scopul ca acțiunile lor să fie cunoscute de colectivitate și să provoace o stare de temere în raport cu persoanele lor.
Pe cale de consecință, instanța apreciază că s-a făcut dovada existenței infracțiunii, a săvârșirii acesteia cu vinovăție de către inculpați, astfel că, în temeiul art. 396 alin. 2 din C.pr.pen., a pronunțat o soluție de condamnare față de aceștia, la individualizarea pedepsei ținând cont de dispozițiile art. 72 C. pen.1969 și art. 52 C. pen.1969, respectiv de limitele legale de pedeapsă - închisoare de la 1 la 5 ani - redusă cu o treime ca urmare a aplicării dispozițiilor art. 374 alin.4 Cod pr.pen.
Împotriva sentinței penale nr. 244/11.09.2014 pronunțată de J. Reșița în dosarul nr._ au declarat apel, în termen legal, inculpații U. I. S. și C. M. și numitul S. K. O., apeluri înregistrate la C. de A. Timișoara la data de 9.01.2015.
În motivarea apelului declarat de inculpați se solicită reindividualizarea pedepsei și aplicarea unei amenzi, inculpații fiind îndreptățiți la o asemenea individualizare, deoarece au recunoscut în întregime faptele, au beneficiat de procedura simplificată prev. de art.374,375 C.p.p și aplicând dispozițiile art. 5 C.p beneficiază de o încadrare juridică mai favorabilă- art. 375 ind.1, care prevede pedeapsa închisorii alternativ cu amenda. S-a arătat că inculpații sunt încadrați în muncă, iar faptele comise au fost generate de o stare de tensiune preexistentă între părți.
Analizând apelul declarat de inculpați și numitul S. K. O. prin prisma motivelor invocate de acesta și din oficiu, conform art. 417 alin.2 C.p.p C.p.p., instanța constată că apelul inculpaților este neîntemeiat, iar al numitului S. K. O. este inadmisibil pentru următoarele considerente:
Starea de fapt reținută de prima instanță este corectă, fiind rezultatul evaluării probelor administrate în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, respectiv declarațiile martorilor coroborate cu declarațiile inculpatului, care a recunoscut fapta, beneficiind de aplicarea dispozițiilor art.396 alin.10 C.p.p rap . la art. 375 C.p.p . În fapt s-a reținut că în data de 18.04.2013 în jurul orelor 19,40 inculpatul U. I. S. împreună cu inculpata C. M. a lovit cu pietre fațada imobilului de pe . din Reșița, domiciliul numitului S. K. O., deteriorând imobilul și adresând injurii și amenințări membrilor fam ilei S., manifestări de violență prin care s-a adus atingere bunelor moravuri, s-a produs scandal public și s-a tulburat ordinea și liniștea publică. Inculpații au recunoscut săvârșirea faptelor reținute în sarcina lor arătând că își însușesc probele administrate în cursul urmăririi penale și nu doresc readministrarea lor - filele51 și 52 dosar fond.
Raportat la criteriile generale de individualizare a pedepselor reglementate de prevederile art. 74 actualul Cod penal - și care se regăsesc parte din acestea și în prevederile art.72 C.penal în vigoare la data săvârșirii faptei -, respectiv gravitatea infracțiunii săvârșite, împrejurările și modul de comitere a faptei, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, conduita inculpaților după săvârșirea infracțiunii, instanța de apel apreciază că nu se impune reducerea pedepselor aplicate acestora.
Potrivit noului cod penal, pedeapsa a fost concepută ca o măsură de constrângere proporțională cu gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea infractorului și un mijloc eficient de reeducare a condamnatului și recuperare socială a acestuia, scopul acesteia fiind prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, formarea unei atitudini corecte față de muncă, față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială. Atingerea dublului scop preventiv și educativ al pedepsei este condiționată de caracterul adecvat al acesteia, de asigurarea unei reale evaluări între gravitatea faptei, periculozitatea socială a autorului pe de o parte și durata sancțiunii și natura sa pe de altă parte. Instanța de apel reține și că pentru a conduce la atingerea scopului prevăzut de legiuitor, pedeapsa trebuie să fie adecvată particularităților fiecărui individ și rațională, să fie adecvată și proporțională cu gravitatea faptelor comise.
Infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice aduce atingere relațiilor sociale referitoare la bunele moravuri și liniștea publică, iar asemenea fapte, neurmate de o ripostă fermă a societății, ar întreține climatul infracțional și ar crea făptuitorilor impresia că pot persista în sfidarea legii, ar echivala cu încurajarea tacită a acestora și a altora la săvârșirea unor fapte similare și cu scăderea încrederii populației în capacitatea de ripostă a justiției și protecție a statului. În speță, pedepsele de câte 8 luni închisoare aplicate inculpaților apelanți sunt justificate pentru a conduce la atingerea acestor deziderate. Urmare a recunoașterii faptelor reținute în actul de acuzare în sarcina inculpaților, aceștia au beneficiat de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute în textul de incriminare ( pedeapsa fiind între 1 an și 5 ani), pedeapsa aplicată de către instanța situându-se la limita minimă prevăzută de lege după luarea în considerare și aplicarea reducerii menționate, respectiv 8 luni închisoare, fiind corect individualizată. Prin urmare, se vor respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpații U. I. S. și C. M. împotriva sentinței penale nr.244/11.09.2014 pronunțată de J. Reșița.
În ceea ce privește calea de atac declarată în cauză de către numitul S. K. O., instanța de apel apreciază că infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice prevăzută de art.321 din codul penal anterior este o infracțiune de pericol care aduce atingere relațiilor sociale ce necesită un climat de conviețuire pașnică, de securitatea și încredere reciprocă, un climat în care fiecare persoană, având o conduită demnă, se bucură de stima și considerația celorlalți membrii ai colectivității. Infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice reținută în sarcina inculpaților s-a consumat în momentul în care aceștia, prin cuvintele și expresiile jignitoare la adresa membrilor familiei S. au provocat scandal public și au tulburat liniștea.
Infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și de tulburare a liniștii publice se realizează sub aspectul laturii obiective, printr-o acțiune, care poate consta în săvârșirea în public de acte sau gesturi, în proferarea de cuvinte ori expresii sau orice alte manifestări, acțiune care aduce atingere bunelor moravuri sau produce scandal public. Deoarece modalitățile de atingere a bunelor moravuri cât și cele de provocare a unui scandal public sunt extrem de variate, legiuitorul a indicat în cuprinsul textului de lege pe cele mai frecvente, referindu-se la săvârșire de acte sau gesturi, iar pe de altă parte la proferarea de cuvinte sau expresii. Existând însă și alte modalități în afara celor expres arătate legiuitorul a recurs și la o caracterizare mai generală, astfel după indicarea modalităților determinate el a folosit expresia „ sau în orice alte manifestări”. Modalitățile de atingere a bunelor moravuri și de cele de producere a unui scandal public, care sunt prevăzute alternativ în textul de incriminare, nu sunt caracterizate prin trăsături proprii, nu au fizionomie specifică, legiuitorul referindu-se în general la săvârșirea unor acte sau gesturi, la proferarea unor cuvinte sau expresii ori la orice alte manifestări. Aceasta înseamnă că acțiunea realizată prin una dintre aceste modalități dobândește caracter penal numai datorită rezultatului pe care îl produce, putându-se întâmpla ca modalitatea prin care se realizează acțiunea să întrunească ea însăși conținutul unei infracțiuni distincte, de exemplu infracțiunea de lovire sau alte violențe, vătămare corporală, distrugere, caz în care se aplică regulile referitoare la concursul de infracțiuni.
Prin urmare, numitul S. K. O. ar fi avut dreptul de a solicita despăgubiri materiale și morale de la inculpați în situația în care acești ar fi fost trimiși în judecată și pentru infracțiuni comise cu ocazia scandalului public sau tulburării liniștii publice, fapt ce nu s-a realizat. Așa cum rezultă din mențiunile din actul de acuzare, pentru infracțiunile de distrugere și amenințare reclamate de numitul S. K. O. și care dădeau dreptul la despăgubiri materiale și morale s-a dispus neînceperea urmăriri penale, soluție neatacată de partea interesată și care a rămas astfel definitivă. În prezentul proces, urmare a sesizării instanței de judecată competente cu soluționarea cauzei privind pe inculpații U. I. S. și C. M. trimiși în judecată pentru săvârșirii infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice prevăzută de art.321 din codul penal anterior, numitul S. K. O. nu are nicio calitatea procesuală astfel că este inadmisibilă calea de atac declarată de el, urmând a fi astfel respinsă.
Astfel, va fi respinsă ca inadmisibilă calea de atac formulată de numitul S. K. O..
Văzând și dispozițiile art. 275 alin.2 C.p.p,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
În temeiul art.421 alin.1 lit.b C.p.p. respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpații U. I. S. și C. M. împotriva sentinței penale nr.244/11.09.2014 pronunțată de J. Reșița.
În temeiul art.421 alin.1 lit.a teza II C.p.p. respinge ca inadmisibil apelul declarat de numitul S. K. O. împotriva aceleiași sentințe penale.
În temeiul art.275 alin.2 C.p.p. obligă fiecare apelant la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat în apel.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 23 aprilie 2015.
Președinte, Judecător,
A. N. L. Ani B.
Grefier,
A. J.
Red. AN/27.04.2015
Tehnored A.J. /2 ex/29.04.2015
Prima instanță: Judec.Reșița- H. L.
| ← Conducere fără permis. Art.335 NCP. Decizia nr. 444/2015.... | Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP.... → |
|---|
