Acord de recunoaştere a vinovăţiei. Art.483 NCPP. Decizia nr. 984/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 984/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 08-10-2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr._ cod operator 2711
DECIZIA PENALĂ NR.984/A
Ședința publică din 08 octombrie 2015
Completul constituit din:
Președinte: F. I.
Judecător: D. V.
Grefier: V. R.
Ministerul Public este reprezentat de procuror C. M. U. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de P. de pe lângă J. REȘIȚA împotriva sentinței penale nr. 146 din 23.04.2015 pronunțată de J. Reșița, în dosarul nr._ .
Mersul dezbaterilor și concluziile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 05.10.2015, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, și potrivit căreia în temeiul art. 391 alin.1 C.pr.pen., pronunțarea a fost amânată pentru termenul de astăzi, când,
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 146 din 23 aprilie 2015 pronunțată în dosar nr._, J. Reșița în baza art. 485 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. a admis acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de P. de pe lângă J. Reșița cu inculpata C. V.,fiica lui C. I. și C. M., născută la data de 20.09.1969, în ., cetățean român, studii 10 clase, fără ocupație, căsătorit, 1 copil minor, stagiu militar nesatisfăcut, fără antecedente penale, domiciliată în comuna Doclin, .-S., CNP_, cercetată pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, prevăzută de art. 335 al.1 Cod pen., obiect al cauzei penale nr. 1802/P/2014.
În baza art. 335 al.1 Cod pen. a stabilit în ceea ce o privește pe inculpata C. V.,fiica lui C. I. și C. M., născută la data de 20.09.1969, în ., cetățean român, studii 10 clase, fără ocupație, căsătorit, 1 copil minor, stagiu militar nesatisfăcut, fără antecedente penale, domiciliată în comuna Doclin, .-S., CNP_, pedeapsa de 1 (un) an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere.
În baza art.396 al.4 Cod pr.pen. rap la art.83 Cod pen., a dispus amânarea aplicării pedepsei pe durata termenului de supraveghere de 2 ani, stabilit în conformitate cu dispozițiile art.84 Cod pen.
În baza art.85 al.1 Cod pen., a dispus ca inculpata, pe durata termenului de supraveghere, să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
-să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul C.-S., la datele fixate de acesta;
-să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
-să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;
-să comunice schimbarea locului de muncă;
-să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență;
În baza art.85 al.2 lit.g Cod pen., a impus inculpatei să execute următoarele obligații:
- să nu conducă vehicule pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere pe o durată de 1(un) an de la data rămânerii definitive a prezentei hotărârii.
În baza art.83 al.4 Cod pen., a atras atenția inculpatei asupra conduitei sale viitoare și asupra consecințelor la care se expune dacă va mai comite infracțiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere ori nu va executa obligațiile ce îi revin pe durata termenului de supraveghere.
În baza art.274 alin.1 Cod pr.pen., a obligat inculpata la plata sumei de 450 lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărâ astfel, prima instanță a constatat:
Pe rolul Judecătoriei Reșița, la data de 10.12.2014, a fost înregistrat sub nr. dosar_, acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de P. de pe lângă J. Reșița cu inculpata C. V., cercetată, în dosarul penal nr.1802/P/2014, pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, faptă prev. de art.335 alin.1 cod penal.
S-a reținut în esență, ca situație de fapt că, în seara zilei de 28.06.2014, în jurul orelor 20,30, inculpata C. V. a plecat de la domiciliul din comuna Doclin, ., conducând autoturismul marca Opel Astra cu nr. de înmatriculare_, proprietatea soțului său, deplasându-se în direcția orașului B.. În timp ce se deplasa pe DJ 585, a fost oprită pentru control de un echipaj de poliție, ocazie cu care a declarat verbal că nu posedă permis de conducere și că a dorit să exerseze conducerea autovehiculului, întrucât urma să susțină examenul pentru obținerea permisului de conducere.
Situația de fapt reținută în actul de sesizare al instanței a rezultat din coroborarea probelor administrate în faza de urmărire penală si materializate în: procesul – verbal de constatare a infracțiunii flagrante întocmit de polițiștii rutieri la data de 28.06.2014; declarațiile inculpatei C. V.; declarația martorului B. M.; adresa SPCRPCIV C.-S. nr._/07.07.2014; alte acte documente și înscrisuri anexate la dosarul de urmărire penală.
În cuprinsul acordului de recunoaștere a vinovăție s-a prevăzut felul și cuantumul pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatei, respectiv pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, faptă prev. de art.335 alin.1 cod penal, cu amânarea executării acesteia, conform art.83 Cod pen., pe durata termenului de supraveghere de 2 ani stabilit în conformitate cu prevederile art. 84 C.pen., cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror și inculpat. Totodată, s-a prevăzut ca pe durata termenului de supraveghere, inculpata C. V. va trebui să respecte următoarele măsuri de supraveghere, potrivit dispozițiilor art. 85 alin. 1 C. P..:
a) să se prezinte la serviciul de probațiune, la datele fixate de acesta
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea
d) să comunice schimbarea locului de muncă
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor de existență.
De asemenea, potrivit prevederilor art. 85 alin. 2 C.pen., s-a prevăzut ca inculpata să respecte și obligația prevăzută de art. 85 alin.2 lit. g) C.pen., respectiv să nu conducă nicio categorie de vehicule.
La dosarul cauzei a fost anexat dosarul de urmărire penala nr.1802/P/2014 al Parchetului de pe lângă J. Reșița.
La termenul de judecată din data de 12.02.2015, instanța, față de dispozițiile art.484 alin.1 cod procedură penală, a apreciat că acordul de recunoaștere a vinovăției este incomplet și inexact în ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei - lipsa mențiunilor privind obligațiile prev. de art.85 al.2 Cod pen., sens în care s-a dispus efectuarea unei adrese către conducătorul P. de pe lângă J. Reșița, cu mențiunea de a remedia aceste omisiuni în cel mult 5 zile.
Instanța a constatat că această omisiune a fost remediată, fiind depuse la dosar referatul cu propunere de încheiere a unui acord de recunoaștere a vinovăției, din data de 26.03.2015 și acordul de recunoaștere a vinovăției.
Analizând acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat în dosarul penal nr.1802/P/2014, între P. de pe lângă J. Reșița și inculpata C. V., instanța a constatat că, în cauză, sunt îndeplinite condițiile prevăzute de dispozițiile art.480-482 Cod pr.pen.
Examinând ansamblul materialului probator administrat în cauză, în faza de urmărire a procesului penal, instanța a reținut următoarea situație de fapt :
În seara zilei de 28.06.2014, în jurul orelor 20,00, inculpata C. V. a plecat de la domiciliul din comuna Doclin, ., conducând autoturismul marca Opel Astra cu nr. de înmatriculare_, proprietatea soțului său, deplasându-se în direcția orașului B.. În timp ce se deplasa pe DJ 585, a fost oprită pentru control de un echipaj de poliție, ocazie cu care a declarat verbal că nu posedă permis de conducere și că a dorit să exerseze conducerea autovehiculului, întrucât urma să susțină examenul pentru obținerea permisului de conducere.
Prin procesul verbal din data de 20.10.2014, i s-a adus la cunoștință inculpatei C. V., înainte de a fi audiată, că prin ordonanța din data de 18.09.2014 s-a pus în mișcare acțiunea penală împotriva sa pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, faptă prevăzută de art. 335 alin. 1 C. P.. și pedepsită cu închisoare de la 1 an la 5 ani, constând în aceea că, în ziua de 28.06.2014, în jurul orelor 20,30, a condus autoturismul marca Opel Astra cu nr. de înmatriculare_, pe DJ 585, între localitățile Doclin și B., fără a poseda permis de conducere.
Cu ocazia audierii în faza de urmărire penală, inculpata a recunoscut săvârșirea faptelor.
Instanța a reținut situația de fapt descrisă anterior în urma analizei coroborate a materialului probator administrat în faza de urmărire penală, și anume procesul – verbal de constatare a infracțiunii flagrante întocmit de polițiștii rutieri la data de 28.06.2014; declarațiile inculpatei C. V.; declarația martorului B. M.; adresa SPCRPCIV C.-S. nr._/07.07.2014; alte acte documente și înscrisuri anexate la dosarul de urmărire penală.
În drept, fapta inculpatei C. V., care, în seara zilei de 28.06.2014, în jurul orelor 20,30, a condus autoturismul marca Opel Astra cu nr. de înmatriculare_, pe DJ 585, din direcția Doclin în direcția B., fără a poseda permis de conducere, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, faptă prev. de art.335 alin.1 cod penal.
Analizând latura obiectivă a infracțiunii sus-menționate, instanța a reținut că elementul material al acesteia a constat în acțiunea inculpatei de conducere pe drumurile publice, respectiv pe DJ 585, din direcția Doclin în direcția B. autoturismul marca Opel Astra cu nr. de înmatriculare_, fără a poseda permis de conducere, aspect ce rezultă din adresa SPCRPCIV C.-S. nr._/07.07.2014 (f. 27 dup). Obligativitatea deținerii unui permis de conducere pentru conducerea mopedul marca Piaggio rezultă din dispozițiile art.20 al.1 rap la art.6 pct.6 din OUG nr.195/2002.
Urmarea imediată a constat într-o stare de pericol pentru valorile sociale ocrotite de lege și relațiile sociale referitoare la acestea, respectiv viața, integritatea fizică și psihică a participanților la trafic și integritatea bunurilor.
Legătura de cauzalitate dintre elementul material și urmarea imediată rezultă ex re, din însăși săvârșirea faptei, aceasta fiind infracțiune de pericol, pentru a cărei existență nu este necesară producerea unui rezultat concret, privit în materialitatea sa, fiind suficientă crearea unei stări de pericol pentru siguranța circulației pe drumurile publice și a participanților la trafic.
Sub aspectul laturii subiective, fapta a fost săvârșită de inculpată cu vinovăție sub forma intenției indirecte, astfel cum aceasta este prevăzută de dispozițiile art.16 al.3 lit. b) Cod pen., întrucât a prevăzut rezultatul faptei sale și, deși nu l-a urmărit, a acceptat posibilitatea producerii lui. Astfel, inculpata, știind că nu deține permis de conducere, a condus autoturismul marca Opel Astra cu nr. de înmatriculare_ pe drumurile publice, acceptând posibilitatea creării unei stări de pericol pentru relațiile sociale privind circulația în siguranță pe drumurile publice, precum și pentru valorile sociale apărate prin dispozițiile legale.
În consecință, s-a constatat faptul că, din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă suficiente date cu privire la existența faptei pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală și cu privire la vinovăția inculpatei maximul special prevăzut de lege pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatei în cuprinsul actului de inculpare este mai mic de 7 ani închisoare, acordul de recunoaștere a vinovăției a fost încheiat în formă scrisă, conține mențiunile prevăzute de art.482 Cod pr.pen., iar cu ocazia încheierii acestuia, inculpata a fost asistat de avocat ales D. D., conform împuternicirii avocațiale nr.125/27.10.2014.
Față de aceste considerente, și apreciind cuantumul pedepsei și a modalității de executare a acesteia, cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror și inculpat, ca fiind suficient pentru atingerea scopului și îndeplinirea funcțiilor de constrângere, de reeducare și de exemplaritate ale pedepsei, în baza art.485 al.1 lit.a cod procedură penală, a admis acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de P. de pe lângă J. Reșița cu inculpata C. V., cercetată pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, faptă prev. de art.335 alin.1 cod penal, obiect al cauzei penale nr. 1802/P/2014.
În baza art. 335 al.1 Cod pen. a stabilit în ceea ce o privește pe inculpata C. V. pedeapsa de 1 (un) an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere.
În baza art.396 al.4 Cod pr.pen. rap la art.83 Cod pen., a dispus amânarea aplicării pedepsei pe durata termenului de supraveghere de 2 ani, stabilit în conformitate cu dispozițiile art.84 Cod pen.
În baza art.85 al.1 Cod pen., a dispus ca inculpata, pe durata termenului de supraveghere, să respecte următoarele măsuri de supraveghere: să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul C.-S., la datele fixate de acesta; să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea; să comunice schimbarea locului de muncă; să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
Având în vedere natura și gravitatea faptei săvârșite de către inculpată, instanța a apreciat că este necesar a-i fi interzis acesteia dreptul de a conduce vehicule pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere, drept care de altfel i-a fost interzis prin impunerea obligației prev de art.85 al.2 lit.g Cod pen. În ceea ce privește termenul stabilit pentru această obligației de a nu conduce anumite vehicule, instanța a constatat că, dispozițiile art.85 al.2 Cod pen. nu dispun ca această obligației să fie impusă pe toată durata termenului de supraveghere. Din contră, prevederile art.85 al.4 Cod pen. impun instanței, în cazul interzicerii obligațiilor prev de art.85 a.2 lit.e-g Cod pen., o individualizare, în concret, a conținutului acestei obligații, prin raportare la împrejurările cauzei. Mai mult decât atât, s-a constatat că nici în cuprinsul acordului de recunoaștere a vinovăției nu s-a prevăzut, în mod expres, termenul în care inculpata urmează să respecte această obligație, astfel încât stabilirea întinderii acestuia devine atributul instanței, fiind lăsată la aprecierea acesteia. De altfel, dacă legiuitorul ar fi dorit ca aceste obligații să fie impusă pe toată durata termenului de supraveghere, ar fi prevăzut expres acest lucru, la fel cum a făcut-o în al.1 al art.85 Cod pen. Aceeași concluzie cu privire la caracterul variabil al termenului se desprinde din natura și conținutul obligațiilor stabilite în cuprinsul art.85 al.2 cod pen., unele neputând fi executate în mod continuu, ci o singură dată. În această ordine de idei, la stabilirea termenului înăuntrul căruia inculpata trebuie să respecte obligația de a nu conduce anumite vehicule, instanța a avut în vedere, pe de-o parte pericolul social concret al infracțiunii săvârșite de inculpată, prin raportare la modalitatea efectivă de comitere a faptei și la persoana inculpatei – este la primul incident cu legea penală, atitudinea procesuală corectă pe tot parcursul procesului penal-, iar pe de altă parte, la contextul actual și de amploarea pe care au înregistrat-o faptele de ucidere din culpă a persoanelor angajate în traficul rutier, autovehiculele constituind instrumente deosebit de periculoase ce produc urmări de o mare gravitate, acest gen de infracțiuni generând un sentiment de dezaprobare din partea societății civile, care resimte necesitatea unei reacții adecvate împotriva făptuitorilor, pe măsura tulburărilor pe care le produc în mediul social, corespunzător gradului de pericol creat prin săvârșirea lor.
De asemenea, la dozarea duratei pentru care a fost impusă această obligație, instanța a avut ca și reper temporal dispozițiile art.114 al.1 coroborat cu art.116 alin.1 lit b din OUG nr.195/2002, care reglementează faptul că, în cazul anulării permisului de conducere, persoana vizată poate participa la examen pentru obținerea unui nou permis de conducere după trecerea unei perioade de un an.
Față de aceste considerente, instanța, în baza art.85 alin 2 lit.g C. pen.,a impus inculpatei să execute următoarea obligație:
- să nu conducă vehicule pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere, pe o durată de 1(un) an de la data rămânerii definitive a prezentei hotărârii, apreciind că executarea pedepsei în această modalitate este de natură să ducă la atingerea dublului scop preventiv și educativ al pedepsei, respectând totodată criteriul proporționalității în raport de gravitatea infracțiunii și persoana inculpatei.
În baza art.83 al.4 Cod pen., a atras atenția inculpatei asupra conduitei sale viitoare și asupra consecințelor la care se expune dacă va mai comite infracțiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere ori nu va executa obligațiile ce îi revin pe durata termenului de supraveghere.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termenul legal, P. de pe lângă J. Reșița, procurorul criticând hotărârea sub aspectul duratei pe care s-a impus obligația prevăzută de art. 85 alin. (2) lit. g) Cod penal.
Apelul este fondat.
Prima instanță a impus inculpatei obligația de a nu conduce vehicule pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere pe o durată de 1 an de la data rămânerii definitive a sentinței.
Potrivit art. 84 alin. (2) Cod penal „Pe duratatermenului de supraveghere, persoana față de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei trebuie să respecte măsurile de supraveghere și să execute obligațiile ce îi revin, în condițiile stabilite de instanță”.
În conformitate cu dispozițiile art. 84 alin. (1) Cod penal „Termenul de supraveghere este de 2 ani și se calculează de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei”.
Corelând cele două texte de lege menționate rezultă că termenul de supraveghere este fix (2 ani) iar în cadrul acestui termen trebuie executate atât măsurile de supraveghere (prevăzute de art. 85 alin. (1) lit. a) – e) Cod penal) cât și obligațiile (prevăzute de art. 85 alin. (2) lit. a) – j) Cod penal) pe care instanța a decis că trebuie să le impună persoanei față de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei.
Legea penală este clară și imperativă sub aspectul duratei pe care trebuie executate obligațiile stabilite suplimentar de instanță și nu permite derogări sub acest aspect.
Dispozițiile art. 85 alin. (4) Cod penal, la care face trimitere prima instanță, sunt irelevante sub aspectul analizat.
Astfel, potrivit acestui text de lege „Când stabilește obligația prevăzută la alin. (2) lit. e) - g), instanța individualizează, în concret, conținutul acestei obligații, ținând seama de împrejurările cauzei”.
În speță, prima instanță a individualizat, în concret, conținutul obligației (de a nu face) impuse inculpatei – a interzis acesteia să nu conducă vehicule pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere, respectând dispoziția legală menționată. Pe de altă parte, textul legal menționat nu îi permite instanței să adapteze termenul în care trebuie respectată obligația, legea penală făcând vorbire explicită de conținutul obligației și nu de durata acesteia – care rămâne fixă, de 2 ani (corespunzător termenului de supraveghere).
Faptul că unele dintre obligațiile care pot fi impuse de instanță nu sunt obligații care să poată fi executate continuu este, de asemenea, irelevant – ceea ce urmărește legiuitorul este ca în interiorul unui termen determinat persoana vizată să-și îndeplinească obligațiile stabilite, independent de modul concret în care pot fi executate (dintr-o dată, succesiv, continuu).
În concluzie, soluția primei instanțe este nelegală sub aspectul duratei pe care s-a impus obligația prevăzută de art. 85 alin. (2) lit. g) Cod penal, motiv pentru care va fi admis apelul procurorului.
Pentru aceste considerente, în baza art. 421 pct. 2) lit. a) Cod procedură penală va admite apelul declarat de P. de pe lângă J. Reșița împotriva Sentinței penale nr. 146/23.04.2015 pronunțată de J. Reșița în dosarul nr._ .
Va desființa în parte sentința apelată, numai sub aspectul duratei în care inculpata trebuie să execute obligația de a nu conduce vehicule pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere
Rejudecând în aceste limite:
În baza art. 85 alin. (1) și (2) lit. g) Cod penal va impune inculpatei, pe durata termenului de supraveghere de 2 ani, obligația de a nu conduce vehicule pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere.
Va menține în rest sentința apelată.
În baza art. 275 alin. 3 Cpp cheltuielile judiciare avansate de stat în apel vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 421 pct. 2) lit. a) Cod procedură penală admite apelul declarat de P. de pe lângă J. Reșița împotriva Sentinței penale nr. 146/23.04.2015 pronunțată de J. Reșița în dosarul nr._ .
Desființează în parte sentința apelată, numai sub aspectul duratei în care inculpata trebuie să execute obligația de a nu conduce vehicule pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere
Rejudecând în aceste limite:
În baza art. 85 alin. (1) și (2) lit. g) Cod penal impune inculpatei C. V., pe durata termenului de supraveghere de 2 ani, obligația de a nu conduce vehicule pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere.
Menține în rest sentința apelată.
În baza art. 275 alin. 3 Cpp cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 08.10.2015.
Președinte Judecător
F. I. D. V.
Grefier,
V. R.
Red.F.I./24.10.2015
Tehnored.V.R./05.11.2015
2 ex.
J. Reșița
Judecător:H. L. F.
| ← Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare... | Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 965/2015. Curtea de... → |
|---|
