Alte modificări ale pedepsei. Art.585 NCPP. Decizia nr. 13/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 13/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 26-01-2015
ROMÂNIA
C. DE A. TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr._ cod operator 2711
DECIZIA PENALĂ NR. 13/CO
Ședința publică din 26.01.2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE F. I.
GREFIER: V. R.
Ministerul Public este reprezentat de procuror M. V. din cadrul Parchetului de pe lângă C. de A. Timișoara.
Pe rol se află soluționarea contestației formulată de contestatorul condamnat H. P. G. împotriva sentinței penale nr. 724/PI din 02.12.2014 pronunțată de T. T., în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă contestatorul personal aflat în stare de libertate asistat de avocat ales P. C. din cadrul Baroului T. – cu delegație la dosar.
Procedură de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocatul ales al contestatorului depune la dosar motive de contestație scrise și împuternicire avocațială.
Avocatul ales al contestatorului solicită amânarea judecării cauzei deoarece în data de 02.02.2015 se judecată apelul declarat de către contestator, dosar ce face obiectul cererii de contopire în prezentul dosar.
Instanța pune în discuție cererea de amânare formulată de apărătorul ales al contestatorului.
Procurorul arată că nu se opune cererii de amânare.
Instanța în urma deliberării respinge cererea de amânare formulată de apărătorul ales al contestatorului, având în vedere că cele două sentințe penale sunt definitive și au fost puse în executare.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și, acordă cuvântul în dezbaterea contestației.
Avocatul ales al contestatorului solicită admiterea contestației, și în rejudecare solicită respingerea cererii formulată de Ministerul Justiției – Direcția Națională de Probațiune – Serviciul de Probațiune T., cerere care a dat naștere acestui dosar. Consideră că această cerere nu poate fi încadrată juridic.
Procurorul solicită respingerea contestației arătând că soluția este temeinică și legală, Serviciul de Probațiune de pe lângă T. T. corect a sesizat instanța, iar instanța în mod corect a procedat.
Contestatorul, în ultimul cuvânt arată că la Serviciul de Probațiune de pe lângă T. T. poate să meargă în paralel cu ambele dosare.
C.,
Deliberând asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 724/PI din 02.12.2014 pronunțată de T. T., în dosarul nr._, în baza art.583 C.p.p. a admis cererea de anulare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere formulată de Serviciul de Probațiune T..
In baza art.583 C.p.p. raportat la art.97 alin.1 C.p. a anulat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an, 10 luni și 20 zile închisoare aplicată condamnatului H. P. G., fiul lui P. și L., născut la data de 19.02.1988 în Timișoara, domiciliat în Timișoara, ., ., apt.1, jud.T., cetățean român, studii medii, fără ocupație, fără antecedente penale, prin s.p.nr.628/PI/29.09.2014 a Tribunalului T..
In baza art.583 C.p.p. raportat la art.97 alin.1 C.p. a anulat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată condamnatului H. P. G. prin s.p.nr.634/PI/02.10.2014 a Tribunalului T..
A decontopit pedeapsa de 1 an, 10 luni și 20 zile închisoare aplicată condamnatului prin s.p.nr.628/PI/29.09.2014 a Tribunalului T., rămasă definitivă prin neapelare, în pedepsele componente de:
- 8 luni închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat prevăzută de art.367 alin.1 C.p. cu aplicarea art.396 alin.10 C.p.p.;
- 1 an și 8 luni închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc prevăzută de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000 raportat la art.35 alin.1 C.p. și cu aplicarea art.36 C.p. și art. 396 alin.10 C.p.p.;
- A înlăturat sporul de 2 luni și 20 zile închisoare.
A decontopit pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată condamnatului prin s.p.nr.634/PI/02.10.2014 a Tribunalului T., rămasă definitivă prin neapelare, în pedepsele componente de:
- 2 ani închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic internațional de droguri de risc prevăzută de art.3 alin.1 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.5 C.p. și art.396 alin.10 C.p.p.;
- 1 an și 4 luni închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc prevăzută de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.5 C.p. și art.396 alin.10 C.p.p.;
- 2 luni închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de deținere de droguri de risc prevăzută de art. 4 alin.1 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.5 C.p. și art.396 alin.10 C.p.p.;
- A înlăturat sporul de 6 luni închisoare.
În baza art.40 alin.2 C.p. raportat la art.38 alin.1 C.p. și cu aplicarea 39 alin.1lit.b C.p. a contopit pedepsele de mai sus, așa cum au fost repuse în individualitate, în pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare, la care a adăugat un spor de 1 an, 3 luni și 10 zile închisoare, urmând ca în final condamnatul să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani, 3 luni și 10 zile închisoare.
În baza art.65 C.p. a interzis condamnatului exercitarea drepturilor prevăzute la art.66 lit.a și b C.p. pe durata executării pedepsei.
In baza art.45 alin.3 lit.a C.p. a aplicat condamnatului, alături de pedeapsa principală rezultantă, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art.66 lit.a și b C.p. pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art.40 alin.3 C.p. a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestului preventiv din perioada16.04.2014 – 02.07.2014.
În baza art.275 alin.3 C.p.p. cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut următoarele:
Prin sesizarea introdusă și înregistrată pe rolul Tribunalului T. sub nr._ din data de 10.11.2014, Serviciul de Probațiune T. a solicitat luarea măsurilor legale ce se impun cu privire la executarea pedepselor aplicate condamnatului H. P. G., prin sentintele penale nr. 628/PI/29.09.2014 și 634/PI/02.10.2014 ale Tribunalului T..
În motivarea sesizării s-a arătat că numitul H. P. G. a fost încredințat în supravegherea Serviciului de Probatiune T. fiind condamnat în două cauze penale distincte, respectiv: sentinta penală nr. 628/PI/29.09.2014 pronunțată de T. T. în dosarul nr._, detinifică prin neapelare la 14.10.2014 și sentinta penală nr. 634/PI/02.10.2014, pronunțată de T. T. în dosarul nr._, definitivă prin neapelare la 21.10.2014.
În probațiune, s-au atașat la dosar sentinta penală nr. 628/PI/29.09.2014 pronunțată de T. T. în dosarul nr._, precum și sentinta penală nr. 634/PI/02.10.2014 pronunțată de T. T. în dosarul nr._ .
Examinând materialul probator administrat în cauză, instanța a reținut următoarea situație de fapt:
Prin sentința penală nr. 628/PI/29.09.2014 a Tribunalului T., rămasă definitivă prin neapelare, numitul H. P. G. a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 1 an, 10 luni și 20 zile închisoare, în urma contopirii unei pedepse de 1 an și 8 luni închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc prevăzută de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000 raportat la art.35 alin.1 C.p. și cu aplicarea art.36 C.p. și art.396 alin.10 C.p.p., cu o pedeapsă de 8 luni închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat prevăzută de art.367 alin.1 C.p. cu aplicarea art.396 alin.10 C.p.p., instanța adăugând și un spor de 2 luni și 20 zile închisoare. În final, instanța a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pentru o perioadă de 3 ani termen de supraveghere.
Ulterior, prin sentința penală nr. 634/PI/02.10.2014 a Tribunalului T., rămasă definitivă prin neapelare, numitul H. P. G. a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 2 ani și 6 luni închisoare, în urma contopirii unei pedepse de 2 ani închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic internațional de droguri de risc prevăzută de art.3 alin.1 din Legea nr.143/2000 raportat la art.5 C.p. și cu aplicarea art.396 alin.10 C.p.p., cu o pedeapsă de 1 an și 4 luni închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc prevăzută de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000 raportat la art.5 C.p. și cu aplicarea art.396 alin.10 C.p.p. și cu o pedeapsă de 2 luni închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de deținere de droguri de risc prevăzută de art.4 alin.1 din Legea nr.143/2000 raportat la art.5 C.p. și cu aplicarea art.396 alin.10 C.p.p., instanța adăugând și un spor de 6 luni închisoare. În final, instanța a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pentru o perioadă de 3 ani termen de supraveghere.
Potrivit dispozițiilor art.97 alin.1 C.p. dacă pe parcursul termenului de supraveghere se descoperă că persoana condamnată mai săvârșise o infracțiune până la rămânerea definitivă a hotărârii prin care s-a dispus suspendarea, pentru care i s-a aplicat pedeapsa închisorii chiar după expirarea acestui termen, suspendarea se anulează, aplicându-se, după caz, dispozițiile privitoare la concursul de infracțiuni, recidivă sau pluralitate intermediară.
Numitul H. P. G. a fost condamnat la două pedepse cu suspendarea sub supraveghere a pedepsei, deși anterior fiecăreia dintre cele două condamnări săvârșise și alte infracțiuni. Astfel, prin s.p.nr.628/PI/2014 a Tribunalului T. condamnatului i-a fost aplicată o pedeapsă de 1 an, 10 luni și 20 zile închisoare, dar ulterior, pe durata termenului de supraveghere, Serviciul de Probațiune a descoperit că aceeași persoană a săvârșit, înainte de suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, infracțiunile pentru care a fost condamnat definitiv prin s.p.nr.634/PI/2014 a Tribunalului T..
Situația este identică și în ceea ce privește condamnarea la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată numitului H. P. G. prin s.p.nr.634/PI/2014 a Tribunalului T., în condițiile în care infracțiunile ce au atras condamnarea prin s.p.nr.628/PI/2014 a Tribunalului T. au fost comise înainte de rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.
Ca atare, instanța a apreciat că în prezenta cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.97 alin.1 C.p., impunându-se anularea celor două suspendări sub supraveghere a celor două pedepse aplicate condamnatului, în condițiile în care fiecare dintre infracțiunile care au atras condamnările au fost comise înainte de rămânerea definitivă a celeilalte condamnări cu suspendarea sub supraveghere a executării.
În continuare, avand in vedere faptul ca prin concurs de infractiuni se intelege acea forma a pluralitatii de infractiuni ce consta in savarsirea, de catre aceeasi persoana, a doua sau mai multe infractiuni, mai inainte de a fi fost condamnata definitiv pentru vreuna din ele, instanta constata ca în prezenta cauză sunt incidente dispozițiile referitoare la concursul de infracțiuni, faptele pentru care numitul H. P. G. a fost condamnat prin s.p.nr.628/PI/2014 și 634/PI/2014 ale Tribunalului T. fiind concurente, activitatea infractionala desfasurandu-se în perioada septembrie 2013 – aprilie 2014, in vreme ce prima hotarare de condamnare a intervenit doar la data de 29.09.2014, motiv pentru care în prezenta cauză se impune contopirea pedepselor.
Însă, întrucât dispozițiile referitoare la contopirea pedepselor privesc doar pedepsele aplicate pentru infracțiunile concurente și nu pedepsele rezultante, instanța a procedat la decontopirea pedepselor aplicate prin cele două sentințe de condamnare, urmând să fie repuse în individualitate pedepsele aplicate de cele două instanțe, urmând ca apoi, în temeiul art.40 alin.2 C.p. raportat la art.38 alin.1 C.p. și cu aplicarea art.39 alin.1 lit.b C.p. să procedeze la contopirea pedepselor aplicate condamnatului, așa cum au fost repuse în individualitate, în pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 1 an, 3 luni și 10 zile închisoare, reprezentând o treime din totalul celorlalte pedepse aplicate care însumează 3 ani și 10 luni închisoare, urmând ca numitul H. P. G. să execute în final pedeapsa rezultantă de 3 ani, 3 luni și 10 zile închisoare.
Instanța, în temeiul art.65 C.p. și art. 45 alin.3 lit.a C.p., i-a aplicat condamnatului cea mai grea dintre pedepsele complementare aplicate prin sentințele de condamnare, respectiv interzicerea exercitării drepturilor prevăzute la art.66 lit.a și b C.p. pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale, precum și pe durata executării pedepsei, în privința conținutului pedepselor accesorii și complementare existând autoritate de lucru judecat.
În temeiul art.40 alin.3 C.p. din pedeapsa aplicată instanța a dedus durata pedepsei deja executate sub forma reținerii și arestului preventiv.
În temeiul art.275 alin.3 C.p.p. cheltuielile judiciare au rămas in sarcina statului.
Împotriva acestei sentințe a declarat contestație, în termenul legal, condamnatul H. P. G., acesta solicitând, în principal, respingerea ca inadmisibilă a sesizării Serviciului de probațiune T., iar în subsidiar ca nefondată întrucât nu sunt întrunite cerințele art. 97 alin. 1 Cpp.
Susținerile orale sunt consemnate în partea introductivă a prezentei hotărâri.
Contestația este nefondată.
În ce privește modul de sesizare a instanței, se reține că, potrivit art. 585 alin. 3 Cpp, sesizarea instanței se poate face, printre alte modalități, și din oficiu, odată ce instanța constată (indiferent de unde provine informația) că există una dintre situațiile prevăzute de textul de lege (cum este în cazul de față – concursul de infracțiuni). Prin urmare, chiar dacă prima instanță a fost informată de existența concursului de infracțiuni de către serviciul de probațiune, soluționarea situației condamnatului se poate face și din oficiu. Este irelevantă împrejurarea că prima instanță a apreciat informarea serviciului de probațiune ca echivalând cu o sesizare, cât timp instanța poate și din oficiu să declanșeze procedura de soluționare a concursului de infracțiuni.
În ce privește fondul problemei, se observă că infracțiunile pentru care contestatorul a fost condamnat definitiv prin sp. nr. 628/PI/29.09.2014 și sp. nr. 643/PI/02.10.2014 (ambele pronunțate de T. T., secția penală) sunt concurente, situație constatată în mod corect de către prima instanță.
În această ipoteză, fiind incidente dispozițiile art. 40 alin. 2 Cod penal, se impunea contopirea pedepselor stabilite pentru infracțiunile concurente, operațiune realizată în mod corect de către prima instanță, care, mai întâi, a anulat suspendarea sub supraveghere dispusă prin cele două sentințe menționate (astfel încât pedepsele care fac obiectul acestor sentințe au devenit executabile) iar apoi a aplicat regulile de contopire de la concursul de infracțiuni (a stabilit pedeapsa cea mai grea la care a adiționat un spor de 1/3 din suma celorlalte pedepse stabilite, aplicând în mod corect regimul sancționator prevăzut de noul Cod penal, având în vedere că infracțiunile care fac obiectul concursului au fost săvârșite sub legea nouă), rezultând în final pedeapsa de 3 ani, 3 luni și 10 zile închisoare (cu executare în regim privativ de libertate, nefiind posibilă suspendarea sub supraveghere întrucât nu este îndeplinită cerință prevăzută de art. 91 alin. 1 lit. a Cod penal referitoare la cuantumul pedepsei aplicate).
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 4251 alin. 7 pct. 1 lit. b Cod procedură penală va respinge ca nefondată contestația formulată de condamnatul H. P. G. împotriva sentinței penale nr. 724/PI/02.12.2014 pronunțată de T. T., Secția penală în dosarul nr._ .
Va menține sentința atacată.
În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală va obliga contestatorul să plătească statului suma de 150 lei cheltuieli judiciare.
Va dispune plata sumei de 50 lei din fondurile MJ în contul Baroului T., onorariul parțial al avocatului din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În temeiul art. 4251 alin. 7 pct. 1 lit. b Cod procedură penală respinge ca nefondată contestația formulată de condamnatul H. P. G. împotriva sentinței penale nr. 724/PI/02.12.2014 pronunțată de T. T., Secția penală în dosarul nr._ .
Menține sentința atacată.
În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală obligă contestatorul să plătească statului suma de 150 lei cheltuieli judiciare.
Dispune plata sumei de 50 lei din fondurile MJ în contul Baroului T., onorariul parțial al avocatului din oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 26.01.2015.
Președinte
F. I. Grefier,
V. R.
Red.F.I./26.01.2015
Tehnored.V.R./03.02.2015
T. T.
Judecător R. H.
| ← Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 61/2015. Curtea de... | Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 42/2015. Curtea de... → |
|---|
