Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 61/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 61/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 26-01-2015
ROMÂNIA
C. DE A. TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr._ cod operator 2711
DECIZIA PENALĂ NR. 61/A
Ședința publică din 26.01.2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE F. I.
JUDECĂTOR: D. V.
GREFIER: V. R.
Ministerul Public este reprezentat de procuror M. V. din cadrul P. de pe lângă C. de A. Timișoara.
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de către revizuientul condamnat apelant C. C. F., împotriva sentinței penale nr. 50 din 12.11.2014 pronunțată de Tribunalul C.-S. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă revizuientul condamnat apelant personal, aflat în stare de detenție asistat de avocat din oficiu Tuica A. din cadrul Baroului T. – cu delegație la dosar.
Procedură de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocatul din oficiu al revizuientului apelant depune la dosar delegație pentru asistență juridică obligatorie cu nr. 8140 din 14.01.2015 emisă de Baroul T..
Revizuientul apelant solicită amânarea judecării cauzei în vederea angajării unui apărător ales.
Instanța pune în discuția părților cererea de amânare formulată de revizuientul apelant.
Procurorul arată că este de acord cu cererea de amânare formulată de către revizuient.
Avocatul din oficiu al revizuientului apelant arată că nu se opune.
Instanța în urma deliberării respinge cererea de amânare în vederea angajării unui apărător ales, arătând că în raport de momentul comunicării sentinței penale de primă instanță și momentul declarării căi de atac, consideră că revizuientul a avut timp suficient să-și angajeze avocat.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbatere, asupra apelului.
Avocatul din oficiu al revizuientului condamnat apelant solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat.
Procurorul solicită respingerea apelului ca nefondat instanța de fond corect a reținut că nu sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 453 și art. 459 C.p.p..
Revizuientul condamnat apelant, în ultimul cuvânt, solicită admiterea cererii de revizuire.
C.,
Deliberând asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 50 din 12.11.2014 pronunțată de Tribunalul C.-S. în dosarul nr._, a respins cererea de revizuire formulată de condamnatul C. C. F. (fiul lui I. și M., născut la data de 30.04.1983, în Reșița, jud. C.-S., domiciliat în Germania, oraș Frankfurt Am Main, Im Main Field, nr.19, fostul domiciliu în B., Al. Trandafirilor, ., .-S., cetățenia română, studii medii, administrator al . starea civilă - necăsătorit, cu antecedente penale, C.N.P._, în prezent deținut în P. A.).
În baza art.275 alin.2 Cod procedură penală, a obligat condamnatul C. C. F. la plata sumei de 50 lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea de revizuire înregistrată pe rolul Tribunalului C.-S. sub nr._, din 04.11.2014, condamnatul C. C. F. a solicitat revizuirea sentinței penale nr. 91 din 04.10.2012, pronunțată de Tribunalul C.-S., în dosarul nr._, prin care s-a dispus condamnarea acestuia la pedeapsa de 7 (șapte) ani închisoare.
În motivarea cererii, condamnatul C. C. F. a învederat că a fost judecat în lipsă, neavând cunoștință de existența acestui dosar, întrucât el s-a aflat la muncă în Germania. În același sens, a susținut că a aflat că a fost condamnat în data de 24.01.2014, când a constatat că a fost apărat de avocatul M. B., deși el nu a împuternicit pe nimeni să îl reprezinte. În ceea ce privește recunoașterea faptelor (conform art.3201 Cod procedură penală), solicită să se constate că nu el a dat această declarație, faptele fiind săvârșite de către numiții D. M. și Coșar A..
În drept, a invocat disp. art.453 al.1 lit. a, b, c Cod procedură penală.
La dosarul cauzei a fost atașat dosarul de fond nr._ al Tribunalului C.-S., din analiza căruia instanța a reținut următoarea stare de fapt:
Prin rechizitoriul, întocmit de P. de pe lângă Tribunalul C.-S., în dosarul nr.3/P/2011, la 24.01.2012, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului C. C. F., pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune și emiterea unei file CEC fără a avea la tras disponibil suficient și cu lipsa unor elemente necesare, ambele în formă continuată, fapte prevăzute și pedepsite de art.215 alin.1, 3, 4 și 5 Cod penal, cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal, și art.84 al.1 pct.2 și 3 din Legea nr.59/1934, cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal și art.33 lit. a Cod penal, întrucât, în perioada noiembrie 2009 - ianuarie 2010, I.P.J. C.-S. a fost sesizat prin plângeri și denunțuri de către diferite societăți comerciale și bănci cu privire la emiterea a 9 Bilete la Ordin și 16 file de CEC de către S.C. MAREM TRANS S.R.L. - B., fără ca societatea să aibă disponibilul în contul bancar al necesarului, iar societatea aflându-se în întrerupere temporară de activitate. Instrumentele de plată, necompletate, au fost semnate de către administratorul societății, inculpatul C. C. F.. În cursul lunii august 2010, lucrătorii de la Serviciul de Investigarea Fraudelor - I.P.J. C.-S. s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că administratorul S.C. MAREM TRANS S.R.L.- B., în perioada septembrie 2009 - ianuarie 2010, a achiziționat în numele societății diferite bunuri, pe care ulterior le-a vândut sau pe care le-a folosit sau le folosește altă societate, efectuând și unele reparații la autovehiculele altei societății, dar în numele societății pe care o administrează si aprovizionându-se de la diferiți furnizori cu produse, fără a evidenția în totalitate, în actele contabile ori în alte documente legale, operațiunile comerciale efectuate sau veniturile realizate.
Reținând starea de fapt expusă în rechizitoriu, prin sentința penală cu numărul de mai sus, pronunțată în dosarul nr._, Tribunalul C.-S. a dispus condamnarea inculpatului C. C. F. la pedeapsa de 7 (șapte) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, faptă prevăzută și pedepsită de art.215 al.1, 3, 4, 5 Cod penal, cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal și art.3201 al.7 teza I Cod procedură penală, și 8 (opt) luni închisoare, pentru emiterea unei file CEC fără a avea la tras disponibil suficient și cu lipsa unor elemente necesare, faptă prevăzută de art.84 al.1 pct.2 și 3 din Legea nr.59/1934, cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal și art.3201 al.7 teza I Cod procedură penală, urmând ca inculpatul să execute, conform art.33 lit.a, art.34 lit.b Cod penal, pedeapsa cea mai grea, respectiv aceea de 7 (șapte) ani închisoare.
Sentința penală mai sus amintită a rămas definitivă prin decizia penală nr.2571/04.09.2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, dată în dosar nr._, prin care a fost respins, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C. C. F., după ce, în prealabil, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de același inculpat, prin decizia penală nr.235/A/05.12.2012, pronunțată de C. de A. Timișoara.
Examinând cererea de revizuire a condamnatului C. C. F., prin prisma dispozițiilor legale, respectiv art.459 Cod procedură penală, instanța a constatat că:
La fila 85 a dosarului de fond, cu nr._, se află împuternicirea avocațială cu nr. 97/22.03.2012, emisă în baza contractului de asistență juridică numărul 88/22.03.2012, încheiat între avocatul B. M. și revizuentul C. C.F..
La filele 142-144, din același dosar, se află declarația de recunoașterea faptelor și a probelor din dosarul de urmărire penală, declarație ce a fost semnată de însuși inculpatul înaintea unui notar public, ce atestă identitatea semnatarului, declarație depusă la dosarul cauzei de avocatul B. M., în calitate de apărător ales al acestuia.
Față de această stare de fapt, tribunalul a constatat că susținerile din cererea de revizuire sunt nefondate, iar judecata la fond s-a desfășurat în mod legal. Nu există, în speță, niciunul din temeiurile/cazurile de revizuire prevăzute de art. 453 literele a-c Cod procedură penală invocate de revizuentul condamnat prin cererea sa.
Văzând dispozițiile art. 459 al. 3, 5 coroborate cu dispozițiile art.453 Cod procedură penală, instanța a constatat neîndeplinite cerințele de admitere în principiu a cererii de revizuire, motiv pentru care a dispus respingerea acesteia.
Ca atare, tribunalul, făcând aplicarea acestor dispoziții legale, a respins cererea de revizuire formulată de revizuientul condamnat C. C. F., împotriva sentinței penale nr.91/04.10.2012, pronunțată de Tribunalul C.-S. în dosarul nr._ .
În baza art.275 al.2 Cod procedură penală, a obligat revizuientul condamnat la plata sumei de 50 lei, reprezentând cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Împotriva sentinței penale 50 din data 12 noiembrie 2014 pronunțată de Tribunalul C.-S. în dosarul nr._ condamnatul C. C. F. a declarat apel.
În memoriul depus la dosar a arătat se motivele invocate se încadrează în toate cazurile care privesc revizuierea, iar în susținerea acestora a menționat probe în cererea de revizuire. Mai arată că nu i s-a dat ocazia să fie prezent în fața instanței la judecata cererii de revizuire, care s-a soluționat în lipsa sa.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței penale apelate, prin prisma criticilor aduse acesteia de condamnat, precum și din oficiu, în limitele art. 417 și art. 418 C.pr.pen., pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, C. constată că apelul este nefondat pentru cele ce vor fi expuse în continuare:
Condamnatul revizuient a formulat cerere de revizuire a sentinței penale nr. 91 din 04.10.2012, pronunțată de Tribunalul C.-S., în dosarul nr._, invocând în esență ca motive de revizuire că a fost judecat în lipsă, neavând cunoștință de existența acestui dosar, întrucât el s-a aflat la muncă în Germania, că nu l-a împuternicit pe avocatul M. B. să îl reprezinte, precum și că nu el a dat declarație la notar privind recunoașterea faptelor, potrivit art. 320 ind. 1 C.pr.pen..
Prin sentința penală nr. 91 din 04.10.2012, pronunțată de Tribunalul C.-S., în dosarul nr._, rămasă definitivă prin decizia penală nr.2571/04.09.2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, dată în dosar nr._, în baza art. 215 alin. 1,3,4,5 Cod penal din 1969, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 320 ind. 1 C.pr.pen., a fost condamnat inculpatul C. C. F. la pedeapsa de 7 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.
În baza art. 84 al.1 pct.2 și 3 din Legea nr.59/1934, cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal și art.3201 al.7 teza I Cod procedură penală, a fost condamnat inculpatul C. C. F. la pedeapsa de 8 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b și 35 Cod penal a contopit pedepsele aplicate inculpatului C. C. F. în pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare.
În baza art. 71 Cod penal, a interzis inculpatului drepturile prev. la art. 64 lit. a-c Cod penal, cu excepția dreptului de a alege.
În baza art. 65 Cod penal, a interzis inculpatului drepturile prev. la art. 64 lit. a-c Cod penal, cu excepția dreptului de a alege, pe o durată de 3 ani, cu executare în condițiile art. 66 Cod penal.
Prin sentința contestată s-a reținut că cererea de revizuire formulată de petent nu întrunește condițiile prev. de art. 459 C.pr.pen..
D. dispozițiile art. 452 și art. 453 C.pr.pen., rezultă că revizuirea este o cale extraordinară de atac, iar prin folosirea acestei căi se pot înlătura erorile judiciare cu privire la faptele reținute printr-o hotărâre judecătorească definitivă, datorită necunoașterii de către instanțe a unor împrejurări de care depindea adoptarea unei hotărâri conforme cu legea și adevărul.
D. aceleași texte de lege rezultă că revizuirea are rolul de a atrage anularea hotărârilor în care judecata s-a bazat pe o eroare de fapt.
Fiind o cale extraordinară de atac, revizuirea poate privi exclusiv hotărârile determinate de art. 452 C.pr.pen. și numai pentru cazurile prevăzute expres de art. 453 C.pr.pen., numai pentru aceste cazuri putându-se reexamina în fapt cauza penală.
Potrivit dispozițiilor art. 453 Cod procedură penală, revizuirea poate fi cerută în următoarele cazuri:
a) s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute la soluționarea cauzei și care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunțate în cauză;
b) hotărârea a cărei revizuire se cere s-a întemeiat pe declarația unui martor, opinia unui expert sau pe situațiile învederate de un interpret, care a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere, influențând astfel soluția pronunțată;
c) un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals în cursul judecății sau după pronunțarea hotărârii, împrejurare care a influențat soluția pronunțată în cauză;
Potrivit art. 459 C.pr.pen., în etapa admisibilității în principiu, instanța examinează dacă cererea introdusă privește o hotărâre definitivă, dacă cererea este făcută de o persoană care are calitatea procesuală prevăzută de lege, dacă cererea este motivată și dacă motivul pe care se sprijină este din cele prevăzute de art. 453 C.pr.pen., dacă faptele sau mijloacele de probă nu au fost prezentate printr-o cerere anterioară de revizuire care a fost judecată definitiv, dacă faptele și mijloacele de probă în baza cărora este formulată cererea conduc la stabilirea existenței unor temeiuri legale ce permit revizuirea.
Efectuând această verificare se constată că petentul solicită revizuirea unei hotărâri ce îndeplinește condițiile prevăzute de art. 452 C.pr.pen., referitoare la faptul că hotărârea trebuie să conțină o rezolvare a fondului, în sensul examinării problemei existenței faptei și vinovăției inculpatului, finalizată printr-o soluție de condamnare a inculpatului, achitare sau încetare a procesului penal.
În ce privește însă motivele invocate de petent, se constată că acestea nu sunt din cele prevăzute de art. 453 C.pr.pen.. Deși cererea de revizuire este întemeiată pe dispozițiile art. 453 lit. a,b,c C.pr.pen., în realitate, motivele invocate de petent, respectiv că a fost judecat în lipsă, că nu l-a împuternicit pe avocatul M. B. să îl reprezinte, precum și că nu el a dat declarație la notar privind recunoașterea faptelor, potrivit art. 320 ind. 1 C.pr.pen., nu sunt prevăzute de art. 453 C.pr.pen. ca și cazuri în care se poate cere revizuirea.
În ce privește susținerea petentului că nici la data când s-a analizat admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire de către prima instanță nu a fost prezent, C. constată că prezența sa nu era necesară, întrucât potrivit art. 459 alin. 2 C.pr.pen., admisibilitatea în principiu se examinează de către instanță în camera de consiliu fără citarea părților.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 421 pct.1 lit. b Cod procedură penală va respinge ca nefondat apelul formulat de condamnatul C. C. F., împotriva sentinței penale nr. 50 din data 12 noiembrie 2014 pronunțată de Tribunalul C.-S. în dosarul nr._ .
Va dispune virarea sumei de 100 lei din fondurile MJ în contul Baroului T. reprezentând onorariu avocat oficiu.
În temeiul art. 275 alin. 2 C.pr.pen., va obliga apelantul la 200 lei cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, respinge apelul declarat de condamnatul C. C. F., fiul lui I. și M., născut la data de 30.04.1983, împotriva sentinței penale nr. 50 din data 12 noiembrie 2014 pronunțată de Tribunalul C.-S. în dosarul nr._, ca nefondat.
Menține sentința atacată.
Dispune virarea sumei de 100 lei din conturile MJ în contul Baroului T. reprezentând onorariu avocat oficiu.
În baza art. 275 alin. 2 Cpp obligă inculpatul la plata sumei de 250 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 26.01.2015.
Președinte Judecător
F. I. D. V.
Grefier,
V. R.
Red.D.V./26.02.2015
Tehnored.V.R./06.02.2015
Tribunalul C.-S.
Judecător B. R.
| ← Tâlhărie. Art.233 NCP. Decizia nr. 60/2015. Curtea de Apel... | Alte modificări ale pedepsei. Art.585 NCPP. Decizia nr.... → |
|---|
