Cerere de contopire a executării pedepselor. alte modificări de pedepse. Art.449 C.p.p.. Decizia nr. 1584/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA

Curtea de Apel TIMIŞOARA - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 1584/2013 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 19-12-2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 1584/R

Ședința publică din 19 decembrie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE: L. ANI B.

JUDECĂTOR: C. I. M.

JUDECĂTOR: A. N.

GREFIER: C. U.

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de condamnatul E. G. împotriva sentinței penale nr. 366/PI din 23.10.2013 pronunțată de Tribunalul T. în dosar nr._ .

La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă condamnatul recurent E. G., în stare de detenție, asistat de avocat ales Pâcleșan M..

P. de pe lângă Curtea de Apel Timișoara este reprezentat de procuror E. B..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,, nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea recursului.

Apărătorul ales al condamnatului recurent, avocat Pâcleșan M., solicită admiterea recursului și casarea hotărârii pronunțată de prima instanță în sensul înlăturării sporului de 2 luni aplicat. Se arată că prima instanță nu a ținut cont de comportamentului condamnatului anterior și după condamnare, întrucât acesta după condamnare, nu a mai săvârșit fapte penale și a achitat în întregime cheltuielile judiciare. Se mai arată că în mediul penitenciar condamnatul are un comportament bun, a beneficiat de bonusuri. Totodată se arată că nu se impune aplicarea sporului și raportat la egalitatea de tratament cu situația juridică a celorlalți condamnați din dosar cărora nu li s-a aplicat spor.

Procurorul solicită respingerea recursului, arătând că prima instanță a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, ținând cont de circumstanțele personale ale inculpatului și de multitudinea faptelor pentru care a fost condamnat. C

Condamnatul recurent E. G., având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului, și în rejudecare să nu i se aplice spor.

CURTEA

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului T. la data de 27.06.2013, petentul a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună contopirea pedepselor de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală 199/PI/29 04 2011 a Tribunalului T. și 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală 404/PI/29 04 2011 a Tribunalului T., să se dispună anularea mandatelor emise in baza acestor sentințe, deducerea pedepsei executate.

S-a arătat că sunt incidente dispozițiile art. 33 lit. a cod penal întrucât prin două hotărâri definitive a fost condamnat pentru infracțiuni aflate in concurs real.

Prin sentința penală nr. 366/PI din 23.10.2013 pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._, în baza art.449 C.p.p. a fost admisă cererea de contopire a pedepselor formulată de condamnatul E. G..

A fost descontopită pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare aplicată condamnatului E. G. prin sentința penală 404/PI/ 03 10 2011 a Tribunalului T. rămasă definitivă prin d.p.nr.1730/R/22.05.2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție în pedepsele componente de: 4 ani închisoare pentru infracțiunea de luare de mită în formă continuată prevăzută de art. 254 alin. 2 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000; 3 ani închisoare pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzută de art. 248 C. pen. raportat la art. 17 lit. d) din Legea nr. 78/2000; 2 ani închisoare pentru infracțiunea de fals intelectual în formă continuată prevăzută de art. 289 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen. comb. cu art.17 lit. c) din Legea nr. 78/2000; 2 ani închisoare pentru infracțiunea de uz de fals în formă continuată prevăzută de art. 291 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen. comb. cu art.17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 și 2 ani închisoare pentru instigare la săvârșirea infracțiunii de fals intelectual în formă continuată prevăzută de art. 25 raportat la art. 289 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen. comb. cu art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000.

A fost descontopită pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare aplicată condamnatului prin s.p.nr.199/29.04.2011 a Tribunalului T. rămasă definitivă prin d.p.nr.702/R/27.02.2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiției în pedepsele componente de: 5 ani închisoare aplicată pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prev de art.26 C.p. raportat la art. art.248¹ C.p. și cu aplicarea art.17 lit.d din Legea nr.78/2000 și art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000; 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la fals intelectual în formă continuată, prev. de art. 25 C.p. raportat la art.289 C.p. și cu aplicarea art.41 alin.2 C.p., art.42 C.p., art..17 lit.c din Legea nr.78/2000 și art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000; 2 ani închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la fals intelectual în formă continuată, prev. art.25 C.p. raportat la art.289 C.p. și cu aplicarea art.41 alin.2 C.p., art.42 C.p., art..17 lit.c din Legea nr.78/2000 și art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000.

În baza art.36 alin.2 C.p. raportat la art.33 lit.a C.p. și cu aplicarea 34 lit.b C.p. au fost contopite pedepsele de mai sus în pedeapsa cea mai grea, aceea de 5 ani închisoare, la care adaugă un spor de 2 luni închisoare, condamnatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de 5 ani și 2 luni închisoare.

În baza art. 71 C.p. a fost interzisă condamnatului exercitarea drepturilor prevăzute la art.64 lit.a teza II și lit b C.p. pe durata executării pedepsei.

In baza art.35 alin.3 C.p. s-a aplicat condamnatului, alături de pedeapsa principală rezultantă, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art.64 lit.a teza II, lit b și pe o perioadă de 6 ani după executarea pedepsei principale și pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a ocupa funcții de conducere, decizie și control în cadrul societăților comerciale pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art.350 C.p.p. s-a menținut starea de arest a condamnatului.

În baza art.36 alin.3 C.p. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata arestului preventiv începând cu data de 07 04 2005 și până în data de 18 10 2005 de la data de 01.03.2013 la zi.

Au fost anulate vechile mandate de executare a pedepselor cu închisoarea și dispune emiterea unui nou mandat conform prezentei sentințe.

Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul T. a reținut că prin sentința penală nr. 199/PI/29.04.2011 a Tribunalului T., rămasă definitivă după pronunțarea deciziei penale nr. 14/A/01.02.2012 a Curții de Apel Timișoara și a deciziei penale 702/27.02.2013 a Înaltei Curți de casație și Justiție, petentul a fost condamnat la o pedeapsă de 5 ani închisoare pentru săvârșirea, în perioada anului 2003 a infracțiunilor prev. de art. 26 C.p., rap. la art. 248 ind. 1 C.p., cu aplicarea art. 17 lit. d din Legea 78/2000 și art. 18 alin. 1 din Legea 78/2000, art. 25 C.p., rap. La art. 289 C.p., cu aplicarea art. 17 lit. d din Legea 78/2000 și art. 18 alin. 1 din Legea 78/2000, art. 25 rap. La art. 289 C.p. cu aplicarea art. 17 lit. d din Legea 78/2000 și art. 18 alin. 1 din Legea 78/2000.

S-a mai reținut că prin sentința penală nr. 404/PI/03.10.2011 a Tribunalului T. rămasă definitivă după pronunțarea deciziei penale nr. 111/A/05.06.2012 a Curții de Apel Timișoara și a deciziei penale 1730/22.05.2013 a Înaltei Curți de casație și Justiție, petentul a fost condamnat la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru săvârșirea în perioada anilor 2002-2003 a infracțiunilor prev. de art. 254 alin. 2 C.p., rap. la art. 6 din Legea 78/2000, art. 25 C.p., rap. la art. 289 C.p. comb. cu art. 17 din Legea 78/2000, la art. 248 c.p. comb. Cu art. 17 din Legea 78/2000.

Din înscrisurile de la dosar prima instanță a reținut că faptele raportat la care s-au pronunțat condamnări prin cele două sentințe au fost săvârșite în perioada 2002-2003, în condițiile în care hotărârile au rămas definitive în 2013.

Astfel s-a constatat că sunt incidente prevederile art. 33 lit. a care reglementează concursul de infracțiuni și prevederile art. 34 cod penal cu privire la sancționarea acestei forme a pluralității de infracțiuni.

S-a reținut că, potrivit art.449 C.p.p. pedeapsa aplicata poate fi modificata, atunci când, în cursul executării pedepsei închisorii, se constata, pe baza unei alte hotărâri definitive, existenta vreuneia dintre următoarele situații: concursul de infracțiuni, recidiva, sau alte acte care intra în continutul aceleiasi infractiuni.

În cauza de față prima instanță a constatat existența unei situații care să justifice modificarea celor două pedepsei, respectiv existența concursului de infracțiunii, motiv pentru care cererea de contopire a pedepselor a fost admisă.

Astfel, s-a reținut că cumulul juridic a cel puțin două pedepse principale are drept consecință stabilirea unei noi pedepse, rezultante.

În vederea efectuării operațiunii de contopire prima instanță a avut în vedere faptul că dispozițiile referitoare la contopirea pedepselor privesc doar pedepsele aplicate pentru infracțiunile concurente și nu pedepsele rezultante, motiv pentru care anterior contopirii s-a procedat la decontopirea celor două pedepse rezultante, fiind repuse în individualitatea lor pedepsele componente.

Totodată, în temeiul art.36 alin.2 C.p., raportat la dispozițiile art.33 lit.a si 34 lit.b C.p., au fost contopite pedepsele aplicate condamnatului prin cele două hotărâri de condamnare, așa cum au fost repuse în individualitate, în pedeapsa cea mai grea, aceea de 5 ani închisoare, la care, ținând seama de întreaga activitate infracțională a condamnatului, de persoana condamnatului, de cuantumul total al pedepselor aplicate s-a adăugat un spor de 2 luni închisoare, prima instanță considerând că acest spor este îndestulător, raportat la cuantumul celei mai grave dintre pedepsele pronunțate, raportat la pericolul social pe care îl reprezintă pluralitatea de infracțiuni săvârșite dar și persoana inculpatului, precum și raportat la cuantumul pedepselor ce au fost absorbite în această pedeapsă rezultantă.

În baza art. 71 C.p prima instanță a aplicat pedeapsa accesorie alături de pedeapsa principală stabilită, astfel că a fost interzisă condamnatului exercitarea drepturilor prevăzute la art.64 lit.a teza II și lit b C.p. pe durata executării pedepsei.

In ce privește pedeapsa complementară prima instanță a observat că, prin sentința penală nr.199/PI/ 09 04 2011, așa cum a fost modificată prin decizia penală nr 14/A/ 01 02 2013 a Curții de Apel Timișoara s-a dispus, în baza art.65 alin.2 C.p. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art.64 lit.a teza 2 și lit b C.p. pe o perioadă de 6 ani după executarea pedepsei principale.

Totodată, s-a reținut că prin sentința penală 404/PI/03 10 2011 așa cum a fost modificată prin Decizia penală 111/A/05 06 2012 a Curții de Apel Timișoara, s-a dispus, în baza art.65 alin.2 C.p. interzicerea exercitării drepturilor prevăzute la art.64 lit.a teza 2 și lit b C.p. pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale, dar și pedeapsa complementară prev de art. 64 lit c, cod penal respectiv a interzicerii dreptului de a ocupa funcții de conducere, decizie și control în cadrul societăților comerciale pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei principale.

Făcându-se aplicarea dispozițiilor art. 35 alin1 și alin 2 cod penal cu privire la regulile de contopire a pedepselor complementare, prima instanță a aplicat pedeapsa complementară prev de art art.64 lit.a teza 2 și lit b C.p. pe o perioadă de 6 ani după executarea pedepsei principale, stabilind că aceasta este pedeapsa cea mai grea dintre cele două pedepse de aceeași natură, aplicate prin cele două sentințe. De asemenea raportat la pedeapsa complementară prev de art 64 lit c cod penal, s-a observat că aceasta a fost aplicată doar prin una din sentințele de mai sus, urmând a face aplicarea dispozițiilor art. 35 alin 1 cod penal referitor la contopire, în sensul alăturării acestei pedepse de pedeapsa principală stabilită.

În baza art.350 C.p.p. prima instanță a menținut starea de arest a condamnatului.

În baza art.36 alin.3 C.p. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata arestului preventiv începând cu data de 07 04 2005 și până în data de 18 10 2005 precum și perioada începând cu data de 01.03.2013 când a început executarea primei pedepse.

Ca o consecință a modificării cuantumului pedepselor aplicate prin cele două sentințe, și stabilirea unei pedepsei unice s-a considerat că se impune anularea mandate de executare a pedepselor cu închisoarea și emiterea unui nou mandat conform prezentei sentințe.

Împotriva sentinței penale nr. 366/PI/23.10.2013 pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._ a declarat recurs, în termen legal, condamnatul E. G., solicitând înlăturarea sporului de pedeapsă aplicată cu ocazia contopirii, sens în care a învederat comportamentul bun avut anterior condamnărilor și după încarcerare, împrejurarea că este vorba de fapte vechi comise într-o perioadă scurtă de timp și de atunci nu a mai comis nicio faptă penală; că a achitat cheltuielile judiciare, are caracterizări bune de la penitenciar și vârsta de 60 de ani.

Analizând recursul declarat de condamnat prin prisma motivelor invocate de acesta și din oficiu, conform art. 385⁶ alin. 3 C.p.p., instanța constată că este neîntemeiat pentru următoarele considerente:

În ce privește sporul de 2 luni închisoare aplicat condamnatului de către Tribunalul T., instanța de recurs apreciază că acesta a fost corect și judicios individualizat. Astfel, potrivit dispozițiunilor art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal, în caz de concurs de infracțiuni pentru care s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, care poate fi sporită până la maximul ei special, iar când acest maxim nu este îndestulător, se poate adăuga un spor de până la 5 ani. Din conținutul textului rezultă cu claritate că în privința stabilirii pedepsei finale în cazul concursului de infracțiuni când s-au aplicat numai pedepse cu închisoare, aplicarea unui spor este facultativă. Necesitatea aplicării unui spor, cât și consistența acestuia, trebuie să se întemeieze pe sporul de gravitate și periculozitate socială concretă rezultat strict din pluralitatea de infracțiuni. Criteriile cristalizate în această materie, în practică privesc multitudinea infracțiunilor aflate în concurs, stăruința în același gen de infracțiuni care atribuie repetării un caracter de sistem, frecvența în timp a infracțiunilor aflate în concurs din care rezultă o oarecare organizare a acțiunilor infracționale. În speță, întreaga activitate infracțională desfășurată de inculpat denotă perseverență în săvârșirea de fapte ilicite, iar sporul reflectă pedepsele care nu se mai execută în integralitatea lor datorită operațiunii de contopire (4 ani închisoare pentru infracțiunea de luare de mită în formă continuată prevăzută de art. 254 alin. 2 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000; 3 ani închisoare pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzută de art. 248 C. pen. raportat la art. 17 lit. d) din Legea nr. 78/2000; 2 ani închisoare pentru infracțiunea de fals intelectual în formă continuată prevăzută de art. 289 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen. comb. cu art.17 lit. c) din Legea nr. 78/2000; 2 ani închisoare pentru infracțiunea de uz de fals în formă continuată prevăzută de art. 291 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen. comb. cu art.17 lit. c) din Legea nr. 78/2000; 2 ani închisoare pentru instigare la săvârșirea infracțiunii de fals intelectual în formă continuată prevăzută de art. 25 raportat la art. 289 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen. comb. cu art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000; 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la fals intelectual în formă continuată, prev. de art. 25 C.p. raportat la art.289 C.p. și cu aplicarea art.41 alin.2 C.p., art.42 C.p., art..17 lit.c din Legea nr.78/2000 și art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000, respectiv 2 ani închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la fals intelectual în formă continuată, prev. art. 25 C.p. raportat la art.289 C.p. și cu aplicarea art.41 alin.2 C.p., art.42 C.p., art..17 lit.c din Legea nr.78/2000 și art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000). Aceste împrejurări impun și justifică aplicarea sporului de 2 luni închisoare pe lângă pedeapsa cea mai grea, în vederea atingerii scopului pedepsei reglementat de art. 52 C.p., respectiv reeducarea inculpatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. Este adevărat că faptele pentru care a fost condamnat recurentul au fost comise în perioada 2002 – 2003, însă hotărârile au rămas definitive în cursul anului 2013 (decizia penală nr. 702/27.02.2013, respectiv nr. 1730/22.05.2013 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție), moment la care s-a efectuat verificarea temeiniciei și a cuantumului pedepselor, astfel că aspectelor invocate de acesta referitoare la vechimea conduitei infracționale nu li se poate da eficiență în sensul dorit de recurent. Împrejurările ulterioare condamnării, precum plata cheltuielilor judiciare, lipsa altor fapte penale sau conduita în perioada încarcerării nu sunt elemente care au relevanță în procesul contopirii pedepselor, aspectele relevante fiind cele expuse mai sus în considerente.

Astfel fiind, în temeiul art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b C.p.p. instanța va respinge ca nefondat recursul declarat de condamnatul E. G. împotriva sentinței penale nr. . 366/PI/23.10.2013 pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._ .

În temeiul art. 192 alin. 2 C.p.p., constatând culpa procesuală a condamnatului în declararea unei căi nefondate de atac, îl va obliga la plata sumei de 100 lei, cheltuieli judiciare către stat în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b C.p.p. respinge ca nefondat recursul declarat de condamnatul E. G. împotriva sentinței penale nr. 366/PI din 23.10.2013 pronunțată de Tribunalul T. în dosar nr._ .

În baza art. 192 alin. 2 C.p.p. obligă pe condamnat la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică azi, 19.12.2013.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

L. ANI BOGDANCODRINA I. M. A. N.

Grefier,

C. U.

Red.-LB.- 23.12.2013

Tehnored- .C.U.-.23.12.2013

Prima inst. jud. M. B. – Tribunalul T.