Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 52/2014. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 52/2014 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 12-02-2014
Dosar nr._ Operator 2711
ROMÂNIA
C. DE A. TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 52/A
Ședința publică din data de 12.02.2014
Completul constituit din
PREȘEDINTE: F. P.
JUDECĂTOR: FLORENȚA F. M. C.
GREFIER: L. P.
Ministerul Public- P. de pe lângă C. de A. Timișoara este reprezentat de procuror M. V..
Pe rol se află judecarea recursului declarat de inculpatul S. I. P., împotriva sentinței penale nr. 3144 din 20.11.2013, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică pentru inculpatul Simionica I. P. lipsă, avocatul desemnat din oficiu B. A. din cadrul Baroului T., cu delegație la dosar.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța, în temeiul art. 9 alin.2, art.10 alin.2 din Legea nr. 255/2013, recalifică calea de atac din recurs în apel, urmând ca în temeiul art. 99 alin. 3 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, cauza să se soluționeze în complet constituit din doi judecători.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și, acordă cuvântul în dezbaterea cauzei.
Avocatul din oficiu solicită admiterea apelului, desființarea sentinței și pe fond reducerea pedepsei.
Procurorul pune concluzii de respingere a apelului ca nefundat, pedeapsa aplicată de prima instanță este în limite normale și nu se impune reducerea acesteia.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale constată următoarele:
Prin sentința penală nr.3144 din 20.11.2013, pronunțată în dosar nr._, Judecătoria Timișoara în temeiul art. 85 alin 1 din OUG 195/2002, cu aplicarea art. 37 lit. a C.p., art. 3201 alin. 7 C.pr.pen., a condamnat pe inculpatul S. I. P., la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârșirea la data de 15.02.2013 a infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat.
În temeiul art. 71 alin.2 C.pen. a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a-II-a, lit b C. pen. pe durata executării pedepsei principale.
În temeiul art. 83 C.pen a revocat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin s.p. nr. 2451/29.11.2010 a Judecătoriei Timișoara, definitivă prin nerecurare la data de 13.12.2010 și a dispus executarea acestei pedepse alături de pedeapsa aplicată în prezentul dosar, inculpatul urmând a executa pedeapsa totală de 3 ani și 8 luni închisoare, în regim de detenție conform prevederilor art. 57 C.pen..
În temeiul art. 71 alin.2 C.pen. a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a-II-a, lit b C. pen. pe durata executării pedepsei principale.
În temeiul art. 86 alin 1 din OUG 195/2002,cu aplicarea art. 37 lit. a C.p., art. 3201 alin. 7 C.pr.pen., a condamnat pe inculpatul S. I. P.la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârșirea la data de 15.02.2013 a infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere.
În temeiul art. 71 alin.2 C.pen. a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a-II-a, lit b C. pen. pe durata executării pedepsei principale.
În temeiul art. 83 C. a revocat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin s.p. nr. 2451/29.11.2010 a Judecătoriei Timișoara, definitivă prin nerecurare la data de 13.12.2010 și dispune executarea acestei pedepse alături de pedeapsa aplicată în prezentul dosar, inculpatul urmând a executa pedeapsa totală de 3 ani și 8 luni închisoare, în regim de detenție conform prevederilor art. 57 C.pen..
În temeiul art. 71 alin.2 C.pen. a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a-II-a, lit b C. pen. pe durata executării pedepsei principale.
În temeiul art. 33 lit. a C.pen., raportat la art. 34 alin. 1 lit. b C.pen., a contopit pedepsele principale astfel stabilite, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani și 8 luni închisoare, cu executare în regim de detenție.
În temeiul art. 71 alin.2 C.pen. a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a-II-a, lit b C. pen. pe durata executării pedepsei principale.
În temeiul art. 191 alin. 1 C.pr.pen., a obligat inculpatul la plata sumei de 550 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
În temeiul art. 189 C. proc. pen. a dispus virarea din fondurile Ministerului Justiției către Baroul T. a sumei de 100 lei, reprezentând onorariul avocatului din oficiu.
Pentru a pronunța această sentință penală, prima instanță a constatat următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 2528/P/2013 din 30.09.2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara, înregistrat pe rolul Judecătoriei Timișoara la data de 08.10.2013 sub numărul_, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autoturism neînmatriculat, prevăzută de art. 85 alin. 1 OUG 195/2002 și de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prevăzută de art. 86 alin. 1 OUG 195/2002 totul cu aplic. art. 33 lit. b Cp. și cu aplicarea art. 37 alin.1 lit.a din Cp
În sarcina inculpatului s-a reținut, in esența, că la data de 15.02.2013, în jurul orei 20:14, a condus autoturismul proprietate personală marca Renault, cu . șasiu VF1C_3, neînmatriculat în circulație și fără a poseda permis de conducere, pe ..
În urma verificărilor efectuate, prin adresa nr._/28.02.2013 emisă de Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor T. s-a constat faptul că inculpatul nu figurează în evidențe ca posesor de permis de conducere, iar potrivit adresei nr._ din data de 28.02.2013 emisă de Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor T. autoturismul marca Renault cu numărul de înmatriculare TM-_ cu . șasiu VF1C_3 nu figurează înmatriculat.
Inculpatul a recunoscut și a regretat săvârșirea faptelor încă din faza de urmărire penală.
Audiat fiind la termenul de judecată din 13.11.2013, inculpatul a învederat instanței că înțelege să se prevaleze de dispozițiile art. 3201 al. 7 C.proc.penală, arătând că recunoaște săvârșirea faptelor în modalitatea reținută prin rechizitoriu și își însușește probele administrate în faza de urmărire penală (f. 18), motiv pentru care se va face aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 3201 C.proc.penală.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța a reținut următoarele:
În ceea ce privește infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat, infracțiune prevăzută de art.85 al.1 din O.U.G. nr.195/2002, instanța a reținut din procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante din data de 15.02.2013 (f. 3 dup), coroborat cu declarația inculpatului din data de 23.04.2013 (f. 7-8 dup) si cu declarațiile martorului asistent C. P. (f. 15 dup), reiese ca la data de 15.02.2013, în jurul orei 20:14, inculpatul a condus autoturismul marca Renault, cu . șasiu VF1C_3, având aplicate plăcuțe cu nr. de înmatriculare TM-_, pe ..
Potrivit adresei nr._ din data de 28.02.2013 emisă de Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor T. autoturismul marca Renault cu numărul de înmatriculare TM-_ cu . șasiu VF1C_3 nu figurează înmatriculat ( f. 16 dup).
Fapta inculpatului care în data de 15.02.2013, în jurul orei 20:14, a condus autoturismul marca Renault, cu . șasiu VF1C_3, neînmatriculat în circulație, pe ., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism neînmatriculat, prev. de art. 85 alin. 1 OUG 195/2002 .
Pentru infracțiunea săvârșită instanța la individualizare judiciară a pedepsei a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 52 si 72 C.pen., respectiv: scopul pedepsei, limitele speciale de pedeapsă prevăzute de lege, natura și împrejurările concrete în care fapta a fost comisă și împrejurarea că a avut o atitudine sinceră pe parcursul procesului penal, recunoscând săvârșirea faptei imediat după producerea acesteia.
În ceea ce privește infracțiunea de conducere pe drumurile publice de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prevăzută de 86 alin. 1 din O.U.G. nr.195/2002, instanța a reținut că din procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante (f. 3 dup), coroborat cu adresa nr._/28.02.013 a Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor T. (f. 17 dup), declarația olografă a inculpatului din data de 23.04.2013 (f. 7-8 dup) si cu declarațiile martorului asistent C. P. (f. 15 dup), reiese ca la data de 15.02.2013, în jurul orei 2014, inculpatul a condus autoturismul marca Renault, cu . șasiu VF1C_3, având aplicate plăcuțe cu nr. de înmatriculare TM-_, pe ., fără a poseda permis de conducere.
Fapta inculpatului care în data de 15.02.2013, în jurul orei 20:14, a condus autoturismul marca Renault, cu . șasiu VF1C_3, pe ., fără a poseda permis de conducere întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere, prevăzută de art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002.
Pentru infracțiunea săvârșita instanța la individualizarea judiciară a pedepsei a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 52 si 72 C.pen. reținând și faptul că inculpatul și-a recunoscut vinovăția înainte de începerea cercetării judecătorești.
Împotriva sentinței penale nr. 3144 din 20.11.2013. pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr._/352/2013 inculpatul S. I. Pantică, a formulat recurs fără a prezenta motivele de netemeinicie și nelegalitate a hotărârii.
La termenul din 12.02.2014, instanța, în conformitate cu dispozițiile art. 10 alin. 2 din Lehea 255/2013, a calificate prezenta cerere ca fiind apel
Inculpatul nu a fost prezent în fața instanței de apel, iar susținerile avocatului său din oficiu au fost consemnate în partea introductivă a deciziei.
Examinând apelul formulat de inculpat prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, asupra tuturor împrejurărilor de fapt și de drept în conformitate cu prevederile art. 417 alin. 2 și în limitele prevăzute de art. 418 C.pr.pen. C. reține că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:
Instanța de apel apreciază că hotărârea atacată este legală și temeinică în deplină concordanță cu ansamblul probator administrat atât în ceea ce privește starea de fapt cât și în privința pedepsei aplicată de instanța de fond care este corect individualizată raportat la criteriile generale de individualizare a pedepselor reglementate de art.72 C.pen din 1969 dar și e art. 74 din Noul cod penal.
În mod judicios prima instanță a analizat și interpretat probele administrate atât în cursul urmăririi penale cât și în faza de judecată, probe în temeiul cărora a procedat la aplicarea pedepsei de 8 luni închisoare pentru fiecare infracțiune reținută în sarcina inculpatului, cu executare în regim de detenție și cu aplicarea art. 3201 C.pr.pen. din 1968, astfel că instanța de recurs apreciază că, în speță cuantumul pedepsei este bine dozat și adaptat gravității infracțiunii comise.
S-a avut în vedere că la data la data de 15.02.2013, în jurul orei 20:14, a condus autoturismul proprietate personală marca Renault, cu . șasiu VF1C_3, neînmatriculat în circulație și fără a poseda permis de conducere, pe ..
În ce privește cuantumul pedepsei aplicate inculpatului și modalitatea de executare, instanța de recurs constată că prin sentința recurată s-a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 72 C.pen din 1969 dar și e art. 74 din Noul cod penal. Astfel, potrivit art. 72 C.p. „la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală”.
De asemenea, potrivit art. 74 din Codul penal: „Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.”
În speță, inculpatului i s-a aplicat o pedeapsă orientată spre minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina sa, neputându-se dispune reducerea cuantumului acesteia, în condițiile în care nu există elemente care să atragă incidența art. 74 C.pen. anterior., respectiv vreo circumstanță atenuantă.
Instanța de apel, în aplicarea dispozițiilor art. 5 C.pen, reține că nu este cazul aplicării legii penale mai favorabile deoarece dispozițiile legale care incriminează infracțiunea de conducere sub influența băuturilor alcoolice dar și care reglemenează punerea în circulație a unui autovehicul neînmatriculate au rămas neschimbate sub aspectul conținutului constitutiv al infracțiunii și al cuantumului pedepsei cu închisoarea. Astfel, deși reglementările actuale din art. 334 și respectiv 336 C.pen prevăd pedeapsa închisorii alternativ cu cea a amenzii penale, instanța de apel apreciază că în speță pedeapsa închisorii corespunde pericolului social concret al faptelor și, apreciind-o ca aplicabilă în cauza de față, nu se impune recalificarea juridică a faptelor potrivit noilor reglementări.
Mai mult, inculpatul este recidivist, infracțiunea fiind comisă în condițiile prevăzute de art. 37 lit. a C.pen. din 1969, stare de recidivă menținându-se și potrivit dispozițiilor codului penal actual.
Instanța de apel reține că în speță inculpatul va executa 3 an și 8 luni închisoare ca urmare a aplicării obligatorii a prevederilor art. 83 C.pen., inculpatul fiind anterior condamnat prin sentința penală nr. 2451/29.11.2010 a Judecătoriei Timișoara la o pedeapsă de 3 ani închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, fapta ce formează obiectul prezentului dosar fiind comisă la data 15.02.2013, în termenul de încercare al acelei condamnări.
În această situație potrivit prevederilor art. 864 rap. la art. 83 C.pen: „Dacă în cursul termenului de încercare cel condamnat a săvârșit din nou o infracțiune, pentru care s-a pronunțat o condamnare definitivă chiar după expirarea acestui termen, instanța revocă suspendarea condiționată, dispunând executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune”
Se observă că prima instanță a făcut aplicarea corectă a dispozițiilor legale mai sus menționate, iar aceste dispoziții rămân aplicabile și după . noului cod penal potrivit art. 15 alin. 2 din Legea 187/2012.
Astfel, pentru considerentele expuse, în baza art. 421 pct.1, lit. b C.pr.pen. se va respinge, ca nefondat apelul formulat de inculpatul S. I. Pantică împotriva sentinței penale nr. 3144 din 13.11.2013 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr._ .
Văzând și dispozițiile art. 275 alin. 2 C.pr.pen.:
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 421 pct.1, lit. b C.pr.pen., respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul S. I. P., împotriva sentinței penale nr. 3144 din 20.11.2013, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr._ .
În baza art. 275 alin. 2 C.pr.pen., obligă inculpatul apelant să plătească statului suma de 100 lei, cheltuieli judiciare.
Dispune virarea sumei de 200 lei, reprezentând onorariu avocat oficiu din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului de avocați T..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12.02.2014.
Președinte Judecător
F. P. FLORENȚA F. M. C.
GREFIER,
L. P.
Red. F. P./14.03.2014
Tehnored.L.P. 2ex/; 03.03.2014
Prima inst. T. L. M. – Jud. Timișoara
| ← Uz de fals. Art. 291 C.p.. Decizia nr. 59/2014. Curtea de Apel... | Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Decizia nr.... → |
|---|
