Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 205/2014. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 205/2014 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 17-03-2014
Dosar nr._ operator 2711
ROMÂNIA
C. DE A. TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 205/A
Ședința publică din 17 martie 2014
PREȘEDINTE: C. C.
JUDECĂTOR: V. S.
GREFIER: C. I.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă C. de A. Timișoara – este reprezentat de procuror C. M. U.
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de partea civilă . Timișoara și inculpatul Z. M. G. împotriva sentinței penale nr. 3573 din 19.12.2013 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru partea civilă recurentă avocatul I. C., cu împuternicire avocațială la dosarul cauzei, iar pentru inculpatul recurent, avocatul T. S., cu împuternicire avocațială la dosarul cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța, în temeiul art. 9 alin.2, art.10 alin.2 din Legea nr. 255/2013, recalifică calea de atac din recurs în apel, urmând ca în temeiul art. 99 alin. 3 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, cauza să se soluționeze în complet constituit din doi judecători.
Nemaifiind formulate cereri și invocate excepții, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul ales al părții civile apelante solicită admiterea apelului astfel cum a fost motivat în sensul obligării inculpatului și la plata dobânzii aferente sumei de 17.613,40 lei, începând cu 23.02.2009, data refuzului la plată a cecului și până la data plății efective, cu titlul de daune materiale.
Apărătorul ales al inculpatului apelant solicită admiterea apelului, desființarea sentinței apelate și în rejudecare, achitarea inculpatului în temeiul art. 16 alin.1 lit.a NCpp, apreciind că fapta pentru care a fost trimis în judecată nu există, iar în noul cod penal, aceasta este dezincriminată. Pe cale de consecință, solicită și respingerea acțiunii civile.
Apărătorul ales al părții civile apelante pune concluzii de respingere a apelului declarat de inculpat.
Procurorul pune concluzii de admitere a apelului părții civile astfel cum a fost formulat și de respingere a apelului declarat de inculpat.
C.
Deliberând, constată următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul T., fost trimis în judecată inculpatul Z. M. G., pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. art. 215 al.4 Cod penal.
În fapt s-a reținut că inculpatul Z. M. G., în calitate de administrator al . SRL Timișoara, a emis la data de 12.02.2009, o filă CEC în favoarea ., în valoare de 17.626,84 lei, fără a avea acoperirea necesară.
Pentru a se reține această situație de fapt în cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: proces verbal de sesizare din oficiu, înștiințarea B.R.D privind refuzul la plată a filei CEC, fila CEC ._ în original, extra de cont, adresa ORC, adresa B.N. R și situație analitică, declarații de martor, declarațiile învinuitului, facturi, chitanțe, proces verbal de prezentare a materialului de urmărire penală.
Prin sentința penală nr. 3573 din 19.12.2013 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._, în temeiul art. 334 C.pr.pen. s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice a infracțiunii reținute în sarcina inculpatului din infracțiunea prevăzută de art. 215 al. 4 C.p. în infracțiunea prevăzută de art. 83 pct.3 din Legea 59/1934 modificată.
În temeiul art. 215 al. 4 C.p., a fost condamnat inculpatul Z. M. G., la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.
S-a interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, teza a II-a și lit. b Cod penal, pe durata și în condițiile art. 71 alin. 2 Cod penal.
În temeiul art. 81 C. pen, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, stabilind termen de încercare de 5 ani, în condițiile art. 82 C. pen., ce urmează a fi calculat de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
În temeiul art. 359 C.pr.pen. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 și 84 C.pen., în sensul că săvârșirea în termenul de încercare a unei infracțiuni intenționate, are drept urmare revocarea suspendării condiționate, cu consecința executării în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa pentru infracțiunea ulterioară, respectiv că dacă, până la expirarea termenului de încercare inculpatul nu a îndeplinit obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, instanța va putea dispune revocarea suspendării pedepsei, dispunând executarea pedepsei.
În temeiul art. 71 alin. 5 Cod penal, s-a suspendat executarea pedepselor accesorii, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
În baza 346 alin. 1 C. pr. pen. raportat la art. 14 C. pr. pen. și art. 15 C. pr. pen. cu aplic. art.998-999 C.civ., s-a admis acțiunea civilă, astfel cum a fost precizată, formulată de partea civilă S.c. P. .., cu sediul în Timișoara, ./5, județul T. și a fost obligat inculpatul să plătească acestei părți civilesuma de 17.613,40 lei, actualizată cu rata inflației începând cu data de 23.02.2009 până la data plății, cu titlul de daune materiale.
În temeiul art. 191 alin. 1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1.000 lei cheltuieli judiciare avansate de către stat.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța a reținut următoarele:
Pentru a reține situația de fapt de mai sus instanța a avut în vedere probatoriul administrat în cursul urmăririi penale, readministrat în fața instanței.
Instanța a reținut că din mijloacele de probă administrate pe parcursul urmăririi penale s-a stabilit că între cele două societăți comerciale s-au derulat relații comerciale începând cu anul 2005, iar în perioada aprilie 2008 - august 2008 . a livrat folie de PVC pentru prelate camioane și accesorii în valoare de 17.626,84 lei către . SRL. La dosarul cauzei au fost depuse un număr de 15 facturi fiscale în baza cărora marfa a fost remisă; pentru plata acestora, inculpatul a emis în numele . SRL Timișoara o filă CEC . 303_, cu data de 12.02.2009, care, fiind introdusă la plată, a fost refuzată la plată pentru lipsă parțială de disponibil trăgătorul având în cont suma de 13,44 lei.
S-a constatat că din examinarea extrasului de cont al . SRL Timișoara rezultă că în conturile acestei societăți comerciale nu au existat niciodată sume mari de bani, mișcările contului fiind foarte puține.
Deși inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptei imputate și a susținut că fila CEC emisă a fost dată ca și garanție și a arătat că a intenționat să achite prejudiciile create părții vătămate, instanța a constatat că declarațiile inculpatului nu se coroborează cu restul probatoriului administrat în cauză, fiind contrazise de cele declarate de martorii A. M., reprezentant al ., M. N., contabila . și D. A.. Din declarația martorului D. A., care a asistat la discuțiile purtate de inculpat cu M. N. rezultă că fila CEC a fost lăsată ca și instrument de plată și în nici un caz ca și garanție.
În ceea ce privește solicitarea apărătorului inculpatului de schimbare a încadrării juridice a faptei reținute în sarcina acestuia, instanța a reținut că în raport de starea de fapt mai sus preyentată, încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare al instanței este cea legală. De altfel, art. 83 pct.3 din Legea 59/1934 nu face vorbire de vreo infracțiune în legătură cu CEC-ul.
La individualizarea judiciară a pedepsei, instanța a ținut seama, în baza art. 52, 72 C.penal, de faptul că inculpatul nu are antecedente penale, precum și de gradul de pericol social ridicat al faptei sale, de împrejurările săvârșirii faptei și de urmarea produsă.
Împotriva sentinței Judecătoriei Timișoara au declarat recurs, recalificat în apel, partea civilă . Timișoara și inculpatul Z. M. G..
Inculpatul apelant a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței apelate și în rejudecare, achitarea în temeiul art. 16 alin.1 lit.a NCpp, apreciind că fapta pentru care a fost trimis în judecată nu există, iar în noul cod penal, aceasta este dezincriminată. Pe cale de consecință, a solicitat și respingerea acțiunii civile.
Partea civilă apelante a solicitat admiterea apelului astfel cum a fost motivat în sensul obligării inculpatului și la plata dobânzii aferente sumei de 17.613,40 lei, începând cu 23.02.2009, data refuzului la plată a cecului și până la data plății efective, cu titlul de daune materiale.
Examinând sentința pronunțată în raport cu actele și lucrările dosarului și cu motivele de apel invocate, C. constată întemeiat apelul părții civile și nefondat apelul inculpatului.
În mod legal prima instanță a constatat că cele susținute de inculpat nu se coroborează cu restul probatoriului administrat în cauză. Relevantă în acest sens este declarația martorei Moroga V., contabilă la societatea P. . la punctul de lucru al societății, din Timișoara, care, cu privire la fila CEC in cauză, a declarat că poate afirma cu certitudine că, în urma insistențelor, în data de 12.02.2009 inculpatul s-a prezentat la punctul de lucru al . de pe ./5 din Timișoara și în prezența sa și a numitului D. A., acesta a spus că achită debitul cu o filă de cec, sens în care a scos fila de cec . 303_, a semnat-o și a înscris pe ea, la rubricația corespunzătoare contul trasului și, în continuare i-a înmânat-o rugându-o să completez restul rubricațiilor pe motiv că scrie mai repede decât el și nu face greșeli, acesta procedând în consecință.
Martora a mai declarat că la data emiterii a scris data de 12.02.2009, la indicațiile inculpatului, acesta precizând că are disponibil financiar suficient pentru acoperirea ei la acea dată și a precizat că în niciun caz inculpatul nu i-a înmânat fila de cec cu titlu de garanție a plății și nici nu am avut o discuție în acest sens.
Martora a confirmat că la data introducerii spre decontare, fila de cec a fost refuzată la plată, acoperindu-se doar suma de 13,44 lei.
A mai arătat martora că nu a fost și nu este o procedură la societatea la care lucrează să primească file CEC ca și garanție.
Cele susținute de martoră, referitore la scopul în care a fost emisă fila CEC sunt confirmate și de martorul D. A. care a declarat că în luna februarie 2009 se afla chiar în același birou cu inculpatul și cu martora M. N. la sediul . ./5 din Timișoara, moment în care inculpatul Z. M. G. a venit în acel birou, însă acesta a fost servit înaintea sa deoarece comanda martorului implica mai multe discuții și a acceptat această situație.
Martorul a declarat că a asistat la discuția purtată între inculpat și M. N. pe marginea filei de CEC, în sensul că inculpatul i-a înmânat lui M. N. fila de CEC semnată și ștampilată, cerându-i acesteia să o completeze că ea este obișnuită cu regulile de completare a filelor de CEC, în ideea ca el să nu greșească la completare. A mai declarat că inculpatul a fost cel care i-a dictat lui M. N. data emiterii filei de CEC, asigurând-o că va plăti contravaloarea ei, declarând și faptul că inculpatul nu i-a lăsat lui M. N. această filă cu titlu de garanție a plății și nu a existat nicio discuție în acest sens.
Cele mai sus declarate se coroborează și cu declarația reprezentantului societății ., numitul A. M..
Astfel, potrivit declarațiilor, societatea pe care o administra a desfășurat o relație comercială cu . SRL reprezentată de inculpatul Z. G.-M. din anul 2005 în sensul că firma pe care o administra i-a livrat acestei societăți folie PVC, plata făcându-se cu ordin de plată și în numerar, niciodată cu file de CEC și că relația de colaborare dintre cele două societăți nu a avut că temei un contract, pe inculpat cunoscându-l personal și acordându-î încredere.
Martorul a mai declarat că nu au fost înregistrate probleme de plată până în anul 2008, precum și faptul că societatea pe care o administra nu a primit niciodată file CEC ca pentru garantarea efectuării unei plăți.
În drept fapta inculpatului Z. M. G., care, la data de 12.02.2009, a emis, ca mijloc de plată, o filă CEC pe care înmânat-o reprezentanților ., neavând acoperirea necesară, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 al. 4 c.p.anterior.
Elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune se regăsesc și în noile dispoziții penale, la art. 244 Cod penal, nefiind dezincriminată.
În consecință, în baza art. 421 pct.1 lit.b Cod pr. pen. se va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul Z. M. G. împotriva sentinței penale nr. 3573/19.12.2013, pronunțată de Judecătoria Timișoara.
Criticile aduse sentinței de partea civilă sunt întemeiate, hotărârea impunând a fi cenzurată în ce privește latura civilă a cauzei alăturată procesului penal. Acțiunea civilă are ca obiect tragerea la răspundere civilă a inculpatului în condițiile legii civile care prevede că orice prejudiciu se impune a fi reparat în întregime. Partea civilă apelantă a solicitat și plata dobânzii aferente sumei de 17.613,40 lei, începând cu 23.02.2009, data refuzului la plată a CEC-ului și până la data plății efective.
Având în vedere că natura juridică a dobânzii este diferită de natura juridică a actualizării obligației cu rata inflației, prima reprezentând o sancțiune (daune moratorii pentru neexecutarea obligației de plată), iar a doua valoarea reală a obligației bănești la data efectuării plății (daune compensatorii), rezultă că este posibilă cumulul acestora, și nu se ajunge la o dublă reparație. Actualizarea sumei cu rata inflației are ca finalitate păstrarea valorii reale a sumei de bani, constituind modalitatea de reparare a prejudiciului efectiv cauzat de fluctuațiile monetare în intervalul de timp scurs de la data scadenței până la plata efectivă a sumei datorate, în timp ce acordarea dobânzii legale urmărește acoperirea prejudiciului nerealizat.
În consecință, în raport cu principiul reparării integrale consacrat de art.1535 Cod civil, se impune ca în baza art. 421 pct.2 lit.a C.pr.pen. să se admită apelul declarat de partea civilă ., cu sediul în Timișoara, împotriva aceleiași sentințe, în sensul obligării inculpatului la plata către partea civilă și a dobânzilor aferente debitului principal, la care a fost obligat de instanța de fond, începând cu data pronunțării sentinței (19.12.2013), - întrucât nu au fost stipulate într-un contract legal încheiat între părțile contractante -, și până la plata integrală a debitului principal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 421 pct.2 lit.a C.pr.pen. admite apelul declarat de partea civilă ., cu sediul în Timișoara împotriva sentinței penale nr. 3573/19.12.2013, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._ .
Desființează în parte sentința penală apelată și rejudecând:
Obligă inculpatul la plata către partea civilă și a dobânzilor aferente debitului principal, la care a fost obligat de instanța de fond, începând cu data pronunțării sentinței(19.12.2013) și până la plata integrală a debitului principal.
Menține în rest celelalte dispoziții ale sentinței.
În baza art. 421 pct.1 lit.b Cod pr. P.. respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul Z. M. G. împotriva aceleiași sentințe.
În baza art. 275 alin.2 Cpp obligă inculpatul-apelant să plătească statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare.
În baza art. 275 alin.3 Cpp, cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea apelului părții civile rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi, 17.03.2014.
Președinte, Judecător,
C. C. V. S.
Grefier,
C. I.
Red. V.S./08.04.14
Tehnored. C.I./08.04.14
PI. – N. B. – Jud. Timișoara
| ← Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Decizia nr.... | Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 173/2014. Curtea de... → |
|---|
