Conducere fără permis. Art.335 NCP. Decizia nr. 902/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 902/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 24-09-2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ Nr. 902/A
Ședința publică de la 24 septembrie 2015
Completul constituit din:
Președinte: D. V.
Judecător: F. I.
Grefier: A. S.
Ministerul Public este reprezentat de procuror S. A. I., din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
Pe rol se află judecarea apelul declarat de inculpatul C. G., împotriva sentinței penale nr. 127 din data de 28 mai 2015 pronunțată de J. I. în dosarul nr._ .
Dată fără citarea părților.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care,
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au avut loc în ședința publică din 21.09.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință, când instanța din lipsă de timp pentru deliberare, a stabilit termen pentru pronunțare la data de 24.09.2015, când, în aceeași compunere a hotărât următoarele:
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 127 pronunțată la data de 28 mai 2015 de J. I. în dosar nr._, în baza art.335 alin.1 Cod pen., cu aplicarea art. 375 Cod procedură penală s-a dispus condamnarea inculpatului C. G. la pedeapsa de 9 (nouă) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere.
În baza art.337 alin.1 Cod pen., cu aplicarea art. 375 Cod procedură penală, a condamnat pe inculpatul C. G., la pedeapsa de 9 (nouă) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii privind refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice.
În baza art.38 alin.1, art.39 alin.1 lit.b Cod penal a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 9 (nouă) luni închisoare, la care s-a adăugat un spor de 3 (trei) luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 1 (unu) an închisoare.
În baza art.91, 92 Cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supravegherea Serviciului de Probațiune A. și fixat termen de supraveghere de 3 (trei) ani.
În baza art.93 Cod penal au fost impuse inculpatului următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la serviciul de probațiune, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art.93 alin.2 Cod penal, s-a impus inculpatului să frecventeze un program de reintegrare socială la alegerea Serviciului de Probațiune A., derulat și stabilit de acest serviciu.
În baza art.93 alin.3 Cod penal pe parcursul termenului de supraveghere inculpatul urmând să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 zile la Consiliul Local al Orașului I., jud.A. sau la Consiliul Local al Orașului Pâncota, jud.A..
A fost atrasă atenția inculpatului asupra art.96 Cod penal, referitor la sancțiunea revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere dacă pe parcursul termenului de supraveghere inculpatul nu respectă cu rea credință măsurile de supraveghere, nu execută obligațiile impuse și asupra consecințelor săvârșirii unei noi infracțiuni.
În baza art.274 alin.1 Cod procedură penală a obligat inculpatul la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a constatat că prin rechizitoriul întocmit de P. de pe lângă J. I. la data de 17 decembrie 2014 în dosarul nr. 666/P/2014, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului C. G., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de conducerea unui vehicul fără permis de conducere prevăzută și pedepsită de art. 335 alin. 1 Cod penal și refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice prev. de art. 337 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal.
Prin actul de sesizare al instanței s-a reținut în fapt că, în data de 13.09.2014, inculpatul C. G. s-a aflat la volanul autoturismului marca Peugeot 107 având numărul de înmatriculare AY 692-VK, pe care l-a condus pe drumurile publice din localitatea Bocsig. La un moment dat, inculpatul a pierdut controlul volanului și a intrat cu autoturismul în șanțul din fața imobilului cu numărul administrativ 469, aspect observat de martorul Pindzsu B. care locuiește în localitatea Bocsig, nr. 469 și care a anunțat organele de poliție.
Până la sosirea lucrătorilor de poliție inculpatul a coborât din autoturismul condus și a plecat de la fața locului revenind ulterior cu alte persoane împreună cu care a încercat să scoată autoturismul din șanț, însă nu au reușit.
După sosirea lucrătorilor de poliție, aceștia l-au identificat pe inculpat și apreciind că emană halenă alcoolică l-au testat cu aparatul alcooltest și au constatat că valoarea alcoolului pur în aerul expirat este de 0,90 mg/l, situație în care, conducătorul auto a fost condus la Spitalul Orășenesc I. în vederea recoltării probelor biologice de sânge necesare pentru stabilirea alcoolemiei.
Deși inițial inculpatul a fost de acord cu recoltarea probelor biologice, ulterior a refuzat, fapt consemnat de lucrătorii de poliție și de personalul medical în procesul verbal.
De asemenea în urma cercetărilor efectuate s-a constatat că inculpatul C. G. nu deține permis de conducere așa cum rezultă din adresa SPCRPCIV A..
Pe parcursul cercetărilor, inculpatul, în prezența apărătorului ales, s-a prevalat de dreptul de a nu da nici o declarație.
Pentru dovedirea situației de fapt expusă în rechizitoriu sunt menționate următoarele mijloace de probă: proces verbal de constatare (f. 12,13), adresa SPCRPCIV A. (f. 23), declarații martori (f. 14, 15), proces verbal de recoltare probe biologice (f. 27), fișă examen clinic (f. 28).
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei I. la data de 29.12.2014 sub nr._ .
Prin încheierea de ședința nr. 38 a Camerei de consiliu din data de 11.03.2015, definitivă, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății.
La termenul de judecată din data 13.05.2015, inculpatul a precizat că este de acord să beneficieze de dispozițiile art. 374 alin.4 și 375 alin.1 Noul Cod procedură penală, sens în care a arătat că recunoaște săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare a instanței, a solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală. De asemenea, inculpatul a arătat că este de acord să presteze muncă neremunerată în folosul comunității (fila 24).
Analizând și coroborând ansamblul probatoriu administrat atât în timpul urmăririi penale, cât și în cursul cercetării judecătorești, instanța de fond a reținut următoarele:
În fapt, în data de 13.09.2014 inculpatul C. G., fără a deține permis de conducere, a condus autoturismul marca peugeot 107, cu nr.AY 692-VK, pe drumurile publice din localitatea Bocsig și a refuzat prelevarea de mostre biologice necesare în vederea stabilirii alcoolemiei.
Situația de fapt mai sus-prezentată rezultă din coroborarea următoarelor mijloace de probă: proces verbal de constatare (filele 12-13), adresa SPCRPCIV A. (fila 23), declarația martorului Pindzsu B. (filele 14-15), declarațiile inculpatului (filele 16-17, 20-21), copie de pe cazierul judiciar (fila 24), proces verbal privind recoltarea probelor biologice (filele 25, 27), fișă examen clinic (fila 28) din dosarul de urmărire penală, declarația inculpatului (fila 24) din cursul judecății.
În drept, faptele inculpatului C. G., constând în aceea că în data de 13.09.2014, fără a deține permis de conducere, a condus autoturismul marca peugeot 107, cu nr.AY 692-VK, pe drumurile publice din localitatea Bocsig și a refuzat prelevarea de mostre biologice necesare în vederea stabilirii alcoolemiei, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere prev. și ped. de art.335 alin.1 Cod pen. și a infracțiunii privind refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice prev. și ped. de art.337 alin.1 Cod pen., cu aplicare art.38 alin.1 Cod penal, fiind săvârșite în concurs real.
Analizând latura obiectivă a infracțiunilor, instanța de fond a constatat că elementul material constă în acțiunea de conducere a autoturismului pe drumurile publice fără a deține permis de conducere din nici o categorie și refuzul inculpatului la cererea organelor de poliție de a se supune recoltării probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.
Urmarea imediată în cazul acestor infracțiuni constă într-o atingere adusă siguranței circulației pe drumurile publice, respectiv integrității fizice și psihice, precum și sănătății participanților la traficul rutier. Astfel, având în vedere că acestea sunt infracțiuni de pericol, nu este necesară producerea unui rezultat concret, privit în materialitatea sa, fiind necesar și suficient, în același timp, să se încalce dispozițiile legale care caracterizează fapta ca infracțiune.
Legătura de cauzalitate dintre elementul material și urmarea imediată rezultă din însăși săvârșirea faptelor.
Sub aspectul laturii subiective, instanța de fond a reținut că inculpatul a acționat cu vinovăție în modalitatea intenției directe, conform dispozițiilor art. 16 alin. (3) lit. a) C. pen., întrucât a prevăzut rezultatul faptelor sale, a urmărit și a acceptat posibilitatea producerii lui.
La individualizarea pedepselor ce a fost stabilită în sarcina inculpatului, prima instanță a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunilor, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
În concret, instanța de fond a avut vedere gradul de pericol social al faptelor concretizat în valorile sociale care au fost vătămate, circumstanțele concrete ale faptelor, precum și faptul că inculpatul a manifestat o atitudine sinceră, recunoscând și regretând comiterea faptelor și împrejurările în care acestea s-au produs, aspecte de natură a genera aplicarea unor pedepse cu închisoarea al căror cuantum va fi orientat spre minimul special prevăzut de lege.
Totodată, având în vedere că la termenul din data de 13.05.2015, inculpatul a precizat că este de acord să beneficieze de dispozițiile art. 374 alin.4 și 375 alin.1 Noul Cod proc.pen, arătând că recunoaște săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare a instanței, solicitând ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, fără a solicita administrarea de probe, instanța de fond a dat deplină eficiență dispozițiilor potrivit cărora, s-a pronunțat condamnarea inculpatului, care, în cazul pedepsei închisorii, beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, limite care sunt de la unu la 5 ani închisoare conform art.335 alin.1 Cod pen., respectiv de la 1 la 5 ani închisoare conform art.337 alin.1 Cod pen.
Așadar, constatând că faptele există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de inculpat, în baza art.335 alin.1 Cod pen., cu aplicarea art. 375 Cod procedură penală, a condamnat pe inculpatul C. G., la pedeapsa de 9 (nouă) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere.
În baza art.337 alin.1 Cod pen., cu aplicarea art. 375 Cod procedură penală, a condamnat pe inculpatul C. G., la pedeapsa de 9 (nouă) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii privind refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice.
În baza art.38 alin.1, art.39 alin.1 lit.b Cod penal a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 9 (nouă) luni închisoare, la care s-a adăugat un spor de 3 (trei) luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 1 (unu) an închisoare.
Cu privire la individualizarea judiciară a executării pedepsei, prima instanță a considerat că în cauză nu se impune executarea pedepsei în regim de detenție, fiind îndeplinite, în mod cumulativ, cerințele prevăzute de art.91 C.pen., respectiv condamnarea prin prezenta sentință fiind de o pedeapsă de 1 (unu) an închisoare, și convingerea instanței că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea de către inculpat a pedepsei aplicate, convingere fundamentată pe atitudinea sinceră a inculpatului care a recunoscut și a regretat săvârșirea faptelor, inculpatul manifestându-și acordul pentru a presta o muncă neremunerată în folosul comunității.
În consecință, în baza art.91, 92 Cod penal a suspendat executarea pedepsei sub supravegherea Serviciului de Probațiune A. și a fixat termen de supraveghere de 3 (trei) ani.
În baza art.93 Cod penal a impus inculpatului următoarele măsuri de supraveghere:
f) să se prezinte la serviciul de probațiune, la datele fixate de acesta;
g) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
h) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
i) să comunice schimbarea locului de muncă;
j) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art.93 alin.2 Cod penal, a impus inculpatului să frecventeze un program de reintegrare socială la alegerea Serviciului de Probațiune A., derulat și stabilit de acest serviciu.
În baza art.93 alin.3 Cod penal pe parcursul termenului de supraveghere inculpatul urmând să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 zile la Consiliul Local al Orașului I., jud.A. sau la Consiliul Local al Orașului Pâncota, jud.A..
S-a atras atenția inculpatului asupra art.96 Cod penal, referitor la sancțiunea revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere dacă pe parcursul termenului de supraveghere inculpatul nu respectă cu rea credință măsurile de supraveghere, nu execută obligațiile impuse și asupra consecințelor săvârșirii unei noi infracțiuni.
În baza art.274 alin.1 Cod procedură penală a obligat inculpatul la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva sentinței penale nr. 127 din data de 28 mai 2015 pronunțată de J. I. în dosarul nr._ a formulat apel inculpatul C. G., prin apărător ales, avocat S. E., cu împuternicire la dosar. Apelul a fost întemeiat pe art. 421 pct. 2 lit. b C.pr. pen., și s-a solicitat desființarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare. În motivare a arătat că pe rolul Judecătoriei I. se află dosarul nr._ cu termen de judecată la data de 15.10.2015, în care inculpatul C. G. este inculpat prin redeschiderea unui dosar penal mai vechi, privind conducerea unui autovehicul fără permis de conducere, astfel că se impune conexarea celor două dosare, în vederea aplicării unei sancțiuni legale, faptele fiind săvârșite în concurs. Se mai arată că în dosarul nr._ inițial inculpatul a fost sancționat cu amendă administrativă pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice fără a poseda un permis de conducere, amenda a fost achitată, iar ulterior s-a dispus redeschiderea urmăririi penale de către P. de pe lângă Curtea de Apel Timișoara și trimiterea în judecată a inculpatului. Astfel, apărătorul inculpatului apreciază că este în interesul îndeplinirii actului de justiție cât și a aplicării unei sancțiuni legale judecarea cauzelor în cadrul aceluiași dosar, întrucât faptele au fost săvârșite în concurs iar judecarea acestora pe cale separată ar conduce la o pedeapsă mult mai mare și nejustificată aplicată inculpatului.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței penale apelate, prin prisma criticilor aduse acesteia în motivele de apel, precum și din oficiu, în limitele art. 417 și art. 418 C.pr.pen., pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, Curtea constată că apelul formulat inculpatul C. G. este nefondat, pentru cele ce vor fi expuse în continuare:
Curtea apreciază că situația de fapt a fost bine stabilită de instanța de fond în baza unei analize coroborate și obiective a tuturor probelor administrate atât în faza de urmărire penală cât și în faza de judecată, faptele au fost comise cu forma de vinovăție cerută de textele de încriminare, în mod corect reținând instanța de fond că în cauză sunt întrunite condițiile angajării răspunderii penale a inculpatului pentru faptele reținute în sarcina sa.
Din probatoriul administrat rezultă că în data de 13.09.2014, inculpatul C. G. a condus autoturismul marca Peugeot 107 cu numărul de înmatriculare AY 692-VK, pe drumurile publice din localitatea Bocsig. La un moment dat, inculpatul a pierdut controlul volanului și a intrat cu autoturismul în șanțul din fața imobilului cu numărul administrativ 469, aspect observat de martorul Pindzsu B. care locuiește în localitatea Bocsig, nr. 469 și care a anunțat organele de poliție.
Lucrătorii de poliție ajunși la fața locului l-au identificat pe inculpat și observând că emană halenă alcoolică l-au testat cu aparatul alcooltest și au constatat că valoarea alcoolului pur în aerul expirat este de 0,90 mg/l. Inculpatul a fost condus la Spitalul Orășenesc I. în vederea recoltării probelor biologice de sânge necesare pentru stabilirea alcoolemiei.
Deși inițial a fost de acord cu recoltarea probelor biologice, ulterior inculpatul a refuzat, fapt consemnat de lucrătorii de poliție și de personalul medical în procesul verbal.
Din adresa SPCRPCIV A. rezultă că inculpatul C. G. nu deține permis de conducere.
Faptele inculpatului C. G., așa cum au fost descrise, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de conducerea unui vehicul fără permis de conducere și refuzul sau sustragerea de la prevalarea de mostre biologice, prevăzute de art. 335 alin. 1 și art. 337 Cod penal.
Fiind audiat, inculpatul a recunoscut comiterea faptelor, în faza de judecată solicitând ca judecata să se facă în procedura simplificată potrivit art. 375 C.pr.pen..
În ce privește cuantumul pedepselor aplicate inculpatului și a modalității de executare, Curtea apreciază că prima instanță a făcut o individualizare corectă, ținând cont de dispozițiile art. 74 Cod penal, care arată că stabilirea duratei sau a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului. Astfel, s-a avut în vedere gradul de pericol ridicat al faptelor săvârșite, prin raportare la valorile sociale încălcate prin săvârșirea acestor fapte, împrejurarea că inculpatul a avut o atitudine sinceră în fața organelor judiciare, precum și lipsa antecedentelor penale ale acestuia.
Prin urmare, cele două pedepse de câte 9 luni închisoare, comntopite potrivit art. 38,39 Cod penal, în pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe un termen de supraveghere de 3 ani, aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 335 alin.1 și art. 337 Cod penal, cu aplicarea art. 396 alin. 10 C.pr.pen., este în măsură să asigure atingerea scopului, respectiv reeducarea acestuia și prevenirea comiterii de noi fapte penale.
În ce privește solicitarea inculpatului de trmitere a cauzei spre rejudecare, Curtea constată că în cauză nu este incidentă niciuna dintre situațiile prev. la art. 421 pct. 2 lit. b C.pr.pen., în care instanța de apel trimite cauza spre rejudecare. Inculpatul are posibilitatea să urmeze procedura prevăzută de art. 585 C.pr.pen., dacă se constată existența concursului de infracțiuni.
Ca atare, în baza art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedură penală va respinge apelul declarat de inculpatul C. G., împotriva sentinței penale nr. 127 din data de 28 mai 2015 pronunțată de J. I. în dosarul nr._ ca nefondat și va menține sentința atacată.
În baza art.275 alin.2 C. pr.pen., va obliga inculpatul la 150 lei cheltuieli judiciare
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, respinge apelul declarat de inculpatul C. G., împotriva sentinței penale nr. 127 din data de 28 mai 2015 pronunțată de J. I. în dosarul nr._ ca nefondat.
Menține sentința atacată.
În baza art. 275 alin. 2 C.pr.pen., obligă inculpatul la 150 lei cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 24.09.2015.
Președinte Judecător
D. V. F. I.
Grefier
A. S.
Red. D.V./06.10.2015
Tehnored. A.S./28.09.2015/4ex
J. I.: P. I.
| ← Omor. Art.188 NCP. Decizia nr. 882/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA | Recunoaştere hotărâre penală / alte acte judiciare străine.... → |
|---|
