Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP. Decizia nr. 1121/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1121/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 04-11-2015
Dosar nr._ Operator 2711
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 1121/A
Ședința publică din data de 04.11.2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: F. P.
JUDECĂTOR: F. M. C. FLORENȚA
GREFIER: O. IOȚCOVICI
Ministerul Public- P. de pe lângă Curtea de Apel Timișoara este reprezentat de procuror B. E..
Pe rol se află judecarea apelului declarat de către inculpatul R. F. V. împotriva sentinței penale nr. 1484 din 24.06.2015 pronunțată de J. Timișoara în dosarul nr._ .
Fără citarea părților.
Dezbaterile și susținerile se află consemnate în încheierea de ședință din 21.10.2015 care face parte integrantă din prezenta și prin care, pentru lipsă de timp, în vederea deliberării și pronunțării, instanța a stabilit termen la data de 04.11.2015, când:
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 1484 din data de 24.06.2015, pronunțată în dosarul nr._, J. Timișoara, în temeiul art. 336 alin. 1 C. pen., cu aplicarea art. 375 C.pr.pen., raportat la art. 396 alin. 10 C.pr.pen., a stabilit pedeapsa de 8 luni închisoare în sarcina inculpatului R. F.-V., cercetat în stare de liberate pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80g/l alcool pur în sânge.
În temeiul art. 83 alin. 1 C. pen. a dispus amânarea aplicării pedepsei de 8 luni închisoare pe un termen de supraveghere de 2 ani de la data rămânerii definitive a hotărârii date.
În temeiul art. 85 alin. 1 C.pen. a stabilit că, pe durata termenului de supraveghere inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune T., la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În temeiul art. 85 alin. 2 C. pen. a dispus ca pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. 1 lit. c-e să fie comunicate Serviciului de Probațiune T..
În temeiul art. 85 alin. 2 lit. b C. pen. a impus inculpatului obligația de a presta muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 30 zile la una dintre următoarele două instituții: Atelierul de Muncă în Folosul Comunității din Timișoara - Fundația pentru Promovarea Sancțiunilor Comunitare sau Primăria ., în conformitate cu dispozițiile art. 404 alin. 2 C. proc. pen. și ale art. 57 din Legea 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.
În temeiul art. 404 alin. 3 C. proc. pen. a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 88 C.pen., în sensul că dacă după amânarea aplicării pedepsei săvârșește o nouă infracțiune, cu intenție sau cu intenție depășită, sau dacă pe parcursul termenului de supraveghere, cu rea-credință, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligațiile impuse, instanța revocă amânarea și dispune aplicarea și executarea pedepsei.
În temeiul art. 86 C.penal, a dispus ca după rămânerea definitivă, o copie a prezentei hotărâri să fie comunicată Serviciului de Probațiune T..
În temeiul art. 274 alin. 1 C.pr.pen., a obligat inculpatul la plata sumei de 700 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această sentință penală, prima instanță a constatat următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă J. Timișoara nr. 8815/P/2014 din 17.11.2014, înregistrat pe rolul Judecătoriei Timișoara la data de 28.01.2015, sub nr._, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui autovehicul având în sânge o alcoolemie peste limita legală, prevăzute de art. 336 alin.1 C. pen.
În sarcina inculpatului s-a reținut, în esență, că în data de 09.07.2014, în jurul orei 2300, a condus autoturismul marca Volkswagen cu numărul de înmatriculare_ pe DJ 692, pe raza localității Sânandrei, având la ora 23.50 o alcoolemie de 1,15 g ‰ alcool pur în sânge.
Inculpatul a recunoscut și a regretat săvârșirea faptei încă din faza de urmărire penală.
Situația de fapt reținută în rechizitoriu a fost probata cu următoarele mijloace de probă existente in dosarul de urmărire penala (dup): proces-verbal de constatare din 09.07.2014 (f. 9-10); drager Alcotest Printer .-0300 din 09.07.2014, ora 23:29 (f. 12); declarație martoră P. F. (f. 11); fișă de examen clinic din 09.07.2014 (f. 14); proces-verbal de recoltare probe biologice din 09.07.2014 (f. 15); Buletin de analiză toxicologică nr. 339/A/10.07.2014 întocmit de către I.M.L. Timișoara (f. 16); declarații inculpat R. F.-V. (f. 18, 21, 24); fișă cazier judiciar privind pe R. F.-V. (f. 17).
Prin încheierea de ședință din camera de consiliu din data de 29.04.2015 judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății.
Audiat fiind, de prima instanță, la termenul de judecată din data de 24.06.2015, inculpatul a învederat instanței că dorește să se prevaleze de dispozițiile art. 396 alin 10 C.p.p., respectiv a arătat că recunoaște săvârșirea faptei în modalitatea reținută prin rechizitoriu și dorește să fie judecat în baza probelor administrate în faza de urmărire penală. Inculpatul a declarat că în caz de condamnare ar fi de acord să presteze muncă în folosul comunității (f. 27 dosar fond).
Sub aspectul probatoriului, în temeiul art. 100 C.pr.pen. a fost încuviințată și administrată proba cu înscrisuri, respectiv fișa de cazier a inculpatului.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța de fond a constatat că starea de fapt expusă prin rechizitoriu este dovedită în întregime de probele anterior enunțate, reținând următoarea stare de fapt: din procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante (f. 9-10 dup), rezultatul testării Drager Alcotest Printer .-0300, nr._ (f. 12), reiese că la data de 09.07.2014, în jurul orei 2300, inculpatul a condus autoturismul Volkswagen cu numărul de înmatriculare_ pe DJ 692, pe raza localității Sânandrei având o valoare de 0.50 mg/l alcool pur în aerul expirat.
Din cuprinsul buletinului de analiză toxicologică-alcoolemie nr. 339/A/10.07.2014 întocmit de către I.M.L. – Timișoara (f. 16 dup) s-a observat că inculpatul a avut la data de 09.07.2014, la ora 23.50 o alcoolemie de 1,15 g ‰ alcool pur în sânge.
Instanța de fond a constatat că aceste constatări se coroborează și cu declarațiile inculpatului din data de 10.07.2014 si 22.09.2014 și 02.10.2014 (f. 18, 21, 24), care a arătat ca în data de 09.07.2015 în jurul orelor 17.00 a consumat 2 sticle de bere cu alcool a câte un litru fiecare, plecând în jurul orelor 23.00 cu autoturismul proprietate personală marca Volkswagen cu numărul de înmatriculare_ pe DJ 692, pe raza localității Sânandrei a fost oprit de organele de poliție, testat cu aparatul etilotest, rezultând o valoare de 0.50 mg/l alcool pur în aerul expirat.
Din declarația martorei P. F. (f. 11 dup) s-a reținut faptul că acesta a participat ca martor asistent la testarea inculpatului cu aparatul alcooltest, care a arătat o valoare de 0,50 mg/l alcool pur în aerul expirat, menționând și faptul că inculpatul a recunoscut că a consumat băuturi alcoolice, după care s-a urcat la volanul autoturismului proprietate personală marca Volkswagen cu numărul de înmatriculare_ .
La reținerea situației de fapt s-a ținut cont de recunoașterea inculpatului prin declarația nemijlocită dată de către acesta în ședință publică (f. 27).
În drept, s-a constatat că fapta inculpatului, care la data de 09.07.2014, în jurul orei 23.00, a condus autoturismul marca Volkswagen cu număr de înmatriculare_ pe DJ 692, pe raza localității Sânandrei, jud. T., în dreptul imobilului cu nr. 74, având o îmbibație alcoolică de 1,15 g/l alcool pur în sânge în momentul recoltării, constituie infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0.80 g/l alcool pur în sânge, faptă prevăzută de art. 336 alin. 1 C.pen.
S-a reținut în acest sens că elementul material a constat în acțiunea inculpatului care a condus autoturismul marca Volkswagen cu numărul de înmatriculare_ pe drumurile publice, respectiv pe DJ 692, pe raza localității Sânandrei, având o alcoolemie peste limita legală, iar urmarea imediată a constat într-o stare de pericol pentru securitatea circulației pe drumurile publice, cunoscut fiind faptul că o persoană care se găsește sub influența băuturilor alcoolice nu mai este în plenitudinea aptitudinilor fizice și psihice pe care le presupune conducerea în siguranță a autovehiculelor. Totodată, s-a reținut că, fiind o infracțiune formală, de pericol, raportul de cauzalitate între urmarea imediată și acțiune se prezumă, starea de pericol fiind inerentă acțiunii.
Din perspectiva laturii subiective, inculpatul a săvârșit infracțiunea cu intenție indirectă întrucât, prin conducerea autoturismului după ce în prealabil a consumat alcool, a cunoscut că pune în pericol siguranța celorlalți participanți la trafic, în condițiile în care o persoană aflată sub influența alcoolului are mult diminuate orice reflexe și reduse orice posibilități de preîntâmpinare a unui eventual pericol pe drumurile publice și, deși nu a urmărit un astfel de rezultat, a acceptat posibilitatea producerii lui.
Pentru infracțiunea săvârșită, instanța de fond a stabilit pedeapsa cu închisoarea, la a cărei individualizare judiciară a avut în vedere gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea infractorului, în baza criteriilor generale de individualizare prevăzute în cuprinsul art. 74 C.pen., raportat la circumstanțele cauzei, respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială. În concret, prima instanță a reținut gravitatea infracțiunii comise prin raportare la nivelul mai sus arătat al alcoolemiei, raportat la limita de 0,80 g/l alcool pur în sânge, precum și împrejurarea că a avut o atitudine sinceră pe parcursul procesului penal, recunoscând săvârșirea faptei imediat după producerea acesteia. Instanța anterioară a ținut cont și de faptul că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale (cazier-f. 14).
Având în vedere aceste considerente, precum și faptul că inculpatul și-a recunoscut vinovăția, instanța de fond a făcut aplicarea art. 396 alin. 10 C.p.p. și a redus cu o treime limitele de pedeapsă prevăzute de lege, respectiv de la pedeapsa cu închisoarea de la unu la 5 ani la pedeapsa cu închisoarea de la 8 luni la 3 ani și 4 luni, stabilind o pedeapsă de 8 luni închisoare, apreciind că acesta este suficientă pentru a conduce la atingerea scopul sancționator și educativ-preventiv al pedepsei.
În ceea ce privește pedepsele complementare și pedepsele accesorii, analizând condițiile necesare pentru aplicarea pedepselor complementare prevăzute de art. 67 alin. 1 C.pen., instanța de fond a reținut că față de natura și gravitatea infracțiunii, împrejurările cauzei și persoana infractorului, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi nu este necesară. Având în vedere că potrivit art. 65 alin. 1 C. pen. pedeapsa accesorie constă în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute la art. 66 alin. 1 lit. a, b și d - o, a căror exercitare a fost interzisă ca pedeapsă complementară, iar în cauză nu au fost aplicate pedepse complementare, prima instanță a constatat că nu pot fi aplicate pedepse accesorii.
Față de circumstanțele mai sus arătate cu privire la faptă și la inculpat instanța de fond a reținut că stabilirea pedepsei este suficientă, nefiind necesară și aplicarea, respectiv executarea efectivă a acesteia.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal, inculpatul R. F. V., invocând în drept, art. 408 și următoarele C.pr.pen. și art. 412 al. 1 C.pr.pen.
La termenul de judecată din 21.10.2015 inculpatul a declarat că înțelege să retragă calea de atac formulat împotriva sentinței penale nr. 1484 din 24.06.2015 pronunțată de J. Timișoara în dosarul nr._, totodată solicitând să se ia act de cele solicitate, declarația sa fiind consemnată și atașată în filă separată la dosar.
Față de acest aspect, instanța constată că, potrivit dispozițiilor art. 415 C.pr.pen., până la închiderea dezbaterilor, oricare dintre părți își poate retrage calea de atac declarată, în această materie funcționând principiul disponibilității.
Prin urmare, față de manifestarea de voință a inculpatului apelant, în temeiul art. 415 C.pr.pen., Curtea va lua act de retragerea căii de atac declarată de acesta împotriva sentinței penale nr. 1484 din 24.06.2015 pronunțată de J. Timișoara în dosarul nr._ .
În temeiul art. 275 alin. 2 C.pr.pen., va obliga inculpatul apelant la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 415 C.pr.pen., ia act de retragerea apelului formulat de inculpatul R. F. V. împotriva sentinței penale nr. 1484 din 24.06.2015, pronunțată de J. Timișoara în dosar_ .
În baza art. 275 alin. 2 C.pr.pen., obligă apelantul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 04.11.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
F. P. F. M. C. FLORENȚA
GREFIER,
O. IOȚCOVICI
Red. F. P./06.11.2015
Tehnored.O.I. 4 ex- 05.11.2015
Prima instanță– J. Timișoara- jud. T. L. M.
| ← Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 1122/2015.... | Infracţiuni de corupţie. Legea nr. 78/2000. Decizia nr.... → |
|---|
