Conflict de competenţă. pozitiv/negativ. Art. 43 CPP/art51 NCPP. Sentința nr. 172/2014. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 172/2014 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 08-09-2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711
SECȚIA PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ Nr. 172/PI
Ședința camerei de consiliu din 08 septembrie 2014
Completul compus din:
Președinte: F. I.
Grefier: V. R.
Pe rol se află soluționarea conflictului negativ de competență ivit între Secția Civilă I și Secția Penală ale T. T..
Fără citarea părților.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA,
Prin cererea de chemare în judecată introdusă de P. de pe lângă T. T., la data de 25.09.2013 a solicitat desființarea înscrisului intitulat „proces-verbal de îndeplinire a procedurii de comunicare a proceselor verbale” încheiat în data de 20.06.2011.
Prin sentința civilă nr. 3522 din 05.03.2014 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._, a dispus declinarea competenței materiale de soluționarea cauzei formulată reclamantul P. de pe lângă T. T., cu sediul în Timișoara . nr. 2 A în contradictoriu cu pârâții J. I., domiciliat în Timișoara ..5 . și Inspectoratul de Poliție Județean T., cu sediul în Timișoara ..64 jud. T..
Prin încheierea civilă nr.996/Pi pronunțată la data de 06.05.2014, T. T., Secția civilă I s-a dispus scoaterea prezentei cauzei de pe rolul Secției I civile a Tribunalului T. și transpunerea ei, spre competentă soluționare Secției penale a Tribunalului T..
Prin sentința penală nr.414 din 04.06.2014 pronunțată de T. T., Secția penală s-a dispus admiterea excepției necompetenței funcționale. În baza art. 47 alin.2 și 50 C.p.p. rap. la art. 92, 95 pct.1 și art.25 al.2 C.p.c., a declinat competența de soluționare a prezentei cereri având ca obiect anulare înscris, în favoarea secției civile a Tribunalului T..
A constatat ivit conflict negativ de competență.
În baza art. 136 rap. la art. 135 C.p.c., sesizează Curtea de Apel Timișoara – Secția penală în vederea soluționării conflictului negativ de competență ivit între secția civilă și secția penală a Tribunalului T..
În baza art. 275 al.3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Timișoara, Secția penală la data de 24.07.2014 sub nr._ 2014.
Deliberând asupra conflictului de competență Curtea constată următoarele:
În prealabil, pornind de la premisa că acțiunea care face obiectul conflictului de competență este o acțiune civilă, trebuie subliniate două aspecte:
Potrivit Noului Cod de procedură civilă (art. 136 alin. 1) regulile de soluționare a conflictului competență dintre instanțele judecătorești se aplică prin asemănare și în cazul secțiilor specializate ale aceleiași instanțe judecătorești.
Secția penală a Curții de Apel Timișoara are abilitarea (competența funcțională) să soluționeze conflictul de competență ivit între cele două secții ale Tribunalului T. în baza art. 136 alin. 2 din Noul Cod de procedură civilă.
Pe fond se rețin următoarele aspecte:
Prin rezoluția emisă de P. de pe lângă T. T. la data de 08.04.2013 în dosarul nr. 1666/P/2011 s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitorul Z. F. (agent principal de poliție din cadrul Poliției Municipiului Timișoara – secția 5) sub aspectul comiterii infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale prevăzută de art. 289 din Vechiul Cod penal (în temeiul art. 10 alin. 1 lit. b ind. 1 din Vechiul Cod de procedură penală – faptei îi lipsește gradul de pericol social al unei infracțiuni) și aplicarea față de acesta a unei amenzi administrative în cuantum de 500 lei.
La data de 25.11.2013 P. de pe lângă T. T. a sesizat Judecătoria Timișoara cu o acțiune civilă având ca obiect desființarea înscrisului intitulat „Proces verbal de îndeplinire a procedurii de comunicare a proceselor verbale” încheiat în data de 20.06.2011 (înscris în raport de care s-a pronunțat soluția de netrimitere în judecată față de făptuitorul Z. F.), acțiunea fiind înregistrată sub nr._ și repartizată secției a II – a civilă.
La data formulării sesizării era în vigoare art. 245 alin. 1 lit. c1 din Vechiul Cod de procedură penală care, în interpretarea dată de ÎCCJ – SU prin Decizia în interesul legii nr. 2/2011 (publicată în M. Of. nr. 372/27.05.2011), instituia în sarcina procurorului obligația ca în ipoteza pronunțării unei soluții de netrimitere în judecată (neîncepere, încetare sau scoatere de sub urmărire penală) să sesizeze instanța civilă cu o acțiune pentru desființarea totală ori parțială a unui înscris, acțiunea urmând a fi soluționată după regulile prevăzute de procedura civilă.
La data de 01.02.2014 (în cursul soluționării sesizării procurorului) a intrat vigoare Noul Cod de procedură penală care prevede (art. 315 alin. 2 lit. d) că într-o situație similară (clasarea) competența de soluționare a sesizării procurorului pentru desființarea totală sau parțială a unui înscris aparține judecătorului de cameră preliminară.
Se observă că în speță există o situație tranzitorie întrucât la momentul sesizării instanței (25.11.2013) era incident art. 245 alin. 1 lit. c1 din Vechiul Cod de procedură penală (care atribuia competența instanței civile) iar în cursul soluționării sesizării (01.02.2014) a intrat în vigoare o normă (art. 315 alin. 2 lit. d din Noul Cod de procedură penală) care stabilește competența în favoarea instanței penale.
Legea de punere în aplicare a Noului Cod de procedură penală (Legea nr. 255/2013) nu cuprinde dispoziții referitoare la această situație tranzitorie, făcând doar trimitere la regula generală (menționată la art. 3) conform căreia legea nouă se aplică de la data intrării ei în vigoare tuturor cauzelor aflate pe rolul organelor judiciare.
Pe de altă parte Legea de punere în aplicare a Noului Cod de procedură civilă (Legea nr. 76/2012) prevede în mod expres (art. 3 alin. 1) că „Dispozițiile Codului de procedură civilă se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după .”.
În speță acțiunea introdusă de procuror este o acțiune civilă, promovată sub imperiului Noului Cod de procedură civilă, supusă normelor tranzitorii prevăzute de Legea nr. 76/2012 (Titlul II, capitolul I, art. 3). În consecință, în raport de dispozițiile tranzitorii menționate, competența de soluționare a acțiunii având ca obiect desființarea înscrisului fals rămâne în competența instanței civile.
Pentru aceste considerente, va stabili competența de soluționare a acțiunii civile promovată de P. de pe lângă T. T., având ca obiect desființarea înscrisului intitulat „Proces verbal de îndeplinire a procedurii de comunicare a proceselor verbale” încheiat în data de 20.06.2011, în favoarea Tribunalului T. – secția I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Stabilește competența de soluționare a acțiunii civile promovată de P. de pe lângă T. T., având ca obiect desființarea înscrisului intitulat „Proces verbal de îndeplinire a procedurii de comunicare a proceselor verbale” încheiat în data de 20.06.2011, în favoarea Tribunalului T. – secția I civilă.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 08.09.2014.
Judecător
F. I.
Grefier,
V. R.
Red.:F.I./08.09.2014
Tehnored:V.R./17.09.2014
| ← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 460/2014.... | Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 692/2014.... → |
|---|
