Dare de mită. Art.290 NCP. Decizia nr. 642/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 642/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 15-06-2015
Dosar nr._ operator 2711
ROMÂNIA
C. DE A. TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 642/A
Ședința publică din 15 iunie 2015
PREȘEDINTE: C. C.
JUDECĂTOR: I. P.
GREFIER: C. I.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă C. de A. Timișoara – este reprezentat de procuror C. M. U..
Pe rol se află soluționarea apelurilor declarate de P. de pe lângă T. T. și inculpatul M. D. I. împotriva sentinței penale nr. 65 din 11.03.2015 pronunțată de T. T. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsește inculpatul apelant, reprezentat de avocat ales T. C., cu împuternicire avocațială la dosarul cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Apărătorul ales al inculpatului apelant solicită amânarea cauzei în vederea prezentării inculpatului.
Procurorul pune concluzii de respingere a cererii ca neîntemeiată având în vedere că prezența inculpatului nu este obligatorie.
Deliberând instanța respinge cererea de amânare întrucât nu este obligatorie prezența inculpatului în fața instanței cu atât mai mult cu cât apelul este motivat în scris.
Nemaifiind formulate cereri și invocate excepții, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Procurorul solicită admiterea apelului declarat de P. de pe lângă T. T., desființarea sentinței apelate și în rejudecare, aplicarea pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit a și b Cp, iar în temeiul art. 404 alin.3 Cpp să se menționeze două instituții unde inculpatul ar putea presta o muncă în folosul comunității.
Apărătorul ales al inculpatului apelant critică sentința pentru netemeinicie motivând că atât în faza de urmărire penală cât și în faza de cercetare judecătorească a recunoscut săvârșirea faptei și deși a solicitat ca judecarea cauzei să fie făcută doar pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale instanța nu a făcut aplicarea prev. art. 396 al.10 Cpp, fiind aplicată o pedeapsă aproape de maximul special prev. de lege, redus cu treime. Astfel, solicită admiterea apelului și reducerea pedepsei raportat la circumstanțele personale ale inculpatului și circumstanțele săvârșirii faptei.
C.
Deliberând, constată următoarele:
Prin rechizitoriul nr.1045/P/2014 al Parchetului de pe lângă T. T., a fost trimis în judecată în stare de libertate inculpatul M. D. I., pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, faptă prev. de art.290 alin.1 C.pen.. S-a reținut că în data de 29.10.2014 în jurul orelor 13.00, aflându-se la sediul IPJ T., într-un birou, împreună cu agentului de poliție R. L. A., inculpatul M. D. I. a promis în două rânduri acestuia că îi va da fie suma de 500 de euro, fie suma de 2000 de lei, pentru a nu-i întocmi dosar de urmărire penală pentru faptul că în data de 29.10.2014, în jurul orelor 07.10 a fost depistat conducând un autoturism fără a poseda permis de conducere.
La dosar s-a atașat dosarul de urmărire penală nr.1045/P/2014 al Parchetului de pe lângă T. T., s-au administrat probe cu înscrisuri, s-a luat declarație inculpatului, care a recunoscut săvârșirea faptei așa cum este descrisă în rechizitoriu și a solicitat judecarea cauzei după procedura simplificată prev. de art. 375 C.p.p., în cazul recunoașterii vinovăției, doar pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală.
Instanța în baza art. 375 al. 2 C.p.p., a admis cererea formulată de inculpat, întrucât s-a constatat că din probele administrate în cursul urmăririi penale și declarația inculpatului de recunoaștere a faptei, reiese că fapta inculpatului este stabilită, fiind săvârșită de inculpat astfel că s-a procedat la soluționarea cauzei potrivit procedurii în cazul recunoașterii vinovăției.
Prin sentința penală nr. 65/PI din 11 martie 2015 pronunțată de T. T. în dosarul nr._, în baza art. 290 al. 1 C.pen., cu aplic. art. 396 al. 10 C.p.p., a fost condamnat inculpatul M. D. I., pentru infracțiunea de dare de mită, la pedeapsa de:
- 3(trei) ani închisoare.
În baza art. 54, art. 65 C.pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a,b C.pen..
În baza art. 91 C.pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere a pedepsei de 3(trei) ani închisoare aplicate inculpatului M. D. I..
În baza art. 92 C.pen., s-a stabilit termen de supraveghere de 3(trei) ani și 6(șase) luni, pe durata căruia inculpatul trebuie să respecte măsurile de supraveghere și să execute obligațiile ce-i revin în condițiile stabilite de instanță.
În baza art.93 C.p., a fost obligat inculpatul ca, pe durata termenului de supraveghere, să respecte următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la serviciul de probațiune de pe lângă T. T., la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 93 al. 2 C.pen., s-a impus inculpatului să execute următoarele obligații:
a) să urmeze un curs de calificare profesională;
b) să frecventeze cel puțin două programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probațiune sau organizate de acesta în colaborare cu instituții din comunitate;
În baza art. 93 al. 3 C.pen., s-a dispus ca pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile în locații, puncte de lucru aparținând de Regia Autonomă de Transport Timișoara cu sediul în Timișoara, ., nr. 56.
În baza art.404 al. 2 C.p.p. s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor art.96 C.p., privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere și a dispoz. art.97 C.pen., privind anularea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În baza art. 274 al. 1 C.p.p., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare față de stat.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, instanța a constatat că probele administrate în faza de urmărire penală și cele administrate în faza de cercetare judecătorească, confirmă starea de fapt descrisă în rechizitoriu, astfel că instanța a reținut următoarele:
În data de 29.10.2014, în jurul orelor 07.10, inculpatul M. D. I. a fost depistat la intersecția străzilor Moldovei cu Romul L. din Timișoara, de către agenții de poliție L. M. și R. L. A. din cadrul IPJ T. - Biroul Rutier, conducând autoturismul marca VW Transporter cu nr. de înmatriculare_, fără a poseda permis de conducere, ocazie cu care s-a întocmit de către aceștia un proces-verbal de constatare.
După întocmirea procesulu-verbal, inculpatul M. D. I. a fost invitat de către agentul de poliție R. L. A. să se prezinte, în aceeași zi, în jurul orelor 12.30, la sediul IPJ T., în vederea întocmirii unui proces – verbal de sancționare contravențională a acestuia pentru că avea inspecția tehnică expirată și a condus fără a purta centura de siguranță.
În jurul orelor 13.00, aflându-se la sediul IPJ T., într-un birou, împreună cu agentului de poliție R. L. A., inculpatul M. D. I. a promis în două rânduri acestuia că îi va da fie suma de 500 de euro, fie suma de 2000 de lei, pentru a nu-i întocmi dosar de urmărire penală pentru faptul că în data de 29.10.2014, în jurul orelor 07.10 a fost depistat conducând un autoturism fără a poseda permis de conducere.
Concludente în sensul acestei stări de fapt sunt următoarele probe:
Procesul-verbal din data de 29.10.2014, întocmit de către agenții de poliție L. M. și R. L. din cadrul IPJ T. - Poliției Municipiului Timișoara – Biroul Rutier, din care rezultă că în aceeași zi, în jurul orelor 07.10, la intersecția străzilor Moldovei cu Romul L. din Timișoara, inculpatul M. D. I. a fost depistat conducând autoturismul VW Transporter cu nr. de înmatriculare_, fără a poseda permis de conducere.
Din declarația martorului R. L. A., agent de poliție în cadrul IPJ T. – Poliția Municipiului Timișoara – Biroul Rutier, audiat la data de 29.10.2014, orele 09.50 – 10.40, reiese că în data de 29.10.2014, în jurul orelor 07.10, martorul fiind de serviciu pentru supravegherea traficului rutier, împreună cu agentul de poliție L. M., cu autoturismul MAI_, la intersecția străzilor Moldovei cu Romul – L. din Timișoara a oprit autoutilitara marca VW Transporter cu nr. de înmatriculare_, deoarece conducătorul auto nu purta centura de siguranță. A solicitat conducătorului auto să prezinte actele personale și ale autoturismului, acesta afirmând că se numește M. D. I. și că nu are actele asupra sa, fapt pentru care a fost condus la autoturismul poliției pentru verificarea datelor de stare civilă. Ajuns la autoturismul poliției, numitul M. D. I. a încercat să îl convingă să se îndepărteze de autoturismul poliției pentru a discute ceva cu el, însă el a refuzat, ocazie cu care M. D. I. a afirmat că nu deține permis de conducere și nu a deținut vreodată, cerând totodată să îl ajute și să se înțeleagă. După această discuție, numitul M. D. I. a dat cartea sa de identitate și certificatul de înmatriculare, rezultând din conținutul acestuia că inspecția tehnică periodică era expirată.
Același martor R. L. A. a mai arătat că în timp ce colegul său întocmea procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, numitul M. D. I. a gesticulat ca și cum ar fi numărat bani, întrebând totodată „cât”, referindu-se la o sumă pe care să o aducă mai târziu, însă el l-a refuzat categoric și i-a spus că or să se vadă mai târziu la sediul poliției, urmând să îi întocmească un proces-verbal de constatare a contravenției și pentru a-i reține certificatul de înmatriculare, precum și pentru înmânarea unei dovezi cu drept de circulație.
Fiind audiat la data de 30.10.2014, martorul R. L. A., a mai arătat că la data de 29.10.2014, în jurul orelor 13.00, la sediul IPJ T. – Biroul Rutier, s-a prezentat numitul M. D. I. căruia i s-a întocmit un proces-verbal de sancționare contravențională întrucât în aceeași zi, în jurul orelor 07.10 a condus un autoturism cu inspecția tehnică expirată și fără a purta centura de siguranță. Totodată, a adus la cunoștința numitului M. D. I. că i s-a întocmit dosar penal pentru conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere, însă acesta, auzind acest lucru, i-a promis în mai multe rânduri că îi v da suma de 500 de euro sau 2000 de lei pentru a nu înregistra dosarul penal și pentru a nu ajunge la parchet, însă el l-a refuzat categoric.
Declarațiile martorului R. L. A., agent de poliție în cadrul IPJ T. – Biroul Rutier, în sensul că la data de 29.10.2014, în jurul orelor 13.00, inculpatul M. D. I. s-a prezentat la sediul IPJ T. – Biroul Rutier, ocazie cu care i-a promis suma de 500 de euro sau 2000 de lei pentru a nu-i întocmi dosar penal, se coroborează cu aspectele menționate în procesul - verbal de constatare întocmit de către organele de urmărire penală, precum și cu procesul - verbal privind redarea convorbirilor înregistrate audio-video în mediul ambiental dintre inculpatul M. D. I. și denunțătorul R. L. A..
Astfel, din procesul-verbal întocmit de către organele de urmărire penală din data de 29.10.2013, rezultă că în data de 29.10.2014, în jurul orelor 13.00, s-a prezentat la sediul IPJ – T., în biroul agentului de poliție R. L. A., numitul M. D. I., căruia i s-a adus la cunoștință de către agentul de poliție că i s-au aplicat două sancțiuni contravenționale pentru ca a condus pe drumurile publice un autoturism fără a purta centura de siguranță și cu inspecția tehnică expirată. Totodată agentul de poliție R. L. A. a adus la cunoștința numitului M. D. I. că i se va întocmi dosar penal pentru infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere, însă acesta din urmă i-a promis în mai multe rânduri agentului de poliție suma de 500 de euro sau suma de 2000 de lei pentru a nu proceda la întocmirea dosarului penal și pentru a nu înainta acest dosar la parchet.
De asemenea, din procesul verbal întocmit la data de 30.10.2014 privind redarea convorbirilor înregistrate audio-video în mediul ambiental dintre M. D. I. și agentul de poliție R. L. A., rezultă că la data de 29.10.2014, orele 12.58, la sediul IPJ T. a început discuția dintre inculpatul M. D. I. și agentul de poliție R. L. A. care îi aduce la cunoștință inculpatului că o să îi rețină certificatul de înmatriculare, urmând să îi elibereze o dovadă cu drept de circulație pe 15 zile și că va întocmi un proces-verbal de sancționare contravențională a inculpatului pentru că a condus un autoturism fără a purta centură de siguranță și că avea inspecția tehnică expirată, comunicându-i-se că va putea achita pe loc suma de 90 de lei. La momentul la care agentul de poliție R. L. A. îi comunică inculpatului că i-a întocmit dosar penal pentru că a condus fără permis, inculpatul solicită agentului de poliție să se înțeleagă, că plătește infracțiunea 500 de euro și să nu mai trimită dosarul mai departe, eventual să distrugă procesul-verbal de constatare a infracțiunii de conducere fără permis.
În acest sens sunt relevante următoarele discuții purtate între agentul de poliție și inculpat:
„ R. L.: … Pentru.. faptul că ați condus fără permis v-am întocmit dosar penal, bine? Ați semnat acolo la colegul…, ce mențiuni aveți aicea la .., aste, de ce ați condus fără permis.., ce s-a întâmplat..;…..M. D. I.: A fost o urgență și …., a fost o urgență și trebuia să viu .., trebuia să duc muncitorii.., sau.., să nu se dea …, să nu .. ajungă asta penal?
R. L.: Cum să nu se dea ? Că v-am spus de la început că nu se poate. M. D. I.: Păi noi …, ne înțelegem noi.., plătim infracțiunea de cinci sute de euro și …;R. L.: Nu se poate …, dar pentru ce să să-mi dați banii ăia că v-am făcut dosar penal, înțelegeți ?………M. D. I.: Păi pentru ce …, păi vreau să vă spun să nu mi-l treceți mai departe, de aia …;R. L.: Pentru ce ? M. D. I.: Ca să nu mai treceți mai departe…, l-ați făcut…, poate rămâne în sertar…, sau poate să fie distrus (indicând spre actul de constatare din fața polițistului)”.
Din cuprinsul aceluiași proces verbal de redare a convorbirilor înregistrate audio-video în mediul ambiental dintre inculpatul M. D. I. și agentul de poliție R. L. A., rezultă că după ce acesta din urmă nu a acceptat promisiunea inculpatului M. D. I. de a-i da 500 de euro, acesta, în urma unor discuții legate de reținerea certificatului de înmatriculare, promite din nou agentului de poliție că îi va da suma de 2000 de lei pentru a nu trimite mai departe dosarul privind infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere.
Astfel se reține ca fiind relevante următoarele convorbiri: „M. D. I.: păi da eu .., nu-mi place să umblu pe la P., pe la d-astea …, mai bine le rezolvam aici… vă dădeam (neinteligibil) R. L.: Cât ?...M. D. I.: douăzeci de milioane…, R. L.: pentru ce ?....M. D. I.: ca să nu-mi mai faceți dosarul;…R. L.: Să nu mai ce …M. D. I. Să nu-l mai faceți…, să nu-l mai înaintați”.
Fiind audiat, inculpatul M. D. I. a recunoscut că în data de 29.10.2014, în jurul orelor 07.00, a fost depistat de către organele de poliție conducând autoutilitara marca VW Transporter cu nr. de înmatriculare_ de pe ., fără a poseda permis de conducere, iar el l-a întrebat pe agentul de poliție R. L. A. cât trebuie să îi dea ca să îl ierte pentru că a condus un autoturism fără permis de conducere, însă arată că acesta i-a spus „vezi tu cât produci”.
Inculpatul M. D. I. mai arată că în jurul orelor 10.00 am fost sunat de către agentul de poliție R. L. care i-a spus să se prezinte la sediul poliției la orele 12.30. La orele 12.35 a ajuns la sediul IPJ T., unde a fost preluat de la poartă de către un polițist care l-a condus până la etajul III, într-o sală de ședință, unde se afla la un birou agentul de poliție R. L., acesta aducându-i la cunoștință că i-a întocmit dosar penal pentru conducere fără permis. Atunci când agentul de poliție i-a spus despre dosarul penal, el l-a întrebat dacă nu se poate rezolva să nu îi facă dosar penal întrucât îi va da 500 de euro sau 2000 de lei, așa cum, agentul de poliție, i-a dat de înțeles în stradă, când i-a spus „vezi tu cât produci”.
În declarația de la urmărirea penală inițial inculpatul recunoaște că a promis bani agentului de poliție bani pentru a nu-i întocmi dosar de urmărire penală pentru conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere, însă a precizat că agentul de poliție ar fi acceptat inițial promisiunea, spunându-i „vezi tu cât produci”. Inculpatul M. D. I. a solicitat în acest sens audierea în calitate de martor a numitului Iusco D., persoană ce a asistat la discuțiile dintre el și agentul de poliție R. L. A..
A fost audiat în calitate de martor la urmărirea penală, numitul Iusco D. care în declarația dată a arătat că în data de 29.10.2014, în jurul orelor 07.00, a văzut când inculpatul M. D. I., a discutat cu unul dintre agenții de poliție, însă el fiind la o distanță de aproximativ 7 metri nu poate preciza ce anume au discutat cei doi, dar arată că a auzit la un moment dat că unul dintre cei doi a afirmat că „s-ar rezolva” sau că „s-ar putea rezolva”, nu își mai amintește exact. Totodată, a mai auzit discutându-se despre o sumă de bani, respectiv 400 sau 500 de euro, însă nu pot preciza care dintre cei doi a făcut referire la această sumă.
Necoroborându-se cu alte probe administrate în faza de urmărire penală, nu s-a reținut susținerea inculpatului M. D. I., că după ce l-ar fi întrebat pe agentul de poliție R. L. A. cât trebuie să îi dea ca să-l ierte pentru că a condus un autoturism fără permis de conducere, acesta ar fi spus „vezi tu cât produci”.
Această precizare făcută de inculpat la urmărirea penală nu se coroborează cu procesul verbal de redare a discuției înregistrate audio-video în mediul ambiental dintre inculpatul M. D. I. și agentul de poliție R. L. A., din care rezultă că după ce acesta din urmă a respins prima promisiune a inculpatului că îi va da 500 de euro, inculpatul face o a doua propunere agentului de poliție, spunându-i de această dată că îi dă douăzeci de milioane (2000 de lei) pentru a nu i se întocmi dosar penal, propunere care, din nou a fost respinsă de către denunțător.
Așadar, infracțiunea comisă de inculpatul M. D. I. rezultă din declarațiile martorului R. L. A., agentul de poliție căruia i s-a promis suma de 500 de euro sau 2000 de lei, procesul verbal de constatare întocmit de către organele de urmărire penală, precum și din cele menționate în procesului verbal de redare a convorbirilor înregistrate audio – video în mediul ambiental dintre agentul de poliție R. L. A. și inculpatul M. D. I..
În faza de cercetare judecătorească inculpatul M. D. I. a recunoscut în totalitate fapta pentru care a fost trimis în judecată precizând că fapta a fost comisă în împrejurările reținute în rechizitoriu, însușindu-și probele administrate în faza de urmărire penală.
Fapta mai sus descrisă săvârșită de inculpatul M. D. I., care în data de 29.10.2014, în jurul orelor 13.00, aflându-se la sediul IPJ T., în biroul agentului de poliție R. L. A., a promis în două rânduri acestuia că îi va da fie suma de 500 de euro, fie suma de 2000 de lei, pentru a nu-i întocmi dosar de urmărire penală pentru faptul că în data de 29.10.2014, în jurul orelor 07.10 a fost depistat conducând un autoturism fără a poseda permis de conducere, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de dare de mită prev. de art. 290 al. 1 C.pen..
În ceea ce privește persoana inculpatului, instanța a reținut că acesta a manifestat o poziție sinceră de recunoaștere a faptei pe parcursul procesului penal, este fără antecedente penale, fiind la prima încălcare a legii penale, este absolvent de 12 clase și post liceal, de profesie subinginer construcții, este încadrat în muncă – administrator la . Timișoara. În caracterizarea emisă de . Timișoara, întocmită de numitul I. A. colaborator al numitului M. D. I., se precizează că în relațiile cu personalul din cadrul societății inculpatul a avut un comportament decent, caracterizat prin respect, bucurându-se de stima și considerația întregului colectiv, a fost apreciat și recunoscut pentru activitatea depusă atât de către angajați cât și de către beneficiari.
Împotriva sentinței Tribunalului T. au declarat apel P. de pe lângă T. T. și inculpatul M. D. I..
P. a criticat sentința pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivare se arată că sentința este nelegală sub aspectul nerespectării dispozițiilor art.65 al.1 Cp, potrivit cărora pedeapsa accesorie poate consta doar în interzicerea drepturilor a căror exercitare a fost interzisă ca pedeapsă complementară, or în cauză nu s-a dispus interzicerea niciunui drept ca pedeapsă complementară.
Se mai susține că sentința este nelegală și sub aspectul nerespectării dispozițiilor art.404 al.3 Cpp întrucât instanța de fond nu a menționat decât o singură instituție în care urmează a executa obligația de presta o muncă neremunerată în folosul comunității.
O altă critică vizează netemeinicia sentinței apelate sub aspectul neaplicării pedepsei complementare alături de pedeapsa principală deși, această pedeapsă este necesară față de natura și gravitatea infracțiunii, împrejurările cauzei și persoana infractorului.
Inculpatul a criticat sentința pentru netemeinicie, motivând că, atât în faza de urmărire penală, cât și în faza de cercetare judecătorească, a recunoscut săvârșirea faptei și, deși a solicitat ca judecarea cauzei să fie făcută doar pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, instanța nu a făcut aplicarea prev. art. 396 al.10 Cpp, fiind aplicată o pedeapsă aproape de maximul special prev. de lege, redus cu treime.
Examinând cauza în raport cu motivele invocate precum și sub toate aspectele de fapt și drept, în conformitate cu prevederile art.417 al.2 Cpp, se constată că apelurile parchetului și a inculpatului sunt fondate pentru următoarele considerente:
Din conținutul sentinței apelate se reține că inculpatului M. D. I., pe lângă pedeapsa principală a închisorii, i-a fost aplicată și pedeapsa accesorie prev. de art.66 al1 lit.a,b Cp.
C. constată că aplicarea pedepsei accesorii s-a făcut cu nesocotirea prevederilor art.65 al.1 Cp potrivit cărora interzicerea exercitării drepturilor prev. de art.66 al.1 lit.a,b și d-o Cp poate fi dispusă doar dacă exercitarea acestor drepturi a fost dispusă de către instanță ca pedeapsă complementară.
Instanța de fond nu a dispus aplicarea pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi, astfel că aplicarea pedepsei accesorii este nelegală.
Se mai observă că este fondat și al doilea motiv de apel întrucât, într-adevăr, prima instanță dispunând suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei a impus inculpatului și obligația de presta o muncă neremunerată în folosul comunității în locația aparținând Regiei Autonome de Transport Timișoara însă, potrivit prev. art.404 al.3 Cpp, în această situație, instanța avea obligația de a menționa două entități din comunitate unde va executa această obligație.
În ce privește cel de-al treilea motiv de apel, se constată că este nefondat în condițiile în care în primul motiv de apel a fost formulată o critică tocmai pentru nelegala aplicare a pedepsei accesorii pe motiv că nu a fost aplicată și pedeapsa complementară.
Din modul de redactare a motivelor de apel ale parchetului se poate constata că primul și al treilea motiv se exclud reciproc, în sensul că dacă se solicită înlăturarea pedepselor accesorii, se apreciază că nu se mai justifica aplicarea pedepsei complementare sau dacă se aplică pedeapsa complementară, atunci se impune aplicarea și a pedepsei accesorii.
Fiind formulată o critică a sentinței cu privire la aplicarea pedepselor accesorii și complementare, în acești termeni, instanța va admite apelul în varianta care este mai favorabilă inculpatului, cea menționată în primul motiv de apel.
Referitor la apelul inculpatului, prin care se critică modul de individualizare judiciară a pedepsei, se constată că este fondat.
C. reține că, în general, la stabilirea cuantumului pedepsei și a modalității de executare a pedepsei, instanța trebuie să analizeze toate criteriile generale prevăzute de art.74 Cp, având în vedere atât gravitatea infracțiunii, împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, gravitatea rezultatului produs cât și conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
Analizând modalitatea în care instanța de fond a procedat la individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatului, în speță, se constată că, deși în motivarea sentinței s-a făcut o enumerare a tuturor criteriilor prevăzute de art.74 Cp, pe baza cărora a fost stabilit un cuantum al pedepsei aplicate inculpatului, în fapt, s-a avut în vedere doar o parte a acestora, respectiv gravitatea infracțiunii, împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, cele care determină în general aplicarea unei pedepse orientate spre maximul general prevăzut de lege, fiind ignorate cele care ar putea fi avute în vedere în favoarea inculpatului respectiv, conduita inculpatului înainte și după comiterea infracțiunii.
Așa cum se poate observa din actele de la dosar, inculpatul a recunoscut infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul cercetării judecătorești, fiind de acord să fie judecat în procedura simplificată prev. de art. 374, art.375 Cpp, nu are antecedente penale, este încadrat în muncă și are la dosar o caracterizare de la locul de muncă din care rezultă că are un comportament decent, a fost apreciat pentru activitatea depusă și se bucură de stima și aprecierea întregului colectiv.
Având în vedere aceste considerente, C. apreciază că pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului este prea mare, fiind orientată spre limita maximă prevăzută de lege, stabilită în conformitate cu prevederile art.396 al.10 Cpp, astfel că se va dispune micșorarea acesteia.
Prin urmare, vor fi admise apelurile inculpatului și a parchetului, în baza art.421 pct.1 lit. b Cpp, se va casa sentința apelată și rejudecând cauza, se va micșora de la 3 ani închisoare la 2 ani închisoare pedeapsa aplicată de instanța de fond pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, prev. de art. 290 Cp.
Se va înlătura dispoziția de aplicare a pedepsei accesorii prev. de art.66 al.1 lit.b Cp.
În baza art.93 al.3 Cp se va dispune ca pe perioada termenului de supraveghere inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității, pe o perioadă de 60 de zile în locații, puncte de lucru aparținând Regiei autonome de transport Timișoara, cu sediul în Timișoara, ..56 sau ., cu sediul în Timișoara, ..5.
Se vor menține în rest dispozițiile sentinței apelate.
Cheltuielile judiciare din apel vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 421 pct.2 lit. a C.p.p. admite apelul declarat de inculpatul M. D. I. și de P. de pe lângă T. T. împotriva Sp 65/2015 pronunțată de T. T. în dosarul nr._ .
Desființează sentința apelată în ce privește pedeapsa aplicată inculpatului și rejudecând cauza:
Micșorează de la 3 ani închisoare la 2 ani închisoare pedeapsa aplicată de instant de fond inculpatului M. D. I. pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită prev. de art. 290 Cp.
Înlătură dispoziția de aplicare a pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 al.1 lit.b Cp.
În baza art. 93 alin.3 Cp dispune ca pe perioada termenului de supraveghere inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile în locații, puncte de lucru aparținând Regiei Autonome de Transport Timișoara, cu sediul în Timișoara, .. 56 sau . cu sediul în Timișoara, .. 5.
Menține în rest dispozițiile sentinței apelate.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 15.06.2015.
Președinte, Judecător,
C. C. I. P.
Grefier,
C. I.
Red. C.C./25.06.15
Tehnored. C.I./15.07.15
PI. – A. P. – Trib. T.
| ← Plângere soluţii de neurmărire/netrimitere judecată. Art.340... | Tâlhărie calificată. Art.234 NCP. Decizia nr. 736/2015.... → |
|---|
